Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Gabriela Dumitru

CUNOAªTEREA MEDIULUI
Lumea în care trãim Ghidul cadrului didactic
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“ Indit Sera, autoare „Limba englezã” dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina „Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”, aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala. În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Adrian Popescu Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”. Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13 Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Lecþia 1 Lecþia 2 Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Lecþia 3

Lecþia 4 Lecþia 5 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar”! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: - modularitate ºi flexibilitate în organizare - caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului - respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: - etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a., - etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þinta, dar ºi specificului subiectului predat. - etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii s. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. resursele de învãþare disponibile. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. de resursele materiale de care dispune ºcoala. contextul local în care se defaºoarã învãþarea. activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/ nivelului anterior. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului. a formelor de organizare posibil de abordat. dar ºi alternative. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline.a. atât prin forme clasice. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative.Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind. probe de evaluare ºi auto-evaluare. pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii. pe lângã unitãþile de învãþare detaliate. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5 . de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. particularitãþile grupului cu care lucreazã. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. a metodologiei. dicþionar cu termeni utilizaþi. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic.

a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. contribuþia dumneavoastrã. 5160 din 6.10. comentariile. nr.M.ro. • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice. Vã multumim ºi va dorim succes! Cristiana Boca 6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational. Aºteptãm sugestiile de revizuire.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“.Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O.

Pot fi tratate intradisciplinar. „Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul al III-lea. Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei (excursia. familiar ºi este transferatã ºi aplicatã în activitãþi. Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 . sugestii de activitãþi de învãþare pentru parcurgerea conþinuturilor. Formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor. Ele precizeazã capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi dezvolta progresiv de la un modul la altul. de influenþele variate pe care mediului natural ºi social în care trãiesc le exercitã asupra lor. Programa de învãþãmânt a acestei discipline cuprinde: nota de prezentare. obiectivele cadru ºi pe cele de referinþã ale disciplinei. Ele sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura. 2. Aerul.ºi permit elaborarea unor strategii didactice în care accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe ºi experiment). pliate pe condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii. Standardele de performanþã reprezintã un sistem de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii care au absolvit modulul. bibliografie. Ele sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi atitudini generate de specificul disciplinei: 1. Apa. varietate datã de particularitãþile comunitãþii locale. Suprafaþa pãmântului. Ele corespund obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii fundamentale ale ciclului primar. de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7 . Totodatã existã diversitate datã de vârstele diferite ale cursanþilor. de numãrul de ani de ºcolarizare. explorare. anexe cu exemple de experimente ºi experienþe. dar ºi transdisciplinar.Metodologia aplicãrii programei ºcolare Modulul de „Cunoaºterea mediului”. ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate prin contextul în care se realizeazã instruirea. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor / legilor obiective. prin stimularea interesului faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de propria sãnãtate. vizita la muzeu sau la o expoziþie. Medii de viaþã. Aceastã diversitate poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de învãþare pe grupe. plantarea ºi organizarea unor spaþii verzi). cu specificarea celor destinate a fi studiate adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie. adaptat la particularitãþile comunitãþii unde se va desfãºura cursul. Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte pornind de la mediul apropiat. Conþinuturile abordeazã teme de interes generalfactorii de mediu ºi medii de viaþã . de preocupãrile lor. Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse. S-a pornit de la premisa cã fiecare cursant are un volum minim de cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte spre dezvoltare. conþinuturile relevante. 3. investigare a realitãþii prin folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice.4 obiectivele de referinþã care specificã rezultatele aºteptate în urma învãþãrii. drumeþia. Pe baza lor. relaþiilor ºi interrelaþiilor din mediul natural. cadrul didactic va elabora criteriile de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea modulului de cãtre fiecare cursant. Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt stabilite astfel încât sã se porneascã de la experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de învãþare axate pe participarea activã a celui instruit dar. în cea mai mare parte. corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs). Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor generale de la celelalte discipline ale ariilor curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. de naturã practicã. În elaborarea programei s-a þinut seama de varietatea contextelor în care va fi aplicatã. Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de observare. standardele de performanþã pentru finele absolvirii de cãtre cursanþi a modulului. sugestii metodologice de aplicare a programei.

simboluri. efectuarea de teme practice individuale sau în colaborare. prin descrierea unor situaþii. Observaþiile personale. va fi intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii. înlocuirea. prin dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte. Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã necesitãþile ºi interesele elevilor. Aceasta a fost raþiunea pentru care sunt recomandate. este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã nouã. Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune permanentã între cadrul didactic ºi grupul de cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul. În funcþie de cele menþionate.A.. miºcãri. proceduralã. activitãþi precum: exprimarea de cãtre elevi. adãugarea unor unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza alte materiale suport. care asigurã susþinerea actului predãrii prin aserþiunea conceptelor definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor adevãruri). întocmirea de proiecte ºi referate ce redau particularitãþile mediului în care se învaþã. substituiri care angajeazã ºi opiniile celor educaþi. prin efort propriu ºi prin activitãþi individuale ºi/sau comune. vizite ºi excursii. le va putea regrupa. anterior abordatã. consolidarea. în situaþii precum: formularea de rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri. În activitatea de predare. EDP-R. În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã” este redus. episoade. Prin urmare.de personalitatea educatorilor. cadrul didactic va putea adapta conþinuturile programei. Ea trebuie sã debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor. pag 367-368). prin mijloace diverse. compuneri. normativã. experimentele ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor. De asemenea. persoane. dezbateri pe teme alese din realitatea imediatã. dezbaterea unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice. a atitudinilor ºi convingerilor sale.ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile anterioare. Acestea. Fiecare temã din programã. de a crea contexte în care sã se transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale cadrului în care are loc învãþarea. iar în privinþa ghidului cursantului poate interveni la nivelul conþinutului acestuia prin adaptarea. compararea ºi clasificarea acestora prin demonstraþii. • operaþia de expunere. aplicare ºi evaluare. Cadrul didactic va facilita activitatea elevului în vederea propriei formãri ºi va face o atentã monitorizare. care asigurã susþinerea actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã. a propriilor observaþii privind mediul natural ºi social al comunitãþii. a volumului de achiziþii de care dispune la acel moment. lecþiile trebuie proiectate într-o manierã care sã asigure învãþarea în clasã. cât ºi pentru etapele de asimilare. de a organiza ºi dirija. Se propun: discutarea situaþiilor problemã existente la nivel local. • operaþia de explicare. realizarea de produse alese în funcþie de resursele ºi nevoile comunitãþii. experimentarea ºi examinarea fenomenelor în contexte apropiate lor. colectarea de informaþii din alte surse valorificã ceea ce a fost învãþat deja. omiterea. 1998. din experienþa acumulatã. Dicþionar de termeni pedagogici. ca individualitãþi. Astfel va realiza trei activitãþi complementare: • definirea conceptelor în actul predãrii. demersul didactic se va axa pe: 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Repetarea. ca derivate din resursele intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia. exersare. Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme diferite. Rolul cadrului didactic va fi de a planifica. Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi aspiraþiilor pe care le are. atât pentru activarea informaþiilor elevilor. simultan cu adãugarea celor noi descoperite prin documentare sau aflate de la învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi dezvoltarea progresivã a competenþelor. a punctelor de vedere personale. elaborarea de studii de caz. Bucureºti. sistematizarea ºi îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt planificate ca lecþii separate.cultura lor generalã . Orice conþinut pe care programa îl prevede pentru învãþare se bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja . din responsabilitãþile generate de rolurile sociale pe care fiecare le deþine. cadrul didactic poate redistribui resursele temporale etc. teleologicã a cunoºtinþelor transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi Sorin Cristea.

de a comunica. lucrãrile de investigare proprie. învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant sub urmãtoarele aspecte: • cum experimenteazã ºi cum exploreazã (formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!). pentru fiecare din sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale prezentului ghid).. referate. de a utiliza tehnologii. La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili câte o orã de evaluare sumativã. • distribuirea de sarcini individuale adaptate la achiziþiile. de a investiga ºi utiliza experienþa.). proiectele ecologice. existenþa unui volum minim de informaþii din domeniul disciplinei (cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata apropiere). studii de caz. cu accent pe utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe. • responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului. listele de control Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9 .?) Propunem focalizarea pe evaluarea continuã. Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor prin solicitarea efectuãrii de produse finite suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare. Evaluarea sumativã se va împleti cu autoevaluarea ºi cu interevaluarea. suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor. inclusiv paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…). • antrenarea fiecãruia în activitãþi de autoevaluare ºi interevaluare. • valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile pe grupe ºi în cele frontale. • elaborarea de programe de intervenþie personalizate. Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã din programã sarcini de îndeplinit. • înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi utilizarea acestuia în formarea ulterioarã. de a înþelege sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei personale în construirea unei vieþi de calitate. dar ºi a unor capacitãþi. atitudini ºi sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a gândi critic. o sintezã a rezultatelor obþinute de fiecare. rezultate înscrise în grilele de observaþii. aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii. • cum aplicã informaþia ºi cum fructificã experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale comunitãþii (Practic. filele de portofoliu.. • orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia. Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce au realizat. prin prezentarea de cãtre fiecare elev a portofoliului personal. Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute de acesta în evaluãrile sumative. de a se adapta la situaþii diferite. • cum cautã informaþii necesare sau de interes. dupã principiul „a învãþa pe/de la alþii”. • cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea sarcinilor de la rubrica Am aflat…). Se poate realiza prin interviu completat de chestionar (vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre. Învãþãtorul va evidenþia observaþiile sale cu privire la progresele individuale (desprinse din grila de observaþii. util ºi posibil de realizat!) Pentru acest tip de evaluare. • stimularea permanentã prin recunoaºterea în activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe care le-a realizat fiecare. prin utilizarea altor surse recomandate.• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi interesele proprii. Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a realizat fiecare. Pentru realizarea acestui tip de evaluare. Propunem ca examinarea de la sfârºitul modulului sã se facã oral. • implicarea în activitãþi individuale de învãþare ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare independentã) ºi de grup. tabele de control ºi de inventar privind prezenþa unor comportamente etc. Vor fi evaluate proiectele tematice de învãþare individualã sau pe grupe pe care le prezintã cursanþii. Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de obiectivele cadru).

încã de la prima orã.Prima mea enciclopedie. deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de final de modul.a. drumeþii ºi vizite la muzee. Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge modulul.ºi inventar (vezi anexele Ghidului). 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor modalitatea de examinare. Universul. Se vor parcurge urmãtoarele etape: 1.) petrecute pe plan local. împãrþirea în unitãþi de învãþare. 3. lumea pe care o descoperi. Cum e vremea. pagini Web. pagini web recomandate în Ghidul cursantului. sã le explice felul în care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal. Ghidul cursantului pentru limba românã conþine texte suport despre medii de viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a elevilor. enciclopedii pentru copii. alocarea timpului pentru fiecare unitate de îvãþare. Întocmirea planificãrii calendaristice În planificarea calendaristicã se vor asocia într-un mod personalizat elementele programei obiective de referinþã ºi conþinuturi cu resursele temporale. Terra. În aceastã situaþie este necesar ca. asocierea obiectivelor de referinþã cu conþinuturile. naþional sau global pot fi repere pentru planificarea activitãþii. situaþii extreme s. Sfaturi Þineþi seama în întocmirea planificãrii calendaristice de posibilitatea de a aborda transdisciplinar conþinuturile. Lecturile suplimentare recomandate elevilor. manuale ºi caiete de lucru pentru clasele I-IV. Puteþi organiza excursii tematice. Totodatã. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãþilor de învãþare. Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile de portofoliu. Anumite evenimente semnalate în mass-media (fenomene meteorologice inedite. 4. Orientaþi atenþia elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de cunoaºterea mediului. 2. La þarã. La educaþie civicã sunt propuse pentru dezbateri cazuri de poluare. sursele de completare a informaþiilor pot fi: colecþia de reviste Arborele Lumii. De exemplu. va monitoriza activitatea cursanþilor la orele de evaluare sumativã. Pãmântul. de genul: Larousse .

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11 .

Resurse .Proiectarea unitãþilor de învãþare Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã fundamentalã în organizarea demersului didactic. chestionarele. de ore alocat Conþinuturi Obiective de referinþã Activitãþi de învãþare Resurse Evaluare Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt. se pot înlocui. Astfel cã. Evaluare . se pot regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de învãþare. adãuga sau utiliza alte materiale suport. mijloacele de învãþare folosite (a se consulta în acest sens ghidul cursantului. proiectele tematice etc. formele de organizare a clasei. Se poate întocmi dupã urmãtorul model: Unitatea de învãþare Nr. pe care cadrul didactic le considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor.se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã.timpul alocat. grilele de observaþie a comportamentului elevilor.) Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei: Identificarea obiectivelor Selectarea conþinuturilor Analiza resurselor Determinarea activitãþilor de învãþare Identificarea obiectivelor Se recomandã ca organizarea demersului didactic corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe: familiarizarea. se adapteazã.pot fi cele recomandate de programã sau altele. la fel ca manualul. în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor). Obiective de referinþã . 12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în urma efectuãrii experimentelor. grilele de verificare ºi inventar. structurarea ºi aplicarea elementelor de conþinut Programa trebuie parcursã obligatoriu dar. Activitãþi de învãþare . omite.

Dureazã 5-10 minute. sã prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile. Faceþi completãri în ora urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare. ca activitate pe grupe sau sub formã de brainstorming. Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va avea drept rezultat înþelegerea. recomandaþi elevilor bibliografie pentru studiul individual. a semnificaþiei informaþiei ºi a contextului în care va aplica achiziþiile. Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii! Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea proprie vor fi completate. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã! Înlocuiþi experimentele propuse cu altele. Pe mãsurã ce învaþã. Acestea pot fi notate de cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe multiplicate din paginile prezentului ghid. Sfaturi Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? asigurã feedback lecþiei. pentru ca apoi fiecare grupã sã le descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã. dacã nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante sau mai interesante pentru cursanþi. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13 . insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele folosind vocabularul specific disciplinei. descrierea unor fenomene. Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le vor introduce în proiectele tematice. citirea unor scheme. • Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre cursanþi a scopurilor învãþãrii. În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat rãspunsurile la nelãmuririle de la început. comentarea unor imagini. formularea de rãspunsuri la întrebãri. Dacã nu. • Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor ºi notarea observaþiilor. Experimente diferite pot fi efectuate de grupe diferite. în scris. Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii caracter activ. sintetizate ºi structurate prin intervenþiile punctuale ale cadrului didactic. transferarea ºi evaluarea achiziþiilor. Uneori cursanþii au de observat un fenomen pe o perioadã mai îndelungatã. cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu ºtiau ºi doreau sã afle. Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? Se poate organiza ca activitate individualã rezolvatã independent. Se recomandã alocarea a 15-20 de minute.Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã secvenþial: orientarea în conþinut. Alternaþi experimentele efectuate individual cu cele efectuate pe grupe. Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de materialele necesare. Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri! Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul experimentelor sau dacã rezultatele ºi experienþele ar putea fi considerate inutile. Corespunde activitãþilor de la rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de organizare a activitãþii pentru acest moment al lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute. achiziþia ºi aplicarea.

