Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Gabriela Dumitru

CUNOAªTEREA MEDIULUI
Lumea în care trãim Ghidul cadrului didactic
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“ Indit Sera, autoare „Limba englezã” dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina „Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”, aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala. În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Adrian Popescu Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”. Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13 Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Lecþia 1 Lecþia 2 Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Lecþia 3

Lecþia 4 Lecþia 5 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar”! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: - modularitate ºi flexibilitate în organizare - caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului - respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: - etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a., - etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þinta, dar ºi specificului subiectului predat. - etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. resursele de învãþare disponibile. dicþionar cu termeni utilizaþi. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. de resursele materiale de care dispune ºcoala. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. particularitãþile grupului cu care lucreazã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. probe de evaluare ºi auto-evaluare.Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind. atât prin forme clasice. Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii s.a. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/ nivelului anterior. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. pe lângã unitãþile de învãþare detaliate. pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii. contextul local în care se defaºoarã învãþarea. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. dar ºi alternative. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. a metodologiei. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5 . de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. a formelor de organizare posibil de abordat. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã.

• Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. 5160 din 6. a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã.M.10.Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O.ro.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice. nr. contribuþia dumneavoastrã. observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational. Vã multumim ºi va dorim succes! Cristiana Boca 6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Aºteptãm sugestiile de revizuire. comentariile.

în cea mai mare parte. Apa. plantarea ºi organizarea unor spaþii verzi). Conþinuturile abordeazã teme de interes generalfactorii de mediu ºi medii de viaþã . investigare a realitãþii prin folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice. Ele corespund obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii fundamentale ale ciclului primar. Totodatã existã diversitate datã de vârstele diferite ale cursanþilor. cu specificarea celor destinate a fi studiate adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie. pliate pe condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii.4 obiectivele de referinþã care specificã rezultatele aºteptate în urma învãþãrii. În elaborarea programei s-a þinut seama de varietatea contextelor în care va fi aplicatã. Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei (excursia. Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor generale de la celelalte discipline ale ariilor curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse. cadrul didactic va elabora criteriile de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea modulului de cãtre fiecare cursant. Pot fi tratate intradisciplinar. Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de observare. Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 . relaþiilor ºi interrelaþiilor din mediul natural. sugestii metodologice de aplicare a programei. dar ºi transdisciplinar. Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte pornind de la mediul apropiat. drumeþia. Medii de viaþã. bibliografie.ºi permit elaborarea unor strategii didactice în care accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe ºi experiment). Ele sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi atitudini generate de specificul disciplinei: 1. sugestii de activitãþi de învãþare pentru parcurgerea conþinuturilor. obiectivele cadru ºi pe cele de referinþã ale disciplinei. de numãrul de ani de ºcolarizare. standardele de performanþã pentru finele absolvirii de cãtre cursanþi a modulului.Metodologia aplicãrii programei ºcolare Modulul de „Cunoaºterea mediului”. Aerul. 2. vizita la muzeu sau la o expoziþie. Ele precizeazã capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi dezvolta progresiv de la un modul la altul. Standardele de performanþã reprezintã un sistem de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii care au absolvit modulul. corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs). Formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor / legilor obiective. de influenþele variate pe care mediului natural ºi social în care trãiesc le exercitã asupra lor. de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7 . adaptat la particularitãþile comunitãþii unde se va desfãºura cursul. Ele sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura. conþinuturile relevante. Aceastã diversitate poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de învãþare pe grupe. Suprafaþa pãmântului. 3. prin stimularea interesului faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de propria sãnãtate. de preocupãrile lor. Pe baza lor. Programa de învãþãmânt a acestei discipline cuprinde: nota de prezentare. Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt stabilite astfel încât sã se porneascã de la experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de învãþare axate pe participarea activã a celui instruit dar. anexe cu exemple de experimente ºi experienþe. ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate prin contextul în care se realizeazã instruirea. explorare. de naturã practicã. „Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul al III-lea. varietate datã de particularitãþile comunitãþii locale. familiar ºi este transferatã ºi aplicatã în activitãþi. S-a pornit de la premisa cã fiecare cursant are un volum minim de cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte spre dezvoltare.

Dicþionar de termeni pedagogici. colectarea de informaþii din alte surse valorificã ceea ce a fost învãþat deja. Acestea. simboluri. lecþiile trebuie proiectate într-o manierã care sã asigure învãþarea în clasã. normativã. care asigurã susþinerea actului predãrii prin aserþiunea conceptelor definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor adevãruri). cadrul didactic va putea adapta conþinuturile programei. Prin urmare. 1998. teleologicã a cunoºtinþelor transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi Sorin Cristea. dezbaterea unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice. Fiecare temã din programã. Se propun: discutarea situaþiilor problemã existente la nivel local. din experienþa acumulatã. Bucureºti. De asemenea. este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã nouã. experimentele ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor. cât ºi pentru etapele de asimilare. Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme diferite. dezbateri pe teme alese din realitatea imediatã. exersare. Aceasta a fost raþiunea pentru care sunt recomandate. În activitatea de predare. cadrul didactic poate redistribui resursele temporale etc. înlocuirea. episoade. a punctelor de vedere personale. Observaþiile personale. va fi intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii. EDP-R. Astfel va realiza trei activitãþi complementare: • definirea conceptelor în actul predãrii. adãugarea unor unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza alte materiale suport. proceduralã. Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã necesitãþile ºi interesele elevilor. aplicare ºi evaluare. Cadrul didactic va facilita activitatea elevului în vederea propriei formãri ºi va face o atentã monitorizare. • operaþia de explicare. experimentarea ºi examinarea fenomenelor în contexte apropiate lor. miºcãri. efectuarea de teme practice individuale sau în colaborare. pag 367-368). persoane. care asigurã susþinerea actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã. ca individualitãþi.. le va putea regrupa.cultura lor generalã .A. simultan cu adãugarea celor noi descoperite prin documentare sau aflate de la învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi dezvoltarea progresivã a competenþelor. a volumului de achiziþii de care dispune la acel moment. elaborarea de studii de caz. • operaþia de expunere. prin efort propriu ºi prin activitãþi individuale ºi/sau comune. compararea ºi clasificarea acestora prin demonstraþii. Repetarea. atât pentru activarea informaþiilor elevilor. sistematizarea ºi îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt planificate ca lecþii separate. prin dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte. de a organiza ºi dirija. întocmirea de proiecte ºi referate ce redau particularitãþile mediului în care se învaþã. Orice conþinut pe care programa îl prevede pentru învãþare se bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja . Rolul cadrului didactic va fi de a planifica. Ea trebuie sã debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor. compuneri. demersul didactic se va axa pe: 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune permanentã între cadrul didactic ºi grupul de cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul. a atitudinilor ºi convingerilor sale.ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile anterioare.de personalitatea educatorilor. consolidarea. prin descrierea unor situaþii. activitãþi precum: exprimarea de cãtre elevi. În funcþie de cele menþionate. ca derivate din resursele intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia. omiterea. de a crea contexte în care sã se transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale cadrului în care are loc învãþarea. substituiri care angajeazã ºi opiniile celor educaþi. vizite ºi excursii. în situaþii precum: formularea de rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri. din responsabilitãþile generate de rolurile sociale pe care fiecare le deþine. iar în privinþa ghidului cursantului poate interveni la nivelul conþinutului acestuia prin adaptarea. a propriilor observaþii privind mediul natural ºi social al comunitãþii. Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi aspiraþiilor pe care le are. prin mijloace diverse. În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã” este redus. realizarea de produse alese în funcþie de resursele ºi nevoile comunitãþii. anterior abordatã.

referate. Vor fi evaluate proiectele tematice de învãþare individualã sau pe grupe pe care le prezintã cursanþii.). Evaluarea sumativã se va împleti cu autoevaluarea ºi cu interevaluarea. • stimularea permanentã prin recunoaºterea în activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe care le-a realizat fiecare. o sintezã a rezultatelor obþinute de fiecare. cu accent pe utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe. Pentru realizarea acestui tip de evaluare. de a înþelege sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei personale în construirea unei vieþi de calitate. • valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile pe grupe ºi în cele frontale. Propunem ca examinarea de la sfârºitul modulului sã se facã oral. filele de portofoliu. de a se adapta la situaþii diferite.. • cum aplicã informaþia ºi cum fructificã experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale comunitãþii (Practic. atitudini ºi sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a gândi critic. lucrãrile de investigare proprie. listele de control Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9 . • responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului. dupã principiul „a învãþa pe/de la alþii”. inclusiv paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…). • înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi utilizarea acestuia în formarea ulterioarã. • orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia. tabele de control ºi de inventar privind prezenþa unor comportamente etc.?) Propunem focalizarea pe evaluarea continuã. învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant sub urmãtoarele aspecte: • cum experimenteazã ºi cum exploreazã (formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!). studii de caz. prin utilizarea altor surse recomandate. Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce au realizat. La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili câte o orã de evaluare sumativã. Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã din programã sarcini de îndeplinit. Se poate realiza prin interviu completat de chestionar (vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre. existenþa unui volum minim de informaþii din domeniul disciplinei (cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata apropiere). • cum cautã informaþii necesare sau de interes. dar ºi a unor capacitãþi. Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a realizat fiecare. de a investiga ºi utiliza experienþa.. • antrenarea fiecãruia în activitãþi de autoevaluare ºi interevaluare. Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor prin solicitarea efectuãrii de produse finite suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare. de a comunica. util ºi posibil de realizat!) Pentru acest tip de evaluare. de a utiliza tehnologii. • cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea sarcinilor de la rubrica Am aflat…). proiectele ecologice. Învãþãtorul va evidenþia observaþiile sale cu privire la progresele individuale (desprinse din grila de observaþii. • implicarea în activitãþi individuale de învãþare ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare independentã) ºi de grup. aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii. pentru fiecare din sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale prezentului ghid). prin prezentarea de cãtre fiecare elev a portofoliului personal. Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de obiectivele cadru). • distribuirea de sarcini individuale adaptate la achiziþiile. Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute de acesta în evaluãrile sumative.• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi interesele proprii. rezultate înscrise în grilele de observaþii. suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor. • elaborarea de programe de intervenþie personalizate.

4. va monitoriza activitatea cursanþilor la orele de evaluare sumativã. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . sursele de completare a informaþiilor pot fi: colecþia de reviste Arborele Lumii. manuale ºi caiete de lucru pentru clasele I-IV. Universul. situaþii extreme s. Sfaturi Þineþi seama în întocmirea planificãrii calendaristice de posibilitatea de a aborda transdisciplinar conþinuturile. sã le explice felul în care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal. Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile de portofoliu. alocarea timpului pentru fiecare unitate de îvãþare. Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge modulul. 3. Ghidul cursantului pentru limba românã conþine texte suport despre medii de viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a elevilor. Lecturile suplimentare recomandate elevilor. cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor modalitatea de examinare. pagini Web. La þarã. pagini web recomandate în Ghidul cursantului. Anumite evenimente semnalate în mass-media (fenomene meteorologice inedite. Se vor parcurge urmãtoarele etape: 1.ºi inventar (vezi anexele Ghidului). 2. asocierea obiectivelor de referinþã cu conþinuturile. Pãmântul. încã de la prima orã. Totodatã. enciclopedii pentru copii. Cum e vremea. Terra. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãþilor de învãþare.a. La educaþie civicã sunt propuse pentru dezbateri cazuri de poluare. De exemplu. În aceastã situaþie este necesar ca. Orientaþi atenþia elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de cunoaºterea mediului. naþional sau global pot fi repere pentru planificarea activitãþii. împãrþirea în unitãþi de învãþare. drumeþii ºi vizite la muzee. Puteþi organiza excursii tematice.Prima mea enciclopedie.) petrecute pe plan local. de genul: Larousse . deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de final de modul. lumea pe care o descoperi. Întocmirea planificãrii calendaristice În planificarea calendaristicã se vor asocia într-un mod personalizat elementele programei obiective de referinþã ºi conþinuturi cu resursele temporale.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11 .

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . omite. adãuga sau utiliza alte materiale suport. Activitãþi de învãþare . mijloacele de învãþare folosite (a se consulta în acest sens ghidul cursantului.instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în urma efectuãrii experimentelor. la fel ca manualul. structurarea ºi aplicarea elementelor de conþinut Programa trebuie parcursã obligatoriu dar. Resurse .se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã. în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor).timpul alocat. grilele de observaþie a comportamentului elevilor. proiectele tematice etc. formele de organizare a clasei. se adapteazã. grilele de verificare ºi inventar. Se poate întocmi dupã urmãtorul model: Unitatea de învãþare Nr. se pot înlocui.pot fi cele recomandate de programã sau altele. Obiective de referinþã . pe care cadrul didactic le considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor. se pot regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de învãþare. Astfel cã. Evaluare .) Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei: Identificarea obiectivelor Selectarea conþinuturilor Analiza resurselor Determinarea activitãþilor de învãþare Identificarea obiectivelor Se recomandã ca organizarea demersului didactic corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe: familiarizarea. chestionarele. de ore alocat Conþinuturi Obiective de referinþã Activitãþi de învãþare Resurse Evaluare Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt.Proiectarea unitãþilor de învãþare Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã fundamentalã în organizarea demersului didactic.

Dureazã 5-10 minute. recomandaþi elevilor bibliografie pentru studiul individual. Acestea pot fi notate de cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe multiplicate din paginile prezentului ghid. • Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor ºi notarea observaþiilor. sintetizate ºi structurate prin intervenþiile punctuale ale cadrului didactic. Corespunde activitãþilor de la rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de organizare a activitãþii pentru acest moment al lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute. Alternaþi experimentele efectuate individual cu cele efectuate pe grupe. Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de materialele necesare. Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va avea drept rezultat înþelegerea. Pe mãsurã ce învaþã. formularea de rãspunsuri la întrebãri. în scris. Se recomandã alocarea a 15-20 de minute. Experimente diferite pot fi efectuate de grupe diferite. sã prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile. dacã nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante sau mai interesante pentru cursanþi. achiziþia ºi aplicarea. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13 . Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii caracter activ. Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? Se poate organiza ca activitate individualã rezolvatã independent. Faceþi completãri în ora urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare. cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu ºtiau ºi doreau sã afle. insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele folosind vocabularul specific disciplinei. Sfaturi Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? asigurã feedback lecþiei.Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã secvenþial: orientarea în conþinut. a semnificaþiei informaþiei ºi a contextului în care va aplica achiziþiile. descrierea unor fenomene. Dacã nu. Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii! Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea proprie vor fi completate. Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le vor introduce în proiectele tematice. ca activitate pe grupe sau sub formã de brainstorming. citirea unor scheme. Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri! Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul experimentelor sau dacã rezultatele ºi experienþele ar putea fi considerate inutile. comentarea unor imagini. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã! Înlocuiþi experimentele propuse cu altele. transferarea ºi evaluarea achiziþiilor. Uneori cursanþii au de observat un fenomen pe o perioadã mai îndelungatã. • Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre cursanþi a scopurilor învãþãrii. pentru ca apoi fiecare grupã sã le descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã. În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat rãspunsurile la nelãmuririle de la început.

cuprinde teme de rezolvat: teste de tip Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului pentru proiectele tematice. dar ºi pentru descrierea. Obiºnuiþi-i ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze dupã vocabularul lecþiei. dar le pot satisface curiozitatea. sã defineascã ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor fãcute? • cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate? „creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de investigat. cursanþii sunt solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat.. Cele efectuate în afara clasei vor discutate în ora de recapitulare .? oferã informaþii suplimentare. Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le acestora sã le ataºeze în portofoliu. obiecte confecþionate din materiale refolosibile. Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în auto ºi interevaluare. util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de activitãþi practice. crearea de site-uri etc. susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã. articole la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri publice din comunitate. în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat. Am aflat. sã descrie. iar alta prin activitate individualã sau pe grupe în afara clasei. articole din ziare ºi reviste pentru a vã susþine explicaþiile. Practic. fotografii. recomandându-le surse de informaþii. Solicitaþi-le cursanþilor sã procedeze la fel. schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului studiat. explicarea ºi interpretarea fenomenelor.evaluare sumativã .. Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative.. Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice! Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl folosesc în limbaj specific disciplinei. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . cãutând rãspunsuri la întrebãri precum: • care este nivelul achiziþiilor colectivului cu care lucreazã ºi cum poate fi determinat? • care vor fi pretextele problemã care motiveazã elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni demersul de cãutare? • cum veþi explica noþiunile noi pornind de la ceea ce ºtiu ºi pot face elevii? • cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze ceea ce au observat.. prin rezolvarea unor sarcini. sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare. util ºi posibil de realizat! La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi faþã de propria sãnãtate. Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile cursanþilor.Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile Vocabular ºi ªtiai cã…? Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale cuvintelor din terminologia de specialitate. Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi.. cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea conþinuturilor. Au însã rol motivaþional.. Sunt fundamentale pentru asimilarea informaþiei. Se realizeazã la rubricile: Sfaturi. scheme. Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii cursanþilor: expoziþii de afiºe. Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip „creion ºi hârtie”. Am aflat. Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor. Pot fi prilej de transfer.de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare. Practic. Nu toate pot fi evaluate ºi nu solicitã neapãrat informaþii. În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã. diapozitive. O parte se vor rezolva prin activitate independentã în clasã. Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le sarcinile în grup. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a propune activitãþi practice. Se pot efectua individual sau pe grupe ºi asociate cu tehnologiile. Pregãtiþi pentru lecþie albume foto. planºe. Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei unitãþi de învãþare).. Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi împrejurimile ºcolii. gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare. Rubrica ªtiai cã. • Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în care.

ceea ce presupune preluarea din naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a deservi populaþia. determinã condiþiile de viaþã ºi. Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile de viaþã. Acesta ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie: pe de-o parte este componentã ºi. precum ºi interdependenþa lor influenþeazã echilibrul ecologic. peisajele. apele. • sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu. Mediul înconjurãtor include. adicã aerul. În concluzie. Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporþii diferite. • sã le prezentaþi standardele de performanþã de la finele modulului ºi stilul de examinare pentru promovarea în modulul urmãtor pagina 28 din ghidul cursantului. motivele pentru care doresc sã-ºi continue studiile. Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat. relief. implicit. sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea de învãþare.Prima lecþie Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte: • sã creaþi climatului afectiv propice: interacþiune pozitivã. CLIMATUL AFECTIV Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din experienþa lor. lacurile. O pãdure. Acest lucru este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai multor lucruri despre lumea în care trãim. programul ºi orarul. motivare. Printre acestea sunt: aerul. pe de alta. O atmosferã destinsã. • sã-i familiarizaþi cu ghidul . intercunoaºtere. în ceea ce priveºte comportamentul nostru. Vã este de real folos pentru activitatea didacticã. Ansamblul de relaþii ºi schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã. apã. PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”. pe lângã mediul natural. solul ºi subsolul ºi formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15 . Aceastã dependenþã cunoaºte un mare grad de reciprocitate. pe de-o parte în direcþia protejãrii mediului ºi. când vorbeºte despre mediul înconjurãtor. solul. consumator. pe de alta. mãrile. o baltã sau un lac sunt medii de viaþã în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru. Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de înþelegere: Mediul natural. • sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor în privinþa achiziþiilor de la disciplina Cunoaºterea mediului. beneficiar al mediului.se vor studia paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia. Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe planetã de schimbãrile care se produc la nivelul lor. condiþiile de muncã pentru om. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele. fauna. sã intervenim. precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în ansamblu. activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent. sol. se poate afirma cã mediul trebuie adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor indivizilor. ºi activitatea ºi creaþiile omului. subsol. apele curgãtoare. flora. • sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul propus la începutul manualului ºi prin interviu. În mediul natural distingem componente fizice naturale: aer. datoritã faptului cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai mare sau mai micã mediului. Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne organizãm viaþa. obiectivele. în care cursanþii se cunosc unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze. oceanele.

a documentelor ce cuprind aprecierile dumneavoastrã. Identificaþi standardele de performanþã. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii. Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde rezultatele muncii lor constante ºi continue desfãºurate pe parcursul orelor de studiu. Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului personal. aºa cum sunt trecute pe pagina manualului. CE SE AªTEAPTà DE LA CURSANÞI? Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului. succesiunea momentelor din lecþie. alegeþi unul care are o citire coerentã ºi clarã sau citiþi dumneavoastrã. a proiectelor. Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul înconjurãtor. Enumeraþi elemente din cuprinsul unui portofoliu. Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi studiate. Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor. 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi de citire. pentru mai multe teme. Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul fiecãrei etape de lucru. Recunoaºteþi pe Ghid. Oferiþi-le lãmuriri. dacã este necesar. Prezentaþi-le explicit. Cursanþii vor lucra individual sau în perechi.Familiarizarea cu Ghidul cursantului Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de întâmpinare.

flora ºi fauna specificã. veþi putea organiza grupele în activitãþi. cum sã pãstreze cãldura în locuinþã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17 . De pildã: • ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã: . în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze. persoane care lucreazã în mediu poluat etc. veþi organiza eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza o învãþare individualizatã. sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul cursanþilor. fie cã este vorba de grupe de nivel.) • eventuale deprinderi de muncã intelectualã. . cum sã foloseascã sursele de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei. sã picteze. o serã etc. forma de relief. cum sã amenajeze o ciupercãrie.cine cu cine are preocupãri comune. • informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit. • posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor.) • abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã. .fenomenele naturii observate.cine pe cine poate sã ajute. sã opereze pe calculator etc. sã confecþioneze dispozitive.dezechilibre ecologice identificate.). .cine. În orele de Cunoaºterea mediului. Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe care se va fundamenta învãþarea. . ci încercaþi sã cunoaºteþi fiecare cursant. Veþi ºtii: . .cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine. persoane care lucreazã în agriculturã. ce activitãþi va prefera. sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva legume necesare în gospodãrie. de exemplu. Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei. provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre propria persoanã ºi sã comunice între ei.cine cu cine se completeazã. fie cã este vorba de grupe mixte. cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. ca ºi în cele de Limba românã ºi de Educaþie civicã. . Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau sã se documenteze pentru a obþine informaþii necesare. .ce puteþi cere de la fiecare sã facã.aºezarea geograficã a localitãþii.Evaluarea iniþialã Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri la întrebãrile din manualul elevului. . Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o serie de probleme personale sau ale comunitãþii punând în aplicare informaþiile dobândite la disciplina Cunoaºterea mediului (ca. sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile. pagina 5. Coroboraþi informaþiile obþinute despre fiecare la testul de la Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin testãrile de la alte discipline. În funcþie de ceea ce constataþi. pe care fiecare cursant le deþine.cine de la cine are de învãþat. Astfel. • preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor. • experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã.

Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o traiectorie curbã fãrã sã se apropie.experimentul 3. influenþa pe care lumina ºi cãldura o au asupra vieþuitoarelor. sã se miºte. 3) Lumina albã se descompune în culorile curcubeului .1 Lumina ºi cãldura Soarelui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare. Surse de luminã sunt ºi becurile. • sã redea. sã se îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi face analogie ºi cu maºina de spãlat. Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui. Aºa se formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului poate fi sesizatã vizual. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunea de stea. 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . focul. • sã reproducã prin experiment fenomenul de descompunere a luminii albe. Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã Pãmântul. pentru a evidenþia acþiunea forþelor centrifugã ºi centripetã). adicã atmosfera. planetele Sistemului Solar. • sã enumere. În spatele surselor de luminã se formeazã umbra. Se spune cã este planetã a Sistemului Solar. viaþa nu ar fi posibilã. • sã recunoascã în urma experimentelor proprietatea unor corpuri de a reflecta. . iar altele le lasã sã treacã prin ele. pe baza imaginii. • sã foloseascã în descrierea experimentelor vocabularul lecþiei. cel puþin printr-un enunþ. de a refracta sau de a difracta lumina.experimentul 1. Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de apã al unui furtun. dacã în timp ce rotiþi globul îl înveliþi cu o eºarfã). 1) Unele materiale pot bloca razele de luminã. obiectele încinse. cu o râºniþã. Conþinutul informativ Soarele este o stea. .experimentul 2. adicã are luminã ºi cãldurã proprie. • sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în jurul Soarelui. 2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã rectilinie.

• informaþii despre Soare. Soarelui.în clasã. Se poate completa cu: • informaþii despre planeta Pãmânt. Sistemului Solar. • sugestii de construire a unor dispozitive care folosesc energia solarã. 2 .Evaluare Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 . Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19 . • imagini ºi fotografii ale Pãmântului.acasã).

Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12 noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a zilei urmãtoare). O rotaþie completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã un an. Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului. Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite de Soare tot timpul anului. • sã denumeascã punctele cardinale. • sã identifice pe globul pãmântesc polii Pãmântului ºi Ecuatorul. În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã decât noaptea. Formarea zilelelor ºi a nopþilor.activitatea 2). • sã defineascã noþiunile temporale: zi. aici este mereu foarte cald (observaþie dirijatã . Conþinutul informativ O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore. • sã identifice poziþia României pe glob. În România. Direcþia de unde se vede Soarele apãrând dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã explice formarea anotimpurilor ºi caracteristicile climei din þara noastrã drept consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei pe glob a României. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Rotaþia în jurul Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã existe anotimpurile. anul are patru anotimpuri. formarea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Aici este mereu iarnã. noapte. când Soarele este deasupra capului nostru. Cea unde se vede coborând Soarele cãtre searã se numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind prin conversaþie euristicã) Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate) ca putere ºi ca duratã. Informaþiile se desprind din completarea de cãtre cursanþi a rubricii Ce ºtii despre… Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la apariþia zilelor ºi a nopþilor. Mijlocul zilei este la ora 12. iar lumina ºi cãldura zilelor sã fie diferitã de-a lungul anului. Anul are aproximativ 365 de zile.2 Miºcãrile Pãmântului. la amiazã. anotimp. aproximativ 365 de zile (experiment 1).

sugestii de activitãþi pe care oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un anotimp la altul. desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la echinocþii ºi solstiþii. o drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21 . astfel încât elevii sã-ºi poatã completa tabelele. curiozitãþi. Evaluare În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse: rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am aflat…. explicaþia cuvintelor de la Vocabular. Organizaþi o excursie. vederi care prezintã natura în diferite anotimpuri. Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau aduceþi în clasã una dintre plantele recomandate în ghidul cursantului. Pentru comportamentul adaptat al vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor.Nu uitaþi La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã formuleze observaþii privind trecerea de la un anotimp la altul.

la animale: împerecherea.. somnul. Proiectul mai poate conþine: • scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor.a) (se desprinde din conversaþia euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au notat cursanþii).a) ºi vieþuitoare nocturne (regina-nopþii. omul º. creºterea. Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã schimbãrile din mediu. de asemenea. • informaþii din alte surse privind tendinþa de modificare a caracteristicilor anotimpurilor. crapul. Existã vieþuitoare diurne (floarea-soarelui. • sã defineascã noþiunea de „adaptare”. 22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Aceasta din urmã va fi realizatã individual ca temã pentru acasã.3 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cuibãritul. înmugurirea. Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu: . se numeºte adaptare. . schimbarea penajului sau a blãnii. formarea fructului.. ºoarecele de câmp. bufniþa º. • descrieri ale unor practici.) se schimbã dupã anotimp ºi se repetã de la un an la altul. Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii privind modificãrile lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la succesiunea anotimpurilor. porcul. • sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi diurne. Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã sunt. util ºi posibil de realizat!). hibernarea etc. Conþinutul informativ Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe Pãmânt ºi ritmul acesteia. fluturele de zi. astfel încât ele sã poatã supravieþui. liliacul. înmulþirea etc. influenþate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor. unele specii de molii. gãina. ariciul. • sã prezinte în scris aspecte observate din activitatea oamenilor care se desfãºoarã conform caracteristicilor anotimpurilor ºi momentelor unei zile. înflorirea. Evaluare Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la Am aflat. migraþia. dispozitive prin care oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele de la Practic. înmulþirea. clasificate dupã criteriul diurne/nocturne.la plante: încolþirea. ursul. veveriþa.

se vor recapitula ºi completa informaþiile dobândite pânã acum. diapozitive. Faceþi trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag. 28) Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care fiecare le va ataºa în portofoliu. Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…? Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã.Nu uitaþi Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru ora urmãtoare a proiectelor tematice. Se va realiza evaluarea sumativã. Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23 . Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar. Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe. imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat.

nu are formã proprie. presiune atmosfericã. Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia aerului. Proprietãþile ºi compoziþia lui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. în apropierea Pãmântului. Folosiþi cunoºtinþele cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei Pãmântului. 7) Aerul circulã pe verticalã. El conþine în cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%). întreþine viaþa ºi arderea. exercitã presiune asupra corpurilor. Cantitate de aer dintr-un balon poate fi cântãritã. dar îi simþim miºcarea. Lumina ºi cãldura Soarelui pãtrund prin atmosferã. 8) Cãldura aerului se poate mãsura cu termometrul. cu care împinge asupra obiectelor. 3) Aerul ocupã tot spaþiul. are volum ºi masã. conþine dioxid de carbon. • sã redea compoziþia aerului. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã. În cantitate mai micã. • sã explice producerea unor fenomene care sunt determinate de proprietãþile aerului. Miºcarea Pãmântului face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile principale. picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici. 9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul. 6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel respirat în plãmâni. Informaþii desprinse de cursanþi prin experimente: 1) Aerul nu se vede. respiraþie. El are presiune. Conþinutul informativ Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care se numeºte atmosferã. Cantitatea de aer suflatã o singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea noastrã pulmonarã. Cel cald urcã. plantele folosesc dioxid de carbon ºi eliminã oxigen. el ia forma vasului în care este pus. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 4) Aerul are masã. 10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul ºi eliminã dioxidul de carbon. 5) Aerul nu are o formã anume. Urcarea ºi coborârea aerului duc la formarea vânturilor. Aceste informaþii se desprind în urma conversaþiei euristice. este transparent ºi se deplaseazã. 11) Pentru a se hrãni.4 Aerul. iar cel rece coboarã. Mai conþine praf. • sã mãsoare temperatura aerului. • sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale aerului: ocupã tot spaþiul. 2) Apa ºi pãmântul conþin aer. Oxigenul din aer întreþine arderea. Aerul este un amestec de gaze.

Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul ºi concluzia desprinsã. De exemplu: Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard cãrbunii deoarece. Sintetizaþi informaþiile desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã. Nu uitaþi Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul gazelor de eºapament asupra structurii aerului ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o pãdure ºi cel din apropierea unui drum circulat. Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi experimentelor. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25 . Pentru proiectul tematic se recomandã conþinuturile similare celorlalte lecþii.. Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile temperaturilor pentru o sãptãmânã. Verificaþi caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le cursanþilor sã explice necesitatea de a urma sfaturile transmise în manual. Puteþi organiza lecþia în aer liber. organizaþi cursanþii pe grupe. sugestii de confecþionare a unor moriºti de vânt..Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. descrierea unor tehnici de prim ajutor.

Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului electric. El are ca urmare încãlzirea treptatã a Pãmântului. usturimi ale gâtului ºi ale ochilor. • sã descrie fenomenele de efect de serã ºi ploaie acidã. planoare ºi deltaplane. fumul. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se transformã în ploaie. 1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt transportate de picãturile de apã din curenþii de aer. ale inimii. • sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã deducã urmãrile producerii acestui fenomen. gazelor. pornind de la cuvântul cheie „aer”. Spunem cã ele polueazã aerul. Aceste boli pot scurta viaþa. pãcurii. ale stomacului. dureri de cap. vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii. Praful. apoi cad pe pãmânt sub formã de ploaie acidã. • sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi a efectelor acesteia. a animalelor ºi a omului. mori de vânt. oamenii s-au folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi corãbii cu pânze. Ele împrospãteazã aerul.5 Aerul în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Astfel. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã. • sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã. pãdurile se mai numesc „plãmânul verde al Pãmântului”. baloane umflate cu aer cald. fumul provenit din arderea lemnului. ale ficatului. 3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul de carbon din aer ºi elibereazã în schimb oxigenul necesar respiraþiei. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunile: poluare. De aceea. gazele ºi picãturile de apã din aerul poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în atmosferã. substanþele toxice ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol viaþa plantelor. Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã. 4) Din cele mai vechi timpuri. energie eolianã. Poluarea aerului se vede adesea sub forma fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de eºapament ale maºinilor. Aceastã încãlzire este periculoasã pentru întreaga planetã. gazele de eºapament ºi cele din coºurile fabricilor. Conþinutul informativ Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! sau în urma brainstormingului. Forþa aerului este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã. ale plãmânilor. cãrbunelui. otrãvurile împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc” aerul. Poluarea este o ameninþare pentru viaþã. Când aerul este poluat. Forþa aerului produce energie numitã energie eolianã. Praful. oamenii suferã de ameþeli. gunoaielor. Astfel se produce efectul de serã.

Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau individual proiecte ecologice. Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite. activitãþi practice. Identificaþi împreunã cu elevii cazurile de poluare din localitate. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul lecþiei. panouri de avertizare pânã la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de machete ale unor instalaþii care folosesc energie eolianã. referate.Nu uitaþi Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe împotriva poluãrii. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27 . Faceþi trimitere la pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se orienta cu privire la elaborarea unui astfel de proiect.

rouã. adicã circuitul apei în naturã. formarea curcubeului. a ninsorii. lipsa gustului ºi a mirosului. iar corpul uman este format din 60-70% apã. oceane. • sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei: transparenþa. a grindinei. • sã dea exemple de modalitãþi de economisire a apei. • sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi potabilã. Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori. brumã. Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta. 2) Apa ia forma vasului în care este pusã. Informaþiile reies din discuþiile cu elevii. Dacã vaporii ating noaptea obiecte reci (frunze). ninsoare. Conþinutul informativ Apa este indispensabilã vieþii. Proprietãþi. polei. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 3) Apa este un bun dizolvant. Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. grindinã. solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). lapoviþã. fluvii. ceaþã. 5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în vapori. faptul cã este solvent pentru unele substanþe în situaþia efectuãrii experienþelor. se formeazã (vara) roua sau (primãvara ºi toamna) bruma. fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de suprafaþa pãmântului ceaþa. Ea este transparentã. în pãmânt. ia forma vasului în care este pusã.6 Apa. Cãldura ºi miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o formã la alta. Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius) în polei. 4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme: lichidã . cursanþii vor fi capabili: • sã identifice stãrile de agregare ale apei. • sã explice producerea unor fenomene naturale: ploaie. Descrieþi precipitaþiile amintite folosind imagini din naturã. râuri. 1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese de apã. Circuitul apei în naturã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. nu are gust ºi nici miros. cantitatea nu se modificã. Miºcarea vaporilor de apã produce energie. Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii. În aceastã situaþie se pot face parþial sau integral experimente. cu scopul de a verifica validitatea afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul specific disciplinei. • sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã. Un om consumã aproximativ 3 litri de apã pe zi. chiciurã. pe grupe sau ca brainstorming. Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi de aer rece sau foarte rece. Turnatã dintr-un vas în altul.în mãri. pe baza completãrii tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã individual. Vaporii se transformã în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã. chiciurã. ducând la apariþia ploii. a lapoviþei.

ca produs finit. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29 . Se pot adãuga: • reprezentarea graficã a circuitului apei în naturã cu descrierea felului în care se produc fenomenele din naturã. • filtrul de apã.Evaluare Se va face frontal face pe baza însemnãrilor fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa proiectului de învãþare. sau descrierea structurii ºi funcþionãrii unui astfel de dispozitiv.

insuficientã pentru comunitate. Pe apã circulã bãrci. ele putrezesc. dar ºi pentru producerea curentului electric în hidrocentrale. • sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în localitate în care: apa este poluatã. ºlepuri care transportã mãrfuri sau persoane. Plantele absorb apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana. dar ºi în industrie. Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau sãratã). (Prezentaþi imagini din diferite staþiuni balneoclimaterice. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .7 Apa în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Când vieþuitoarele mor. agriculturã ºi transporturi. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi o eliminã. 1) Apa din corpul lor participã la circuitul din naturã. bãlþi etc. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental existenþa apei în organismul plantelor ºi în sol. O parte este eliminatã prin transpiraþie. Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale. iar apa din corpul lor intrã în pãmânt. 2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru punerea în miºcare a morilor. sau pericliteazã viaþa oamenilor. neraþional folositã. la prepararea hranei. pentru menþinerea curãþeniei.) Inundaþiile provoacã pagube mari. cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în tratarea unor boli. a unor maºini ºi instalaþii. • sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii naturii. vapoare. Omul o foloseºte pentru bãut. Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt. în agriculturã. • sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care acestea pot fi prevenite. Omul se hrãneºte cu plante de apã sau vieþuitoare din apã. lacuri. Conþinutul informativ Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau din naturã. Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii. • sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi activitatea oamenilor. Animalele o beau din râuri.

colecþii de articole din ziare ºi reviste despre dezastre ecologice. imagini cu peisaje în care se recunosc stãrile de agregare ale apei. Indicaþi surse bibliografice. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31 . Proiectele tematice pot cuprinde. Reamintiþi-le întrebãrile rãmase fãrã rãspuns. liste cu reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei. studii de caz din comunitate. pe lângã fiºele completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate. desene ºi fotografii corespunzãtoare aspectelor prezentate. filtre de apã. scheme ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea apei. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Dacã aþi ales prima variantã. postere. a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?. schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive.Atenþie! Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru introducerea acesteia în unitatea de învãþare Medii de viaþã. Spuneþi-le cursanþilor cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate. scheme ºi descrieri ale funcþionãrii morilor de apã ºi a hidrocentralelor. pregãtiþi-vã pentru evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare Apa. Se dau sugestii pentru realizarea unui proiect ecologic. Formulaþi-le cuprinsul proiectelor.

5) Solul are urmãtoarele proprietãþi: permeabilitatea. Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul de sol: morcovi. energia eolianã. energia apei. aur. plantele ºi animalele. Apa care pãtrunde în subsol dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã de izvoare minerale (cu apã sãratã. materialele de construcþie (nisip. nisip. argila. Este alcãtuit din: nisip. în sol fertil (cernoziom). pietriº. fier. 3) Structura solului: cernoziom. dar ºi neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât ºi permanente: energia solarã. 6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil) la poluare. aer. Prin resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite în activitatea umanã. putere de absorbþie. argilã. viþã-de-vie. cernoziomice (conþin substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale). aluminiu. 2) Solul conþine: apã. argint. Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã subsolul. cãrbune. Solurile pot fi: nisipoase. calcarul. nisip. Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate. pietriº. aerul. puterea de absorbþie ºi fertilitatea. sare. cãrbunele. 4. pietriº. argiloase. cuprul. aurul. marmurã. prin valorizarea cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior. • sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse ale subsolulului: petrol. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental proprietãþile solului: permeabilitate. Omul transformã natura în folosul sãu. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . argintul. Aerul. apã. argilã. amarã. fierul. gazele naturale. resturi de plante ºi animale. fertilitate. piersicii în sol nisipos. Conþinutul informativ Se desprind din dialog. 1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului în care plantele îºi înfig rãdãcina. argilã. legume etc. Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de animale care trãiesc într-o anumitã regiune. solul. Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici. aluminiul. • sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse.8 Resursele solului ºi ale subsolului Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. apa ºi solul compun mediul în care trãim. caolinul). gazoasã). • sã defineascã proprietãþile solului. • sã enumere elementele componente ale solului. pietriº. marmura. cupru. În subsol se gãsesc resurse precum: petrolul. Ele pot fi regenerabile: apa.

Fierul se gãseºte stare solidã. Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios la brun-deschis. stare solidã. unsuros. Se vor reþine în proiectele tematice fiºele. 7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau negricios-albãstrui. colecþii de roci etc. se aprinde greu. referatele întocmite. se aprind mai greu decât lemnul. arde cu flacãrã ºi face fum. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33 . la topirea metalelor. cu miros caracteristic. sunt întrebuinþaþi la încãlzire. identificarea. nu sunt solubili. participarea la activitãþile practice de curãþare a mediului sau de luptã împotriva poluãrii.Evaluare Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile constatate la experimente. prezentarea cazurilor de poluare din mediul apropiat. lucios. fotografiile ºi desenele realizate pentru temã. tabelul în care s-au notat proprietãþile resurselor subsolului. tabelele. rugineºte. nu se sparge. a vopselelor. se sparg uºor. nu este solubil. din el se obþine pãcura. lista de sugestii privind protejarea solului. uneltelor ºi a pieselor rezistente. este folosit la fabricarea maºinilor. fabricarea medicamentelor. e un metal de culoare cenuºie.

pentru proiectul tematic. Definiþiile principalelor forme de relief sunt date la rubrica vocabular. plantele ºi animalele se împart în: plante ºi animale de câmpie. Puteþi prezenta ºi culorile convenþionale pentru formele de relief. Mediul acvatic Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Conþinutul informativ 1) Formele principale de relief sunt: câmpiile. Folosiþi informaþiile pe care cursanþii le au de la lecþia de limba românã. • sã dea exemple de relaþii de hrãnire între vieþuitoare. În funcþie de formele de relief. plantele ºi animalele sunt în strânsã legãturã: . De asemenea.factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de viaþã (hranã ºi adãpost). • sã recunoascã tipurile de medii acvatice specifice zonei în care trãiesc. Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le oferã apele. Amintiþi de Delta Dunãrii rezervaþie naturalã. .a. Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii dumneavoastrã. amarã. Prezentaþi-le elevilor atlase botanice ºi zoologice. cursanþii vor fi capabili: • sã recunoascã formele principale de relief. din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii altora. cum ar fi cele de hrãnire. de forma de relief º. • sã defineascã principalele forme de relief. de felul apei (dulce. plante ºi animale de munte. • sã enumere componente ale florei ºi faunei din zona în care trãiesc. direct sau indirect prin modificãrile aduse mediului. Pe Pãmânt aerul. plante ºi animale de deal. dealurile ºi munþii. 2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic).a. • sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o formã de relief sau alta. pagini de calendar cu peisaje în diferite anotimpuri. în funcþie de adâncimea ºi temperatura apei. Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor. de temperaturã ºi de umiditate. cu formele principale de relief. sãratã). de concurenþã. Echilibrul natural este adesea perturbat de om. . 43). Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu sunt de specii diferite.fiinþele modificã mediul în care trãiesc. de faptul cã apa este curgãtoare sau stãtãtoare. • sã enunþe mãsuri de protejare a mediului acvatic.între fiinþe existã relaþii de hrãnire. de întrajutorare º.9 Forme de relief. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii. formele de relief. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . de dependenþã a uneia faþã de alta. Prezentaþi-le cursanþilor vederi. apa. între vieþuitoare existã relaþii. lectura din anexa ghidului cadrului didactic (pag. Exemplificaþi pe harta fizicã a României. diapozitive color. Vã puteþi referi la legislaþia cu privire protecþia mediului.

insectare. Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care necesitã mai mult timp. diorame. vor fi încurajaþi cei care realizeazã produse finite: acvarii. formaþi grupe de cursanþi. lanþurile trofice identificate. file de ierbar cu plante de apã sau din vecinãtatea apei. De asemenea. curiozitãþile notate din consultarea altor surse.Evaluare Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute despre mediul acvatic din zona în care trãiesc. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35 . fiecare având o responsabilitate clar stabilitã. albume foto. planºe. referatele. fiºele de prezentare a vieþuitoarelor din mediul acvatic. afiºe.

ceapa din sãmânþã. castraveþii. stropirea cu insecticide. Unele plante se rãsãdesc primãvara. Vara se cultivã: morcovii. Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se pliveºte. salata. cârtiþe. Dãunãtori: omizi. Conþinutul informativ Grãdina este spaþiul. coropiºniþe. Livada În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã pomi. caiºii. Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã. Un pom este alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã. Livada Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. acoperirea cu frunze a rãdãcinilor. Toamna se cultivã: salata. Din fructe se preparã: dulceaþã. sfecla de zahãr. marmeladã. ridichea de toamnã. dovleceii. se niveleazã terenul. fasolea. delimitat de om. insecte. piersicii. vãruirea trunchiurilor. Lucrãrile din livadã: primãvara . Primãvara se cultivã: mazãrea. vinete. frunze.sãpatul în jurul rãdãcinii. ridichea de varã. vrãbii. melci. 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Primãvara sau toamna. cireºii. toamna . Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme. rozãtoare º. pãtrunjelul. sã fie expus la sore. • sã denumeascã pãrþile componente ale unui pom. se trateazã culturile cu erbicide. ardei. Primãvara sau toamna. • sã amenajeze mini-grãdini. pãmântul se sapã. instalarea parazãpezilor. a florilor. ceapa verde. se pun îngrãºãminte. trunchi ºi coroanã cu crengi. usturoiul pentru consumul de primãvara.a. pãsãri. prunii. viºinii.10 Grãdina. gândaci de Colorado. • sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a grãdinilor ºi a livezilor. sã existe sursã de apã. flori ºi fructe. perii. • sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii. omizi. varzã.vãruirea trunchiurilor. în funcþie de culturã. pentru cultivarea legumelor. castraveþii. ridichea de iarnã. a fructelor. se sfãrâmã bolovanii. ferit de vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã.a. aprinderea focurilor pentru prevenirea efectelor brumei. tãierea crengilor uscate. vara ºi toamna . • sã precizeze importanþa pe care aceste medii o au pentru om. a pomilor. greieri. buburuze. compot º. Aceastã activitate se numeºte pomiculturã. În solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii. • sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi la vocabular. Pomi roditori sunt: merii. Terenul este împãrþit în parcele. mãrarul. Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru industria alimentarã. fluturi. pepenii. lãcuste. Condiþiile pentru ca un teren sã fie amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil. spanacul. rândunele.culesul poamelor. piþigoi. între el se fac poteci ºi ºanþuri de irigaþii. cursanþii vor fi capabili: • sã formuleze observaþii cu privire la caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul apropiat. gutuii. se seamãnã.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37 .. o minicarte de bucate cu reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor). descrieri ale unor practici de conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate întocmi. pe grupe.. rezolvarea sarcinilor de la Am aflat. activitatea practicã..Evaluare Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de înregistrare a observaþiilor. Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe ºi legume.

mesteceni. • straturi de ierburi. (vezi lectura pag. alunecãri de teren. ºi cresc ciuperci. ferigi ºi animale care trãiesc ºi se hrãnesc cu acestea. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii despre pãdurea din vecinãtate. 44) 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . sunt stratificate urmãtoarele elemente: • stratul de rocã pe care nu cresc plante. Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã ajutorul omului. creºterea temperaturii. molizi din zonele de munte. umiditate. • sã enumere specii de plante ºi animale din pãdurea din mediul apropiat. inundaþii.a. O rezervaþie naturalã renumitã în România este cea din Munþii Retezat. • sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele unei pãduri. unde cresc stejari. • stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme microscopice. • sã identifice deosebiri între frunzele unui arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze. de fag. melci º.a. pe teritoriul þãrii noastre existã: • pãduri de foioase. larve de insecte. • pãduri de conifere sau rãºinoase. Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor imagini cu pãduri din diferite forme de relief. Conþinutul informativ Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care intervenþia omului este mai puþin simþitã. implicit de sol. murul în zonele de deal ºi de la poalele munþilor. Pãdurile de conifere Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. fagi. unde temperatura este potrivitã. cu pãduri în care predominã o anumitã specie de arbori (de stejari. cârtiþe etc. În funcþie de relief ºi. aluni. brazi. temperaturã. mãceºi. precum ºi de folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura agriculturii silvicultura. de mesteceni. formate din pini. iar vieþuitoarele formeazã fauna. râme.) Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului pe urmãtoarele trepte: Conifere Fag Stejar munþi dealuri înalte ºi munþi câmpii înalte ºi dealuri Într-o pãdure. De refacerea ºi protecþia pãdurilor. aluni º. • sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor. cãtina. frasini. Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor plante ºi animale. Plantele din pãduri formeazã flora. carpeni.11 Pãdurile de foioase. • sã identifice riscurile defriºãrii. • stratul de frunze sub care trãiesc furnici.

fiºe de prezentare a vieþuitoarelor. studii de caz.Nu uitaþi Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de evaluare. pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele de verificare ºi de inventar. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39 . Stabiliþi conþinutul proiectelor tematice. Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi practice de protecþie a mediului. referate. Recomandaþi-le bibliografie. Evaluare Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de înregistrare a observaþiilor cursanþilor. afiºe. Reluaþi întrebãrile la care nu s-au gãsit rãspunsuri. reguli de protejare a pãdurilor. creaþii literare etc. albume cu flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat. sugestii pentru rezolvarea unor probleme de mediu.

cadrul didactic îºi întregeºte imaginea despre proiect în ansamblu. CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI a) Raportarea cursantului la tema proiectului se referã la modul în care cursantul a rãspuns prin structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului tematic în care acesta se circumscrie. competenþele ºi abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific. Se urmãreºte modul în care au fost realizate conexiuni între informaþii. este adecvat temei. factual.abordarea completã a temei. Criteriile se vor adapta dupã specificul temei. CALITATEA PROIECTULUI a) Validitatea proiectului . Surprinde 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Se referã la: calitatea proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului. d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este criteriul dupã care se realizeazã analiza de conþinut a proiectului.se raporteazã la relevanþa conþinutului ºtiinþific. c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi caracterul ºtiinþific al informaþiilor. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este coerent. Ele trebuie clar definite pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii. având în centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului. f) Creativitatea se reflectã în produse originale. Se urmãreºte mãsura în care cursantul opteazã pentru o strategie de lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau pentru o strategie ineditã.vizeazã gradul de noutate pe care îl aduce proiectul respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în soluþionarea problemelor generate pe parcursul elaborãrii proiectului. care apeleazã la judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor. e) Creativitatea în abordarea temei . pânã la identificarea practicã a tipurilor de greºeli apãrute frecvent. prin modul de concepere. inovativã. capacitatea de adaptare la solicitãrile temei. din perspectiva valorificãrii proiectului în sfera practicã a activitãþii. Nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeºte în momentul prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan empiric. printr-o simplã enumerare a problemelor vizate de conþinutul tematic. d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant . corectitudinea ideilor. fie într-un plan analitic. selectarea informaþiei relevante. corectitudinea ipotezelor ºi a concluziilor. gradul de utilitate a proiectului în sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a realizat. acoperã tema propusã. mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea temei. c) Documentarea presupune identificarea bibliografiei necesare. este logic ºi argumentat. b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de performanþã la care se plaseazã cursantul în realizarea diferitelor pãrþi componente ale proiectelor. Pornind de la nivelul la care se pot manifesta. g) Calitatea rezultatelor. la semnificaþia ºi acurateþea datelor colectate. abordarea interdisciplinarã a informaþiei. logica ºi argumentarea ideilor. dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã modul de realizare. al explicaþiei argumentate sau într-unul de ordin evaluativ. e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. b) Completitudinea proiectului .ANEXE Criterii generale de evaluare a proiectelor Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul unitãþilor de învãþare. Acest criteriu se coreleazã cu elaborarea ºi structurarea proiectului. originalã. care poartã amprenta efortului autorului proiectului. coerenþa internã.mãsura în care proiectul.

descrieri ale unor fenomene ºi caracteristici. Numele cursantului: Frecvenþa deseori uneori rareori Comportamentul Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în realitate. pe cei care sunt potriviþi descrierii unui anumit fenomen. Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei cunoscând sensul dat acestora prin definiþii Redã. Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene. Selecteazã dintr-o listã de termeni.Modele de instrumente de evaluare Scãri de clasificare Descrierea caracteristicilor observabile ale mediului înconjurãtor. Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu. având ca suport scheme ºi tabele. Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã etape sau criterii proprii elaborate. dupã criterii date sau dupã un plan dat. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41 . Descrie succesiunea în care se petrec anumite fenomene. de caracteristici. ca rãspuns la întrebãri. Descrie corect etapele unui experiment efectuat. Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în imagini grafice.

Noteazã date. Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment. Identificã ipotezele care vor fi verificate. κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite fenomene sau caracteristici. elaboreazã un demers experimental. Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaþie datã. Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris. Pornind de la ipoteze ºi concluzii date. observaþii constate prin experimentare.Listã de verificare ºi inventar Efectuarea de experimente. Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor. Activitatea Da/ Nu Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor.

Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat” Privitã de pe Dealurile Tulcei. cei mai mulþi de apã dulce. În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea. Ea este o câmpie în formare. bãlþi ºi lacuri.ro/ Plaur Pãstrugã Pelican Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43 . iernii ºi primãverii. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeþelor de construcþie a cuiburilor. transformându-se în insule plutitoare de diferite mãrimi. în amestec cu salcia piticã. având forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la sud-vest de Podiºul Dobrogei. Principalele specii sunt: stuful. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. Între aceºtia din urmã. câinele enot. dupã un traseu de 2 860 km. sturionii.mediu acvatic Dunãrea. bizamul. Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km². Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii. acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman ºi astfel. ostroave ºi canalele. rogozul. Alte informaþii despre Delta Dunãrii: http://www. pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. formeazã la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã. gârle. pãstrugile ºi scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã. feriga de apã. adunând afluenþii din zece þãri ºi traversând patru capitale. Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Alãturi de stuf întâlnim menta. Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot. alcãtuitã din: grinduri. Formaþiunea specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat gros de 1-1. „pãrintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã. migrând primãvara din Marea Neagrã. plaurul se desprinde. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna atracþia Deltei. Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei. vulpea. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ. Delta era un pãmânt necunoscut. Delta Dunãrii apare ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii.Lecturi didactice Delta Dunãrii . dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr). format dintr-o împletiturã de rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice ºi sol. izvorând din Germania. troscotul ºi plante agãþãtoare. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani. la nord trece peste graniþa cu Ucraina. care împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei. ceilalþi. precum ºi de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. papura. Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii. suprafaþã ce creºte anual cu 40 m. datoritã celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre fluviu. Aici vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. Aici cuibãresc peste 81 de specii. iar la est se învecineazã cu Marea Neagrã. lutra. Iniþial fixat. Aici se întâlnesc 327 de specii. nurca. Dintre acestea.caraorman. cuibãresc aici 218 specii. Peºtii sunt prezenþi prin 65 de specii. restul trecând ºi rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei.6 m. În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã stuficolã. mlaºtini.

atât în ceea ce priveºte numãrul de specii.suprafaþã locuitã de o populaþie. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor.) precum ºi exemplare valoroase ale faunei (capra neagrã. Habitat . a fost recunoscut ca Parc Naþional încã din anul 1935. Grohotiº . cetate de piatrã.2 509 m. arginþica. naturale sau puþin modificate de intervenþia umanã. dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte.îngrãmãdire de bucãþi de rocã colþuroase. Jnepen . cocoºul de munte. crinul galben. nucul sãlbatic.Parcul Naþional Retezat Masivul Retezat. cât ºi în privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii. Parcul Naþional Retezat adãposteºte o faunã deosebit de bogatã.Retezat. marmota este ºi ea prezentã.ro Genþiana Cocoºul de munte Capre negre 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . capra neagrã. floarea-de-colþ. cerbul. cocoºul de munte ºi ursul pot fi adesea întâlnite. culminând cu Peleaga . de o specie de plante sau de animale. aici existând mai bine de o treime din flora României. etc. Zãnoaga. râsul. Munþii Retezat. raritãþi ale florei etc. de dimensiuni variabile.relief provenit din topirea gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor în urmã cu 10 milioane de ani în urmã. ghintura. Parcul Naþional Retezat este cea mai mare rezervaþie complexã din România. Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã. Lac glaciar . rãspândit în regiunile alpine. Apele cristaline ale lacurilor ºi râurilor sunt populate de pãstrãvi. una dintre cele mai valoroase zone montane din România. impresioneazã orice drumeþ.lac format prin topirea gheþarilor. ursul. Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaþie. cu peste 80 de circuri glaciare. mistreþul). incluzând relieful glaciar (numeroase circuri. orhideea de munte. Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense grohotiºuri fosile. în care mai mult de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de metri înãlþime. Ana. Dintre animale. rezultate din dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau aduse de gheþari.arbust cu tulpinã ramificatã. Florica. se întinde pe 20 000 ha. sângele-voinicului. Datoritã habitatelor sale foarte diverse. Dicþionar Relief glaciar . cu crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã de ace. Alte informaþii la www. Lia. fiind astfel primul parc naþional legal constituit din þara noastrã. vãi ºi lacuri glaciare). iar covorul jnepenilor protejeazã pãrþile superioare ale culmilor. Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful