Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Gabriela Dumitru

CUNOAªTEREA MEDIULUI
Lumea în care trãim Ghidul cadrului didactic
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“ Indit Sera, autoare „Limba englezã” dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina „Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”, aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala. În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Adrian Popescu Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”. Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13 Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Lecþia 1 Lecþia 2 Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Lecþia 3

Lecþia 4 Lecþia 5 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar”! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: - modularitate ºi flexibilitate în organizare - caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului - respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: - etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a., - etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þinta, dar ºi specificului subiectului predat. - etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. pe lângã unitãþile de învãþare detaliate. de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. a formelor de organizare posibil de abordat.Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind. mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii s. dar ºi alternative. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. probe de evaluare ºi auto-evaluare. dicþionar cu termeni utilizaþi. Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/ nivelului anterior. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. particularitãþile grupului cu care lucreazã. resursele de învãþare disponibile. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. contextul local în care se defaºoarã învãþarea. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. de resursele materiale de care dispune ºcoala. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5 . Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.a. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. a metodologiei. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative. atât prin forme clasice. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice.

comentariile. Vã multumim ºi va dorim succes! Cristiana Boca 6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Aºteptãm sugestiile de revizuire.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã.ro. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã.Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O.10. • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. 5160 din 6.M. nr. contribuþia dumneavoastrã. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice. observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational.

Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de observare. Ele corespund obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii fundamentale ale ciclului primar. cu specificarea celor destinate a fi studiate adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie. Suprafaþa pãmântului. Ele precizeazã capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi dezvolta progresiv de la un modul la altul. pliate pe condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii.4 obiectivele de referinþã care specificã rezultatele aºteptate în urma învãþãrii. investigare a realitãþii prin folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice. de naturã practicã. Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte pornind de la mediul apropiat. obiectivele cadru ºi pe cele de referinþã ale disciplinei. S-a pornit de la premisa cã fiecare cursant are un volum minim de cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte spre dezvoltare. Conþinuturile abordeazã teme de interes generalfactorii de mediu ºi medii de viaþã . de numãrul de ani de ºcolarizare. explorare. sugestii de activitãþi de învãþare pentru parcurgerea conþinuturilor. „Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul al III-lea. bibliografie. Pe baza lor. Pot fi tratate intradisciplinar. plantarea ºi organizarea unor spaþii verzi). anexe cu exemple de experimente ºi experienþe. sugestii metodologice de aplicare a programei. familiar ºi este transferatã ºi aplicatã în activitãþi. Programa de învãþãmânt a acestei discipline cuprinde: nota de prezentare. drumeþia. conþinuturile relevante. Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei (excursia. Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt stabilite astfel încât sã se porneascã de la experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de învãþare axate pe participarea activã a celui instruit dar. Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 . Aceastã diversitate poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de învãþare pe grupe. În elaborarea programei s-a þinut seama de varietatea contextelor în care va fi aplicatã. Formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor. Ele sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura. relaþiilor ºi interrelaþiilor din mediul natural. Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse. prin stimularea interesului faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de propria sãnãtate. Medii de viaþã. corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs). cadrul didactic va elabora criteriile de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea modulului de cãtre fiecare cursant. vizita la muzeu sau la o expoziþie. Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor generale de la celelalte discipline ale ariilor curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. de influenþele variate pe care mediului natural ºi social în care trãiesc le exercitã asupra lor. adaptat la particularitãþile comunitãþii unde se va desfãºura cursul. ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate prin contextul în care se realizeazã instruirea. Apa. Standardele de performanþã reprezintã un sistem de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii care au absolvit modulul. de preocupãrile lor. varietate datã de particularitãþile comunitãþii locale. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor / legilor obiective. Ele sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi atitudini generate de specificul disciplinei: 1. de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7 . 3. Totodatã existã diversitate datã de vârstele diferite ale cursanþilor.ºi permit elaborarea unor strategii didactice în care accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe ºi experiment).Metodologia aplicãrii programei ºcolare Modulul de „Cunoaºterea mediului”. dar ºi transdisciplinar. standardele de performanþã pentru finele absolvirii de cãtre cursanþi a modulului. 2. în cea mai mare parte. Aerul.

a atitudinilor ºi convingerilor sale. aplicare ºi evaluare. prin efort propriu ºi prin activitãþi individuale ºi/sau comune. episoade. Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi aspiraþiilor pe care le are. lecþiile trebuie proiectate într-o manierã care sã asigure învãþarea în clasã. simboluri. Bucureºti. Fiecare temã din programã. exersare. Acestea. Observaþiile personale. proceduralã. experimentele ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor. În activitatea de predare. sistematizarea ºi îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt planificate ca lecþii separate. care asigurã susþinerea actului predãrii prin aserþiunea conceptelor definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor adevãruri). care asigurã susþinerea actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã. elaborarea de studii de caz. dezbateri pe teme alese din realitatea imediatã. efectuarea de teme practice individuale sau în colaborare. Rolul cadrului didactic va fi de a planifica. normativã. a punctelor de vedere personale. iar în privinþa ghidului cursantului poate interveni la nivelul conþinutului acestuia prin adaptarea. cadrul didactic poate redistribui resursele temporale etc. Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune permanentã între cadrul didactic ºi grupul de cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul. Repetarea. • operaþia de explicare. miºcãri.ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile anterioare. În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã” este redus. demersul didactic se va axa pe: 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . simultan cu adãugarea celor noi descoperite prin documentare sau aflate de la învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi dezvoltarea progresivã a competenþelor. de a organiza ºi dirija.de personalitatea educatorilor. în situaþii precum: formularea de rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri. persoane. • operaþia de expunere. din responsabilitãþile generate de rolurile sociale pe care fiecare le deþine. Astfel va realiza trei activitãþi complementare: • definirea conceptelor în actul predãrii.cultura lor generalã . omiterea. ca derivate din resursele intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia. va fi intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii.. anterior abordatã. de a crea contexte în care sã se transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale cadrului în care are loc învãþarea. a propriilor observaþii privind mediul natural ºi social al comunitãþii. vizite ºi excursii. Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme diferite. Prin urmare. a volumului de achiziþii de care dispune la acel moment. realizarea de produse alese în funcþie de resursele ºi nevoile comunitãþii. Dicþionar de termeni pedagogici. prin dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte. Se propun: discutarea situaþiilor problemã existente la nivel local.A. În funcþie de cele menþionate. activitãþi precum: exprimarea de cãtre elevi. EDP-R. consolidarea. înlocuirea. întocmirea de proiecte ºi referate ce redau particularitãþile mediului în care se învaþã. Aceasta a fost raþiunea pentru care sunt recomandate. atât pentru activarea informaþiilor elevilor. compararea ºi clasificarea acestora prin demonstraþii. compuneri. Cadrul didactic va facilita activitatea elevului în vederea propriei formãri ºi va face o atentã monitorizare. prin mijloace diverse. din experienþa acumulatã. De asemenea. este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã nouã. adãugarea unor unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza alte materiale suport. Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã necesitãþile ºi interesele elevilor. le va putea regrupa. cadrul didactic va putea adapta conþinuturile programei. 1998. cât ºi pentru etapele de asimilare. teleologicã a cunoºtinþelor transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi Sorin Cristea. substituiri care angajeazã ºi opiniile celor educaþi. dezbaterea unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice. Ea trebuie sã debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor. ca individualitãþi. experimentarea ºi examinarea fenomenelor în contexte apropiate lor. Orice conþinut pe care programa îl prevede pentru învãþare se bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja . prin descrierea unor situaþii. colectarea de informaþii din alte surse valorificã ceea ce a fost învãþat deja. pag 367-368).

dar ºi a unor capacitãþi. prin utilizarea altor surse recomandate. cu accent pe utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe. studii de caz. de a utiliza tehnologii. tabele de control ºi de inventar privind prezenþa unor comportamente etc. prin prezentarea de cãtre fiecare elev a portofoliului personal. Vor fi evaluate proiectele tematice de învãþare individualã sau pe grupe pe care le prezintã cursanþii.. • cum cautã informaþii necesare sau de interes. de a comunica. Învãþãtorul va evidenþia observaþiile sale cu privire la progresele individuale (desprinse din grila de observaþii. • antrenarea fiecãruia în activitãþi de autoevaluare ºi interevaluare.• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi interesele proprii. • elaborarea de programe de intervenþie personalizate. suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor. aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii. • cum aplicã informaþia ºi cum fructificã experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale comunitãþii (Practic. La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili câte o orã de evaluare sumativã. de a se adapta la situaþii diferite. • cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea sarcinilor de la rubrica Am aflat…). atitudini ºi sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a gândi critic. util ºi posibil de realizat!) Pentru acest tip de evaluare. învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant sub urmãtoarele aspecte: • cum experimenteazã ºi cum exploreazã (formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!). • stimularea permanentã prin recunoaºterea în activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe care le-a realizat fiecare. pentru fiecare din sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale prezentului ghid). Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute de acesta în evaluãrile sumative. rezultate înscrise în grilele de observaþii.?) Propunem focalizarea pe evaluarea continuã.). • responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului. • înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi utilizarea acestuia în formarea ulterioarã. Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de obiectivele cadru). lucrãrile de investigare proprie. Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a realizat fiecare. • implicarea în activitãþi individuale de învãþare ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare independentã) ºi de grup. Propunem ca examinarea de la sfârºitul modulului sã se facã oral. filele de portofoliu. Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce au realizat. de a investiga ºi utiliza experienþa. • valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile pe grupe ºi în cele frontale. inclusiv paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…). existenþa unui volum minim de informaþii din domeniul disciplinei (cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata apropiere). • orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia. Evaluarea sumativã se va împleti cu autoevaluarea ºi cu interevaluarea. Se poate realiza prin interviu completat de chestionar (vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre. Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor prin solicitarea efectuãrii de produse finite suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare. Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã din programã sarcini de îndeplinit. Pentru realizarea acestui tip de evaluare. de a înþelege sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei personale în construirea unei vieþi de calitate. dupã principiul „a învãþa pe/de la alþii”.. listele de control Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9 . proiectele ecologice. • distribuirea de sarcini individuale adaptate la achiziþiile. referate. o sintezã a rezultatelor obþinute de fiecare.

deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de final de modul. pagini Web. Sfaturi Þineþi seama în întocmirea planificãrii calendaristice de posibilitatea de a aborda transdisciplinar conþinuturile. manuale ºi caiete de lucru pentru clasele I-IV. Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge modulul.ºi inventar (vezi anexele Ghidului). naþional sau global pot fi repere pentru planificarea activitãþii. Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile de portofoliu. Universul. Orientaþi atenþia elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de cunoaºterea mediului. Totodatã. Se vor parcurge urmãtoarele etape: 1. 3. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Anumite evenimente semnalate în mass-media (fenomene meteorologice inedite. sursele de completare a informaþiilor pot fi: colecþia de reviste Arborele Lumii. 4. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãþilor de învãþare.) petrecute pe plan local. De exemplu. cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor modalitatea de examinare. enciclopedii pentru copii. lumea pe care o descoperi. Cum e vremea. împãrþirea în unitãþi de învãþare. Lecturile suplimentare recomandate elevilor. drumeþii ºi vizite la muzee.a. alocarea timpului pentru fiecare unitate de îvãþare. În aceastã situaþie este necesar ca. Pãmântul. 2. pagini web recomandate în Ghidul cursantului. Terra. Puteþi organiza excursii tematice. sã le explice felul în care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal. Ghidul cursantului pentru limba românã conþine texte suport despre medii de viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a elevilor. va monitoriza activitatea cursanþilor la orele de evaluare sumativã. asocierea obiectivelor de referinþã cu conþinuturile. La þarã. de genul: Larousse . Întocmirea planificãrii calendaristice În planificarea calendaristicã se vor asocia într-un mod personalizat elementele programei obiective de referinþã ºi conþinuturi cu resursele temporale. încã de la prima orã. situaþii extreme s.Prima mea enciclopedie. La educaþie civicã sunt propuse pentru dezbateri cazuri de poluare.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11 .

Astfel cã.timpul alocat. grilele de observaþie a comportamentului elevilor.se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã.Proiectarea unitãþilor de învãþare Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã fundamentalã în organizarea demersului didactic. se pot regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de învãþare. Resurse .instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în urma efectuãrii experimentelor. de ore alocat Conþinuturi Obiective de referinþã Activitãþi de învãþare Resurse Evaluare Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt. pe care cadrul didactic le considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor. Se poate întocmi dupã urmãtorul model: Unitatea de învãþare Nr. adãuga sau utiliza alte materiale suport.) Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei: Identificarea obiectivelor Selectarea conþinuturilor Analiza resurselor Determinarea activitãþilor de învãþare Identificarea obiectivelor Se recomandã ca organizarea demersului didactic corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe: familiarizarea. Evaluare . se adapteazã. grilele de verificare ºi inventar.pot fi cele recomandate de programã sau altele. proiectele tematice etc. formele de organizare a clasei. omite. 12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . mijloacele de învãþare folosite (a se consulta în acest sens ghidul cursantului. se pot înlocui. structurarea ºi aplicarea elementelor de conþinut Programa trebuie parcursã obligatoriu dar. la fel ca manualul. în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor). Activitãþi de învãþare . Obiective de referinþã . chestionarele.

Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii! Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea proprie vor fi completate. Experimente diferite pot fi efectuate de grupe diferite. insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele folosind vocabularul specific disciplinei. citirea unor scheme. • Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre cursanþi a scopurilor învãþãrii. a semnificaþiei informaþiei ºi a contextului în care va aplica achiziþiile. Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? Se poate organiza ca activitate individualã rezolvatã independent. Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri! Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul experimentelor sau dacã rezultatele ºi experienþele ar putea fi considerate inutile. sã prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile. în scris. Corespunde activitãþilor de la rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de organizare a activitãþii pentru acest moment al lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute. Acestea pot fi notate de cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe multiplicate din paginile prezentului ghid. Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va avea drept rezultat înþelegerea. Dureazã 5-10 minute. transferarea ºi evaluarea achiziþiilor. Se recomandã alocarea a 15-20 de minute. Sfaturi Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? asigurã feedback lecþiei. În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat rãspunsurile la nelãmuririle de la început. Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de materialele necesare. Pe mãsurã ce învaþã. Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii caracter activ. formularea de rãspunsuri la întrebãri. recomandaþi elevilor bibliografie pentru studiul individual. Dacã nu. Faceþi completãri în ora urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare.Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã secvenþial: orientarea în conþinut. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã! Înlocuiþi experimentele propuse cu altele. comentarea unor imagini. achiziþia ºi aplicarea. dacã nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante sau mai interesante pentru cursanþi. • Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor ºi notarea observaþiilor. Uneori cursanþii au de observat un fenomen pe o perioadã mai îndelungatã. sintetizate ºi structurate prin intervenþiile punctuale ale cadrului didactic. ca activitate pe grupe sau sub formã de brainstorming. descrierea unor fenomene. Alternaþi experimentele efectuate individual cu cele efectuate pe grupe. Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le vor introduce în proiectele tematice. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13 . cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu ºtiau ºi doreau sã afle. pentru ca apoi fiecare grupã sã le descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã.

sã descrie. susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã. explicarea ºi interpretarea fenomenelor. planºe. iar alta prin activitate individualã sau pe grupe în afara clasei. Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip „creion ºi hârtie”. gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare.. dar ºi pentru descrierea. Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi împrejurimile ºcolii. Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi.? oferã informaþii suplimentare. cursanþii sunt solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat. Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii cursanþilor: expoziþii de afiºe. Nu toate pot fi evaluate ºi nu solicitã neapãrat informaþii. Pregãtiþi pentru lecþie albume foto. Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile cursanþilor. Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le sarcinile în grup. Am aflat. sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare. diapozitive. Cele efectuate în afara clasei vor discutate în ora de recapitulare . Practic. cãutând rãspunsuri la întrebãri precum: • care este nivelul achiziþiilor colectivului cu care lucreazã ºi cum poate fi determinat? • care vor fi pretextele problemã care motiveazã elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni demersul de cãutare? • cum veþi explica noþiunile noi pornind de la ceea ce ºtiu ºi pot face elevii? • cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze ceea ce au observat. Pot fi prilej de transfer. scheme. util ºi posibil de realizat! La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi faþã de propria sãnãtate. Au însã rol motivaþional. articole din ziare ºi reviste pentru a vã susþine explicaþiile. în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat.. Obiºnuiþi-i ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze dupã vocabularul lecþiei... Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative. Se realizeazã la rubricile: Sfaturi. • Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în care. recomandându-le surse de informaþii. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a propune activitãþi practice. sã defineascã ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor fãcute? • cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate? „creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de investigat. O parte se vor rezolva prin activitate independentã în clasã.. Se pot efectua individual sau pe grupe ºi asociate cu tehnologiile. crearea de site-uri etc. Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în auto ºi interevaluare. Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice! Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl folosesc în limbaj specific disciplinei. fotografii. cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea conþinuturilor. Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor. În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã. Am aflat. articole la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri publice din comunitate.de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare. schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului studiat..evaluare sumativã . Rubrica ªtiai cã. prin rezolvarea unor sarcini. obiecte confecþionate din materiale refolosibile. util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de activitãþi practice. Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le acestora sã le ataºeze în portofoliu. Practic. cuprinde teme de rezolvat: teste de tip Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului pentru proiectele tematice. Solicitaþi-le cursanþilor sã procedeze la fel.Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile Vocabular ºi ªtiai cã…? Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale cuvintelor din terminologia de specialitate.. Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei unitãþi de învãþare). Sunt fundamentale pentru asimilarea informaþiei. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . dar le pot satisface curiozitatea.

apã. • sã-i familiarizaþi cu ghidul . În concluzie. ºi activitatea ºi creaþiile omului. Ansamblul de relaþii ºi schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã. se poate afirma cã mediul trebuie adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor indivizilor. relief. condiþiile de muncã pentru om. mãrile. Printre acestea sunt: aerul. oceanele. Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de înþelegere: Mediul natural. ceea ce presupune preluarea din naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a deservi populaþia. Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat. solul ºi subsolul ºi formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15 . O pãdure.se vor studia paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului. intercunoaºtere. sã intervenim. Aceastã dependenþã cunoaºte un mare grad de reciprocitate. apele. sol. • sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu. apele curgãtoare. Mediul înconjurãtor include. sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea de învãþare. • sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul propus la începutul manualului ºi prin interviu. în care cursanþii se cunosc unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze. Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe planetã de schimbãrile care se produc la nivelul lor. activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent. o baltã sau un lac sunt medii de viaþã în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru. implicit. când vorbeºte despre mediul înconjurãtor. CLIMATUL AFECTIV Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din experienþa lor. determinã condiþiile de viaþã ºi. Acest lucru este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai multor lucruri despre lumea în care trãim. precum ºi interdependenþa lor influenþeazã echilibrul ecologic. peisajele. O atmosferã destinsã. Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne organizãm viaþa. adicã aerul. pe de-o parte în direcþia protejãrii mediului ºi. precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în ansamblu. consumator.Prima lecþie Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte: • sã creaþi climatului afectiv propice: interacþiune pozitivã. Acesta ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie: pe de-o parte este componentã ºi. Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporþii diferite. datoritã faptului cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai mare sau mai micã mediului. pe de alta. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele. beneficiar al mediului. motivare. În mediul natural distingem componente fizice naturale: aer. Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile de viaþã. • sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor în privinþa achiziþiilor de la disciplina Cunoaºterea mediului. pe de alta. în ceea ce priveºte comportamentul nostru. • sã le prezentaþi standardele de performanþã de la finele modulului ºi stilul de examinare pentru promovarea în modulul urmãtor pagina 28 din ghidul cursantului. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia. obiectivele. subsol. pe lângã mediul natural. flora. fauna. motivele pentru care doresc sã-ºi continue studiile. programul ºi orarul. solul. PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”. Vã este de real folos pentru activitatea didacticã. lacurile.

alegeþi unul care are o citire coerentã ºi clarã sau citiþi dumneavoastrã. Prezentaþi-le explicit. dacã este necesar. CE SE AªTEAPTà DE LA CURSANÞI? Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului. a documentelor ce cuprind aprecierile dumneavoastrã. Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde rezultatele muncii lor constante ºi continue desfãºurate pe parcursul orelor de studiu. Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul înconjurãtor. Recunoaºteþi pe Ghid. Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi de citire. a proiectelor. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii. Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi studiate. Oferiþi-le lãmuriri. Cursanþii vor lucra individual sau în perechi. Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului personal. aºa cum sunt trecute pe pagina manualului. Enumeraþi elemente din cuprinsul unui portofoliu. Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul fiecãrei etape de lucru. 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .Familiarizarea cu Ghidul cursantului Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de întâmpinare. succesiunea momentelor din lecþie. Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor. Identificaþi standardele de performanþã. pentru mai multe teme.

