P. 1
A Doua Sansa Primar Stiinte Cadru Didactic 3

A Doua Sansa Primar Stiinte Cadru Didactic 3

|Views: 48|Likes:
Published by Stelea Doina

More info:

Published by: Stelea Doina on Jan 10, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2014

pdf

text

original

Sections

  • Cuvânt de bun venit
  • Metodologia aplicãrii programei ºcolare
  • Proiectarea unitãþilor de învãþare
  • Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie
  • Prima lecþie
  • Evaluarea iniþialã
  • Lumina ºi cãldura Soarelui
  • ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor
  • alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor
  • Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui
  • Aerul în viaþa noastrã
  • Apa în viaþa noastrã
  • Resursele solului ºi ale subsolului
  • Forme de relief. Mediul acvatic
  • Grãdina. Livada
  • Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere
  • Criterii generale de evaluare a proiectelor
  • Modele de instrumente de evaluare
  • Lecturi didactice

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Gabriela Dumitru

CUNOAªTEREA MEDIULUI
Lumea în care trãim Ghidul cadrului didactic
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“ Indit Sera, autoare „Limba englezã” dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina „Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”, aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala. În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Adrian Popescu Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”. Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13 Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Lecþia 1 Lecþia 2 Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Lecþia 3

Lecþia 4 Lecþia 5 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar”! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: - modularitate ºi flexibilitate în organizare - caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului - respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: - etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a., - etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þinta, dar ºi specificului subiectului predat. - etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

contextul local în care se defaºoarã învãþarea. a formelor de organizare posibil de abordat. Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/ nivelului anterior. particularitãþile grupului cu care lucreazã. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative.a. dicþionar cu termeni utilizaþi. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii s. probe de evaluare ºi auto-evaluare. atât prin forme clasice. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5 . Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. dar ºi alternative. de resursele materiale de care dispune ºcoala. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. pe lângã unitãþile de învãþare detaliate. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. a metodologiei.Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. resursele de învãþare disponibile. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului.

Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O. comentariile. 5160 din 6.10. • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. Aºteptãm sugestiile de revizuire.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice. contribuþia dumneavoastrã. observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational. Vã multumim ºi va dorim succes! Cristiana Boca 6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã.ro. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007.M. nr.

sugestii de activitãþi de învãþare pentru parcurgerea conþinuturilor. relaþiilor ºi interrelaþiilor din mediul natural.4 obiectivele de referinþã care specificã rezultatele aºteptate în urma învãþãrii. Apa. 2. Pot fi tratate intradisciplinar. varietate datã de particularitãþile comunitãþii locale. Conþinuturile abordeazã teme de interes generalfactorii de mediu ºi medii de viaþã . explorare. sugestii metodologice de aplicare a programei. de influenþele variate pe care mediului natural ºi social în care trãiesc le exercitã asupra lor. investigare a realitãþii prin folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice. Aerul. ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate prin contextul în care se realizeazã instruirea. în cea mai mare parte. Ele sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi atitudini generate de specificul disciplinei: 1. S-a pornit de la premisa cã fiecare cursant are un volum minim de cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte spre dezvoltare. 3. Formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor. cu specificarea celor destinate a fi studiate adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie. Ele corespund obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii fundamentale ale ciclului primar. Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 . de preocupãrile lor. prin stimularea interesului faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de propria sãnãtate. Ele sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura. obiectivele cadru ºi pe cele de referinþã ale disciplinei. Totodatã existã diversitate datã de vârstele diferite ale cursanþilor. vizita la muzeu sau la o expoziþie. Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt stabilite astfel încât sã se porneascã de la experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de învãþare axate pe participarea activã a celui instruit dar. plantarea ºi organizarea unor spaþii verzi). bibliografie. adaptat la particularitãþile comunitãþii unde se va desfãºura cursul. Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei (excursia. Aceastã diversitate poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de învãþare pe grupe. Standardele de performanþã reprezintã un sistem de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii care au absolvit modulul. corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs). Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte pornind de la mediul apropiat. familiar ºi este transferatã ºi aplicatã în activitãþi. „Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul al III-lea. cadrul didactic va elabora criteriile de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea modulului de cãtre fiecare cursant. de naturã practicã. Pe baza lor. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor / legilor obiective. Programa de învãþãmânt a acestei discipline cuprinde: nota de prezentare. dar ºi transdisciplinar. pliate pe condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii. Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor generale de la celelalte discipline ale ariilor curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. Ele precizeazã capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi dezvolta progresiv de la un modul la altul. conþinuturile relevante. de numãrul de ani de ºcolarizare. de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7 .Metodologia aplicãrii programei ºcolare Modulul de „Cunoaºterea mediului”. drumeþia. Suprafaþa pãmântului. Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse. Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de observare. standardele de performanþã pentru finele absolvirii de cãtre cursanþi a modulului. În elaborarea programei s-a þinut seama de varietatea contextelor în care va fi aplicatã. Medii de viaþã.ºi permit elaborarea unor strategii didactice în care accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe ºi experiment). anexe cu exemple de experimente ºi experienþe.

Se propun: discutarea situaþiilor problemã existente la nivel local. Rolul cadrului didactic va fi de a planifica. De asemenea. proceduralã. cât ºi pentru etapele de asimilare. sistematizarea ºi îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt planificate ca lecþii separate.ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile anterioare. de a crea contexte în care sã se transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale cadrului în care are loc învãþarea. Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme diferite. a atitudinilor ºi convingerilor sale. • operaþia de expunere. Cadrul didactic va facilita activitatea elevului în vederea propriei formãri ºi va face o atentã monitorizare. cadrul didactic poate redistribui resursele temporale etc. din experienþa acumulatã. ca derivate din resursele intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia.de personalitatea educatorilor. substituiri care angajeazã ºi opiniile celor educaþi. va fi intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii.cultura lor generalã . demersul didactic se va axa pe: 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . iar în privinþa ghidului cursantului poate interveni la nivelul conþinutului acestuia prin adaptarea. miºcãri. prin mijloace diverse. Observaþiile personale. Aceasta a fost raþiunea pentru care sunt recomandate. Astfel va realiza trei activitãþi complementare: • definirea conceptelor în actul predãrii. prin descrierea unor situaþii. întocmirea de proiecte ºi referate ce redau particularitãþile mediului în care se învaþã. dezbateri pe teme alese din realitatea imediatã. simultan cu adãugarea celor noi descoperite prin documentare sau aflate de la învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi dezvoltarea progresivã a competenþelor. lecþiile trebuie proiectate într-o manierã care sã asigure învãþarea în clasã. Fiecare temã din programã. realizarea de produse alese în funcþie de resursele ºi nevoile comunitãþii. pag 367-368). consolidarea. vizite ºi excursii. episoade. persoane. care asigurã susþinerea actului predãrii prin aserþiunea conceptelor definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor adevãruri). adãugarea unor unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza alte materiale suport. experimentarea ºi examinarea fenomenelor în contexte apropiate lor. teleologicã a cunoºtinþelor transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi Sorin Cristea. dezbaterea unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice. compuneri. din responsabilitãþile generate de rolurile sociale pe care fiecare le deþine. efectuarea de teme practice individuale sau în colaborare. În activitatea de predare. Acestea. normativã. simboluri. de a organiza ºi dirija. a propriilor observaþii privind mediul natural ºi social al comunitãþii.A. aplicare ºi evaluare. Repetarea. Prin urmare. Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune permanentã între cadrul didactic ºi grupul de cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul. EDP-R. elaborarea de studii de caz. activitãþi precum: exprimarea de cãtre elevi. colectarea de informaþii din alte surse valorificã ceea ce a fost învãþat deja. Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã necesitãþile ºi interesele elevilor. omiterea. care asigurã susþinerea actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã. cadrul didactic va putea adapta conþinuturile programei. le va putea regrupa. prin dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte. • operaþia de explicare. Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi aspiraþiilor pe care le are. înlocuirea. în situaþii precum: formularea de rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri. 1998. În funcþie de cele menþionate.. Ea trebuie sã debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor. În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã” este redus. exersare. a volumului de achiziþii de care dispune la acel moment. atât pentru activarea informaþiilor elevilor. experimentele ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor. a punctelor de vedere personale. prin efort propriu ºi prin activitãþi individuale ºi/sau comune. ca individualitãþi. Dicþionar de termeni pedagogici. Bucureºti. compararea ºi clasificarea acestora prin demonstraþii. este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã nouã. anterior abordatã. Orice conþinut pe care programa îl prevede pentru învãþare se bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja .

Evaluarea sumativã se va împleti cu autoevaluarea ºi cu interevaluarea. prin utilizarea altor surse recomandate. o sintezã a rezultatelor obþinute de fiecare. • implicarea în activitãþi individuale de învãþare ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare independentã) ºi de grup. de a se adapta la situaþii diferite. prin prezentarea de cãtre fiecare elev a portofoliului personal. La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili câte o orã de evaluare sumativã. Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã din programã sarcini de îndeplinit. Pentru realizarea acestui tip de evaluare. Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a realizat fiecare. Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce au realizat. rezultate înscrise în grilele de observaþii. dar ºi a unor capacitãþi. Propunem ca examinarea de la sfârºitul modulului sã se facã oral. pentru fiecare din sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale prezentului ghid). Vor fi evaluate proiectele tematice de învãþare individualã sau pe grupe pe care le prezintã cursanþii. de a comunica. util ºi posibil de realizat!) Pentru acest tip de evaluare. • cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea sarcinilor de la rubrica Am aflat…). • valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile pe grupe ºi în cele frontale. • distribuirea de sarcini individuale adaptate la achiziþiile. cu accent pe utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe. aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii. Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor prin solicitarea efectuãrii de produse finite suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare. • responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului. • înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi utilizarea acestuia în formarea ulterioarã. inclusiv paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…). de a investiga ºi utiliza experienþa. Se poate realiza prin interviu completat de chestionar (vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre. • cum aplicã informaþia ºi cum fructificã experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale comunitãþii (Practic. dupã principiul „a învãþa pe/de la alþii”. Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute de acesta în evaluãrile sumative.• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi interesele proprii. lucrãrile de investigare proprie.?) Propunem focalizarea pe evaluarea continuã. • elaborarea de programe de intervenþie personalizate. atitudini ºi sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a gândi critic.). referate. listele de control Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9 . Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de obiectivele cadru). • orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia. filele de portofoliu.. învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant sub urmãtoarele aspecte: • cum experimenteazã ºi cum exploreazã (formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!). suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor.. • antrenarea fiecãruia în activitãþi de autoevaluare ºi interevaluare. • cum cautã informaþii necesare sau de interes. • stimularea permanentã prin recunoaºterea în activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe care le-a realizat fiecare. studii de caz. proiectele ecologice. existenþa unui volum minim de informaþii din domeniul disciplinei (cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata apropiere). de a utiliza tehnologii. Învãþãtorul va evidenþia observaþiile sale cu privire la progresele individuale (desprinse din grila de observaþii. de a înþelege sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei personale în construirea unei vieþi de calitate. tabele de control ºi de inventar privind prezenþa unor comportamente etc.

a. Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile de portofoliu. împãrþirea în unitãþi de învãþare. deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de final de modul.Prima mea enciclopedie. pagini Web. 2.) petrecute pe plan local. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . încã de la prima orã. alocarea timpului pentru fiecare unitate de îvãþare. Lecturile suplimentare recomandate elevilor. lumea pe care o descoperi. De exemplu. Totodatã. Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge modulul. Pãmântul. În aceastã situaþie este necesar ca. asocierea obiectivelor de referinþã cu conþinuturile.ºi inventar (vezi anexele Ghidului). 4. enciclopedii pentru copii. Ghidul cursantului pentru limba românã conþine texte suport despre medii de viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a elevilor. va monitoriza activitatea cursanþilor la orele de evaluare sumativã. Se vor parcurge urmãtoarele etape: 1. naþional sau global pot fi repere pentru planificarea activitãþii. Terra. cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor modalitatea de examinare. Cum e vremea. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãþilor de învãþare. de genul: Larousse . sã le explice felul în care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal. manuale ºi caiete de lucru pentru clasele I-IV. La educaþie civicã sunt propuse pentru dezbateri cazuri de poluare. Puteþi organiza excursii tematice. pagini web recomandate în Ghidul cursantului. Anumite evenimente semnalate în mass-media (fenomene meteorologice inedite. situaþii extreme s. sursele de completare a informaþiilor pot fi: colecþia de reviste Arborele Lumii. La þarã. 3. Orientaþi atenþia elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de cunoaºterea mediului. Sfaturi Þineþi seama în întocmirea planificãrii calendaristice de posibilitatea de a aborda transdisciplinar conþinuturile. drumeþii ºi vizite la muzee. Universul. Întocmirea planificãrii calendaristice În planificarea calendaristicã se vor asocia într-un mod personalizat elementele programei obiective de referinþã ºi conþinuturi cu resursele temporale.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11 .

se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã.Proiectarea unitãþilor de învãþare Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã fundamentalã în organizarea demersului didactic. Astfel cã.timpul alocat. de ore alocat Conþinuturi Obiective de referinþã Activitãþi de învãþare Resurse Evaluare Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt. formele de organizare a clasei. grilele de observaþie a comportamentului elevilor. Resurse . se pot regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de învãþare.) Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei: Identificarea obiectivelor Selectarea conþinuturilor Analiza resurselor Determinarea activitãþilor de învãþare Identificarea obiectivelor Se recomandã ca organizarea demersului didactic corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe: familiarizarea. omite. Se poate întocmi dupã urmãtorul model: Unitatea de învãþare Nr. la fel ca manualul. adãuga sau utiliza alte materiale suport.pot fi cele recomandate de programã sau altele. pe care cadrul didactic le considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor.instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în urma efectuãrii experimentelor. se pot înlocui. 12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . proiectele tematice etc. Evaluare . grilele de verificare ºi inventar. Obiective de referinþã . Activitãþi de învãþare . structurarea ºi aplicarea elementelor de conþinut Programa trebuie parcursã obligatoriu dar. mijloacele de învãþare folosite (a se consulta în acest sens ghidul cursantului. se adapteazã. în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor). chestionarele.

Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va avea drept rezultat înþelegerea. dacã nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante sau mai interesante pentru cursanþi. Acestea pot fi notate de cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe multiplicate din paginile prezentului ghid. Faceþi completãri în ora urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare. transferarea ºi evaluarea achiziþiilor. Uneori cursanþii au de observat un fenomen pe o perioadã mai îndelungatã. formularea de rãspunsuri la întrebãri. Se recomandã alocarea a 15-20 de minute. • Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor ºi notarea observaþiilor. achiziþia ºi aplicarea. În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat rãspunsurile la nelãmuririle de la început. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13 . Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri! Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul experimentelor sau dacã rezultatele ºi experienþele ar putea fi considerate inutile. Corespunde activitãþilor de la rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de organizare a activitãþii pentru acest moment al lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute. Dureazã 5-10 minute. Alternaþi experimentele efectuate individual cu cele efectuate pe grupe. în scris. comentarea unor imagini. descrierea unor fenomene. Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? Se poate organiza ca activitate individualã rezolvatã independent. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã! Înlocuiþi experimentele propuse cu altele. sintetizate ºi structurate prin intervenþiile punctuale ale cadrului didactic. ca activitate pe grupe sau sub formã de brainstorming. Sfaturi Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? asigurã feedback lecþiei. Dacã nu. citirea unor scheme.Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã secvenþial: orientarea în conþinut. • Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre cursanþi a scopurilor învãþãrii. Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le vor introduce în proiectele tematice. insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele folosind vocabularul specific disciplinei. pentru ca apoi fiecare grupã sã le descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã. cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu ºtiau ºi doreau sã afle. a semnificaþiei informaþiei ºi a contextului în care va aplica achiziþiile. Experimente diferite pot fi efectuate de grupe diferite. recomandaþi elevilor bibliografie pentru studiul individual. Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii! Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea proprie vor fi completate. Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii caracter activ. sã prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile. Pe mãsurã ce învaþã. Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de materialele necesare.

în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat.. Pot fi prilej de transfer. Rubrica ªtiai cã... schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului studiat. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . fotografii.? oferã informaþii suplimentare. obiecte confecþionate din materiale refolosibile. În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã. Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative. articole la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri publice din comunitate. Nu toate pot fi evaluate ºi nu solicitã neapãrat informaþii. gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare. Se realizeazã la rubricile: Sfaturi. Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în auto ºi interevaluare. explicarea ºi interpretarea fenomenelor. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a propune activitãþi practice. cãutând rãspunsuri la întrebãri precum: • care este nivelul achiziþiilor colectivului cu care lucreazã ºi cum poate fi determinat? • care vor fi pretextele problemã care motiveazã elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni demersul de cãutare? • cum veþi explica noþiunile noi pornind de la ceea ce ºtiu ºi pot face elevii? • cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze ceea ce au observat. cuprinde teme de rezolvat: teste de tip Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului pentru proiectele tematice. Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi împrejurimile ºcolii.. cursanþii sunt solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat. susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã. sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare. sã descrie. Obiºnuiþi-i ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze dupã vocabularul lecþiei. Sunt fundamentale pentru asimilarea informaþiei. sã defineascã ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor fãcute? • cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate? „creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de investigat. Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi. Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip „creion ºi hârtie”. Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le acestora sã le ataºeze în portofoliu. Solicitaþi-le cursanþilor sã procedeze la fel. O parte se vor rezolva prin activitate independentã în clasã. iar alta prin activitate individualã sau pe grupe în afara clasei. crearea de site-uri etc. diapozitive. Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii cursanþilor: expoziþii de afiºe. dar ºi pentru descrierea. • Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în care. Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice! Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl folosesc în limbaj specific disciplinei. Practic. cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea conþinuturilor. Pregãtiþi pentru lecþie albume foto. dar le pot satisface curiozitatea. Practic. util ºi posibil de realizat! La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi faþã de propria sãnãtate. Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor. prin rezolvarea unor sarcini. Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei unitãþi de învãþare).. planºe. articole din ziare ºi reviste pentru a vã susþine explicaþiile. recomandându-le surse de informaþii.de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare. Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile cursanþilor.. Au însã rol motivaþional.. Cele efectuate în afara clasei vor discutate în ora de recapitulare . util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de activitãþi practice. scheme.Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile Vocabular ºi ªtiai cã…? Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale cuvintelor din terminologia de specialitate.evaluare sumativã . Se pot efectua individual sau pe grupe ºi asociate cu tehnologiile. Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le sarcinile în grup. Am aflat. Am aflat.

Prima lecþie Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte: • sã creaþi climatului afectiv propice: interacþiune pozitivã. pe lângã mediul natural. sol. Aceastã dependenþã cunoaºte un mare grad de reciprocitate. adicã aerul. Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de înþelegere: Mediul natural. determinã condiþiile de viaþã ºi. Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne organizãm viaþa. condiþiile de muncã pentru om. o baltã sau un lac sunt medii de viaþã în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru. precum ºi interdependenþa lor influenþeazã echilibrul ecologic. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele. când vorbeºte despre mediul înconjurãtor. Printre acestea sunt: aerul. PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”. mãrile. În mediul natural distingem componente fizice naturale: aer. • sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor în privinþa achiziþiilor de la disciplina Cunoaºterea mediului. consumator. solul ºi subsolul ºi formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15 . • sã le prezentaþi standardele de performanþã de la finele modulului ºi stilul de examinare pentru promovarea în modulul urmãtor pagina 28 din ghidul cursantului. solul. apele curgãtoare. CLIMATUL AFECTIV Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din experienþa lor. Mediul înconjurãtor include. beneficiar al mediului. intercunoaºtere. în care cursanþii se cunosc unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze. flora. pe de alta. peisajele. apã. implicit. motivele pentru care doresc sã-ºi continue studiile. apele. lacurile. Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe planetã de schimbãrile care se produc la nivelul lor. • sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul propus la începutul manualului ºi prin interviu. Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile de viaþã. Acest lucru este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai multor lucruri despre lumea în care trãim. O atmosferã destinsã. În concluzie. subsol. oceanele. motivare. Vã este de real folos pentru activitatea didacticã. sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea de învãþare. în ceea ce priveºte comportamentul nostru. se poate afirma cã mediul trebuie adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor indivizilor. fauna. programul ºi orarul.se vor studia paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului. Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia. O pãdure. activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent. pe de alta. sã intervenim. Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporþii diferite. ceea ce presupune preluarea din naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a deservi populaþia. Acesta ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie: pe de-o parte este componentã ºi. precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în ansamblu. ºi activitatea ºi creaþiile omului. • sã-i familiarizaþi cu ghidul . relief. • sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu. obiectivele. pe de-o parte în direcþia protejãrii mediului ºi. datoritã faptului cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai mare sau mai micã mediului. Ansamblul de relaþii ºi schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã.

16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . dacã este necesar. a documentelor ce cuprind aprecierile dumneavoastrã. Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul fiecãrei etape de lucru. pentru mai multe teme. Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi studiate. Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul înconjurãtor. Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde rezultatele muncii lor constante ºi continue desfãºurate pe parcursul orelor de studiu. Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi de citire. Prezentaþi-le explicit. Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii. Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului personal. CE SE AªTEAPTà DE LA CURSANÞI? Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului. Identificaþi standardele de performanþã. Recunoaºteþi pe Ghid.Familiarizarea cu Ghidul cursantului Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de întâmpinare. a proiectelor. Cursanþii vor lucra individual sau în perechi. Enumeraþi elemente din cuprinsul unui portofoliu. succesiunea momentelor din lecþie. aºa cum sunt trecute pe pagina manualului. Oferiþi-le lãmuriri. alegeþi unul care are o citire coerentã ºi clarã sau citiþi dumneavoastrã.

sã confecþioneze dispozitive.cine cu cine are preocupãri comune. În orele de Cunoaºterea mediului.cine cu cine se completeazã.aºezarea geograficã a localitãþii. • posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor. În funcþie de ceea ce constataþi. o serã etc. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17 . provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre propria persoanã ºi sã comunice între ei. . sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile.fenomenele naturii observate.cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine. ce activitãþi va prefera. Astfel. . în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze. • experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã. . Coroboraþi informaþiile obþinute despre fiecare la testul de la Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin testãrile de la alte discipline. ci încercaþi sã cunoaºteþi fiecare cursant. de exemplu. sã opereze pe calculator etc. pe care fiecare cursant le deþine. fie cã este vorba de grupe de nivel.Evaluarea iniþialã Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri la întrebãrile din manualul elevului. . • preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor. Veþi ºtii: .cine. • informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit.ce puteþi cere de la fiecare sã facã.cine de la cine are de învãþat. cum sã foloseascã sursele de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei. cum sã amenajeze o ciupercãrie.) • abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã. Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o serie de probleme personale sau ale comunitãþii punând în aplicare informaþiile dobândite la disciplina Cunoaºterea mediului (ca. cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. . ca ºi în cele de Limba românã ºi de Educaþie civicã. fie cã este vorba de grupe mixte. Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe care se va fundamenta învãþarea. sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul cursanþilor. pagina 5. .cine pe cine poate sã ajute. . persoane care lucreazã în mediu poluat etc. veþi putea organiza grupele în activitãþi. De pildã: • ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã: .).) • eventuale deprinderi de muncã intelectualã. sã picteze.dezechilibre ecologice identificate. cum sã pãstreze cãldura în locuinþã. forma de relief. Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei. flora ºi fauna specificã. persoane care lucreazã în agriculturã. veþi organiza eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza o învãþare individualizatã. Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau sã se documenteze pentru a obþine informaþii necesare. sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva legume necesare în gospodãrie. .

focul. • sã recunoascã în urma experimentelor proprietatea unor corpuri de a reflecta. Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare. • sã redea.1 Lumina ºi cãldura Soarelui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. pentru a evidenþia acþiunea forþelor centrifugã ºi centripetã). 1) Unele materiale pot bloca razele de luminã. Conþinutul informativ Soarele este o stea. iar altele le lasã sã treacã prin ele. Se spune cã este planetã a Sistemului Solar. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunea de stea.experimentul 2. sã se miºte. • sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în jurul Soarelui. Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã Pãmântul. În spatele surselor de luminã se formeazã umbra.experimentul 3. dacã în timp ce rotiþi globul îl înveliþi cu o eºarfã). adicã atmosfera. Aºa se formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului poate fi sesizatã vizual. cel puþin printr-un enunþ. pe baza imaginii. Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o traiectorie curbã fãrã sã se apropie. influenþa pe care lumina ºi cãldura o au asupra vieþuitoarelor. Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui. 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Surse de luminã sunt ºi becurile. . viaþa nu ar fi posibilã. planetele Sistemului Solar. de a refracta sau de a difracta lumina. Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de apã al unui furtun. • sã reproducã prin experiment fenomenul de descompunere a luminii albe. • sã foloseascã în descrierea experimentelor vocabularul lecþiei. obiectele încinse.experimentul 1. • sã enumere. cu o râºniþã. 3) Lumina albã se descompune în culorile curcubeului . 2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã rectilinie. . adicã are luminã ºi cãldurã proprie. sã se îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi face analogie ºi cu maºina de spãlat.

în clasã. Se poate completa cu: • informaþii despre planeta Pãmânt.acasã). • informaþii despre Soare. Soarelui. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19 . Sistemului Solar. • imagini ºi fotografii ale Pãmântului. • sugestii de construire a unor dispozitive care folosesc energia solarã.Evaluare Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 . 2 .

Conþinutul informativ O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore. • sã defineascã noþiunile temporale: zi. aici este mereu foarte cald (observaþie dirijatã . anotimp. În România. O rotaþie completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã un an. formarea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. • sã identifice poziþia României pe glob. Direcþia de unde se vede Soarele apãrând dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã decât noaptea. Rotaþia în jurul Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã existe anotimpurile.2 Miºcãrile Pãmântului. aproximativ 365 de zile (experiment 1). Mijlocul zilei este la ora 12. Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite de Soare tot timpul anului. la amiazã. • sã explice formarea anotimpurilor ºi caracteristicile climei din þara noastrã drept consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei pe glob a României. Cea unde se vede coborând Soarele cãtre searã se numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind prin conversaþie euristicã) Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate) ca putere ºi ca duratã. Formarea zilelelor ºi a nopþilor. Aici este mereu iarnã. • sã denumeascã punctele cardinale. Informaþiile se desprind din completarea de cãtre cursanþi a rubricii Ce ºtii despre… Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la apariþia zilelor ºi a nopþilor. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . când Soarele este deasupra capului nostru. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. anul are patru anotimpuri. Anul are aproximativ 365 de zile. noapte.activitatea 2). • sã identifice pe globul pãmântesc polii Pãmântului ºi Ecuatorul. iar lumina ºi cãldura zilelor sã fie diferitã de-a lungul anului. Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului. Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12 noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a zilei urmãtoare).

astfel încât elevii sã-ºi poatã completa tabelele. sugestii de activitãþi pe care oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un anotimp la altul. o drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber. Pentru comportamentul adaptat al vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor. vederi care prezintã natura în diferite anotimpuri. Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau aduceþi în clasã una dintre plantele recomandate în ghidul cursantului. desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la echinocþii ºi solstiþii. Organizaþi o excursie. curiozitãþi. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21 . Evaluare În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse: rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am aflat…. explicaþia cuvintelor de la Vocabular.Nu uitaþi La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã formuleze observaþii privind trecerea de la un anotimp la altul.

• sã prezinte în scris aspecte observate din activitatea oamenilor care se desfãºoarã conform caracteristicilor anotimpurilor ºi momentelor unei zile. se numeºte adaptare.. • descrieri ale unor practici. migraþia. ariciul. unele specii de molii. .a) ºi vieþuitoare nocturne (regina-nopþii. Aceasta din urmã va fi realizatã individual ca temã pentru acasã. Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor. util ºi posibil de realizat!).la plante: încolþirea. hibernarea etc. Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã schimbãrile din mediu.a) (se desprinde din conversaþia euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au notat cursanþii). formarea fructului. înmulþirea etc. schimbarea penajului sau a blãnii. liliacul. ºoarecele de câmp. Conþinutul informativ Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe Pãmânt ºi ritmul acesteia. Proiectul mai poate conþine: • scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor. • informaþii din alte surse privind tendinþa de modificare a caracteristicilor anotimpurilor. bufniþa º. fluturele de zi. clasificate dupã criteriul diurne/nocturne. gãina. omul º. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii privind modificãrile lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la succesiunea anotimpurilor. veveriþa. dispozitive prin care oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele de la Practic. de asemenea. Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu: . înmulþirea. crapul.) se schimbã dupã anotimp ºi se repetã de la un an la altul. înmugurirea. 22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . astfel încât ele sã poatã supravieþui. • sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi diurne. Evaluare Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la Am aflat. porcul.3 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei.. Existã vieþuitoare diurne (floarea-soarelui. ursul. influenþate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor. • sã defineascã noþiunea de „adaptare”. înflorirea. somnul. cuibãritul. creºterea.la animale: împerecherea. Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã sunt.

Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar. Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. diapozitive. Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…? Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã. imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat. Faceþi trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23 . se vor recapitula ºi completa informaþiile dobândite pânã acum. 28) Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care fiecare le va ataºa în portofoliu. Se va realiza evaluarea sumativã. Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe.Nu uitaþi Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru ora urmãtoare a proiectelor tematice.

Cantitate de aer dintr-un balon poate fi cântãritã. 2) Apa ºi pãmântul conþin aer. 10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul ºi eliminã dioxidul de carbon. Folosiþi cunoºtinþele cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei Pãmântului. • sã redea compoziþia aerului. Proprietãþile ºi compoziþia lui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã. Cel cald urcã. Urcarea ºi coborârea aerului duc la formarea vânturilor. dar îi simþim miºcarea. nu are formã proprie. 7) Aerul circulã pe verticalã. respiraþie. Miºcarea Pãmântului face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile principale. cu care împinge asupra obiectelor. În cantitate mai micã. 3) Aerul ocupã tot spaþiul. Oxigenul din aer întreþine arderea. 4) Aerul are masã. plantele folosesc dioxid de carbon ºi eliminã oxigen. are volum ºi masã. Cantitatea de aer suflatã o singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea noastrã pulmonarã. 8) Cãldura aerului se poate mãsura cu termometrul. picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici. Informaþii desprinse de cursanþi prin experimente: 1) Aerul nu se vede. Lumina ºi cãldura Soarelui pãtrund prin atmosferã. este transparent ºi se deplaseazã. • sã explice producerea unor fenomene care sunt determinate de proprietãþile aerului. 6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel respirat în plãmâni. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Aerul este un amestec de gaze. întreþine viaþa ºi arderea. • sã mãsoare temperatura aerului. iar cel rece coboarã. 9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul. exercitã presiune asupra corpurilor. el ia forma vasului în care este pus. Conþinutul informativ Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care se numeºte atmosferã. în apropierea Pãmântului. 5) Aerul nu are o formã anume. • sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale aerului: ocupã tot spaþiul. El conþine în cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%). Aceste informaþii se desprind în urma conversaþiei euristice. presiune atmosfericã. El are presiune. Mai conþine praf. Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia aerului. 11) Pentru a se hrãni. conþine dioxid de carbon.4 Aerul.

Puteþi organiza lecþia în aer liber. Nu uitaþi Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul gazelor de eºapament asupra structurii aerului ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o pãdure ºi cel din apropierea unui drum circulat. De exemplu: Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard cãrbunii deoarece. Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile temperaturilor pentru o sãptãmânã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25 . descrierea unor tehnici de prim ajutor. sugestii de confecþionare a unor moriºti de vânt.Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. organizaþi cursanþii pe grupe. Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul ºi concluzia desprinsã. Sintetizaþi informaþiile desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã.. Verificaþi caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le cursanþilor sã explice necesitatea de a urma sfaturile transmise în manual. Pentru proiectul tematic se recomandã conþinuturile similare celorlalte lecþii.. Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi experimentelor.

2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã. • sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã. usturimi ale gâtului ºi ale ochilor. • sã descrie fenomenele de efect de serã ºi ploaie acidã. apoi cad pe pãmânt sub formã de ploaie acidã. ale ficatului. planoare ºi deltaplane. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se transformã în ploaie. 3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul de carbon din aer ºi elibereazã în schimb oxigenul necesar respiraþiei. Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului electric. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Forþa aerului produce energie numitã energie eolianã. oamenii s-au folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi corãbii cu pânze. gazelor. De aceea. gazele de eºapament ºi cele din coºurile fabricilor. Poluarea este o ameninþare pentru viaþã. gunoaielor. ale inimii. mori de vânt. baloane umflate cu aer cald. Conþinutul informativ Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! sau în urma brainstormingului. gazele ºi picãturile de apã din aerul poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în atmosferã. Poluarea aerului se vede adesea sub forma fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de eºapament ale maºinilor. Praful. substanþele toxice ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol viaþa plantelor. cãrbunelui. Astfel se produce efectul de serã. pornind de la cuvântul cheie „aer”. Când aerul este poluat. Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã. 4) Din cele mai vechi timpuri. vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii. Praful.5 Aerul în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. ale plãmânilor. dureri de cap. pãcurii. • sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi a efectelor acesteia. Spunem cã ele polueazã aerul. Astfel. fumul. 1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt transportate de picãturile de apã din curenþii de aer. ale stomacului. El are ca urmare încãlzirea treptatã a Pãmântului. a animalelor ºi a omului. Aceste boli pot scurta viaþa. oamenii suferã de ameþeli. Forþa aerului este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã. • sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã deducã urmãrile producerii acestui fenomen. Aceastã încãlzire este periculoasã pentru întreaga planetã. pãdurile se mai numesc „plãmânul verde al Pãmântului”. otrãvurile împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc” aerul. fumul provenit din arderea lemnului. Ele împrospãteazã aerul. energie eolianã. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunile: poluare.

panouri de avertizare pânã la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de machete ale unor instalaþii care folosesc energie eolianã. Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite. Identificaþi împreunã cu elevii cazurile de poluare din localitate.Nu uitaþi Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe împotriva poluãrii. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul lecþiei. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27 . Faceþi trimitere la pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se orienta cu privire la elaborarea unui astfel de proiect. Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau individual proiecte ecologice. activitãþi practice. referate.

5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în vapori. 1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. în pãmânt. Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese de apã. Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori. Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius) în polei. ia forma vasului în care este pusã. chiciurã. Dacã vaporii ating noaptea obiecte reci (frunze). lapoviþã. rouã. În aceastã situaþie se pot face parþial sau integral experimente. brumã. polei. adicã circuitul apei în naturã. Ea este transparentã. a ninsorii. Proprietãþi. • sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã. • sã dea exemple de modalitãþi de economisire a apei. a grindinei. oceane. lipsa gustului ºi a mirosului.6 Apa. iar corpul uman este format din 60-70% apã. 3) Apa este un bun dizolvant. cu scopul de a verifica validitatea afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul specific disciplinei. grindinã. chiciurã. fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de suprafaþa pãmântului ceaþa. ceaþã. 4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme: lichidã . Vaporii se transformã în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã.în mãri. Descrieþi precipitaþiile amintite folosind imagini din naturã. solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii. ducând la apariþia ploii. pe grupe sau ca brainstorming. a lapoviþei. râuri. • sã explice producerea unor fenomene naturale: ploaie. pe baza completãrii tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã individual. Miºcarea vaporilor de apã produce energie. 2) Apa ia forma vasului în care este pusã. ninsoare. nu are gust ºi nici miros. se formeazã (vara) roua sau (primãvara ºi toamna) bruma. Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi de aer rece sau foarte rece. • sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei: transparenþa. formarea curcubeului. Cãldura ºi miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o formã la alta. cantitatea nu se modificã. Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta. • sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi potabilã. fluvii. cursanþii vor fi capabili: • sã identifice stãrile de agregare ale apei. Conþinutul informativ Apa este indispensabilã vieþii. Un om consumã aproximativ 3 litri de apã pe zi. Circuitul apei în naturã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Turnatã dintr-un vas în altul. faptul cã este solvent pentru unele substanþe în situaþia efectuãrii experienþelor. Informaþiile reies din discuþiile cu elevii.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29 . sau descrierea structurii ºi funcþionãrii unui astfel de dispozitiv. • filtrul de apã.Evaluare Se va face frontal face pe baza însemnãrilor fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa proiectului de învãþare. Se pot adãuga: • reprezentarea graficã a circuitului apei în naturã cu descrierea felului în care se produc fenomenele din naturã. ca produs finit.

2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru punerea în miºcare a morilor. pentru menþinerea curãþeniei. 1) Apa din corpul lor participã la circuitul din naturã.7 Apa în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Omul o foloseºte pentru bãut. Animalele o beau din râuri. a unor maºini ºi instalaþii. Omul se hrãneºte cu plante de apã sau vieþuitoare din apã. (Prezentaþi imagini din diferite staþiuni balneoclimaterice. neraþional folositã. O parte este eliminatã prin transpiraþie.) Inundaþiile provoacã pagube mari. Conþinutul informativ Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau din naturã. Pe apã circulã bãrci. bãlþi etc. Plantele absorb apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana. la prepararea hranei. vapoare. ele putrezesc. dar ºi pentru producerea curentului electric în hidrocentrale. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi o eliminã. iar apa din corpul lor intrã în pãmânt. sau pericliteazã viaþa oamenilor. Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt. Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale. lacuri. • sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii naturii. insuficientã pentru comunitate. • sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în localitate în care: apa este poluatã. Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau sãratã). agriculturã ºi transporturi. Când vieþuitoarele mor. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental existenþa apei în organismul plantelor ºi în sol. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi activitatea oamenilor. cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în tratarea unor boli. dar ºi în industrie. • sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care acestea pot fi prevenite. ºlepuri care transportã mãrfuri sau persoane. în agriculturã. Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii.

scheme ºi descrieri ale funcþionãrii morilor de apã ºi a hidrocentralelor. pe lângã fiºele completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Formulaþi-le cuprinsul proiectelor. Indicaþi surse bibliografice. colecþii de articole din ziare ºi reviste despre dezastre ecologice. pregãtiþi-vã pentru evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare Apa. desene ºi fotografii corespunzãtoare aspectelor prezentate. Spuneþi-le cursanþilor cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate. schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive. Se dau sugestii pentru realizarea unui proiect ecologic. imagini cu peisaje în care se recunosc stãrile de agregare ale apei. liste cu reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei. scheme ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea apei. studii de caz din comunitate. filtre de apã. Reamintiþi-le întrebãrile rãmase fãrã rãspuns. postere. a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31 . Dacã aþi ales prima variantã.Atenþie! Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru introducerea acesteia în unitatea de învãþare Medii de viaþã. Proiectele tematice pot cuprinde.

prin valorizarea cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior. dar ºi neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât ºi permanente: energia solarã. calcarul. Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate. aurul. Aerul. argilã. gazoasã). Omul transformã natura în folosul sãu. fierul. fertilitate. cuprul. puterea de absorbþie ºi fertilitatea. argint. marmurã. nisip.8 Resursele solului ºi ale subsolului Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cãrbunele. cupru. piersicii în sol nisipos. gazele naturale. energia apei. 4. marmura. cãrbune. Solurile pot fi: nisipoase. • sã defineascã proprietãþile solului. În subsol se gãsesc resurse precum: petrolul. 2) Solul conþine: apã. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . viþã-de-vie. Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici. Este alcãtuit din: nisip. aluminiu. argilã. Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã subsolul. cernoziomice (conþin substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale). pietriº. • sã enumere elementele componente ale solului. pietriº. solul. amarã. • sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse ale subsolulului: petrol. legume etc. putere de absorbþie. Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de animale care trãiesc într-o anumitã regiune. aur. apã. Ele pot fi regenerabile: apa. aerul. argilã. 5) Solul are urmãtoarele proprietãþi: permeabilitatea. materialele de construcþie (nisip. energia eolianã. Conþinutul informativ Se desprind din dialog. nisip. argintul. fier. resturi de plante ºi animale. argiloase. aluminiul. caolinul). 6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil) la poluare. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental proprietãþile solului: permeabilitate. Prin resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite în activitatea umanã. Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul de sol: morcovi. argila. 1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului în care plantele îºi înfig rãdãcina. aer. apa ºi solul compun mediul în care trãim. plantele ºi animalele. Apa care pãtrunde în subsol dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã de izvoare minerale (cu apã sãratã. pietriº. în sol fertil (cernoziom). pietriº. sare. • sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse. 3) Structura solului: cernoziom.

participarea la activitãþile practice de curãþare a mediului sau de luptã împotriva poluãrii. identificarea. a vopselelor. se aprind mai greu decât lemnul. fabricarea medicamentelor. 7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau negricios-albãstrui. stare solidã. se sparg uºor. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33 . la topirea metalelor. rugineºte. lista de sugestii privind protejarea solului. arde cu flacãrã ºi face fum. prezentarea cazurilor de poluare din mediul apropiat. colecþii de roci etc. se aprinde greu. nu este solubil. e un metal de culoare cenuºie. Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios la brun-deschis. referatele întocmite. cu miros caracteristic. fotografiile ºi desenele realizate pentru temã. lucios. uneltelor ºi a pieselor rezistente.Evaluare Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile constatate la experimente. nu sunt solubili. din el se obþine pãcura. este folosit la fabricarea maºinilor. Fierul se gãseºte stare solidã. nu se sparge. tabelele. sunt întrebuinþaþi la încãlzire. unsuros. tabelul în care s-au notat proprietãþile resurselor subsolului. Se vor reþine în proiectele tematice fiºele.

pagini de calendar cu peisaje în diferite anotimpuri. plante ºi animale de munte. Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor. apa.factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de viaþã (hranã ºi adãpost). de concurenþã. cum ar fi cele de hrãnire. Conþinutul informativ 1) Formele principale de relief sunt: câmpiile. Pe Pãmânt aerul. direct sau indirect prin modificãrile aduse mediului. • sã defineascã principalele forme de relief. Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii dumneavoastrã. în funcþie de adâncimea ºi temperatura apei. Puteþi prezenta ºi culorile convenþionale pentru formele de relief. de felul apei (dulce. . . dealurile ºi munþii.a. de forma de relief º. Echilibrul natural este adesea perturbat de om. de dependenþã a uneia faþã de alta. • sã enumere componente ale florei ºi faunei din zona în care trãiesc. lectura din anexa ghidului cadrului didactic (pag. Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le oferã apele.a. între vieþuitoare existã relaþii. diapozitive color. cu formele principale de relief. sãratã). Mediul acvatic Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. formele de relief. • sã recunoascã tipurile de medii acvatice specifice zonei în care trãiesc. 43). Folosiþi informaþiile pe care cursanþii le au de la lecþia de limba românã.între fiinþe existã relaþii de hrãnire. plantele ºi animalele sunt în strânsã legãturã: .fiinþele modificã mediul în care trãiesc. de faptul cã apa este curgãtoare sau stãtãtoare. • sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o formã de relief sau alta. Prezentaþi-le cursanþilor vederi. De asemenea. 2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic). Exemplificaþi pe harta fizicã a României. amarã. Vã puteþi referi la legislaþia cu privire protecþia mediului. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . de întrajutorare º. • sã enunþe mãsuri de protejare a mediului acvatic. plantele ºi animalele se împart în: plante ºi animale de câmpie. cursanþii vor fi capabili: • sã recunoascã formele principale de relief. plante ºi animale de deal. Definiþiile principalelor forme de relief sunt date la rubrica vocabular. În funcþie de formele de relief. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii. Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu sunt de specii diferite. Amintiþi de Delta Dunãrii rezervaþie naturalã. pentru proiectul tematic. Prezentaþi-le elevilor atlase botanice ºi zoologice.9 Forme de relief. • sã dea exemple de relaþii de hrãnire între vieþuitoare. de temperaturã ºi de umiditate. din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii altora.

file de ierbar cu plante de apã sau din vecinãtatea apei. formaþi grupe de cursanþi. fiecare având o responsabilitate clar stabilitã. De asemenea. insectare. diorame.Evaluare Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute despre mediul acvatic din zona în care trãiesc. curiozitãþile notate din consultarea altor surse. lanþurile trofice identificate. planºe. vor fi încurajaþi cei care realizeazã produse finite: acvarii. afiºe. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35 . Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care necesitã mai mult timp. referatele. fiºele de prezentare a vieþuitoarelor din mediul acvatic. albume foto.

Livada Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. toamna . sã fie expus la sore. dovleceii. vrãbii. stropirea cu insecticide. • sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi la vocabular. Conþinutul informativ Grãdina este spaþiul. Aceastã activitate se numeºte pomiculturã. ridichea de varã.10 Grãdina. piþigoi. Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se pliveºte. salata. compot º. tãierea crengilor uscate. se seamãnã. Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru industria alimentarã. greieri.a. a pomilor. delimitat de om.vãruirea trunchiurilor. fasolea. piersicii. se sfãrâmã bolovanii. trunchi ºi coroanã cu crengi.a. ridichea de toamnã. caiºii. cursanþii vor fi capabili: • sã formuleze observaþii cu privire la caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul apropiat. usturoiul pentru consumul de primãvara. Toamna se cultivã: salata. marmeladã. Vara se cultivã: morcovii. perii.culesul poamelor. pãtrunjelul. Unele plante se rãsãdesc primãvara. Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã. pãsãri. fluturi. Primãvara sau toamna. se trateazã culturile cu erbicide. vãruirea trunchiurilor. aprinderea focurilor pentru prevenirea efectelor brumei. a fructelor. Lucrãrile din livadã: primãvara . prunii. insecte. buburuze. vara ºi toamna . • sã denumeascã pãrþile componente ale unui pom. se pun îngrãºãminte. omizi. ridichea de iarnã. ardei. în funcþie de culturã. Terenul este împãrþit în parcele. În solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii. pepenii. ceapa verde. cireºii. • sã amenajeze mini-grãdini. instalarea parazãpezilor. castraveþii. sfecla de zahãr. Dãunãtori: omizi. Un pom este alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã. rândunele. Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme. Primãvara sau toamna.sãpatul în jurul rãdãcinii. ceapa din sãmânþã. Condiþiile pentru ca un teren sã fie amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil. Primãvara se cultivã: mazãrea. a florilor. flori ºi fructe. gândaci de Colorado. Pomi roditori sunt: merii. castraveþii. viºinii. rozãtoare º. pentru cultivarea legumelor. • sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii. mãrarul. vinete. pãmântul se sapã. melci. • sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a grãdinilor ºi a livezilor. acoperirea cu frunze a rãdãcinilor. • sã precizeze importanþa pe care aceste medii o au pentru om. lãcuste. Livada În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã pomi. spanacul. gutuii. sã existe sursã de apã. 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . coropiºniþe. varzã. între el se fac poteci ºi ºanþuri de irigaþii. frunze. se niveleazã terenul. cârtiþe. ferit de vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã. Din fructe se preparã: dulceaþã.

. activitatea practicã. rezolvarea sarcinilor de la Am aflat. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37 . pe grupe.. Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe ºi legume. o minicarte de bucate cu reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor)..Evaluare Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de înregistrare a observaþiilor. descrieri ale unor practici de conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate întocmi.

• sã identifice deosebiri între frunzele unui arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze.a. molizi din zonele de munte. Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor plante ºi animale. de mesteceni. Plantele din pãduri formeazã flora. mãceºi. • stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme microscopice. iar vieþuitoarele formeazã fauna. brazi. ºi cresc ciuperci. • straturi de ierburi. mesteceni. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii despre pãdurea din vecinãtate. (vezi lectura pag. unde temperatura este potrivitã. Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã ajutorul omului. de fag. cârtiþe etc. • sã enumere specii de plante ºi animale din pãdurea din mediul apropiat. pe teritoriul þãrii noastre existã: • pãduri de foioase. În funcþie de relief ºi. 44) 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .11 Pãdurile de foioase. frasini. formate din pini. implicit de sol. cãtina. sunt stratificate urmãtoarele elemente: • stratul de rocã pe care nu cresc plante. Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor imagini cu pãduri din diferite forme de relief. precum ºi de folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura agriculturii silvicultura. • sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor. unde cresc stejari. larve de insecte. ferigi ºi animale care trãiesc ºi se hrãnesc cu acestea. carpeni. aluni. melci º. aluni º.a. Pãdurile de conifere Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei.) Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului pe urmãtoarele trepte: Conifere Fag Stejar munþi dealuri înalte ºi munþi câmpii înalte ºi dealuri Într-o pãdure. creºterea temperaturii. inundaþii. O rezervaþie naturalã renumitã în România este cea din Munþii Retezat. alunecãri de teren. cu pãduri în care predominã o anumitã specie de arbori (de stejari. Conþinutul informativ Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care intervenþia omului este mai puþin simþitã. fagi. murul în zonele de deal ºi de la poalele munþilor. • sã identifice riscurile defriºãrii. râme. • pãduri de conifere sau rãºinoase. temperaturã. • stratul de frunze sub care trãiesc furnici. De refacerea ºi protecþia pãdurilor. umiditate. • sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele unei pãduri.

Nu uitaþi Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de evaluare. referate. reguli de protejare a pãdurilor. Evaluare Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de înregistrare a observaþiilor cursanþilor. creaþii literare etc. Stabiliþi conþinutul proiectelor tematice. afiºe. fiºe de prezentare a vieþuitoarelor. pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele de verificare ºi de inventar. studii de caz. Recomandaþi-le bibliografie. Reluaþi întrebãrile la care nu s-au gãsit rãspunsuri. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39 . sugestii pentru rezolvarea unor probleme de mediu. albume cu flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat. Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi practice de protecþie a mediului.

pânã la identificarea practicã a tipurilor de greºeli apãrute frecvent. corectitudinea ideilor. printr-o simplã enumerare a problemelor vizate de conþinutul tematic. d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant . acoperã tema propusã. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este coerent. fie într-un plan analitic. Pornind de la nivelul la care se pot manifesta. este logic ºi argumentat. originalã. cadrul didactic îºi întregeºte imaginea despre proiect în ansamblu. gradul de utilitate a proiectului în sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a realizat. Se referã la: calitatea proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului. e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. din perspectiva valorificãrii proiectului în sfera practicã a activitãþii. c) Documentarea presupune identificarea bibliografiei necesare. mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea temei.ANEXE Criterii generale de evaluare a proiectelor Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul unitãþilor de învãþare. selectarea informaþiei relevante. CALITATEA PROIECTULUI a) Validitatea proiectului . capacitatea de adaptare la solicitãrile temei.mãsura în care proiectul. logica ºi argumentarea ideilor.abordarea completã a temei.vizeazã gradul de noutate pe care îl aduce proiectul respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în soluþionarea problemelor generate pe parcursul elaborãrii proiectului. care poartã amprenta efortului autorului proiectului. la semnificaþia ºi acurateþea datelor colectate. Se urmãreºte mãsura în care cursantul opteazã pentru o strategie de lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau pentru o strategie ineditã. al explicaþiei argumentate sau într-unul de ordin evaluativ. competenþele ºi abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific. c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi caracterul ºtiinþific al informaþiilor. este adecvat temei. Nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeºte în momentul prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan empiric. prin modul de concepere. abordarea interdisciplinarã a informaþiei. inovativã. Surprinde 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . f) Creativitatea se reflectã în produse originale. b) Completitudinea proiectului . factual. Acest criteriu se coreleazã cu elaborarea ºi structurarea proiectului. care apeleazã la judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor. Se urmãreºte modul în care au fost realizate conexiuni între informaþii. Criteriile se vor adapta dupã specificul temei. b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de performanþã la care se plaseazã cursantul în realizarea diferitelor pãrþi componente ale proiectelor.se raporteazã la relevanþa conþinutului ºtiinþific. corectitudinea ipotezelor ºi a concluziilor. coerenþa internã. având în centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului. dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã modul de realizare. g) Calitatea rezultatelor. CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI a) Raportarea cursantului la tema proiectului se referã la modul în care cursantul a rãspuns prin structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului tematic în care acesta se circumscrie. Ele trebuie clar definite pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii. d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este criteriul dupã care se realizeazã analiza de conþinut a proiectului. e) Creativitatea în abordarea temei .

Numele cursantului: Frecvenþa deseori uneori rareori Comportamentul Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în realitate. Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în imagini grafice. ca rãspuns la întrebãri. Descrie succesiunea în care se petrec anumite fenomene. Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã etape sau criterii proprii elaborate. Descrie corect etapele unui experiment efectuat.Modele de instrumente de evaluare Scãri de clasificare Descrierea caracteristicilor observabile ale mediului înconjurãtor. descrieri ale unor fenomene ºi caracteristici. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41 . pe cei care sunt potriviþi descrierii unui anumit fenomen. Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei cunoscând sensul dat acestora prin definiþii Redã. dupã criterii date sau dupã un plan dat. de caracteristici. Selecteazã dintr-o listã de termeni. având ca suport scheme ºi tabele. Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene. Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu.

Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor. Identificã ipotezele care vor fi verificate. elaboreazã un demers experimental. Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaþie datã. κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite fenomene sau caracteristici. Pornind de la ipoteze ºi concluzii date. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Activitatea Da/ Nu Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor. Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor.Listã de verificare ºi inventar Efectuarea de experimente. Noteazã date. observaþii constate prin experimentare. Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris. Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment.

suprafaþã ce creºte anual cu 40 m. Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km². Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. restul trecând ºi rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei. Aici vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. dupã un traseu de 2 860 km. alcãtuitã din: grinduri. Aici se întâlnesc 327 de specii. bizamul. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ. câinele enot. dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr). Formaþiunea specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat gros de 1-1. Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei.caraorman. cei mai mulþi de apã dulce. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani. adunând afluenþii din zece þãri ºi traversând patru capitale. Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat” Privitã de pe Dealurile Tulcei. format dintr-o împletiturã de rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice ºi sol. Aici cuibãresc peste 81 de specii. migrând primãvara din Marea Neagrã. iar la est se învecineazã cu Marea Neagrã. Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot. plaurul se desprinde. papura. Peºtii sunt prezenþi prin 65 de specii. ostroave ºi canalele. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna atracþia Deltei. gârle. în amestec cu salcia piticã. acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman ºi astfel. troscotul ºi plante agãþãtoare. datoritã celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre fluviu. care împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei. feriga de apã. formeazã la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã. Alte informaþii despre Delta Dunãrii: http://www. cuibãresc aici 218 specii. ceilalþi. În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea. având forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la sud-vest de Podiºul Dobrogei. Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii. Principalele specii sunt: stuful. pãstrugile ºi scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã.6 m. nurca.mediu acvatic Dunãrea. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeþelor de construcþie a cuiburilor. sturionii. pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. mlaºtini.Lecturi didactice Delta Dunãrii . precum ºi de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. izvorând din Germania. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase. la nord trece peste graniþa cu Ucraina. Iniþial fixat. „pãrintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã. vulpea. Între aceºtia din urmã. Alãturi de stuf întâlnim menta. În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã stuficolã. Ea este o câmpie în formare. bãlþi ºi lacuri. Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii. transformându-se în insule plutitoare de diferite mãrimi. Dintre acestea. Delta Dunãrii apare ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii. rogozul. Delta era un pãmânt necunoscut. lutra. iernii ºi primãverii.ro/ Plaur Pãstrugã Pelican Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43 .

Parcul Naþional Retezat este cea mai mare rezervaþie complexã din România. iar covorul jnepenilor protejeazã pãrþile superioare ale culmilor. Alte informaþii la www. Dintre animale. râsul. Florica. Datoritã habitatelor sale foarte diverse. dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte. Jnepen . în care mai mult de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de metri înãlþime. cu peste 80 de circuri glaciare. Habitat . atât în ceea ce priveºte numãrul de specii. culminând cu Peleaga . vãi ºi lacuri glaciare).arbust cu tulpinã ramificatã. etc. Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii. aici existând mai bine de o treime din flora României. Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense grohotiºuri fosile. incluzând relieful glaciar (numeroase circuri.ro Genþiana Cocoºul de munte Capre negre 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Munþii Retezat. Parcul Naþional Retezat adãposteºte o faunã deosebit de bogatã.suprafaþã locuitã de o populaþie. cocoºul de munte ºi ursul pot fi adesea întâlnite. Lac glaciar .) precum ºi exemplare valoroase ale faunei (capra neagrã. cât ºi în privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii. Zãnoaga. ghintura. a fost recunoscut ca Parc Naþional încã din anul 1935. Apele cristaline ale lacurilor ºi râurilor sunt populate de pãstrãvi. cu crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã de ace. capra neagrã. crinul galben.relief provenit din topirea gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor în urmã cu 10 milioane de ani în urmã. de o specie de plante sau de animale. cetate de piatrã. nucul sãlbatic. rezultate din dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau aduse de gheþari. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor.lac format prin topirea gheþarilor. fiind astfel primul parc naþional legal constituit din þara noastrã. se întinde pe 20 000 ha.2 509 m. Ana. Dicþionar Relief glaciar . una dintre cele mai valoroase zone montane din România.îngrãmãdire de bucãþi de rocã colþuroase. de dimensiuni variabile. sângele-voinicului. raritãþi ale florei etc. ursul.Parcul Naþional Retezat Masivul Retezat. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaþie. cocoºul de munte. naturale sau puþin modificate de intervenþia umanã. Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã. Grohotiº . cerbul.Retezat. marmota este ºi ea prezentã. Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura. orhideea de munte. floarea-de-colþ. mistreþul). rãspândit în regiunile alpine. Lia. impresioneazã orice drumeþ. arginþica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->