Solicitaþi-le cursanþilor sã procedeze la fel. util ºi posibil de realizat! La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi faþã de propria sãnãtate. Am aflat. articole din ziare ºi reviste pentru a vã susþine explicaþiile.. Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor. Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în auto ºi interevaluare. cursanþii sunt solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat. Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi împrejurimile ºcolii. sã descrie.. Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le acestora sã le ataºeze în portofoliu. Am aflat. • Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în care. Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii cursanþilor: expoziþii de afiºe... Obiºnuiþi-i ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze dupã vocabularul lecþiei.de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare. Rubrica ªtiai cã. Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice! Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl folosesc în limbaj specific disciplinei. fotografii. Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile cursanþilor. O parte se vor rezolva prin activitate independentã în clasã. sã defineascã ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor fãcute? • cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate? „creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de investigat. util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de activitãþi practice. Sunt fundamentale pentru asimilarea informaþiei.evaluare sumativã . scheme. recomandându-le surse de informaþii. Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi. Practic. cuprinde teme de rezolvat: teste de tip Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului pentru proiectele tematice. Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative. diapozitive.? oferã informaþii suplimentare. Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei unitãþi de învãþare). obiecte confecþionate din materiale refolosibile. articole la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri publice din comunitate. Au însã rol motivaþional. Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip „creion ºi hârtie”.. Se pot efectua individual sau pe grupe ºi asociate cu tehnologiile. cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea conþinuturilor. prin rezolvarea unor sarcini. sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare. Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le sarcinile în grup. Pot fi prilej de transfer. Pregãtiþi pentru lecþie albume foto. Practic. în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat. iar alta prin activitate individualã sau pe grupe în afara clasei. explicarea ºi interpretarea fenomenelor. cãutând rãspunsuri la întrebãri precum: • care este nivelul achiziþiilor colectivului cu care lucreazã ºi cum poate fi determinat? • care vor fi pretextele problemã care motiveazã elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni demersul de cãutare? • cum veþi explica noþiunile noi pornind de la ceea ce ºtiu ºi pot face elevii? • cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze ceea ce au observat. Nu toate pot fi evaluate ºi nu solicitã neapãrat informaþii. În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã. crearea de site-uri etc. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a propune activitãþi practice. gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului studiat. dar ºi pentru descrierea... Se realizeazã la rubricile: Sfaturi. planºe. dar le pot satisface curiozitatea.Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile Vocabular ºi ªtiai cã…? Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale cuvintelor din terminologia de specialitate. Cele efectuate în afara clasei vor discutate în ora de recapitulare . susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã.

Acesta ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie: pe de-o parte este componentã ºi. lacurile. adicã aerul. Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat. intercunoaºtere. subsol. se poate afirma cã mediul trebuie adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor indivizilor. în ceea ce priveºte comportamentul nostru. ºi activitatea ºi creaþiile omului. când vorbeºte despre mediul înconjurãtor. condiþiile de muncã pentru om. Ansamblul de relaþii ºi schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã. datoritã faptului cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai mare sau mai micã mediului. motivare. mãrile. implicit. În concluzie. Printre acestea sunt: aerul. În mediul natural distingem componente fizice naturale: aer. flora. pe de alta. Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporþii diferite. O atmosferã destinsã.se vor studia paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului. apele curgãtoare. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele. o baltã sau un lac sunt medii de viaþã în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru. PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”. obiectivele. Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne organizãm viaþa. Mediul înconjurãtor include. pe de alta. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia. pe lângã mediul natural. apã. precum ºi interdependenþa lor influenþeazã echilibrul ecologic. CLIMATUL AFECTIV Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din experienþa lor. pe de-o parte în direcþia protejãrii mediului ºi. sol. sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea de învãþare. solul ºi subsolul ºi formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15 . • sã le prezentaþi standardele de performanþã de la finele modulului ºi stilul de examinare pentru promovarea în modulul urmãtor pagina 28 din ghidul cursantului. oceanele. Acest lucru este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai multor lucruri despre lumea în care trãim. Vã este de real folos pentru activitatea didacticã. solul. precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în ansamblu. apele. ceea ce presupune preluarea din naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a deservi populaþia. relief. Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de înþelegere: Mediul natural. beneficiar al mediului. peisajele. • sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu. Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile de viaþã. programul ºi orarul. • sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul propus la începutul manualului ºi prin interviu. Aceastã dependenþã cunoaºte un mare grad de reciprocitate. activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent. sã intervenim. motivele pentru care doresc sã-ºi continue studiile.Prima lecþie Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte: • sã creaþi climatului afectiv propice: interacþiune pozitivã. determinã condiþiile de viaþã ºi. fauna. în care cursanþii se cunosc unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze. O pãdure. consumator. • sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor în privinþa achiziþiilor de la disciplina Cunoaºterea mediului. Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe planetã de schimbãrile care se produc la nivelul lor. • sã-i familiarizaþi cu ghidul .

Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul înconjurãtor. Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde rezultatele muncii lor constante ºi continue desfãºurate pe parcursul orelor de studiu. 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Prezentaþi-le explicit. a proiectelor. pentru mai multe teme. Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul fiecãrei etape de lucru. Enumeraþi elemente din cuprinsul unui portofoliu. aºa cum sunt trecute pe pagina manualului. Recunoaºteþi pe Ghid. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii. CE SE AªTEAPTà DE LA CURSANÞI? Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului. a documentelor ce cuprind aprecierile dumneavoastrã. alegeþi unul care are o citire coerentã ºi clarã sau citiþi dumneavoastrã. dacã este necesar. Oferiþi-le lãmuriri. Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi studiate. succesiunea momentelor din lecþie.Familiarizarea cu Ghidul cursantului Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de întâmpinare. Cursanþii vor lucra individual sau în perechi. Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi de citire. Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor. Identificaþi standardele de performanþã. Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului personal.

sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul cursanþilor. .cine de la cine are de învãþat. pe care fiecare cursant le deþine. fie cã este vorba de grupe mixte. Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe care se va fundamenta învãþarea. • preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor.dezechilibre ecologice identificate. ci încercaþi sã cunoaºteþi fiecare cursant. Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei.Evaluarea iniþialã Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri la întrebãrile din manualul elevului. .fenomenele naturii observate. . În funcþie de ceea ce constataþi. forma de relief. persoane care lucreazã în agriculturã.aºezarea geograficã a localitãþii.) • abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã. sã opereze pe calculator etc. Astfel. flora ºi fauna specificã. fie cã este vorba de grupe de nivel. Veþi ºtii: . veþi putea organiza grupele în activitãþi. . • experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã. de exemplu. pagina 5. o serã etc. . Coroboraþi informaþiile obþinute despre fiecare la testul de la Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin testãrile de la alte discipline. • informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit. în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze.cine pe cine poate sã ajute.) • eventuale deprinderi de muncã intelectualã. sã confecþioneze dispozitive. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17 . veþi organiza eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza o învãþare individualizatã.cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine. • posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor. sã picteze. cum sã foloseascã sursele de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei.). cum sã amenajeze o ciupercãrie. cum sã pãstreze cãldura în locuinþã. .cine cu cine are preocupãri comune. Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o serie de probleme personale sau ale comunitãþii punând în aplicare informaþiile dobândite la disciplina Cunoaºterea mediului (ca.cine.cine cu cine se completeazã. cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre propria persoanã ºi sã comunice între ei. . ca ºi în cele de Limba românã ºi de Educaþie civicã. sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile. . Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau sã se documenteze pentru a obþine informaþii necesare. sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva legume necesare în gospodãrie. ce activitãþi va prefera. De pildã: • ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã: .ce puteþi cere de la fiecare sã facã. În orele de Cunoaºterea mediului. persoane care lucreazã în mediu poluat etc.

Se spune cã este planetã a Sistemului Solar.1 Lumina ºi cãldura Soarelui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cel puþin printr-un enunþ. • sã redea. Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de apã al unui furtun. viaþa nu ar fi posibilã. sã se miºte. . dacã în timp ce rotiþi globul îl înveliþi cu o eºarfã). Aºa se formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului poate fi sesizatã vizual. sã se îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi face analogie ºi cu maºina de spãlat. pe baza imaginii. adicã atmosfera. Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare. În spatele surselor de luminã se formeazã umbra. • sã recunoascã în urma experimentelor proprietatea unor corpuri de a reflecta. 3) Lumina albã se descompune în culorile curcubeului . 2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã rectilinie.experimentul 2. influenþa pe care lumina ºi cãldura o au asupra vieþuitoarelor. adicã are luminã ºi cãldurã proprie. cu o râºniþã. Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o traiectorie curbã fãrã sã se apropie. 1) Unele materiale pot bloca razele de luminã. • sã foloseascã în descrierea experimentelor vocabularul lecþiei. Conþinutul informativ Soarele este o stea. pentru a evidenþia acþiunea forþelor centrifugã ºi centripetã). cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunea de stea.experimentul 1. obiectele încinse. Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui. de a refracta sau de a difracta lumina. • sã enumere. . • sã reproducã prin experiment fenomenul de descompunere a luminii albe. 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Surse de luminã sunt ºi becurile. • sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în jurul Soarelui. Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã Pãmântul. planetele Sistemului Solar.experimentul 3. iar altele le lasã sã treacã prin ele. focul.

• informaþii despre Soare. • sugestii de construire a unor dispozitive care folosesc energia solarã. • imagini ºi fotografii ale Pãmântului. Soarelui. 2 .Evaluare Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 . Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19 .acasã).în clasã. Sistemului Solar. Se poate completa cu: • informaþii despre planeta Pãmânt.

2 Miºcãrile Pãmântului. anotimp. Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului. În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã decât noaptea. În România. Cea unde se vede coborând Soarele cãtre searã se numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind prin conversaþie euristicã) Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate) ca putere ºi ca duratã. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite de Soare tot timpul anului. când Soarele este deasupra capului nostru. Conþinutul informativ O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore. iar lumina ºi cãldura zilelor sã fie diferitã de-a lungul anului. • sã defineascã noþiunile temporale: zi. O rotaþie completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã un an. aici este mereu foarte cald (observaþie dirijatã . Direcþia de unde se vede Soarele apãrând dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. • sã denumeascã punctele cardinale. • sã identifice poziþia României pe glob. Aici este mereu iarnã. noapte. anul are patru anotimpuri. la amiazã. • sã explice formarea anotimpurilor ºi caracteristicile climei din þara noastrã drept consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei pe glob a României. Mijlocul zilei este la ora 12. aproximativ 365 de zile (experiment 1).activitatea 2). • sã identifice pe globul pãmântesc polii Pãmântului ºi Ecuatorul. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12 noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a zilei urmãtoare). Informaþiile se desprind din completarea de cãtre cursanþi a rubricii Ce ºtii despre… Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la apariþia zilelor ºi a nopþilor. Anul are aproximativ 365 de zile. Formarea zilelelor ºi a nopþilor. formarea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Rotaþia în jurul Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã existe anotimpurile.

curiozitãþi. Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau aduceþi în clasã una dintre plantele recomandate în ghidul cursantului. o drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber. Evaluare În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse: rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am aflat…. astfel încât elevii sã-ºi poatã completa tabelele. desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la echinocþii ºi solstiþii. sugestii de activitãþi pe care oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un anotimp la altul. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21 . vederi care prezintã natura în diferite anotimpuri. Organizaþi o excursie. explicaþia cuvintelor de la Vocabular. Pentru comportamentul adaptat al vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor.Nu uitaþi La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã formuleze observaþii privind trecerea de la un anotimp la altul.

unele specii de molii. • sã prezinte în scris aspecte observate din activitatea oamenilor care se desfãºoarã conform caracteristicilor anotimpurilor ºi momentelor unei zile. înflorirea. clasificate dupã criteriul diurne/nocturne. 22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .) se schimbã dupã anotimp ºi se repetã de la un an la altul. de asemenea. creºterea. înmulþirea etc. porcul. schimbarea penajului sau a blãnii. formarea fructului. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii privind modificãrile lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la succesiunea anotimpurilor.a) ºi vieþuitoare nocturne (regina-nopþii. Evaluare Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la Am aflat. fluturele de zi.a) (se desprinde din conversaþia euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au notat cursanþii). Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã sunt. se numeºte adaptare. . omul º. • sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi diurne. Conþinutul informativ Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe Pãmânt ºi ritmul acesteia. înmugurirea. cuibãritul. Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã schimbãrile din mediu. gãina. dispozitive prin care oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele de la Practic. • descrieri ale unor practici.la animale: împerecherea. somnul. veveriþa. ursul.3 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor. ºoarecele de câmp. astfel încât ele sã poatã supravieþui. Existã vieþuitoare diurne (floarea-soarelui. util ºi posibil de realizat!).la plante: încolþirea. • informaþii din alte surse privind tendinþa de modificare a caracteristicilor anotimpurilor. influenþate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor. înmulþirea.. Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu: . hibernarea etc. liliacul. migraþia. crapul. • sã defineascã noþiunea de „adaptare”. bufniþa º. Aceasta din urmã va fi realizatã individual ca temã pentru acasã. ariciul.. Proiectul mai poate conþine: • scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor.

diapozitive. Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe. Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23 .Nu uitaþi Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru ora urmãtoare a proiectelor tematice. Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar. Faceþi trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag. Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…? Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã. imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat. se vor recapitula ºi completa informaþiile dobândite pânã acum. 28) Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care fiecare le va ataºa în portofoliu. Se va realiza evaluarea sumativã.

cu care împinge asupra obiectelor. Informaþii desprinse de cursanþi prin experimente: 1) Aerul nu se vede. Folosiþi cunoºtinþele cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei Pãmântului. Mai conþine praf. • sã mãsoare temperatura aerului. În cantitate mai micã. 10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul ºi eliminã dioxidul de carbon. Miºcarea Pãmântului face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile principale. în apropierea Pãmântului. exercitã presiune asupra corpurilor. Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia aerului. Lumina ºi cãldura Soarelui pãtrund prin atmosferã. 7) Aerul circulã pe verticalã. • sã explice producerea unor fenomene care sunt determinate de proprietãþile aerului. Conþinutul informativ Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care se numeºte atmosferã. Aceste informaþii se desprind în urma conversaþiei euristice. 4) Aerul are masã. el ia forma vasului în care este pus. 5) Aerul nu are o formã anume. • sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale aerului: ocupã tot spaþiul. nu are formã proprie. plantele folosesc dioxid de carbon ºi eliminã oxigen. respiraþie. 9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul. dar îi simþim miºcarea. Oxigenul din aer întreþine arderea. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã. 8) Cãldura aerului se poate mãsura cu termometrul. conþine dioxid de carbon. Aerul este un amestec de gaze. • sã redea compoziþia aerului. este transparent ºi se deplaseazã. Cantitatea de aer suflatã o singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea noastrã pulmonarã. are volum ºi masã. picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici. Urcarea ºi coborârea aerului duc la formarea vânturilor. Cel cald urcã. 3) Aerul ocupã tot spaþiul. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . întreþine viaþa ºi arderea.4 Aerul. presiune atmosfericã. El are presiune. 11) Pentru a se hrãni. Proprietãþile ºi compoziþia lui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. El conþine în cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%). iar cel rece coboarã. 6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel respirat în plãmâni. 2) Apa ºi pãmântul conþin aer. Cantitate de aer dintr-un balon poate fi cântãritã.

De exemplu: Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard cãrbunii deoarece. descrierea unor tehnici de prim ajutor. Puteþi organiza lecþia în aer liber.Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul ºi concluzia desprinsã. organizaþi cursanþii pe grupe. Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile temperaturilor pentru o sãptãmânã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25 . Pentru proiectul tematic se recomandã conþinuturile similare celorlalte lecþii.. sugestii de confecþionare a unor moriºti de vânt. Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi experimentelor. Verificaþi caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le cursanþilor sã explice necesitatea de a urma sfaturile transmise în manual.. Nu uitaþi Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul gazelor de eºapament asupra structurii aerului ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o pãdure ºi cel din apropierea unui drum circulat. Sintetizaþi informaþiile desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã.

Conþinutul informativ Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! sau în urma brainstormingului. pornind de la cuvântul cheie „aer”. 4) Din cele mai vechi timpuri. Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã. oamenii suferã de ameþeli. Aceste boli pot scurta viaþa. Aceastã încãlzire este periculoasã pentru întreaga planetã. Poluarea aerului se vede adesea sub forma fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de eºapament ale maºinilor. ale plãmânilor. Astfel. a animalelor ºi a omului. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se transformã în ploaie. vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii. fumul. • sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã. De aceea. mori de vânt.5 Aerul în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. 2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã. ale inimii. apoi cad pe pãmânt sub formã de ploaie acidã. Praful. Când aerul este poluat. gazele ºi picãturile de apã din aerul poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în atmosferã. fumul provenit din arderea lemnului. 1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt transportate de picãturile de apã din curenþii de aer. Forþa aerului produce energie numitã energie eolianã. usturimi ale gâtului ºi ale ochilor. ale ficatului. pãcurii. oamenii s-au folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi corãbii cu pânze. Spunem cã ele polueazã aerul. ale stomacului. otrãvurile împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc” aerul. Praful. dureri de cap. • sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã deducã urmãrile producerii acestui fenomen. El are ca urmare încãlzirea treptatã a Pãmântului. Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului electric. substanþele toxice ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol viaþa plantelor. gazele de eºapament ºi cele din coºurile fabricilor. planoare ºi deltaplane. Poluarea este o ameninþare pentru viaþã. Astfel se produce efectul de serã. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul de carbon din aer ºi elibereazã în schimb oxigenul necesar respiraþiei. Ele împrospãteazã aerul. gunoaielor. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunile: poluare. • sã descrie fenomenele de efect de serã ºi ploaie acidã. energie eolianã. baloane umflate cu aer cald. • sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi a efectelor acesteia. cãrbunelui. Forþa aerului este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã. pãdurile se mai numesc „plãmânul verde al Pãmântului”. gazelor.

Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite.Nu uitaþi Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe împotriva poluãrii. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27 . Identificaþi împreunã cu elevii cazurile de poluare din localitate. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul lecþiei. panouri de avertizare pânã la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de machete ale unor instalaþii care folosesc energie eolianã. Faceþi trimitere la pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se orienta cu privire la elaborarea unui astfel de proiect. activitãþi practice. Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau individual proiecte ecologice. referate.

ducând la apariþia ploii. Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori. rouã. ia forma vasului în care este pusã. Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius) în polei. iar corpul uman este format din 60-70% apã. grindinã. În aceastã situaþie se pot face parþial sau integral experimente. lipsa gustului ºi a mirosului. solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). • sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei: transparenþa. chiciurã. Descrieþi precipitaþiile amintite folosind imagini din naturã. pe baza completãrii tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã individual. pe grupe sau ca brainstorming.6 Apa. Dacã vaporii ating noaptea obiecte reci (frunze). oceane. Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii. Vaporii se transformã în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã. • sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi potabilã. chiciurã. cantitatea nu se modificã. Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese de apã. Conþinutul informativ Apa este indispensabilã vieþii. fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de suprafaþa pãmântului ceaþa. cu scopul de a verifica validitatea afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul specific disciplinei. • sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã. Turnatã dintr-un vas în altul. a grindinei. Circuitul apei în naturã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. a lapoviþei. fluvii. Miºcarea vaporilor de apã produce energie. Proprietãþi. Informaþiile reies din discuþiile cu elevii. ceaþã. adicã circuitul apei în naturã. formarea curcubeului. râuri. 3) Apa este un bun dizolvant.în mãri. faptul cã este solvent pentru unele substanþe în situaþia efectuãrii experienþelor. • sã explice producerea unor fenomene naturale: ploaie. Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta. 4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme: lichidã . nu are gust ºi nici miros. 1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. Ea este transparentã. 2) Apa ia forma vasului în care este pusã. ninsoare. • sã dea exemple de modalitãþi de economisire a apei. polei. a ninsorii. se formeazã (vara) roua sau (primãvara ºi toamna) bruma. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . lapoviþã. 5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în vapori. Un om consumã aproximativ 3 litri de apã pe zi. în pãmânt. brumã. cursanþii vor fi capabili: • sã identifice stãrile de agregare ale apei. Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi de aer rece sau foarte rece. Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. Cãldura ºi miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o formã la alta.

sau descrierea structurii ºi funcþionãrii unui astfel de dispozitiv. ca produs finit.Evaluare Se va face frontal face pe baza însemnãrilor fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa proiectului de învãþare. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29 . Se pot adãuga: • reprezentarea graficã a circuitului apei în naturã cu descrierea felului în care se produc fenomenele din naturã. • filtrul de apã.

dar ºi pentru producerea curentului electric în hidrocentrale. Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau sãratã). • sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii naturii. 1) Apa din corpul lor participã la circuitul din naturã. neraþional folositã. • sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în localitate în care: apa este poluatã. Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale. • sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi activitatea oamenilor.7 Apa în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Pe apã circulã bãrci. ºlepuri care transportã mãrfuri sau persoane. Omul o foloseºte pentru bãut. insuficientã pentru comunitate. ele putrezesc. O parte este eliminatã prin transpiraþie. a unor maºini ºi instalaþii. la prepararea hranei. sau pericliteazã viaþa oamenilor. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . (Prezentaþi imagini din diferite staþiuni balneoclimaterice. Când vieþuitoarele mor. Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt. dar ºi în industrie. bãlþi etc. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi o eliminã. lacuri. Conþinutul informativ Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau din naturã. Plantele absorb apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana. în agriculturã. • sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care acestea pot fi prevenite. agriculturã ºi transporturi.) Inundaþiile provoacã pagube mari. 2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru punerea în miºcare a morilor. pentru menþinerea curãþeniei. Animalele o beau din râuri. Omul se hrãneºte cu plante de apã sau vieþuitoare din apã. cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în tratarea unor boli. iar apa din corpul lor intrã în pãmânt. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental existenþa apei în organismul plantelor ºi în sol. Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii. vapoare.

postere. Spuneþi-le cursanþilor cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate. Dacã aþi ales prima variantã. Se dau sugestii pentru realizarea unui proiect ecologic. schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31 . Proiectele tematice pot cuprinde. Formulaþi-le cuprinsul proiectelor. colecþii de articole din ziare ºi reviste despre dezastre ecologice. scheme ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea apei. pregãtiþi-vã pentru evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare Apa. desene ºi fotografii corespunzãtoare aspectelor prezentate. Reamintiþi-le întrebãrile rãmase fãrã rãspuns. Indicaþi surse bibliografice. imagini cu peisaje în care se recunosc stãrile de agregare ale apei. liste cu reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei. scheme ºi descrieri ale funcþionãrii morilor de apã ºi a hidrocentralelor. filtre de apã. pe lângã fiºele completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate. a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?.Atenþie! Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru introducerea acesteia în unitatea de învãþare Medii de viaþã. studii de caz din comunitate. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal.

argila. marmurã. argintul. prin valorizarea cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior. solul. argilã. • sã defineascã proprietãþile solului.8 Resursele solului ºi ale subsolului Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Omul transformã natura în folosul sãu. energia apei. aur. fier. cernoziomice (conþin substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale). Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul de sol: morcovi. amarã. aerul. Apa care pãtrunde în subsol dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã de izvoare minerale (cu apã sãratã. argint. argilã. dar ºi neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât ºi permanente: energia solarã. Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de animale care trãiesc într-o anumitã regiune. gazele naturale. aer. puterea de absorbþie ºi fertilitatea. 1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului în care plantele îºi înfig rãdãcina. legume etc. În subsol se gãsesc resurse precum: petrolul. aluminiul. Ele pot fi regenerabile: apa. marmura. Este alcãtuit din: nisip. argiloase. Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã subsolul. pietriº. fierul. calcarul. pietriº. fertilitate. • sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse. Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . în sol fertil (cernoziom). 4. Prin resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite în activitatea umanã. Conþinutul informativ Se desprind din dialog. cãrbunele. • sã enumere elementele componente ale solului. • sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse ale subsolulului: petrol. cupru. 5) Solul are urmãtoarele proprietãþi: permeabilitatea. Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate. nisip. pietriº. putere de absorbþie. apã. aluminiu. viþã-de-vie. Aerul. cãrbune. argilã. Solurile pot fi: nisipoase. aurul. 2) Solul conþine: apã. piersicii în sol nisipos. apa ºi solul compun mediul în care trãim. plantele ºi animalele. resturi de plante ºi animale. energia eolianã. pietriº. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental proprietãþile solului: permeabilitate. 3) Structura solului: cernoziom. gazoasã). sare. caolinul). materialele de construcþie (nisip. 6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil) la poluare. cuprul. nisip.

din el se obþine pãcura. e un metal de culoare cenuºie. tabelul în care s-au notat proprietãþile resurselor subsolului. nu este solubil. colecþii de roci etc. a vopselelor. identificarea. lista de sugestii privind protejarea solului. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33 . stare solidã. arde cu flacãrã ºi face fum. tabelele. lucios. fabricarea medicamentelor. Fierul se gãseºte stare solidã. fotografiile ºi desenele realizate pentru temã. nu se sparge. sunt întrebuinþaþi la încãlzire. uneltelor ºi a pieselor rezistente. prezentarea cazurilor de poluare din mediul apropiat. referatele întocmite. se aprinde greu. Se vor reþine în proiectele tematice fiºele. este folosit la fabricarea maºinilor. Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios la brun-deschis. rugineºte. unsuros. cu miros caracteristic. la topirea metalelor. se sparg uºor. 7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau negricios-albãstrui.Evaluare Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile constatate la experimente. nu sunt solubili. participarea la activitãþile practice de curãþare a mediului sau de luptã împotriva poluãrii. se aprind mai greu decât lemnul.

Prezentaþi-le elevilor atlase botanice ºi zoologice. amarã. • sã dea exemple de relaþii de hrãnire între vieþuitoare. Echilibrul natural este adesea perturbat de om. Conþinutul informativ 1) Formele principale de relief sunt: câmpiile. în funcþie de adâncimea ºi temperatura apei.fiinþele modificã mediul în care trãiesc. Amintiþi de Delta Dunãrii rezervaþie naturalã. Definiþiile principalelor forme de relief sunt date la rubrica vocabular. de întrajutorare º. sãratã). Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii dumneavoastrã. Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor. cum ar fi cele de hrãnire.factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de viaþã (hranã ºi adãpost).a. • sã enunþe mãsuri de protejare a mediului acvatic. cu formele principale de relief. • sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o formã de relief sau alta. lectura din anexa ghidului cadrului didactic (pag. direct sau indirect prin modificãrile aduse mediului. . Pe Pãmânt aerul. de dependenþã a uneia faþã de alta. • sã defineascã principalele forme de relief. din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii altora.9 Forme de relief. Exemplificaþi pe harta fizicã a României. Puteþi prezenta ºi culorile convenþionale pentru formele de relief.a. de faptul cã apa este curgãtoare sau stãtãtoare. diapozitive color. de concurenþã. Folosiþi informaþiile pe care cursanþii le au de la lecþia de limba românã. formele de relief. cursanþii vor fi capabili: • sã recunoascã formele principale de relief. între vieþuitoare existã relaþii. de felul apei (dulce. • sã recunoascã tipurile de medii acvatice specifice zonei în care trãiesc. plante ºi animale de munte. 43). de temperaturã ºi de umiditate. plante ºi animale de deal.între fiinþe existã relaþii de hrãnire. • sã enumere componente ale florei ºi faunei din zona în care trãiesc. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . apa. Vã puteþi referi la legislaþia cu privire protecþia mediului. De asemenea. de forma de relief º. 2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic). plantele ºi animalele se împart în: plante ºi animale de câmpie. În funcþie de formele de relief. Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le oferã apele. pentru proiectul tematic. Prezentaþi-le cursanþilor vederi. Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu sunt de specii diferite. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii. . Mediul acvatic Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. pagini de calendar cu peisaje în diferite anotimpuri. dealurile ºi munþii. plantele ºi animalele sunt în strânsã legãturã: .

Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care necesitã mai mult timp. curiozitãþile notate din consultarea altor surse. referatele. formaþi grupe de cursanþi. planºe. vor fi încurajaþi cei care realizeazã produse finite: acvarii. file de ierbar cu plante de apã sau din vecinãtatea apei. afiºe. lanþurile trofice identificate. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35 .Evaluare Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute despre mediul acvatic din zona în care trãiesc. albume foto. fiºele de prezentare a vieþuitoarelor din mediul acvatic. De asemenea. insectare. diorame. fiecare având o responsabilitate clar stabilitã.

Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se pliveºte.culesul poamelor. Vara se cultivã: morcovii. Primãvara sau toamna.vãruirea trunchiurilor. sã fie expus la sore. pãsãri. piþigoi. Conþinutul informativ Grãdina este spaþiul. melci. cireºii. Din fructe se preparã: dulceaþã. se trateazã culturile cu erbicide. instalarea parazãpezilor. ceapa din sãmânþã. ridichea de toamnã. Primãvara se cultivã: mazãrea.10 Grãdina. a florilor. • sã precizeze importanþa pe care aceste medii o au pentru om. acoperirea cu frunze a rãdãcinilor. ridichea de iarnã. ardei. tãierea crengilor uscate. Aceastã activitate se numeºte pomiculturã. • sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi la vocabular. se pun îngrãºãminte. salata. Lucrãrile din livadã: primãvara . insecte. a pomilor. usturoiul pentru consumul de primãvara. omizi. sfecla de zahãr. Primãvara sau toamna. viºinii. perii. prunii. vrãbii. Dãunãtori: omizi. ridichea de varã. se sfãrâmã bolovanii. delimitat de om. Condiþiile pentru ca un teren sã fie amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil. castraveþii. pãtrunjelul. toamna . marmeladã. vinete. lãcuste. aprinderea focurilor pentru prevenirea efectelor brumei. fluturi. piersicii. Unele plante se rãsãdesc primãvara. • sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii. ceapa verde. compot º. fasolea. cârtiþe. a fructelor. • sã denumeascã pãrþile componente ale unui pom. greieri. castraveþii. Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã.sãpatul în jurul rãdãcinii. pentru cultivarea legumelor. Livada Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei.a. Livada În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã pomi. varzã. se niveleazã terenul. pãmântul se sapã. spanacul. trunchi ºi coroanã cu crengi. buburuze. mãrarul. • sã amenajeze mini-grãdini. dovleceii. caiºii. ferit de vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã. cursanþii vor fi capabili: • sã formuleze observaþii cu privire la caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul apropiat. rozãtoare º. gândaci de Colorado. Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru industria alimentarã. Toamna se cultivã: salata. sã existe sursã de apã. flori ºi fructe. între el se fac poteci ºi ºanþuri de irigaþii. stropirea cu insecticide. Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme. vãruirea trunchiurilor. frunze. În solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii. Terenul este împãrþit în parcele. rândunele. • sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a grãdinilor ºi a livezilor. vara ºi toamna . gutuii. Pomi roditori sunt: merii. Un pom este alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã. în funcþie de culturã. pepenii. se seamãnã. coropiºniþe.a. 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .

rezolvarea sarcinilor de la Am aflat.Evaluare Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de înregistrare a observaþiilor. Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe ºi legume.. activitatea practicã. descrieri ale unor practici de conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate întocmi. o minicarte de bucate cu reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor).. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37 . pe grupe..

de mesteceni. • sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor.a. implicit de sol. De refacerea ºi protecþia pãdurilor. • stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme microscopice. de fag. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii despre pãdurea din vecinãtate. temperaturã. cârtiþe etc. formate din pini. aluni. Pãdurile de conifere Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. frasini. • straturi de ierburi. sunt stratificate urmãtoarele elemente: • stratul de rocã pe care nu cresc plante. Plantele din pãduri formeazã flora. ferigi ºi animale care trãiesc ºi se hrãnesc cu acestea.a. inundaþii. • sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele unei pãduri.11 Pãdurile de foioase. alunecãri de teren. carpeni. Conþinutul informativ Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care intervenþia omului este mai puþin simþitã. • sã identifice deosebiri între frunzele unui arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze. umiditate. creºterea temperaturii. molizi din zonele de munte. larve de insecte. • pãduri de conifere sau rãºinoase. mãceºi. • sã identifice riscurile defriºãrii. precum ºi de folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura agriculturii silvicultura. Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor imagini cu pãduri din diferite forme de relief. cu pãduri în care predominã o anumitã specie de arbori (de stejari. În funcþie de relief ºi. • stratul de frunze sub care trãiesc furnici. ºi cresc ciuperci. brazi. cãtina. aluni º. Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã ajutorul omului. melci º. fagi. unde temperatura este potrivitã.) Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului pe urmãtoarele trepte: Conifere Fag Stejar munþi dealuri înalte ºi munþi câmpii înalte ºi dealuri Într-o pãdure. mesteceni. (vezi lectura pag. O rezervaþie naturalã renumitã în România este cea din Munþii Retezat. Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor plante ºi animale. 44) 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . râme. iar vieþuitoarele formeazã fauna. • sã enumere specii de plante ºi animale din pãdurea din mediul apropiat. murul în zonele de deal ºi de la poalele munþilor. pe teritoriul þãrii noastre existã: • pãduri de foioase. unde cresc stejari.

pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele de verificare ºi de inventar. afiºe. Recomandaþi-le bibliografie. referate. creaþii literare etc. Evaluare Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de înregistrare a observaþiilor cursanþilor. Stabiliþi conþinutul proiectelor tematice. Reluaþi întrebãrile la care nu s-au gãsit rãspunsuri. fiºe de prezentare a vieþuitoarelor. Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi practice de protecþie a mediului. studii de caz.Nu uitaþi Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de evaluare. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39 . sugestii pentru rezolvarea unor probleme de mediu. reguli de protejare a pãdurilor. albume cu flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat.

se raporteazã la relevanþa conþinutului ºtiinþific. care poartã amprenta efortului autorului proiectului. din perspectiva valorificãrii proiectului în sfera practicã a activitãþii. având în centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului. printr-o simplã enumerare a problemelor vizate de conþinutul tematic. Pornind de la nivelul la care se pot manifesta. CALITATEA PROIECTULUI a) Validitatea proiectului . g) Calitatea rezultatelor. factual. d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant . al explicaþiei argumentate sau într-unul de ordin evaluativ.vizeazã gradul de noutate pe care îl aduce proiectul respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în soluþionarea problemelor generate pe parcursul elaborãrii proiectului. e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. prin modul de concepere. pânã la identificarea practicã a tipurilor de greºeli apãrute frecvent. acoperã tema propusã. c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi caracterul ºtiinþific al informaþiilor. este adecvat temei.abordarea completã a temei.ANEXE Criterii generale de evaluare a proiectelor Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul unitãþilor de învãþare. b) Completitudinea proiectului . Ele trebuie clar definite pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii. Nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeºte în momentul prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan empiric. d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este criteriul dupã care se realizeazã analiza de conþinut a proiectului. dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã modul de realizare. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este coerent. selectarea informaþiei relevante. Se urmãreºte mãsura în care cursantul opteazã pentru o strategie de lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau pentru o strategie ineditã. este logic ºi argumentat. competenþele ºi abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific. Acest criteriu se coreleazã cu elaborarea ºi structurarea proiectului. capacitatea de adaptare la solicitãrile temei. care apeleazã la judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor.mãsura în care proiectul. Se referã la: calitatea proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului. Surprinde 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . f) Creativitatea se reflectã în produse originale. originalã. logica ºi argumentarea ideilor. inovativã. Se urmãreºte modul în care au fost realizate conexiuni între informaþii. e) Creativitatea în abordarea temei . mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea temei. la semnificaþia ºi acurateþea datelor colectate. b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de performanþã la care se plaseazã cursantul în realizarea diferitelor pãrþi componente ale proiectelor. Criteriile se vor adapta dupã specificul temei. CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI a) Raportarea cursantului la tema proiectului se referã la modul în care cursantul a rãspuns prin structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului tematic în care acesta se circumscrie. c) Documentarea presupune identificarea bibliografiei necesare. cadrul didactic îºi întregeºte imaginea despre proiect în ansamblu. gradul de utilitate a proiectului în sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a realizat. corectitudinea ipotezelor ºi a concluziilor. fie într-un plan analitic. corectitudinea ideilor. abordarea interdisciplinarã a informaþiei. coerenþa internã.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41 . dupã criterii date sau dupã un plan dat. Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu.Modele de instrumente de evaluare Scãri de clasificare Descrierea caracteristicilor observabile ale mediului înconjurãtor. Selecteazã dintr-o listã de termeni. pe cei care sunt potriviþi descrierii unui anumit fenomen. Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene. descrieri ale unor fenomene ºi caracteristici. Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în imagini grafice. Descrie succesiunea în care se petrec anumite fenomene. Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei cunoscând sensul dat acestora prin definiþii Redã. ca rãspuns la întrebãri. Descrie corect etapele unui experiment efectuat. Numele cursantului: Frecvenþa deseori uneori rareori Comportamentul Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în realitate. de caracteristici. având ca suport scheme ºi tabele. Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã etape sau criterii proprii elaborate.

Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment. Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris. κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite fenomene sau caracteristici. observaþii constate prin experimentare. Identificã ipotezele care vor fi verificate. Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor.Listã de verificare ºi inventar Efectuarea de experimente. Pornind de la ipoteze ºi concluzii date. Noteazã date. Activitatea Da/ Nu Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor. Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaþie datã. elaboreazã un demers experimental.

precum ºi de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. plaurul se desprinde. ceilalþi. Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat” Privitã de pe Dealurile Tulcei. cuibãresc aici 218 specii. În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã stuficolã. gârle.ro/ Plaur Pãstrugã Pelican Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43 . câinele enot. Dintre acestea. Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii. Delta Dunãrii apare ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii. Principalele specii sunt: stuful. alcãtuitã din: grinduri. mlaºtini. având forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la sud-vest de Podiºul Dobrogei. rogozul. Aici vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. lutra. în amestec cu salcia piticã. Peºtii sunt prezenþi prin 65 de specii. iar la est se învecineazã cu Marea Neagrã. adunând afluenþii din zece þãri ºi traversând patru capitale. Între aceºtia din urmã.6 m. ostroave ºi canalele.caraorman. „pãrintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã. pãstrugile ºi scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã. transformându-se în insule plutitoare de diferite mãrimi. izvorând din Germania. Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei. restul trecând ºi rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei. dupã un traseu de 2 860 km. Aici cuibãresc peste 81 de specii. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase. cei mai mulþi de apã dulce. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeþelor de construcþie a cuiburilor. În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea. bãlþi ºi lacuri. format dintr-o împletiturã de rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice ºi sol. suprafaþã ce creºte anual cu 40 m. Iniþial fixat. vulpea. iernii ºi primãverii. pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr). bizamul. Aici se întâlnesc 327 de specii. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. la nord trece peste graniþa cu Ucraina. Delta era un pãmânt necunoscut. troscotul ºi plante agãþãtoare. Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna atracþia Deltei. papura. feriga de apã. care împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei. sturionii. acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman ºi astfel. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ. formeazã la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã. Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Ea este o câmpie în formare. nurca. Alte informaþii despre Delta Dunãrii: http://www.Lecturi didactice Delta Dunãrii . Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km². Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani. datoritã celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre fluviu. migrând primãvara din Marea Neagrã. Alãturi de stuf întâlnim menta.mediu acvatic Dunãrea. Formaþiunea specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat gros de 1-1. Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot.

Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii. Alte informaþii la www. etc.suprafaþã locuitã de o populaþie. mistreþul). incluzând relieful glaciar (numeroase circuri. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor.arbust cu tulpinã ramificatã. orhideea de munte. iar covorul jnepenilor protejeazã pãrþile superioare ale culmilor. raritãþi ale florei etc. impresioneazã orice drumeþ. Lia. Parcul Naþional Retezat adãposteºte o faunã deosebit de bogatã. arginþica. de dimensiuni variabile.2 509 m. Jnepen . capra neagrã. Munþii Retezat. atât în ceea ce priveºte numãrul de specii. a fost recunoscut ca Parc Naþional încã din anul 1935. marmota este ºi ea prezentã. Grohotiº . fiind astfel primul parc naþional legal constituit din þara noastrã. Dintre animale. aici existând mai bine de o treime din flora României. râsul. cocoºul de munte ºi ursul pot fi adesea întâlnite. Zãnoaga. ghintura. Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense grohotiºuri fosile. cetate de piatrã.) precum ºi exemplare valoroase ale faunei (capra neagrã. rãspândit în regiunile alpine. Florica.îngrãmãdire de bucãþi de rocã colþuroase.relief provenit din topirea gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor în urmã cu 10 milioane de ani în urmã. dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte. sângele-voinicului. floarea-de-colþ. Dicþionar Relief glaciar . naturale sau puþin modificate de intervenþia umanã. crinul galben. Apele cristaline ale lacurilor ºi râurilor sunt populate de pãstrãvi. cu crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã de ace. una dintre cele mai valoroase zone montane din România. ursul.ro Genþiana Cocoºul de munte Capre negre 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .Retezat. de o specie de plante sau de animale. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaþie. nucul sãlbatic. rezultate din dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau aduse de gheþari. vãi ºi lacuri glaciare). Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura. cât ºi în privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii. se întinde pe 20 000 ha. cerbul. culminând cu Peleaga . în care mai mult de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de metri înãlþime.lac format prin topirea gheþarilor. Datoritã habitatelor sale foarte diverse. Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã. Habitat . Parcul Naþional Retezat este cea mai mare rezervaþie complexã din România. Lac glaciar .Parcul Naþional Retezat Masivul Retezat. cocoºul de munte. Ana. cu peste 80 de circuri glaciare.