) • eventuale deprinderi de muncã intelectualã. sã picteze.cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine. . În funcþie de ceea ce constataþi. de exemplu. Veþi ºtii: . Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau sã se documenteze pentru a obþine informaþii necesare. . . în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze. • experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã. fie cã este vorba de grupe mixte. sã confecþioneze dispozitive. De pildã: • ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã: .ce puteþi cere de la fiecare sã facã.cine de la cine are de învãþat. cum sã pãstreze cãldura în locuinþã. veþi putea organiza grupele în activitãþi. cum sã amenajeze o ciupercãrie. pagina 5. • informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit. • posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor.cine pe cine poate sã ajute.aºezarea geograficã a localitãþii. fie cã este vorba de grupe de nivel.cine. Coroboraþi informaþiile obþinute despre fiecare la testul de la Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin testãrile de la alte discipline. • preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor.fenomenele naturii observate. . Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17 . Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei. provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre propria persoanã ºi sã comunice între ei. sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva legume necesare în gospodãrie. ci încercaþi sã cunoaºteþi fiecare cursant.cine cu cine are preocupãri comune. . cum sã foloseascã sursele de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei. ca ºi în cele de Limba românã ºi de Educaþie civicã. Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe care se va fundamenta învãþarea. persoane care lucreazã în agriculturã. pe care fiecare cursant le deþine. Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o serie de probleme personale sau ale comunitãþii punând în aplicare informaþiile dobândite la disciplina Cunoaºterea mediului (ca. În orele de Cunoaºterea mediului. . ce activitãþi va prefera. .cine cu cine se completeazã.) • abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã.).dezechilibre ecologice identificate.Evaluarea iniþialã Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri la întrebãrile din manualul elevului. sã opereze pe calculator etc. persoane care lucreazã în mediu poluat etc. flora ºi fauna specificã. sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul cursanþilor. cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. . Astfel. sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile. veþi organiza eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza o învãþare individualizatã. o serã etc. forma de relief.

viaþa nu ar fi posibilã. obiectele încinse. • sã foloseascã în descrierea experimentelor vocabularul lecþiei. Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare. • sã recunoascã în urma experimentelor proprietatea unor corpuri de a reflecta. Surse de luminã sunt ºi becurile. cu o râºniþã. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunea de stea. 2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã rectilinie. Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã Pãmântul. iar altele le lasã sã treacã prin ele. focul. • sã enumere.experimentul 1. Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de apã al unui furtun. Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui. Conþinutul informativ Soarele este o stea. pentru a evidenþia acþiunea forþelor centrifugã ºi centripetã). de a refracta sau de a difracta lumina. adicã are luminã ºi cãldurã proprie. . dacã în timp ce rotiþi globul îl înveliþi cu o eºarfã). 3) Lumina albã se descompune în culorile curcubeului .experimentul 3. planetele Sistemului Solar. pe baza imaginii. . Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o traiectorie curbã fãrã sã se apropie.experimentul 2. Aºa se formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului poate fi sesizatã vizual. influenþa pe care lumina ºi cãldura o au asupra vieþuitoarelor. În spatele surselor de luminã se formeazã umbra. Se spune cã este planetã a Sistemului Solar. adicã atmosfera. sã se îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi face analogie ºi cu maºina de spãlat.1 Lumina ºi cãldura Soarelui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . sã se miºte. cel puþin printr-un enunþ. • sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în jurul Soarelui. • sã reproducã prin experiment fenomenul de descompunere a luminii albe. 1) Unele materiale pot bloca razele de luminã. • sã redea.

acasã). Soarelui. Sistemului Solar.în clasã. • informaþii despre Soare. • sugestii de construire a unor dispozitive care folosesc energia solarã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19 .Evaluare Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 . Se poate completa cu: • informaþii despre planeta Pãmânt. • imagini ºi fotografii ale Pãmântului. 2 .

Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite de Soare tot timpul anului. Rotaþia în jurul Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã existe anotimpurile. Cea unde se vede coborând Soarele cãtre searã se numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind prin conversaþie euristicã) Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate) ca putere ºi ca duratã. Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului. Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12 noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a zilei urmãtoare). Formarea zilelelor ºi a nopþilor. Conþinutul informativ O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore. • sã denumeascã punctele cardinale. • sã identifice poziþia României pe glob.activitatea 2). Anul are aproximativ 365 de zile. Informaþiile se desprind din completarea de cãtre cursanþi a rubricii Ce ºtii despre… Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la apariþia zilelor ºi a nopþilor. • sã explice formarea anotimpurilor ºi caracteristicile climei din þara noastrã drept consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei pe glob a României. În România. iar lumina ºi cãldura zilelor sã fie diferitã de-a lungul anului. formarea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Direcþia de unde se vede Soarele apãrând dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. la amiazã. • sã defineascã noþiunile temporale: zi. O rotaþie completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã un an. aproximativ 365 de zile (experiment 1). anotimp. În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã decât noaptea. • sã identifice pe globul pãmântesc polii Pãmântului ºi Ecuatorul. noapte.2 Miºcãrile Pãmântului. Mijlocul zilei este la ora 12. Aici este mereu iarnã. aici este mereu foarte cald (observaþie dirijatã . când Soarele este deasupra capului nostru. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . anul are patru anotimpuri.

vederi care prezintã natura în diferite anotimpuri. explicaþia cuvintelor de la Vocabular. sugestii de activitãþi pe care oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un anotimp la altul. curiozitãþi. Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau aduceþi în clasã una dintre plantele recomandate în ghidul cursantului. desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la echinocþii ºi solstiþii. o drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21 . astfel încât elevii sã-ºi poatã completa tabelele.Nu uitaþi La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã formuleze observaþii privind trecerea de la un anotimp la altul. Evaluare În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse: rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am aflat…. Organizaþi o excursie. Pentru comportamentul adaptat al vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor.

22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . dispozitive prin care oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele de la Practic. liliacul. Proiectul mai poate conþine: • scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor. gãina. Evaluare Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la Am aflat..3 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. • sã prezinte în scris aspecte observate din activitatea oamenilor care se desfãºoarã conform caracteristicilor anotimpurilor ºi momentelor unei zile. clasificate dupã criteriul diurne/nocturne. înmulþirea etc.) se schimbã dupã anotimp ºi se repetã de la un an la altul. fluturele de zi. unele specii de molii. astfel încât ele sã poatã supravieþui. înmulþirea. Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã schimbãrile din mediu. . cuibãritul. • descrieri ale unor practici.la animale: împerecherea.a) ºi vieþuitoare nocturne (regina-nopþii. ursul. înflorirea. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii privind modificãrile lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la succesiunea anotimpurilor. Conþinutul informativ Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe Pãmânt ºi ritmul acesteia. Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã sunt. • informaþii din alte surse privind tendinþa de modificare a caracteristicilor anotimpurilor. migraþia. crapul. ariciul. creºterea. hibernarea etc. Aceasta din urmã va fi realizatã individual ca temã pentru acasã. înmugurirea.a) (se desprinde din conversaþia euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au notat cursanþii).. Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu: .la plante: încolþirea. de asemenea. formarea fructului. porcul. • sã defineascã noþiunea de „adaptare”. omul º. ºoarecele de câmp. Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor. influenþate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor. bufniþa º. Existã vieþuitoare diurne (floarea-soarelui. se numeºte adaptare. schimbarea penajului sau a blãnii. somnul. veveriþa. util ºi posibil de realizat!). • sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi diurne.

Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar. imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat.Nu uitaþi Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru ora urmãtoare a proiectelor tematice. Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…? Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã. se vor recapitula ºi completa informaþiile dobândite pânã acum. Se va realiza evaluarea sumativã. diapozitive. Faceþi trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag. 28) Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care fiecare le va ataºa în portofoliu. Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23 . Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe.

el ia forma vasului în care este pus. Conþinutul informativ Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care se numeºte atmosferã. 10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul ºi eliminã dioxidul de carbon. plantele folosesc dioxid de carbon ºi eliminã oxigen. picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 3) Aerul ocupã tot spaþiul. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã. nu are formã proprie. 2) Apa ºi pãmântul conþin aer. întreþine viaþa ºi arderea. Urcarea ºi coborârea aerului duc la formarea vânturilor. 11) Pentru a se hrãni. presiune atmosfericã. 6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel respirat în plãmâni. în apropierea Pãmântului. • sã redea compoziþia aerului. Lumina ºi cãldura Soarelui pãtrund prin atmosferã. Miºcarea Pãmântului face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile principale. 9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul. Aceste informaþii se desprind în urma conversaþiei euristice. • sã mãsoare temperatura aerului. 5) Aerul nu are o formã anume. Informaþii desprinse de cursanþi prin experimente: 1) Aerul nu se vede. iar cel rece coboarã. Folosiþi cunoºtinþele cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei Pãmântului. Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia aerului. 7) Aerul circulã pe verticalã. dar îi simþim miºcarea. • sã explice producerea unor fenomene care sunt determinate de proprietãþile aerului. exercitã presiune asupra corpurilor. este transparent ºi se deplaseazã. Cantitatea de aer suflatã o singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea noastrã pulmonarã. Mai conþine praf. are volum ºi masã. Aerul este un amestec de gaze. conþine dioxid de carbon. 4) Aerul are masã. Cantitate de aer dintr-un balon poate fi cântãritã. Cel cald urcã. Proprietãþile ºi compoziþia lui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. El are presiune. Oxigenul din aer întreþine arderea. cu care împinge asupra obiectelor.4 Aerul. respiraþie. El conþine în cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%). În cantitate mai micã. 8) Cãldura aerului se poate mãsura cu termometrul. • sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale aerului: ocupã tot spaþiul.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25 . Puteþi organiza lecþia în aer liber.. Pentru proiectul tematic se recomandã conþinuturile similare celorlalte lecþii. Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi experimentelor.. Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile temperaturilor pentru o sãptãmânã. sugestii de confecþionare a unor moriºti de vânt. Sintetizaþi informaþiile desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã. Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul ºi concluzia desprinsã. De exemplu: Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard cãrbunii deoarece. Verificaþi caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le cursanþilor sã explice necesitatea de a urma sfaturile transmise în manual.Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Nu uitaþi Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul gazelor de eºapament asupra structurii aerului ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o pãdure ºi cel din apropierea unui drum circulat. descrierea unor tehnici de prim ajutor. organizaþi cursanþii pe grupe.

fumul provenit din arderea lemnului. substanþele toxice ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol viaþa plantelor. energie eolianã. Astfel. Aceste boli pot scurta viaþa. pãdurile se mai numesc „plãmânul verde al Pãmântului”. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se transformã în ploaie. • sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã. pãcurii.5 Aerul în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Aceastã încãlzire este periculoasã pentru întreaga planetã. gazele ºi picãturile de apã din aerul poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în atmosferã. apoi cad pe pãmânt sub formã de ploaie acidã. Forþa aerului produce energie numitã energie eolianã. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Poluarea este o ameninþare pentru viaþã. vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii. Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului electric. Praful. Spunem cã ele polueazã aerul. ale plãmânilor. ale stomacului. 1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt transportate de picãturile de apã din curenþii de aer. dureri de cap. Astfel se produce efectul de serã. oamenii s-au folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi corãbii cu pânze. fumul. Când aerul este poluat. Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã. De aceea. baloane umflate cu aer cald. a animalelor ºi a omului. gunoaielor. 2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã. ale inimii. • sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi a efectelor acesteia. gazelor. • sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã deducã urmãrile producerii acestui fenomen. oamenii suferã de ameþeli. • sã descrie fenomenele de efect de serã ºi ploaie acidã. 4) Din cele mai vechi timpuri. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunile: poluare. Ele împrospãteazã aerul. El are ca urmare încãlzirea treptatã a Pãmântului. gazele de eºapament ºi cele din coºurile fabricilor. pornind de la cuvântul cheie „aer”. Poluarea aerului se vede adesea sub forma fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de eºapament ale maºinilor. Forþa aerului este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã. otrãvurile împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc” aerul. planoare ºi deltaplane. 3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul de carbon din aer ºi elibereazã în schimb oxigenul necesar respiraþiei. Praful. ale ficatului. Conþinutul informativ Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! sau în urma brainstormingului. usturimi ale gâtului ºi ale ochilor. mori de vânt. cãrbunelui.

Identificaþi împreunã cu elevii cazurile de poluare din localitate. Faceþi trimitere la pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se orienta cu privire la elaborarea unui astfel de proiect. referate. panouri de avertizare pânã la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de machete ale unor instalaþii care folosesc energie eolianã. activitãþi practice. Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau individual proiecte ecologice.Nu uitaþi Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe împotriva poluãrii. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul lecþiei. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27 . Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite.

nu are gust ºi nici miros. solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). Informaþiile reies din discuþiile cu elevii. Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori. Descrieþi precipitaþiile amintite folosind imagini din naturã. • sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi potabilã. iar corpul uman este format din 60-70% apã. a ninsorii. cursanþii vor fi capabili: • sã identifice stãrile de agregare ale apei. ducând la apariþia ploii. în pãmânt. • sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei: transparenþa. Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese de apã. a lapoviþei. • sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã. Vaporii se transformã în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã. fluvii. 1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. 2) Apa ia forma vasului în care este pusã. 3) Apa este un bun dizolvant. Dacã vaporii ating noaptea obiecte reci (frunze). râuri. Conþinutul informativ Apa este indispensabilã vieþii. fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de suprafaþa pãmântului ceaþa. Proprietãþi. Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta. a grindinei. rouã. Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii. adicã circuitul apei în naturã. se formeazã (vara) roua sau (primãvara ºi toamna) bruma. brumã. Cãldura ºi miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o formã la alta. ninsoare. lapoviþã. Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius) în polei. chiciurã. formarea curcubeului. pe baza completãrii tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã individual. cantitatea nu se modificã. lipsa gustului ºi a mirosului. 5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în vapori. Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. Ea este transparentã. pe grupe sau ca brainstorming. chiciurã. ceaþã. În aceastã situaþie se pot face parþial sau integral experimente. Miºcarea vaporilor de apã produce energie. Turnatã dintr-un vas în altul. Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi de aer rece sau foarte rece. • sã dea exemple de modalitãþi de economisire a apei. Un om consumã aproximativ 3 litri de apã pe zi. 4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme: lichidã . faptul cã este solvent pentru unele substanþe în situaþia efectuãrii experienþelor. ia forma vasului în care este pusã.6 Apa. • sã explice producerea unor fenomene naturale: ploaie. grindinã.în mãri. polei. Circuitul apei în naturã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . oceane. cu scopul de a verifica validitatea afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul specific disciplinei.

Se pot adãuga: • reprezentarea graficã a circuitului apei în naturã cu descrierea felului în care se produc fenomenele din naturã. sau descrierea structurii ºi funcþionãrii unui astfel de dispozitiv.Evaluare Se va face frontal face pe baza însemnãrilor fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa proiectului de învãþare. • filtrul de apã. ca produs finit. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29 .

2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru punerea în miºcare a morilor. • sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în localitate în care: apa este poluatã. vapoare. la prepararea hranei. pentru menþinerea curãþeniei. neraþional folositã. (Prezentaþi imagini din diferite staþiuni balneoclimaterice. iar apa din corpul lor intrã în pãmânt. • sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi activitatea oamenilor.) Inundaþiile provoacã pagube mari. dar ºi în industrie. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi o eliminã. Conþinutul informativ Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau din naturã. cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în tratarea unor boli. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . lacuri. Omul o foloseºte pentru bãut. Animalele o beau din râuri. agriculturã ºi transporturi. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental existenþa apei în organismul plantelor ºi în sol. Omul se hrãneºte cu plante de apã sau vieþuitoare din apã. Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii. sau pericliteazã viaþa oamenilor. insuficientã pentru comunitate. Plantele absorb apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana. Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt. bãlþi etc. dar ºi pentru producerea curentului electric în hidrocentrale. în agriculturã. O parte este eliminatã prin transpiraþie.7 Apa în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale. a unor maºini ºi instalaþii. ele putrezesc. Pe apã circulã bãrci. • sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care acestea pot fi prevenite. 1) Apa din corpul lor participã la circuitul din naturã. Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau sãratã). • sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii naturii. Când vieþuitoarele mor. ºlepuri care transportã mãrfuri sau persoane.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31 . a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?. liste cu reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei. Se dau sugestii pentru realizarea unui proiect ecologic. Indicaþi surse bibliografice. Reamintiþi-le întrebãrile rãmase fãrã rãspuns.Atenþie! Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru introducerea acesteia în unitatea de învãþare Medii de viaþã. Spuneþi-le cursanþilor cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate. imagini cu peisaje în care se recunosc stãrile de agregare ale apei. scheme ºi descrieri ale funcþionãrii morilor de apã ºi a hidrocentralelor. pregãtiþi-vã pentru evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare Apa. pe lângã fiºele completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate. desene ºi fotografii corespunzãtoare aspectelor prezentate. scheme ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea apei. Formulaþi-le cuprinsul proiectelor. filtre de apã. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Dacã aþi ales prima variantã. colecþii de articole din ziare ºi reviste despre dezastre ecologice. studii de caz din comunitate. postere. schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive. Proiectele tematice pot cuprinde.

fier. 4. gazele naturale. putere de absorbþie. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental proprietãþile solului: permeabilitate. sare. caolinul). energia apei. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Prin resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite în activitatea umanã. fertilitate. argilã. cupru. energia eolianã. Aerul. Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de animale care trãiesc într-o anumitã regiune. aur. aurul. fierul. amarã. plantele ºi animalele. marmura. Omul transformã natura în folosul sãu. viþã-de-vie. marmurã. 1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului în care plantele îºi înfig rãdãcina. argilã. • sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse ale subsolulului: petrol. materialele de construcþie (nisip. argintul. aer. Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate. dar ºi neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât ºi permanente: energia solarã. • sã defineascã proprietãþile solului. apa ºi solul compun mediul în care trãim. 6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil) la poluare. argiloase.8 Resursele solului ºi ale subsolului Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. solul. resturi de plante ºi animale. piersicii în sol nisipos. Solurile pot fi: nisipoase. Conþinutul informativ Se desprind din dialog. legume etc. Este alcãtuit din: nisip. apã. 5) Solul are urmãtoarele proprietãþi: permeabilitatea. • sã enumere elementele componente ale solului. în sol fertil (cernoziom). gazoasã). pietriº. cuprul. nisip. Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici. argila. puterea de absorbþie ºi fertilitatea. Ele pot fi regenerabile: apa. pietriº. 2) Solul conþine: apã. cãrbunele. pietriº. Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã subsolul. pietriº. aerul. aluminiul. argint. cernoziomice (conþin substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale). prin valorizarea cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior. Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul de sol: morcovi. 3) Structura solului: cernoziom. argilã. calcarul. nisip. • sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse. aluminiu. În subsol se gãsesc resurse precum: petrolul. Apa care pãtrunde în subsol dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã de izvoare minerale (cu apã sãratã. cãrbune.

lista de sugestii privind protejarea solului. nu sunt solubili. e un metal de culoare cenuºie. fabricarea medicamentelor. din el se obþine pãcura. sunt întrebuinþaþi la încãlzire. referatele întocmite. se aprinde greu. lucios. se sparg uºor. tabelul în care s-au notat proprietãþile resurselor subsolului. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33 . 7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau negricios-albãstrui. nu se sparge. cu miros caracteristic. identificarea. fotografiile ºi desenele realizate pentru temã. nu este solubil. prezentarea cazurilor de poluare din mediul apropiat. a vopselelor. uneltelor ºi a pieselor rezistente. Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios la brun-deschis. unsuros. colecþii de roci etc. tabelele. este folosit la fabricarea maºinilor. rugineºte. arde cu flacãrã ºi face fum.Evaluare Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile constatate la experimente. se aprind mai greu decât lemnul. Se vor reþine în proiectele tematice fiºele. participarea la activitãþile practice de curãþare a mediului sau de luptã împotriva poluãrii. la topirea metalelor. stare solidã. Fierul se gãseºte stare solidã.

• sã enunþe mãsuri de protejare a mediului acvatic. Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor. plantele ºi animalele se împart în: plante ºi animale de câmpie. Prezentaþi-le cursanþilor vederi. 2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic). de dependenþã a uneia faþã de alta. pentru proiectul tematic. amarã. Amintiþi de Delta Dunãrii rezervaþie naturalã. cum ar fi cele de hrãnire.a. de faptul cã apa este curgãtoare sau stãtãtoare. lectura din anexa ghidului cadrului didactic (pag. Conþinutul informativ 1) Formele principale de relief sunt: câmpiile. plantele ºi animalele sunt în strânsã legãturã: . între vieþuitoare existã relaþii. de întrajutorare º. • sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o formã de relief sau alta. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .9 Forme de relief.a. direct sau indirect prin modificãrile aduse mediului.factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de viaþã (hranã ºi adãpost). în funcþie de adâncimea ºi temperatura apei. de temperaturã ºi de umiditate. plante ºi animale de munte. De asemenea. Vã puteþi referi la legislaþia cu privire protecþia mediului. formele de relief. . apa. de concurenþã. din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii altora. Puteþi prezenta ºi culorile convenþionale pentru formele de relief. • sã enumere componente ale florei ºi faunei din zona în care trãiesc. Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii dumneavoastrã. diapozitive color. • sã recunoascã tipurile de medii acvatice specifice zonei în care trãiesc. Folosiþi informaþiile pe care cursanþii le au de la lecþia de limba românã. Echilibrul natural este adesea perturbat de om. sãratã). Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu sunt de specii diferite. pagini de calendar cu peisaje în diferite anotimpuri. Prezentaþi-le elevilor atlase botanice ºi zoologice. • sã dea exemple de relaþii de hrãnire între vieþuitoare. de felul apei (dulce. plante ºi animale de deal. Pe Pãmânt aerul. 43). . dealurile ºi munþii. • sã defineascã principalele forme de relief. Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le oferã apele. cursanþii vor fi capabili: • sã recunoascã formele principale de relief. de forma de relief º. În funcþie de formele de relief. Exemplificaþi pe harta fizicã a României. Definiþiile principalelor forme de relief sunt date la rubrica vocabular. cu formele principale de relief.fiinþele modificã mediul în care trãiesc. Mediul acvatic Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei.între fiinþe existã relaþii de hrãnire. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii.

vor fi încurajaþi cei care realizeazã produse finite: acvarii. planºe. fiecare având o responsabilitate clar stabilitã. afiºe. fiºele de prezentare a vieþuitoarelor din mediul acvatic. curiozitãþile notate din consultarea altor surse. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35 . diorame. Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care necesitã mai mult timp. De asemenea. albume foto. formaþi grupe de cursanþi.Evaluare Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute despre mediul acvatic din zona în care trãiesc. referatele. lanþurile trofice identificate. insectare. file de ierbar cu plante de apã sau din vecinãtatea apei.

castraveþii. a fructelor. pãsãri. Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru industria alimentarã. ceapa verde. flori ºi fructe. • sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii. Aceastã activitate se numeºte pomiculturã. piersicii. pãtrunjelul. vrãbii. pepenii. Condiþiile pentru ca un teren sã fie amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil. castraveþii. a florilor. În solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii. 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . piþigoi. tãierea crengilor uscate.vãruirea trunchiurilor. a pomilor. Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme. Un pom este alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã. frunze. • sã denumeascã pãrþile componente ale unui pom. în funcþie de culturã. Dãunãtori: omizi. delimitat de om. gutuii. ridichea de toamnã. lãcuste. Unele plante se rãsãdesc primãvara.a. se pun îngrãºãminte. rândunele.a. Lucrãrile din livadã: primãvara . gândaci de Colorado. cârtiþe. fluturi. pentru cultivarea legumelor. omizi.sãpatul în jurul rãdãcinii. Livada În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã pomi. mãrarul. stropirea cu insecticide. Livada Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. ceapa din sãmânþã. pãmântul se sapã. ardei. fasolea. • sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi la vocabular. varzã. sfecla de zahãr. ridichea de varã. cursanþii vor fi capabili: • sã formuleze observaþii cu privire la caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul apropiat. perii. Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã. ferit de vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã. • sã amenajeze mini-grãdini. coropiºniþe. Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se pliveºte. • sã precizeze importanþa pe care aceste medii o au pentru om. marmeladã. Vara se cultivã: morcovii. se niveleazã terenul. melci. Terenul este împãrþit în parcele. caiºii. sã fie expus la sore. • sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a grãdinilor ºi a livezilor. se trateazã culturile cu erbicide. vara ºi toamna . cireºii. greieri. ridichea de iarnã.10 Grãdina. dovleceii. Toamna se cultivã: salata. Din fructe se preparã: dulceaþã. sã existe sursã de apã. viºinii. spanacul. insecte. între el se fac poteci ºi ºanþuri de irigaþii. salata. se sfãrâmã bolovanii. se seamãnã. acoperirea cu frunze a rãdãcinilor. vinete. Primãvara se cultivã: mazãrea. instalarea parazãpezilor. Primãvara sau toamna. buburuze. rozãtoare º. trunchi ºi coroanã cu crengi. aprinderea focurilor pentru prevenirea efectelor brumei. Primãvara sau toamna. prunii. toamna . usturoiul pentru consumul de primãvara. Conþinutul informativ Grãdina este spaþiul. vãruirea trunchiurilor. compot º.culesul poamelor. Pomi roditori sunt: merii.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37 ... descrieri ale unor practici de conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate întocmi. o minicarte de bucate cu reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor). pe grupe. Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe ºi legume. activitatea practicã. rezolvarea sarcinilor de la Am aflat.Evaluare Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de înregistrare a observaþiilor..

cãtina. • sã identifice deosebiri între frunzele unui arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze. alunecãri de teren.a. frasini. Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor plante ºi animale. mãceºi. Plantele din pãduri formeazã flora. unde cresc stejari. implicit de sol. Pãdurile de conifere Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. creºterea temperaturii.) Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului pe urmãtoarele trepte: Conifere Fag Stejar munþi dealuri înalte ºi munþi câmpii înalte ºi dealuri Într-o pãdure. sunt stratificate urmãtoarele elemente: • stratul de rocã pe care nu cresc plante. Conþinutul informativ Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care intervenþia omului este mai puþin simþitã. (vezi lectura pag. De refacerea ºi protecþia pãdurilor. cârtiþe etc. pe teritoriul þãrii noastre existã: • pãduri de foioase. 44) 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . O rezervaþie naturalã renumitã în România este cea din Munþii Retezat. brazi. de fag. • sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor. • pãduri de conifere sau rãºinoase. • sã identifice riscurile defriºãrii. carpeni.11 Pãdurile de foioase. • stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme microscopice. Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor imagini cu pãduri din diferite forme de relief. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii despre pãdurea din vecinãtate. murul în zonele de deal ºi de la poalele munþilor. În funcþie de relief ºi. formate din pini. râme. aluni. • straturi de ierburi. precum ºi de folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura agriculturii silvicultura. • stratul de frunze sub care trãiesc furnici. larve de insecte. unde temperatura este potrivitã. temperaturã. de mesteceni. melci º. ºi cresc ciuperci. • sã enumere specii de plante ºi animale din pãdurea din mediul apropiat.a. • sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele unei pãduri. ferigi ºi animale care trãiesc ºi se hrãnesc cu acestea. inundaþii. molizi din zonele de munte. iar vieþuitoarele formeazã fauna. Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã ajutorul omului. aluni º. cu pãduri în care predominã o anumitã specie de arbori (de stejari. mesteceni. umiditate. fagi.

fiºe de prezentare a vieþuitoarelor. afiºe. pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele de verificare ºi de inventar. Stabiliþi conþinutul proiectelor tematice. referate. creaþii literare etc. Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi practice de protecþie a mediului. reguli de protejare a pãdurilor. Evaluare Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de înregistrare a observaþiilor cursanþilor. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39 . sugestii pentru rezolvarea unor probleme de mediu. albume cu flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat. Recomandaþi-le bibliografie.Nu uitaþi Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de evaluare. studii de caz. Reluaþi întrebãrile la care nu s-au gãsit rãspunsuri.

e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. Se urmãreºte modul în care au fost realizate conexiuni între informaþii. f) Creativitatea se reflectã în produse originale. e) Creativitatea în abordarea temei . printr-o simplã enumerare a problemelor vizate de conþinutul tematic. Surprinde 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . capacitatea de adaptare la solicitãrile temei. care poartã amprenta efortului autorului proiectului. competenþele ºi abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific. inovativã. CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI a) Raportarea cursantului la tema proiectului se referã la modul în care cursantul a rãspuns prin structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului tematic în care acesta se circumscrie. gradul de utilitate a proiectului în sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a realizat. din perspectiva valorificãrii proiectului în sfera practicã a activitãþii. care apeleazã la judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor. fie într-un plan analitic. CALITATEA PROIECTULUI a) Validitatea proiectului . logica ºi argumentarea ideilor. Se urmãreºte mãsura în care cursantul opteazã pentru o strategie de lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau pentru o strategie ineditã.ANEXE Criterii generale de evaluare a proiectelor Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul unitãþilor de învãþare. originalã.se raporteazã la relevanþa conþinutului ºtiinþific. la semnificaþia ºi acurateþea datelor colectate.vizeazã gradul de noutate pe care îl aduce proiectul respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în soluþionarea problemelor generate pe parcursul elaborãrii proiectului. este logic ºi argumentat. Criteriile se vor adapta dupã specificul temei. g) Calitatea rezultatelor. având în centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului.mãsura în care proiectul. mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea temei. Pornind de la nivelul la care se pot manifesta. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este coerent. al explicaþiei argumentate sau într-unul de ordin evaluativ. d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este criteriul dupã care se realizeazã analiza de conþinut a proiectului. Nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeºte în momentul prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan empiric. dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã modul de realizare. c) Documentarea presupune identificarea bibliografiei necesare. d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant . abordarea interdisciplinarã a informaþiei. prin modul de concepere. este adecvat temei.abordarea completã a temei. acoperã tema propusã. corectitudinea ideilor. selectarea informaþiei relevante. Ele trebuie clar definite pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii. b) Completitudinea proiectului . corectitudinea ipotezelor ºi a concluziilor. pânã la identificarea practicã a tipurilor de greºeli apãrute frecvent. c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi caracterul ºtiinþific al informaþiilor. coerenþa internã. b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de performanþã la care se plaseazã cursantul în realizarea diferitelor pãrþi componente ale proiectelor. cadrul didactic îºi întregeºte imaginea despre proiect în ansamblu. Acest criteriu se coreleazã cu elaborarea ºi structurarea proiectului. Se referã la: calitatea proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului. factual.

dupã criterii date sau dupã un plan dat. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41 . pe cei care sunt potriviþi descrierii unui anumit fenomen. Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu. Descrie succesiunea în care se petrec anumite fenomene. Selecteazã dintr-o listã de termeni. Descrie corect etapele unui experiment efectuat. Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei cunoscând sensul dat acestora prin definiþii Redã. descrieri ale unor fenomene ºi caracteristici. Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în imagini grafice. ca rãspuns la întrebãri. Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã etape sau criterii proprii elaborate. Numele cursantului: Frecvenþa deseori uneori rareori Comportamentul Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în realitate.Modele de instrumente de evaluare Scãri de clasificare Descrierea caracteristicilor observabile ale mediului înconjurãtor. de caracteristici. Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene. având ca suport scheme ºi tabele.

Noteazã date. Identificã ipotezele care vor fi verificate. Pornind de la ipoteze ºi concluzii date. Activitatea Da/ Nu Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor. elaboreazã un demers experimental. observaþii constate prin experimentare.Listã de verificare ºi inventar Efectuarea de experimente. κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite fenomene sau caracteristici. Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor. Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment. Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor. Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaþie datã. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris.

Alãturi de stuf întâlnim menta. precum ºi de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. papura. nurca. feriga de apã. troscotul ºi plante agãþãtoare. Delta Dunãrii apare ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii.mediu acvatic Dunãrea. Iniþial fixat. bizamul. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ. Dintre acestea. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna atracþia Deltei. bãlþi ºi lacuri. ostroave ºi canalele. care împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei. gârle. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. datoritã celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre fluviu. ceilalþi. În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã stuficolã. Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km².6 m. migrând primãvara din Marea Neagrã. Ea este o câmpie în formare. Alte informaþii despre Delta Dunãrii: http://www.ro/ Plaur Pãstrugã Pelican Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43 . pãstrugile ºi scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã. format dintr-o împletiturã de rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice ºi sol. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani. izvorând din Germania. alcãtuitã din: grinduri. sturionii. Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei. mlaºtini. lutra. în amestec cu salcia piticã. restul trecând ºi rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei. plaurul se desprinde. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase. acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman ºi astfel. având forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la sud-vest de Podiºul Dobrogei. iernii ºi primãverii. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeþelor de construcþie a cuiburilor.Lecturi didactice Delta Dunãrii . formeazã la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã. Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii. „pãrintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã. Peºtii sunt prezenþi prin 65 de specii. Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. dupã un traseu de 2 860 km. Delta era un pãmânt necunoscut.caraorman. Între aceºtia din urmã. Principalele specii sunt: stuful. suprafaþã ce creºte anual cu 40 m. În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea. dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr). Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot. Aici se întâlnesc 327 de specii. Formaþiunea specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat gros de 1-1. câinele enot. iar la est se învecineazã cu Marea Neagrã. rogozul. cei mai mulþi de apã dulce. Aici vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. Aici cuibãresc peste 81 de specii. transformându-se în insule plutitoare de diferite mãrimi. Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat” Privitã de pe Dealurile Tulcei. cuibãresc aici 218 specii. adunând afluenþii din zece þãri ºi traversând patru capitale. la nord trece peste graniþa cu Ucraina. Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii. vulpea.

mistreþul). etc. Grohotiº . Apele cristaline ale lacurilor ºi râurilor sunt populate de pãstrãvi. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaþie. ursul. cerbul. cu peste 80 de circuri glaciare.lac format prin topirea gheþarilor. a fost recunoscut ca Parc Naþional încã din anul 1935. Zãnoaga. cu crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã de ace.suprafaþã locuitã de o populaþie. aici existând mai bine de o treime din flora României. Lac glaciar . cât ºi în privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii. cetate de piatrã. sângele-voinicului. impresioneazã orice drumeþ. Parcul Naþional Retezat adãposteºte o faunã deosebit de bogatã. Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura. capra neagrã. Datoritã habitatelor sale foarte diverse. crinul galben. floarea-de-colþ. arginþica. Dintre animale.îngrãmãdire de bucãþi de rocã colþuroase. Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense grohotiºuri fosile. Ana.arbust cu tulpinã ramificatã.Parcul Naþional Retezat Masivul Retezat. de dimensiuni variabile. naturale sau puþin modificate de intervenþia umanã. ghintura. incluzând relieful glaciar (numeroase circuri. nucul sãlbatic. rãspândit în regiunile alpine. de o specie de plante sau de animale. iar covorul jnepenilor protejeazã pãrþile superioare ale culmilor. în care mai mult de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de metri înãlþime.2 509 m. Parcul Naþional Retezat este cea mai mare rezervaþie complexã din România.Retezat. raritãþi ale florei etc. atât în ceea ce priveºte numãrul de specii. marmota este ºi ea prezentã. vãi ºi lacuri glaciare). Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. una dintre cele mai valoroase zone montane din România. Munþii Retezat. Florica. se întinde pe 20 000 ha. dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte. orhideea de munte.relief provenit din topirea gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor în urmã cu 10 milioane de ani în urmã. Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii. Habitat .) precum ºi exemplare valoroase ale faunei (capra neagrã. râsul. Dicþionar Relief glaciar . cocoºul de munte. Lia. culminând cu Peleaga . fiind astfel primul parc naþional legal constituit din þara noastrã. rezultate din dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau aduse de gheþari. Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã.ro Genþiana Cocoºul de munte Capre negre 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . cocoºul de munte ºi ursul pot fi adesea întâlnite. Jnepen . Alte informaþii la www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful