Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Gabriela Dumitru

CUNOAªTEREA MEDIULUI
Lumea în care trãim Ghidul cadrului didactic
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“ Indit Sera, autoare „Limba englezã” dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina „Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”, aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala. În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Adrian Popescu Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”. Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13 Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Lecþia 1 Lecþia 2 Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Lecþia 3

Lecþia 4 Lecþia 5 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar”! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: - modularitate ºi flexibilitate în organizare - caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului - respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: - etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a., - etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þinta, dar ºi specificului subiectului predat. - etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

dicþionar cu termeni utilizaþi. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. contextul local în care se defaºoarã învãþarea. mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii s. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. a formelor de organizare posibil de abordat. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. de resursele materiale de care dispune ºcoala. resursele de învãþare disponibile. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. atât prin forme clasice. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind. a metodologiei. activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/ nivelului anterior. probe de evaluare ºi auto-evaluare. particularitãþile grupului cu care lucreazã. pe lângã unitãþile de învãþare detaliate. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5 . Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice.a. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. dar ºi alternative.

• Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice. • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. contribuþia dumneavoastrã.10. a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. Vã multumim ºi va dorim succes! Cristiana Boca 6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 5160 din 6.M.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. comentariile. Aºteptãm sugestiile de revizuire.ro. nr.Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O. observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational.

Ele sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi atitudini generate de specificul disciplinei: 1. Suprafaþa pãmântului. de naturã practicã. Standardele de performanþã reprezintã un sistem de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii care au absolvit modulul. Ele corespund obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii fundamentale ale ciclului primar. Aerul.ºi permit elaborarea unor strategii didactice în care accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe ºi experiment). 3. drumeþia. pliate pe condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii. Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor generale de la celelalte discipline ale ariilor curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. bibliografie. explorare. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor / legilor obiective. În elaborarea programei s-a þinut seama de varietatea contextelor în care va fi aplicatã. S-a pornit de la premisa cã fiecare cursant are un volum minim de cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte spre dezvoltare. Ele sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura. cu specificarea celor destinate a fi studiate adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie. sugestii metodologice de aplicare a programei. de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7 . vizita la muzeu sau la o expoziþie. Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei (excursia. plantarea ºi organizarea unor spaþii verzi). conþinuturile relevante. relaþiilor ºi interrelaþiilor din mediul natural. adaptat la particularitãþile comunitãþii unde se va desfãºura cursul. Aceastã diversitate poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de învãþare pe grupe. ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate prin contextul în care se realizeazã instruirea. Pot fi tratate intradisciplinar. prin stimularea interesului faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de propria sãnãtate. sugestii de activitãþi de învãþare pentru parcurgerea conþinuturilor. Apa. Formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor. 2. Conþinuturile abordeazã teme de interes generalfactorii de mediu ºi medii de viaþã . de influenþele variate pe care mediului natural ºi social în care trãiesc le exercitã asupra lor. familiar ºi este transferatã ºi aplicatã în activitãþi. Totodatã existã diversitate datã de vârstele diferite ale cursanþilor. obiectivele cadru ºi pe cele de referinþã ale disciplinei. standardele de performanþã pentru finele absolvirii de cãtre cursanþi a modulului. Pe baza lor. Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte pornind de la mediul apropiat. investigare a realitãþii prin folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice. de numãrul de ani de ºcolarizare. varietate datã de particularitãþile comunitãþii locale. Ele precizeazã capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi dezvolta progresiv de la un modul la altul.4 obiectivele de referinþã care specificã rezultatele aºteptate în urma învãþãrii. Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 . Medii de viaþã.Metodologia aplicãrii programei ºcolare Modulul de „Cunoaºterea mediului”. în cea mai mare parte. Programa de învãþãmânt a acestei discipline cuprinde: nota de prezentare. cadrul didactic va elabora criteriile de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea modulului de cãtre fiecare cursant. dar ºi transdisciplinar. „Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul al III-lea. Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt stabilite astfel încât sã se porneascã de la experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de învãþare axate pe participarea activã a celui instruit dar. Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse. anexe cu exemple de experimente ºi experienþe. corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs). de preocupãrile lor. Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de observare.

sistematizarea ºi îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt planificate ca lecþii separate. înlocuirea. efectuarea de teme practice individuale sau în colaborare. Acestea. În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã” este redus. experimentarea ºi examinarea fenomenelor în contexte apropiate lor. Aceasta a fost raþiunea pentru care sunt recomandate. Rolul cadrului didactic va fi de a planifica. demersul didactic se va axa pe: 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . episoade. Bucureºti.ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile anterioare. miºcãri. este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã nouã. a propriilor observaþii privind mediul natural ºi social al comunitãþii. activitãþi precum: exprimarea de cãtre elevi. cadrul didactic va putea adapta conþinuturile programei. realizarea de produse alese în funcþie de resursele ºi nevoile comunitãþii. omiterea. care asigurã susþinerea actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã. ca individualitãþi. a volumului de achiziþii de care dispune la acel moment. Observaþiile personale. aplicare ºi evaluare. EDP-R. le va putea regrupa. anterior abordatã. întocmirea de proiecte ºi referate ce redau particularitãþile mediului în care se învaþã. experimentele ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor.A. exersare. prin dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte. dezbaterea unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice. persoane. De asemenea. Ea trebuie sã debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor. care asigurã susþinerea actului predãrii prin aserþiunea conceptelor definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor adevãruri). • operaþia de expunere. Cadrul didactic va facilita activitatea elevului în vederea propriei formãri ºi va face o atentã monitorizare. a atitudinilor ºi convingerilor sale. cadrul didactic poate redistribui resursele temporale etc. prin descrierea unor situaþii. va fi intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii. dezbateri pe teme alese din realitatea imediatã. compuneri. lecþiile trebuie proiectate într-o manierã care sã asigure învãþarea în clasã. pag 367-368). elaborarea de studii de caz. Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã necesitãþile ºi interesele elevilor. simboluri. prin efort propriu ºi prin activitãþi individuale ºi/sau comune. prin mijloace diverse..de personalitatea educatorilor. compararea ºi clasificarea acestora prin demonstraþii. simultan cu adãugarea celor noi descoperite prin documentare sau aflate de la învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi dezvoltarea progresivã a competenþelor. iar în privinþa ghidului cursantului poate interveni la nivelul conþinutului acestuia prin adaptarea. substituiri care angajeazã ºi opiniile celor educaþi. Dicþionar de termeni pedagogici. proceduralã. Orice conþinut pe care programa îl prevede pentru învãþare se bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja . adãugarea unor unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza alte materiale suport. de a organiza ºi dirija. consolidarea. cât ºi pentru etapele de asimilare. colectarea de informaþii din alte surse valorificã ceea ce a fost învãþat deja. a punctelor de vedere personale. normativã. În activitatea de predare. În funcþie de cele menþionate. vizite ºi excursii. • operaþia de explicare. de a crea contexte în care sã se transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale cadrului în care are loc învãþarea. Se propun: discutarea situaþiilor problemã existente la nivel local. din responsabilitãþile generate de rolurile sociale pe care fiecare le deþine. în situaþii precum: formularea de rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri. ca derivate din resursele intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia. Astfel va realiza trei activitãþi complementare: • definirea conceptelor în actul predãrii. din experienþa acumulatã. Repetarea. Prin urmare. 1998. Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme diferite. Fiecare temã din programã. atât pentru activarea informaþiilor elevilor. Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi aspiraþiilor pe care le are. teleologicã a cunoºtinþelor transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi Sorin Cristea.cultura lor generalã . Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune permanentã între cadrul didactic ºi grupul de cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul.

referate. • orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia. Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor prin solicitarea efectuãrii de produse finite suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare. rezultate înscrise în grilele de observaþii. Propunem ca examinarea de la sfârºitul modulului sã se facã oral. tabele de control ºi de inventar privind prezenþa unor comportamente etc. • antrenarea fiecãruia în activitãþi de autoevaluare ºi interevaluare. de a comunica. pentru fiecare din sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale prezentului ghid). inclusiv paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…). La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili câte o orã de evaluare sumativã. util ºi posibil de realizat!) Pentru acest tip de evaluare.. aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii.?) Propunem focalizarea pe evaluarea continuã.• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi interesele proprii. lucrãrile de investigare proprie. Învãþãtorul va evidenþia observaþiile sale cu privire la progresele individuale (desprinse din grila de observaþii. suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor. o sintezã a rezultatelor obþinute de fiecare. filele de portofoliu. Vor fi evaluate proiectele tematice de învãþare individualã sau pe grupe pe care le prezintã cursanþii. • cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea sarcinilor de la rubrica Am aflat…). de a se adapta la situaþii diferite. • stimularea permanentã prin recunoaºterea în activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe care le-a realizat fiecare. prin utilizarea altor surse recomandate. • valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile pe grupe ºi în cele frontale. Evaluarea sumativã se va împleti cu autoevaluarea ºi cu interevaluarea. • implicarea în activitãþi individuale de învãþare ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare independentã) ºi de grup. • cum aplicã informaþia ºi cum fructificã experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale comunitãþii (Practic. • elaborarea de programe de intervenþie personalizate. de a utiliza tehnologii. • cum cautã informaþii necesare sau de interes. Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a realizat fiecare. de a investiga ºi utiliza experienþa. • responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului. învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant sub urmãtoarele aspecte: • cum experimenteazã ºi cum exploreazã (formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!). Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce au realizat. • distribuirea de sarcini individuale adaptate la achiziþiile. cu accent pe utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe. de a înþelege sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei personale în construirea unei vieþi de calitate.). dupã principiul „a învãþa pe/de la alþii”. Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute de acesta în evaluãrile sumative. Se poate realiza prin interviu completat de chestionar (vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre. Pentru realizarea acestui tip de evaluare. listele de control Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9 . • înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi utilizarea acestuia în formarea ulterioarã. dar ºi a unor capacitãþi.. proiectele ecologice. Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de obiectivele cadru). existenþa unui volum minim de informaþii din domeniul disciplinei (cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata apropiere). studii de caz. atitudini ºi sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a gândi critic. prin prezentarea de cãtre fiecare elev a portofoliului personal. Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã din programã sarcini de îndeplinit.

Universul. În aceastã situaþie este necesar ca. Sfaturi Þineþi seama în întocmirea planificãrii calendaristice de posibilitatea de a aborda transdisciplinar conþinuturile. 3. alocarea timpului pentru fiecare unitate de îvãþare. Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge modulul.a. încã de la prima orã. sã le explice felul în care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal. naþional sau global pot fi repere pentru planificarea activitãþii.ºi inventar (vezi anexele Ghidului). La þarã. pagini web recomandate în Ghidul cursantului. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãþilor de învãþare. lumea pe care o descoperi. situaþii extreme s. Anumite evenimente semnalate în mass-media (fenomene meteorologice inedite. cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor modalitatea de examinare. 4. asocierea obiectivelor de referinþã cu conþinuturile.Prima mea enciclopedie. va monitoriza activitatea cursanþilor la orele de evaluare sumativã. De exemplu. sursele de completare a informaþiilor pot fi: colecþia de reviste Arborele Lumii. manuale ºi caiete de lucru pentru clasele I-IV. Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile de portofoliu. împãrþirea în unitãþi de învãþare. enciclopedii pentru copii. La educaþie civicã sunt propuse pentru dezbateri cazuri de poluare. Terra. Pãmântul. Se vor parcurge urmãtoarele etape: 1. deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de final de modul.) petrecute pe plan local. Ghidul cursantului pentru limba românã conþine texte suport despre medii de viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a elevilor. pagini Web. Totodatã. Orientaþi atenþia elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de cunoaºterea mediului. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 2. de genul: Larousse . Întocmirea planificãrii calendaristice În planificarea calendaristicã se vor asocia într-un mod personalizat elementele programei obiective de referinþã ºi conþinuturi cu resursele temporale. Cum e vremea. Lecturile suplimentare recomandate elevilor. Puteþi organiza excursii tematice. drumeþii ºi vizite la muzee.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11 .

se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã.Proiectarea unitãþilor de învãþare Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã fundamentalã în organizarea demersului didactic. Evaluare .pot fi cele recomandate de programã sau altele. adãuga sau utiliza alte materiale suport. formele de organizare a clasei. omite. Astfel cã. mijloacele de învãþare folosite (a se consulta în acest sens ghidul cursantului. se pot înlocui. structurarea ºi aplicarea elementelor de conþinut Programa trebuie parcursã obligatoriu dar. de ore alocat Conþinuturi Obiective de referinþã Activitãþi de învãþare Resurse Evaluare Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt. 12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . se pot regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de învãþare.) Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei: Identificarea obiectivelor Selectarea conþinuturilor Analiza resurselor Determinarea activitãþilor de învãþare Identificarea obiectivelor Se recomandã ca organizarea demersului didactic corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe: familiarizarea. chestionarele. grilele de observaþie a comportamentului elevilor. Obiective de referinþã . pe care cadrul didactic le considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor. Resurse . grilele de verificare ºi inventar. la fel ca manualul. Activitãþi de învãþare . proiectele tematice etc.instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în urma efectuãrii experimentelor. în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor).timpul alocat. se adapteazã. Se poate întocmi dupã urmãtorul model: Unitatea de învãþare Nr.

Dacã nu. Experimente diferite pot fi efectuate de grupe diferite. a semnificaþiei informaþiei ºi a contextului în care va aplica achiziþiile. sintetizate ºi structurate prin intervenþiile punctuale ale cadrului didactic. Uneori cursanþii au de observat un fenomen pe o perioadã mai îndelungatã. Sfaturi Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? asigurã feedback lecþiei. pentru ca apoi fiecare grupã sã le descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã. citirea unor scheme. Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri! Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul experimentelor sau dacã rezultatele ºi experienþele ar putea fi considerate inutile. Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii caracter activ. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã! Înlocuiþi experimentele propuse cu altele. Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii! Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea proprie vor fi completate. sã prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile. Dureazã 5-10 minute. formularea de rãspunsuri la întrebãri. insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele folosind vocabularul specific disciplinei. Alternaþi experimentele efectuate individual cu cele efectuate pe grupe. descrierea unor fenomene. În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat rãspunsurile la nelãmuririle de la început. • Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor ºi notarea observaþiilor. • Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre cursanþi a scopurilor învãþãrii. cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu ºtiau ºi doreau sã afle. Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de materialele necesare. în scris. comentarea unor imagini. Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? Se poate organiza ca activitate individualã rezolvatã independent.Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã secvenþial: orientarea în conþinut. achiziþia ºi aplicarea. recomandaþi elevilor bibliografie pentru studiul individual. dacã nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante sau mai interesante pentru cursanþi. Corespunde activitãþilor de la rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de organizare a activitãþii pentru acest moment al lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute. ca activitate pe grupe sau sub formã de brainstorming. Faceþi completãri în ora urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare. Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va avea drept rezultat înþelegerea. Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le vor introduce în proiectele tematice. transferarea ºi evaluarea achiziþiilor. Pe mãsurã ce învaþã. Se recomandã alocarea a 15-20 de minute. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13 . Acestea pot fi notate de cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe multiplicate din paginile prezentului ghid.

În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã. Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice! Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl folosesc în limbaj specific disciplinei. Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip „creion ºi hârtie”.. cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea conþinuturilor. în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat. Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei unitãþi de învãþare).. Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile cursanþilor. Solicitaþi-le cursanþilor sã procedeze la fel.Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile Vocabular ºi ªtiai cã…? Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale cuvintelor din terminologia de specialitate. sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare. fotografii. sã defineascã ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor fãcute? • cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate? „creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de investigat. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .. sã descrie. Pot fi prilej de transfer. Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi.de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare.. dar ºi pentru descrierea. obiecte confecþionate din materiale refolosibile.. susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã. prin rezolvarea unor sarcini. Practic. • Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în care. Sunt fundamentale pentru asimilarea informaþiei. Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le acestora sã le ataºeze în portofoliu. Am aflat.? oferã informaþii suplimentare. Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii cursanþilor: expoziþii de afiºe. schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului studiat. articole din ziare ºi reviste pentru a vã susþine explicaþiile. Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative. scheme. Rubrica ªtiai cã.. Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le sarcinile în grup.evaluare sumativã . dar le pot satisface curiozitatea. Obiºnuiþi-i ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze dupã vocabularul lecþiei. Se pot efectua individual sau pe grupe ºi asociate cu tehnologiile. cuprinde teme de rezolvat: teste de tip Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului pentru proiectele tematice. Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în auto ºi interevaluare. diapozitive. Practic. Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor. recomandându-le surse de informaþii.. Au însã rol motivaþional. Cele efectuate în afara clasei vor discutate în ora de recapitulare . Pregãtiþi pentru lecþie albume foto. O parte se vor rezolva prin activitate independentã în clasã. articole la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri publice din comunitate. explicarea ºi interpretarea fenomenelor. iar alta prin activitate individualã sau pe grupe în afara clasei. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a propune activitãþi practice. cursanþii sunt solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat. util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de activitãþi practice. Se realizeazã la rubricile: Sfaturi. Am aflat. Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi împrejurimile ºcolii. crearea de site-uri etc. Nu toate pot fi evaluate ºi nu solicitã neapãrat informaþii. planºe. cãutând rãspunsuri la întrebãri precum: • care este nivelul achiziþiilor colectivului cu care lucreazã ºi cum poate fi determinat? • care vor fi pretextele problemã care motiveazã elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni demersul de cãutare? • cum veþi explica noþiunile noi pornind de la ceea ce ºtiu ºi pot face elevii? • cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze ceea ce au observat. gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare. util ºi posibil de realizat! La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi faþã de propria sãnãtate.

condiþiile de muncã pentru om. apele curgãtoare. pe de alta. ceea ce presupune preluarea din naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a deservi populaþia. • sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu. motivele pentru care doresc sã-ºi continue studiile. Aceastã dependenþã cunoaºte un mare grad de reciprocitate. apã. În concluzie. O atmosferã destinsã. peisajele. intercunoaºtere. • sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor în privinþa achiziþiilor de la disciplina Cunoaºterea mediului. motivare. Acest lucru este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai multor lucruri despre lumea în care trãim. oceanele. relief. flora. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia. consumator. solul ºi subsolul ºi formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15 . implicit. obiectivele. ºi activitatea ºi creaþiile omului. Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de înþelegere: Mediul natural. mãrile. sã intervenim. când vorbeºte despre mediul înconjurãtor. Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne organizãm viaþa. Vã este de real folos pentru activitatea didacticã. • sã-i familiarizaþi cu ghidul . Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe planetã de schimbãrile care se produc la nivelul lor.se vor studia paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului. pe de-o parte în direcþia protejãrii mediului ºi. • sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul propus la începutul manualului ºi prin interviu. Mediul înconjurãtor include. pe lângã mediul natural. • sã le prezentaþi standardele de performanþã de la finele modulului ºi stilul de examinare pentru promovarea în modulul urmãtor pagina 28 din ghidul cursantului. Acesta ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie: pe de-o parte este componentã ºi. beneficiar al mediului. datoritã faptului cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai mare sau mai micã mediului. Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile de viaþã. subsol. CLIMATUL AFECTIV Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din experienþa lor. se poate afirma cã mediul trebuie adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor indivizilor. PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”. solul. sol. activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent. sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea de învãþare. apele. În mediul natural distingem componente fizice naturale: aer. precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în ansamblu. o baltã sau un lac sunt medii de viaþã în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru. O pãdure. în care cursanþii se cunosc unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze. programul ºi orarul. precum ºi interdependenþa lor influenþeazã echilibrul ecologic. pe de alta. determinã condiþiile de viaþã ºi. Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat. Ansamblul de relaþii ºi schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã. fauna. Printre acestea sunt: aerul. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele.Prima lecþie Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte: • sã creaþi climatului afectiv propice: interacþiune pozitivã. adicã aerul. în ceea ce priveºte comportamentul nostru. lacurile. Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporþii diferite.

Identificaþi standardele de performanþã. dacã este necesar. Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul înconjurãtor. Cursanþii vor lucra individual sau în perechi. alegeþi unul care are o citire coerentã ºi clarã sau citiþi dumneavoastrã. Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul fiecãrei etape de lucru. a proiectelor. succesiunea momentelor din lecþie. aºa cum sunt trecute pe pagina manualului. Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi studiate. Recunoaºteþi pe Ghid. Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde rezultatele muncii lor constante ºi continue desfãºurate pe parcursul orelor de studiu. Oferiþi-le lãmuriri. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii. a documentelor ce cuprind aprecierile dumneavoastrã.Familiarizarea cu Ghidul cursantului Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de întâmpinare. Prezentaþi-le explicit. Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor. pentru mai multe teme. Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului personal. 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi de citire. Enumeraþi elemente din cuprinsul unui portofoliu. CE SE AªTEAPTà DE LA CURSANÞI? Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului.

) • abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã.dezechilibre ecologice identificate. veþi putea organiza grupele în activitãþi. provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre propria persoanã ºi sã comunice între ei. În orele de Cunoaºterea mediului.Evaluarea iniþialã Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri la întrebãrile din manualul elevului.) • eventuale deprinderi de muncã intelectualã.cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine. de exemplu. cum sã foloseascã sursele de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei. • informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit. cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. . . veþi organiza eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza o învãþare individualizatã. o serã etc. cum sã amenajeze o ciupercãrie.cine. . . fie cã este vorba de grupe mixte. pe care fiecare cursant le deþine. Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe care se va fundamenta învãþarea. • preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor.aºezarea geograficã a localitãþii. ci încercaþi sã cunoaºteþi fiecare cursant. persoane care lucreazã în mediu poluat etc. ca ºi în cele de Limba românã ºi de Educaþie civicã. Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o serie de probleme personale sau ale comunitãþii punând în aplicare informaþiile dobândite la disciplina Cunoaºterea mediului (ca. ce activitãþi va prefera. În funcþie de ceea ce constataþi. persoane care lucreazã în agriculturã. Astfel. . în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze. sã opereze pe calculator etc.cine pe cine poate sã ajute. flora ºi fauna specificã. . sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile. sã confecþioneze dispozitive. pagina 5. . Veþi ºtii: . cum sã pãstreze cãldura în locuinþã. fie cã este vorba de grupe de nivel.cine cu cine are preocupãri comune. sã picteze. Coroboraþi informaþiile obþinute despre fiecare la testul de la Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin testãrile de la alte discipline. sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul cursanþilor. • posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor. sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva legume necesare în gospodãrie.).fenomenele naturii observate. Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17 . De pildã: • ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã: .cine cu cine se completeazã. Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau sã se documenteze pentru a obþine informaþii necesare. • experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã. .ce puteþi cere de la fiecare sã facã. forma de relief.cine de la cine are de învãþat.

experimentul 2. obiectele încinse. 1) Unele materiale pot bloca razele de luminã. cel puþin printr-un enunþ. pentru a evidenþia acþiunea forþelor centrifugã ºi centripetã). sã se miºte. Se spune cã este planetã a Sistemului Solar. Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui. Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de apã al unui furtun.experimentul 3.1 Lumina ºi cãldura Soarelui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Aºa se formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului poate fi sesizatã vizual. dacã în timp ce rotiþi globul îl înveliþi cu o eºarfã). Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã Pãmântul. focul. planetele Sistemului Solar. În spatele surselor de luminã se formeazã umbra. viaþa nu ar fi posibilã. adicã atmosfera. Conþinutul informativ Soarele este o stea. adicã are luminã ºi cãldurã proprie. pe baza imaginii. • sã recunoascã în urma experimentelor proprietatea unor corpuri de a reflecta. . • sã foloseascã în descrierea experimentelor vocabularul lecþiei. Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare. sã se îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi face analogie ºi cu maºina de spãlat. 3) Lumina albã se descompune în culorile curcubeului . • sã redea. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunea de stea. influenþa pe care lumina ºi cãldura o au asupra vieþuitoarelor. Surse de luminã sunt ºi becurile. • sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în jurul Soarelui. Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o traiectorie curbã fãrã sã se apropie. • sã enumere. iar altele le lasã sã treacã prin ele. . 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .experimentul 1. de a refracta sau de a difracta lumina. 2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã rectilinie. cu o râºniþã. • sã reproducã prin experiment fenomenul de descompunere a luminii albe.

acasã). • imagini ºi fotografii ale Pãmântului. Soarelui.în clasã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19 . 2 . • sugestii de construire a unor dispozitive care folosesc energia solarã. Se poate completa cu: • informaþii despre planeta Pãmânt.Evaluare Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 . • informaþii despre Soare. Sistemului Solar.

În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã decât noaptea. Direcþia de unde se vede Soarele apãrând dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. formarea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei.2 Miºcãrile Pãmântului. Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite de Soare tot timpul anului. noapte. În România. la amiazã. • sã denumeascã punctele cardinale. aici este mereu foarte cald (observaþie dirijatã . Anul are aproximativ 365 de zile. aproximativ 365 de zile (experiment 1). 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Rotaþia în jurul Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã existe anotimpurile. când Soarele este deasupra capului nostru. O rotaþie completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã un an. anul are patru anotimpuri. • sã defineascã noþiunile temporale: zi. Aici este mereu iarnã. Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12 noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a zilei urmãtoare). iar lumina ºi cãldura zilelor sã fie diferitã de-a lungul anului. Mijlocul zilei este la ora 12. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. anotimp. Conþinutul informativ O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore. Informaþiile se desprind din completarea de cãtre cursanþi a rubricii Ce ºtii despre… Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la apariþia zilelor ºi a nopþilor. • sã explice formarea anotimpurilor ºi caracteristicile climei din þara noastrã drept consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei pe glob a României. Cea unde se vede coborând Soarele cãtre searã se numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind prin conversaþie euristicã) Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate) ca putere ºi ca duratã. • sã identifice pe globul pãmântesc polii Pãmântului ºi Ecuatorul. • sã identifice poziþia României pe glob. Formarea zilelelor ºi a nopþilor.activitatea 2). Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului.

explicaþia cuvintelor de la Vocabular. Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau aduceþi în clasã una dintre plantele recomandate în ghidul cursantului. o drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber. desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la echinocþii ºi solstiþii. sugestii de activitãþi pe care oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un anotimp la altul. curiozitãþi. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21 . Organizaþi o excursie. Evaluare În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse: rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am aflat….Nu uitaþi La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã formuleze observaþii privind trecerea de la un anotimp la altul. Pentru comportamentul adaptat al vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor. astfel încât elevii sã-ºi poatã completa tabelele. vederi care prezintã natura în diferite anotimpuri.

la animale: împerecherea. astfel încât ele sã poatã supravieþui.. creºterea. se numeºte adaptare. înmulþirea. porcul. Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã sunt. înmulþirea etc. Aceasta din urmã va fi realizatã individual ca temã pentru acasã. unele specii de molii.3 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii privind modificãrile lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la succesiunea anotimpurilor. Evaluare Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la Am aflat. veveriþa. înmugurirea. de asemenea. migraþia. • descrieri ale unor practici. liliacul. 22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . înflorirea.) se schimbã dupã anotimp ºi se repetã de la un an la altul. ariciul.la plante: încolþirea. clasificate dupã criteriul diurne/nocturne. somnul. util ºi posibil de realizat!). schimbarea penajului sau a blãnii. omul º. Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã schimbãrile din mediu. gãina. Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu: . formarea fructului.. • sã defineascã noþiunea de „adaptare”. ºoarecele de câmp. Proiectul mai poate conþine: • scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor. influenþate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor. bufniþa º. Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor. Existã vieþuitoare diurne (floarea-soarelui. cuibãritul. crapul. .a) ºi vieþuitoare nocturne (regina-nopþii. dispozitive prin care oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele de la Practic. • sã prezinte în scris aspecte observate din activitatea oamenilor care se desfãºoarã conform caracteristicilor anotimpurilor ºi momentelor unei zile. hibernarea etc. • sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi diurne. Conþinutul informativ Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe Pãmânt ºi ritmul acesteia. • informaþii din alte surse privind tendinþa de modificare a caracteristicilor anotimpurilor. ursul. fluturele de zi.a) (se desprinde din conversaþia euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au notat cursanþii).

Se va realiza evaluarea sumativã. diapozitive. Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar. se vor recapitula ºi completa informaþiile dobândite pânã acum. Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…? Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã. imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat. Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23 . Faceþi trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag.Nu uitaþi Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru ora urmãtoare a proiectelor tematice. 28) Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care fiecare le va ataºa în portofoliu.

• sã mãsoare temperatura aerului. Informaþii desprinse de cursanþi prin experimente: 1) Aerul nu se vede. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã. picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici. 6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel respirat în plãmâni. Oxigenul din aer întreþine arderea. Aceste informaþii se desprind în urma conversaþiei euristice. În cantitate mai micã. exercitã presiune asupra corpurilor. Mai conþine praf. 3) Aerul ocupã tot spaþiul. Miºcarea Pãmântului face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile principale. dar îi simþim miºcarea. 4) Aerul are masã.4 Aerul. El are presiune. Folosiþi cunoºtinþele cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei Pãmântului. plantele folosesc dioxid de carbon ºi eliminã oxigen. • sã explice producerea unor fenomene care sunt determinate de proprietãþile aerului. cu care împinge asupra obiectelor. 10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul ºi eliminã dioxidul de carbon. nu are formã proprie. este transparent ºi se deplaseazã. Urcarea ºi coborârea aerului duc la formarea vânturilor. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Lumina ºi cãldura Soarelui pãtrund prin atmosferã. Aerul este un amestec de gaze. Proprietãþile ºi compoziþia lui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. • sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale aerului: ocupã tot spaþiul. respiraþie. 7) Aerul circulã pe verticalã. presiune atmosfericã. în apropierea Pãmântului. el ia forma vasului în care este pus. Cantitatea de aer suflatã o singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea noastrã pulmonarã. Conþinutul informativ Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care se numeºte atmosferã. 5) Aerul nu are o formã anume. Cantitate de aer dintr-un balon poate fi cântãritã. are volum ºi masã. 11) Pentru a se hrãni. întreþine viaþa ºi arderea. 2) Apa ºi pãmântul conþin aer. 8) Cãldura aerului se poate mãsura cu termometrul. iar cel rece coboarã. Cel cald urcã. conþine dioxid de carbon. • sã redea compoziþia aerului. El conþine în cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%). Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia aerului. 9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul.

Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi experimentelor. descrierea unor tehnici de prim ajutor. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25 . Puteþi organiza lecþia în aer liber. De exemplu: Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard cãrbunii deoarece. Nu uitaþi Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul gazelor de eºapament asupra structurii aerului ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o pãdure ºi cel din apropierea unui drum circulat. Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile temperaturilor pentru o sãptãmânã. Pentru proiectul tematic se recomandã conþinuturile similare celorlalte lecþii. Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul ºi concluzia desprinsã. Verificaþi caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le cursanþilor sã explice necesitatea de a urma sfaturile transmise în manual. Sintetizaþi informaþiile desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã. organizaþi cursanþii pe grupe.Evaluare Evaluarea se va realiza frontal.. sugestii de confecþionare a unor moriºti de vânt..

26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . fumul. oamenii s-au folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi corãbii cu pânze. 4) Din cele mai vechi timpuri. fumul provenit din arderea lemnului. Spunem cã ele polueazã aerul. ale plãmânilor. pãdurile se mai numesc „plãmânul verde al Pãmântului”. ale stomacului. Astfel se produce efectul de serã. Ele împrospãteazã aerul. dureri de cap. vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii. 2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã. pornind de la cuvântul cheie „aer”. 1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt transportate de picãturile de apã din curenþii de aer. Praful. mori de vânt. a animalelor ºi a omului. Aceastã încãlzire este periculoasã pentru întreaga planetã. Conþinutul informativ Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! sau în urma brainstormingului. Poluarea aerului se vede adesea sub forma fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de eºapament ale maºinilor. Forþa aerului este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã. gazele de eºapament ºi cele din coºurile fabricilor. Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului electric. cãrbunelui. Praful. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se transformã în ploaie. planoare ºi deltaplane. gazele ºi picãturile de apã din aerul poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în atmosferã. ale ficatului. Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã. Când aerul este poluat. • sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã deducã urmãrile producerii acestui fenomen. gazelor. pãcurii. Astfel. apoi cad pe pãmânt sub formã de ploaie acidã. energie eolianã. otrãvurile împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc” aerul. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunile: poluare. Forþa aerului produce energie numitã energie eolianã. gunoaielor. De aceea. Aceste boli pot scurta viaþa. oamenii suferã de ameþeli. usturimi ale gâtului ºi ale ochilor. • sã descrie fenomenele de efect de serã ºi ploaie acidã. baloane umflate cu aer cald. • sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã.5 Aerul în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. substanþele toxice ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol viaþa plantelor. • sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi a efectelor acesteia. ale inimii. El are ca urmare încãlzirea treptatã a Pãmântului. 3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul de carbon din aer ºi elibereazã în schimb oxigenul necesar respiraþiei. Poluarea este o ameninþare pentru viaþã.

Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau individual proiecte ecologice. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul lecþiei.Nu uitaþi Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe împotriva poluãrii. activitãþi practice. referate. Faceþi trimitere la pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se orienta cu privire la elaborarea unui astfel de proiect. Identificaþi împreunã cu elevii cazurile de poluare din localitate. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27 . Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite. panouri de avertizare pânã la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de machete ale unor instalaþii care folosesc energie eolianã.

iar corpul uman este format din 60-70% apã. a lapoviþei. Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori. Descrieþi precipitaþiile amintite folosind imagini din naturã. Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese de apã. 1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. • sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã. Turnatã dintr-un vas în altul. lapoviþã. 3) Apa este un bun dizolvant. cantitatea nu se modificã. Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii. Ea este transparentã. Un om consumã aproximativ 3 litri de apã pe zi. adicã circuitul apei în naturã. nu are gust ºi nici miros. pe grupe sau ca brainstorming. pe baza completãrii tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã individual. Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius) în polei. polei. ducând la apariþia ploii. • sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei: transparenþa. chiciurã. ninsoare. chiciurã. grindinã. 4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme: lichidã . Dacã vaporii ating noaptea obiecte reci (frunze). brumã. Conþinutul informativ Apa este indispensabilã vieþii. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Vaporii se transformã în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã.6 Apa. fluvii. • sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi potabilã. formarea curcubeului. Informaþiile reies din discuþiile cu elevii. solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). râuri. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . lipsa gustului ºi a mirosului. În aceastã situaþie se pot face parþial sau integral experimente. cu scopul de a verifica validitatea afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul specific disciplinei. a grindinei. Cãldura ºi miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o formã la alta. fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de suprafaþa pãmântului ceaþa. a ninsorii. se formeazã (vara) roua sau (primãvara ºi toamna) bruma.în mãri. 5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în vapori. Miºcarea vaporilor de apã produce energie. Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. faptul cã este solvent pentru unele substanþe în situaþia efectuãrii experienþelor. 2) Apa ia forma vasului în care este pusã. Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi de aer rece sau foarte rece. • sã explice producerea unor fenomene naturale: ploaie. rouã. în pãmânt. oceane. • sã dea exemple de modalitãþi de economisire a apei. cursanþii vor fi capabili: • sã identifice stãrile de agregare ale apei. ceaþã. Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta. ia forma vasului în care este pusã.

Se pot adãuga: • reprezentarea graficã a circuitului apei în naturã cu descrierea felului în care se produc fenomenele din naturã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29 . • filtrul de apã.Evaluare Se va face frontal face pe baza însemnãrilor fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa proiectului de învãþare. ca produs finit. sau descrierea structurii ºi funcþionãrii unui astfel de dispozitiv.

Când vieþuitoarele mor. neraþional folositã. Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale. lacuri. Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau sãratã). Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt. Omul o foloseºte pentru bãut. dar ºi în industrie. insuficientã pentru comunitate. O parte este eliminatã prin transpiraþie. 1) Apa din corpul lor participã la circuitul din naturã. ºlepuri care transportã mãrfuri sau persoane. iar apa din corpul lor intrã în pãmânt. Animalele o beau din râuri. (Prezentaþi imagini din diferite staþiuni balneoclimaterice. pentru menþinerea curãþeniei. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi o eliminã. dar ºi pentru producerea curentului electric în hidrocentrale. • sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi activitatea oamenilor. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental existenþa apei în organismul plantelor ºi în sol. bãlþi etc. Pe apã circulã bãrci. 2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru punerea în miºcare a morilor. vapoare.7 Apa în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . sau pericliteazã viaþa oamenilor. • sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care acestea pot fi prevenite. • sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii naturii. Plantele absorb apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana. • sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în localitate în care: apa este poluatã.) Inundaþiile provoacã pagube mari. în agriculturã. agriculturã ºi transporturi. cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în tratarea unor boli. ele putrezesc. Conþinutul informativ Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau din naturã. Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii. la prepararea hranei. a unor maºini ºi instalaþii. Omul se hrãneºte cu plante de apã sau vieþuitoare din apã.

filtre de apã. imagini cu peisaje în care se recunosc stãrile de agregare ale apei. pe lângã fiºele completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate. Indicaþi surse bibliografice. postere. colecþii de articole din ziare ºi reviste despre dezastre ecologice. Reamintiþi-le întrebãrile rãmase fãrã rãspuns. Formulaþi-le cuprinsul proiectelor. pregãtiþi-vã pentru evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare Apa. liste cu reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei. studii de caz din comunitate. a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?. Spuneþi-le cursanþilor cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate. desene ºi fotografii corespunzãtoare aspectelor prezentate. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Se dau sugestii pentru realizarea unui proiect ecologic. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31 . scheme ºi descrieri ale funcþionãrii morilor de apã ºi a hidrocentralelor. Dacã aþi ales prima variantã.Atenþie! Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru introducerea acesteia în unitatea de învãþare Medii de viaþã. Proiectele tematice pot cuprinde. schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive. scheme ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea apei.

32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . resturi de plante ºi animale. Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici. pietriº. Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de animale care trãiesc într-o anumitã regiune. energia eolianã. solul. fertilitate. aerul. 5) Solul are urmãtoarele proprietãþi: permeabilitatea. putere de absorbþie. calcarul. aurul. Apa care pãtrunde în subsol dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã de izvoare minerale (cu apã sãratã. gazele naturale. cãrbunele. piersicii în sol nisipos. prin valorizarea cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior. pietriº. În subsol se gãsesc resurse precum: petrolul. argilã. cupru. sare. 6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil) la poluare. 3) Structura solului: cernoziom. cuprul. gazoasã). Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul de sol: morcovi. dar ºi neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât ºi permanente: energia solarã. aer. apa ºi solul compun mediul în care trãim. fierul. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental proprietãþile solului: permeabilitate. aur. Este alcãtuit din: nisip. • sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse ale subsolulului: petrol. marmurã. legume etc. 1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului în care plantele îºi înfig rãdãcina. 4.8 Resursele solului ºi ale subsolului Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cãrbune. • sã defineascã proprietãþile solului. argila. Omul transformã natura în folosul sãu. • sã enumere elementele componente ale solului. apã. fier. caolinul). marmura. argintul. puterea de absorbþie ºi fertilitatea. 2) Solul conþine: apã. materialele de construcþie (nisip. Conþinutul informativ Se desprind din dialog. aluminiu. Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã subsolul. argilã. Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate. Aerul. amarã. cernoziomice (conþin substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale). plantele ºi animalele. viþã-de-vie. Ele pot fi regenerabile: apa. nisip. • sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse. energia apei. Prin resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite în activitatea umanã. argilã. argint. argiloase. Solurile pot fi: nisipoase. pietriº. pietriº. aluminiul. nisip. în sol fertil (cernoziom).

cu miros caracteristic. 7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau negricios-albãstrui. sunt întrebuinþaþi la încãlzire. fabricarea medicamentelor. colecþii de roci etc. fotografiile ºi desenele realizate pentru temã. participarea la activitãþile practice de curãþare a mediului sau de luptã împotriva poluãrii. lucios. prezentarea cazurilor de poluare din mediul apropiat. referatele întocmite. la topirea metalelor. identificarea. e un metal de culoare cenuºie. nu sunt solubili. din el se obþine pãcura. se aprind mai greu decât lemnul. nu se sparge. se sparg uºor. tabelele. este folosit la fabricarea maºinilor. se aprinde greu. unsuros. lista de sugestii privind protejarea solului. stare solidã. Se vor reþine în proiectele tematice fiºele. rugineºte. nu este solubil. tabelul în care s-au notat proprietãþile resurselor subsolului. uneltelor ºi a pieselor rezistente. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33 . Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios la brun-deschis. Fierul se gãseºte stare solidã. arde cu flacãrã ºi face fum. a vopselelor.Evaluare Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile constatate la experimente.

• sã dea exemple de relaþii de hrãnire între vieþuitoare. Puteþi prezenta ºi culorile convenþionale pentru formele de relief. formele de relief.între fiinþe existã relaþii de hrãnire. plantele ºi animalele sunt în strânsã legãturã: . dealurile ºi munþii. • sã defineascã principalele forme de relief. • sã enunþe mãsuri de protejare a mediului acvatic. Conþinutul informativ 1) Formele principale de relief sunt: câmpiile. direct sau indirect prin modificãrile aduse mediului. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii. pagini de calendar cu peisaje în diferite anotimpuri.a. plante ºi animale de munte. 2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic). Vã puteþi referi la legislaþia cu privire protecþia mediului. . Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor. Definiþiile principalelor forme de relief sunt date la rubrica vocabular. plantele ºi animalele se împart în: plante ºi animale de câmpie. de întrajutorare º. Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le oferã apele. Echilibrul natural este adesea perturbat de om. de concurenþã. • sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o formã de relief sau alta. sãratã). pentru proiectul tematic. Pe Pãmânt aerul.9 Forme de relief.factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de viaþã (hranã ºi adãpost). 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . lectura din anexa ghidului cadrului didactic (pag. Amintiþi de Delta Dunãrii rezervaþie naturalã.fiinþele modificã mediul în care trãiesc. de temperaturã ºi de umiditate. de faptul cã apa este curgãtoare sau stãtãtoare. Prezentaþi-le elevilor atlase botanice ºi zoologice. • sã enumere componente ale florei ºi faunei din zona în care trãiesc. Prezentaþi-le cursanþilor vederi. Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii dumneavoastrã. În funcþie de formele de relief. de dependenþã a uneia faþã de alta. Exemplificaþi pe harta fizicã a României. Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu sunt de specii diferite. cu formele principale de relief. .a. cum ar fi cele de hrãnire. • sã recunoascã tipurile de medii acvatice specifice zonei în care trãiesc. din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii altora. de felul apei (dulce. plante ºi animale de deal. cursanþii vor fi capabili: • sã recunoascã formele principale de relief. între vieþuitoare existã relaþii. apa. Mediul acvatic Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. în funcþie de adâncimea ºi temperatura apei. diapozitive color. amarã. Folosiþi informaþiile pe care cursanþii le au de la lecþia de limba românã. de forma de relief º. 43). De asemenea.

vor fi încurajaþi cei care realizeazã produse finite: acvarii. afiºe. fiecare având o responsabilitate clar stabilitã. insectare. diorame. fiºele de prezentare a vieþuitoarelor din mediul acvatic. lanþurile trofice identificate. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35 . referatele. file de ierbar cu plante de apã sau din vecinãtatea apei. curiozitãþile notate din consultarea altor surse.Evaluare Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute despre mediul acvatic din zona în care trãiesc. De asemenea. albume foto. planºe. Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care necesitã mai mult timp. formaþi grupe de cursanþi.

cârtiþe. Livada În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã pomi. a fructelor. castraveþii. pepenii. vrãbii. sã existe sursã de apã.a. • sã amenajeze mini-grãdini. coropiºniþe. buburuze. vinete. trunchi ºi coroanã cu crengi. Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru industria alimentarã. Unele plante se rãsãdesc primãvara. Un pom este alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã. cireºii. piersicii. vara ºi toamna . ferit de vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã. mãrarul. frunze. se pun îngrãºãminte. insecte. Vara se cultivã: morcovii. Lucrãrile din livadã: primãvara . toamna . a pomilor. • sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a grãdinilor ºi a livezilor.culesul poamelor. Terenul este împãrþit în parcele. salata. Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se pliveºte. caiºii. fasolea. ridichea de iarnã. pãtrunjelul. ceapa din sãmânþã. a florilor.sãpatul în jurul rãdãcinii. Primãvara se cultivã: mazãrea. acoperirea cu frunze a rãdãcinilor. se niveleazã terenul. În solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii. se seamãnã. gutuii. sã fie expus la sore. compot º. • sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi la vocabular. Aceastã activitate se numeºte pomiculturã. usturoiul pentru consumul de primãvara. ardei. omizi. instalarea parazãpezilor. rândunele. perii. ceapa verde. vãruirea trunchiurilor. Conþinutul informativ Grãdina este spaþiul. prunii. viºinii. varzã. ridichea de varã. Toamna se cultivã: salata.10 Grãdina. delimitat de om. fluturi. greieri. Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã. sfecla de zahãr. între el se fac poteci ºi ºanþuri de irigaþii. • sã denumeascã pãrþile componente ale unui pom. pentru cultivarea legumelor. tãierea crengilor uscate. Dãunãtori: omizi. aprinderea focurilor pentru prevenirea efectelor brumei. marmeladã. spanacul. Primãvara sau toamna. rozãtoare º. cursanþii vor fi capabili: • sã formuleze observaþii cu privire la caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul apropiat. în funcþie de culturã. Condiþiile pentru ca un teren sã fie amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil. lãcuste. Pomi roditori sunt: merii. castraveþii. gândaci de Colorado. • sã precizeze importanþa pe care aceste medii o au pentru om. flori ºi fructe. Primãvara sau toamna. se sfãrâmã bolovanii. melci.a.vãruirea trunchiurilor. • sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii. se trateazã culturile cu erbicide. Livada Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. piþigoi. Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme. pãsãri. pãmântul se sapã. dovleceii. 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Din fructe se preparã: dulceaþã. ridichea de toamnã. stropirea cu insecticide.

rezolvarea sarcinilor de la Am aflat.Evaluare Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de înregistrare a observaþiilor. descrieri ale unor practici de conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate întocmi.. o minicarte de bucate cu reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor). activitatea practicã.. Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe ºi legume.. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37 . pe grupe.

Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor imagini cu pãduri din diferite forme de relief. • sã identifice deosebiri între frunzele unui arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze. umiditate. O rezervaþie naturalã renumitã în România este cea din Munþii Retezat. unde cresc stejari.11 Pãdurile de foioase. larve de insecte. • sã enumere specii de plante ºi animale din pãdurea din mediul apropiat. murul în zonele de deal ºi de la poalele munþilor. molizi din zonele de munte. râme. De refacerea ºi protecþia pãdurilor. cu pãduri în care predominã o anumitã specie de arbori (de stejari. • stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme microscopice. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii despre pãdurea din vecinãtate. carpeni. melci º. implicit de sol. Pãdurile de conifere Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. 44) 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele unei pãduri. • sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor. ºi cresc ciuperci. iar vieþuitoarele formeazã fauna. inundaþii. alunecãri de teren. Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor plante ºi animale. (vezi lectura pag. precum ºi de folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura agriculturii silvicultura. sunt stratificate urmãtoarele elemente: • stratul de rocã pe care nu cresc plante. creºterea temperaturii. aluni. cãtina. Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã ajutorul omului. • sã identifice riscurile defriºãrii. Conþinutul informativ Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care intervenþia omului este mai puþin simþitã. de fag.) Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului pe urmãtoarele trepte: Conifere Fag Stejar munþi dealuri înalte ºi munþi câmpii înalte ºi dealuri Într-o pãdure.a. cârtiþe etc. pe teritoriul þãrii noastre existã: • pãduri de foioase. În funcþie de relief ºi. unde temperatura este potrivitã. formate din pini. Plantele din pãduri formeazã flora. mesteceni.a. fagi. frasini. • pãduri de conifere sau rãºinoase. • stratul de frunze sub care trãiesc furnici. • straturi de ierburi. mãceºi. aluni º. ferigi ºi animale care trãiesc ºi se hrãnesc cu acestea. de mesteceni. brazi. temperaturã.

creaþii literare etc. Reluaþi întrebãrile la care nu s-au gãsit rãspunsuri. sugestii pentru rezolvarea unor probleme de mediu. afiºe. referate. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39 . Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi practice de protecþie a mediului. fiºe de prezentare a vieþuitoarelor. albume cu flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat. Evaluare Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de înregistrare a observaþiilor cursanþilor. Recomandaþi-le bibliografie. Stabiliþi conþinutul proiectelor tematice. pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele de verificare ºi de inventar. studii de caz. reguli de protejare a pãdurilor.Nu uitaþi Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de evaluare.

b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de performanþã la care se plaseazã cursantul în realizarea diferitelor pãrþi componente ale proiectelor. mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea temei. cadrul didactic îºi întregeºte imaginea despre proiect în ansamblu. CALITATEA PROIECTULUI a) Validitatea proiectului .vizeazã gradul de noutate pe care îl aduce proiectul respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în soluþionarea problemelor generate pe parcursul elaborãrii proiectului. având în centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului. Se referã la: calitatea proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului. fie într-un plan analitic. corectitudinea ideilor. care poartã amprenta efortului autorului proiectului. competenþele ºi abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific. f) Creativitatea se reflectã în produse originale. Nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeºte în momentul prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan empiric. b) Completitudinea proiectului . g) Calitatea rezultatelor. d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este criteriul dupã care se realizeazã analiza de conþinut a proiectului. abordarea interdisciplinarã a informaþiei.ANEXE Criterii generale de evaluare a proiectelor Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul unitãþilor de învãþare. originalã. selectarea informaþiei relevante. al explicaþiei argumentate sau într-unul de ordin evaluativ. CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI a) Raportarea cursantului la tema proiectului se referã la modul în care cursantul a rãspuns prin structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului tematic în care acesta se circumscrie. printr-o simplã enumerare a problemelor vizate de conþinutul tematic. acoperã tema propusã. Se urmãreºte mãsura în care cursantul opteazã pentru o strategie de lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau pentru o strategie ineditã. Ele trebuie clar definite pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii.mãsura în care proiectul. coerenþa internã. prin modul de concepere.se raporteazã la relevanþa conþinutului ºtiinþific. Se urmãreºte modul în care au fost realizate conexiuni între informaþii.abordarea completã a temei. Acest criteriu se coreleazã cu elaborarea ºi structurarea proiectului. este adecvat temei. Surprinde 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . gradul de utilitate a proiectului în sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a realizat. Pornind de la nivelul la care se pot manifesta. factual. c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi caracterul ºtiinþific al informaþiilor. e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este coerent. d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant . dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã modul de realizare. Criteriile se vor adapta dupã specificul temei. capacitatea de adaptare la solicitãrile temei. inovativã. este logic ºi argumentat. din perspectiva valorificãrii proiectului în sfera practicã a activitãþii. corectitudinea ipotezelor ºi a concluziilor. care apeleazã la judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor. logica ºi argumentarea ideilor. pânã la identificarea practicã a tipurilor de greºeli apãrute frecvent. la semnificaþia ºi acurateþea datelor colectate. e) Creativitatea în abordarea temei . c) Documentarea presupune identificarea bibliografiei necesare.

Modele de instrumente de evaluare Scãri de clasificare Descrierea caracteristicilor observabile ale mediului înconjurãtor. de caracteristici. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41 . Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu. Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã etape sau criterii proprii elaborate. având ca suport scheme ºi tabele. Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene. pe cei care sunt potriviþi descrierii unui anumit fenomen. Numele cursantului: Frecvenþa deseori uneori rareori Comportamentul Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în realitate. dupã criterii date sau dupã un plan dat. ca rãspuns la întrebãri. descrieri ale unor fenomene ºi caracteristici. Selecteazã dintr-o listã de termeni. Descrie corect etapele unui experiment efectuat. Descrie succesiunea în care se petrec anumite fenomene. Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în imagini grafice. Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei cunoscând sensul dat acestora prin definiþii Redã.

Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris. elaboreazã un demers experimental. observaþii constate prin experimentare. Pornind de la ipoteze ºi concluzii date.Listã de verificare ºi inventar Efectuarea de experimente. Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor. Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor. Activitatea Da/ Nu Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor. κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite fenomene sau caracteristici. Identificã ipotezele care vor fi verificate. Noteazã date. Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaþie datã.

nurca.6 m. rogozul. cei mai mulþi de apã dulce. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeþelor de construcþie a cuiburilor. gârle. Alte informaþii despre Delta Dunãrii: http://www. având forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la sud-vest de Podiºul Dobrogei. Alãturi de stuf întâlnim menta. Iniþial fixat. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ. bãlþi ºi lacuri. sturionii. la nord trece peste graniþa cu Ucraina. Între aceºtia din urmã. În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna atracþia Deltei. câinele enot. datoritã celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre fluviu. suprafaþã ce creºte anual cu 40 m. cuibãresc aici 218 specii. Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km². migrând primãvara din Marea Neagrã. Principalele specii sunt: stuful. Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat” Privitã de pe Dealurile Tulcei. dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr). precum ºi de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. care împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei. Aici se întâlnesc 327 de specii. dupã un traseu de 2 860 km. Formaþiunea specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat gros de 1-1. alcãtuitã din: grinduri. pãstrugile ºi scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã. Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. restul trecând ºi rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei. Dintre acestea. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase. „pãrintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã. În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã stuficolã. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. Delta era un pãmânt necunoscut. Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii. feriga de apã. lutra. acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman ºi astfel. Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei. Delta Dunãrii apare ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii. ceilalþi. Aici vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot. mlaºtini.mediu acvatic Dunãrea. troscotul ºi plante agãþãtoare. ostroave ºi canalele. Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii. iar la est se învecineazã cu Marea Neagrã. adunând afluenþii din zece þãri ºi traversând patru capitale.ro/ Plaur Pãstrugã Pelican Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43 . pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. papura. transformându-se în insule plutitoare de diferite mãrimi. bizamul. Peºtii sunt prezenþi prin 65 de specii. izvorând din Germania. Ea este o câmpie în formare. formeazã la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã.caraorman. vulpea. plaurul se desprinde. iernii ºi primãverii. format dintr-o împletiturã de rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice ºi sol. în amestec cu salcia piticã. Aici cuibãresc peste 81 de specii. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani.Lecturi didactice Delta Dunãrii .

Apele cristaline ale lacurilor ºi râurilor sunt populate de pãstrãvi. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaþie. mistreþul). Munþii Retezat.) precum ºi exemplare valoroase ale faunei (capra neagrã. de dimensiuni variabile. rezultate din dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau aduse de gheþari.suprafaþã locuitã de o populaþie. a fost recunoscut ca Parc Naþional încã din anul 1935. Dicþionar Relief glaciar . atât în ceea ce priveºte numãrul de specii. Ana. arginþica. marmota este ºi ea prezentã. de o specie de plante sau de animale. naturale sau puþin modificate de intervenþia umanã. Dintre animale.2 509 m. Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii. crinul galben. fiind astfel primul parc naþional legal constituit din þara noastrã. Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura. una dintre cele mai valoroase zone montane din România. iar covorul jnepenilor protejeazã pãrþile superioare ale culmilor. Zãnoaga. impresioneazã orice drumeþ. floarea-de-colþ.relief provenit din topirea gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor în urmã cu 10 milioane de ani în urmã. cu crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã de ace.îngrãmãdire de bucãþi de rocã colþuroase. aici existând mai bine de o treime din flora României.Parcul Naþional Retezat Masivul Retezat. Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã. sângele-voinicului. culminând cu Peleaga . Parcul Naþional Retezat este cea mai mare rezervaþie complexã din România. Lac glaciar . cerbul. cetate de piatrã. ursul. vãi ºi lacuri glaciare). dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte. cât ºi în privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii. capra neagrã. nucul sãlbatic.arbust cu tulpinã ramificatã. Jnepen . Parcul Naþional Retezat adãposteºte o faunã deosebit de bogatã. Grohotiº . râsul. Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense grohotiºuri fosile. etc. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. raritãþi ale florei etc.ro Genþiana Cocoºul de munte Capre negre 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . cocoºul de munte ºi ursul pot fi adesea întâlnite. Datoritã habitatelor sale foarte diverse. Habitat . cu peste 80 de circuri glaciare. Alte informaþii la www.lac format prin topirea gheþarilor. ghintura. Florica. cocoºul de munte. incluzând relieful glaciar (numeroase circuri. se întinde pe 20 000 ha. Lia.Retezat. în care mai mult de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de metri înãlþime. rãspândit în regiunile alpine. orhideea de munte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful