Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Gabriela Dumitru

CUNOAªTEREA MEDIULUI
Lumea în care trãim Ghidul cadrului didactic
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie/ Geografie“ Indit Sera, autoare „Limba englezã” dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analitica pentru disciplina „Cunoasterea mediului” din cadrul programului „A doua sansa - Învatamânt primar”, aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 si este distribuit gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational. Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansa” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunatatire formulate în urma utilizarii lor în scoala. În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastra pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Adrian Popescu Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentala a programului educational „A doua sansa - Învatamânt primar”. Autorii s-au straduit sa intre în leg\tura cu proprietarii imaginilor pentru a obtine permisiune a de a le folosi în aceasta editie. Îi rugam pe aceia pe care nu i-am putut contacta sa ia legatura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metodologia aplicãrii programei ºcolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Întocmirea planificãrii calendaristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Proiectarea unitãþilor de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie . . . . .13 Prima lecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Familiarizarea cu Ghidul cursantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Evaluarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Lecþia 1 Lecþia 2 Lumina ºi cãldura Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. Formarea zilelor ºi a nopþilor, formarea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Aerul. Proprietãþile ºi compoziþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Aerul în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Apa. Proprietãþi. Circuitul apei în naturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Apa în viaþa noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Resursele solului ºi ale subsolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Forme de relief. Mediul acvatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Grãdina. Livada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Pãdurile de foioase. Pãdurile de conifere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Criterii generale de evaluare a proiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Modele de instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Lecturi didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Lecþia 3

Lecþia 4 Lecþia 5 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãþãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar”! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „A doua ºansã” înfiinþate în octombrie sau în februarie 2005. În acelaºi timp ele, pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: - modularitate ºi flexibilitate în organizare - caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului - respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: - etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic s.a., - etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapa în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þinta, dar ºi specificului subiectului predat. - etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

a metodologiei. dicþionar cu termeni utilizaþi. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. de resursele materiale de care dispune ºcoala. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. pe lângã unitãþile de învãþare detaliate. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice.Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. contextul local în care se defaºoarã învãþarea.a. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului. atât prin forme clasice. resursele de învãþare disponibile. a formelor de organizare posibil de abordat. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii. de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu usurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. mici proiecte ºi cercetari care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii s. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. probe de evaluare ºi auto-evaluare. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative. dar ºi alternative. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. particularitãþile grupului cu care lucreazã. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 5 . activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/ nivelului anterior.

Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua sansa pentru învãþãmântul primar” în acest an scolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. contribuþia dumneavoastrã. nr. 5160 din 6. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“. Vã multumim ºi va dorim succes! Cristiana Boca 6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .ro.Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O. Aºteptãm sugestiile de revizuire. comentariile. observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational.M. • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã.10. a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã.

conþinuturile relevante. În elaborarea programei s-a þinut seama de varietatea contextelor în care va fi aplicatã.ºi permit elaborarea unor strategii didactice în care accentul sã cadã pe învãþarea activã (prin experienþe ºi experiment). Activitãþile de învãþare amintite în programã sunt stabilite astfel încât sã se porneascã de la experienþa elevului ºi sã se integreze strategii de învãþare axate pe participarea activã a celui instruit dar. de personalitatea subiecþilor instruiþi ºi Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 7 . Aceastã diversitate poate fi valorizatã în organizarea activitãþilor de învãþare pe grupe. Informaþia teoreticã esenþialã se dobândeºte pornind de la mediul apropiat. 3. Ele sunt formulate în termeni de capacitãþi ºi atitudini generate de specificul disciplinei: 1. în cea mai mare parte. Suprafaþa pãmântului. de influenþele variate pe care mediului natural ºi social în care trãiesc le exercitã asupra lor. Activitãþile de învãþare propun modalitãþi de organizare a activitãþii în clasã ºi în afara ei (excursia. Standardele de performanþã reprezintã un sistem de referinþã comun ºi echivalent pentru toþi elevii care au absolvit modulul. de numãrul de ani de ºcolarizare. plantarea ºi organizarea unor spaþii verzi). cadrul didactic va elabora criteriile de notare ºi va certifica romovarea/nepromovarea modulului de cãtre fiecare cursant. familiar ºi este transferatã ºi aplicatã în activitãþi. Formarea capacitãþii de a utiliza terminologia specificã în descrierea ºi explicarea fenomenelor / legilor obiective. Ele sunt organizate tematic: Lumina ºi cãldura. ºi sã se ofere o oarecare flexibilitate prin contextul în care se realizeazã instruirea. pliate pe condiþiile ºi adaptate la nevoile comunitãþii. Apa. prin stimularea interesului faþã de pãstrarea unui mediu echilibrat ºi faþã de propria sãnãtate. Ele precizeazã capacitãþi pe care cursanþii ºi le vor forma ºi dezvolta progresiv de la un modul la altul. Programa de învãþãmânt a acestei discipline cuprinde: nota de prezentare. explorare. dar ºi transdisciplinar. drumeþia. Dezvoltarea capacitãþilor ºi abilitãþilor de observare. Conþinuturile abordeazã teme de interes generalfactorii de mediu ºi medii de viaþã . Obiectivele cadru vin în completarea competenþelor generale de la celelalte discipline ale ariilor curriculare „Om ºi societate” ºi „Tehnologie”. S-a pornit de la premisa cã fiecare cursant are un volum minim de cunoºtinþe ºi deprinderi de la care se porneºte spre dezvoltare. bibliografie. corespunzãtor clasei a III-a (17 ore de curs). de naturã practicã. varietate datã de particularitãþile comunitãþii locale. adaptat la particularitãþile comunitãþii unde se va desfãºura cursul. Conþinuturile sunt achiziþiile de naturã cognitivã prin intermediul cãrora se urmãreºte atingerea obiectivelor cadru ºi de referinþã propuse.4 obiectivele de referinþã care specificã rezultatele aºteptate în urma învãþãrii. 2. Medii de viaþã. sugestii de activitãþi de învãþare pentru parcurgerea conþinuturilor. Formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor.Metodologia aplicãrii programei ºcolare Modulul de „Cunoaºterea mediului”. vizita la muzeu sau la o expoziþie. Pot fi tratate intradisciplinar. „Lumea în care trãim” este destinat cursanþilor cuprinºi în Programul „A doua ºansã” nivelul al III-lea. anexe cu exemple de experimente ºi experienþe. Ele corespund obiectivelor cadru ale disciplinei ºi sunt echivalente celor de la finele ciclului de achiziþii fundamentale ale ciclului primar. Aerul. cu specificarea celor destinate a fi studiate adaptat specificului comunitãþii de aplicaþie. Pe baza lor. obiectivele cadru ºi pe cele de referinþã ale disciplinei. sugestii metodologice de aplicare a programei. de preocupãrile lor. Totodatã existã diversitate datã de vârstele diferite ale cursanþilor. standardele de performanþã pentru finele absolvirii de cãtre cursanþi a modulului. investigare a realitãþii prin folosirea unor instrumente ºi practici ºtiinþifice. relaþiilor ºi interrelaþiilor din mediul natural. Obiectivele cadru sunt defalcate pe 1 .

ca derivate din resursele intelectuale ºi din aptitudinile fiecãruia. Predarea este util sã fie conceputã ca interacþiune permanentã între cadrul didactic ºi grupul de cursanþi dar ºi între un cursant ºi altul. sistematizarea ºi îmbogãþirea informaþiilor (recapitularea) nu sunt planificate ca lecþii separate. prin mijloace diverse. pag 367-368). 1998. Bucureºti. exersare.. cadrul didactic poate redistribui resursele temporale etc. prin descrierea unor situaþii. compararea ºi clasificarea acestora prin demonstraþii. experimentarea ºi examinarea fenomenelor în contexte apropiate lor. Dicþionar de termeni pedagogici. care asigurã susþinerea actului predãrii prin aserþiunea conceptelor definite (enunþarea afirmativã sau negativã a unor adevãruri). substituiri care angajeazã ºi opiniile celor educaþi. vizite ºi excursii. compuneri. colectarea de informaþii din alte surse valorificã ceea ce a fost învãþat deja. cadrul didactic va putea adapta conþinuturile programei. adãugarea unor unitãþi ºi elemente de conþinut sau poate utiliza alte materiale suport. • operaþia de expunere. iar în privinþa ghidului cursantului poate interveni la nivelul conþinutului acestuia prin adaptarea. le va putea regrupa. episoade. Orice conþinut pe care programa îl prevede pentru învãþare se bazeazã pe ceea ce elevii ºtiu deja . Acestea. Aceasta a fost raþiunea pentru care sunt recomandate. va fi intermediar între subiectul ºi obiectul instruirii. consolidarea. simultan cu adãugarea celor noi descoperite prin documentare sau aflate de la învãþãtor ºi colegi permite o învãþare în spiralã ºi dezvoltarea progresivã a competenþelor. înlocuirea. din responsabilitãþile generate de rolurile sociale pe care fiecare le deþine. în situaþii precum: formularea de rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãri. EDP-R. atât pentru activarea informaþiilor elevilor. De asemenea. În activitatea de predare. prin dirijarea observãrii spre fenomenele de studiat ºi prin identificarea lor la nivelul unor cuvinte. Observaþiile personale. teleologicã a cunoºtinþelor transmise la nivel de comunicare pedagogicã (vezi Sorin Cristea. elaborarea de studii de caz. realizarea de produse alese în funcþie de resursele ºi nevoile comunitãþii. miºcãri. anterior abordatã. ca individualitãþi. Cadrul didactic va facilita activitatea elevului în vederea propriei formãri ºi va face o atentã monitorizare. Activitatea didacticã trebuie orientatã dupã necesitãþile ºi interesele elevilor. În elaborarea materialelor pentru modulul Lumea în care trãim s-a þinut seama de faptul cã timpul cursanþilor înscriºi în programul „A doua ºansã” este redus.ºi pe ceea ce au asimilat în lecþiile anterioare. Repetarea. a volumului de achiziþii de care dispune la acel moment. Astfel va realiza trei activitãþi complementare: • definirea conceptelor în actul predãrii. de a organiza ºi dirija. • operaþia de explicare. a atitudinilor ºi convingerilor sale. dezbaterea unor situaþii specifice comunitãþii (cazuri problemã identificate chiar de elevi) ºi activitãþi practice. cât ºi pentru etapele de asimilare. demersul didactic se va axa pe: 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . normativã. efectuarea de teme practice individuale sau în colaborare. care asigurã susþinerea actului predãrii prin ordonarea cauzalã consecutivã. activitãþi precum: exprimarea de cãtre elevi. Reluarea informaþiilor în contexte ºi forme diferite. întocmirea de proiecte ºi referate ce redau particularitãþile mediului în care se învaþã. Se recomandã cunoaºterea ºi recunoaºterea individualitãþii fiecãruia prin prisma nevoilor ºi aspiraþiilor pe care le are. dezbateri pe teme alese din realitatea imediatã. În funcþie de cele menþionate. prin efort propriu ºi prin activitãþi individuale ºi/sau comune. Prin urmare. Rolul cadrului didactic va fi de a planifica. a propriilor observaþii privind mediul natural ºi social al comunitãþii. simboluri.A. proceduralã. Se propun: discutarea situaþiilor problemã existente la nivel local. aplicare ºi evaluare. este recapitulatã în cadrul unei lecþii cu temã nouã. omiterea. persoane. lecþiile trebuie proiectate într-o manierã care sã asigure învãþarea în clasã. Ea trebuie sã debuteze cu o corectã diagnosticare a cursanþilor.cultura lor generalã . de a crea contexte în care sã se transmitã cunoºtinþe ºi sã se formeze deprinderi adaptate la particularitãþile colectivului ºi ale cadrului în care are loc învãþarea. a punctelor de vedere personale.de personalitatea educatorilor. Fiecare temã din programã. din experienþa acumulatã. experimentele ºi formularea explicaþiilor ºi a concluziilor.

o sintezã a rezultatelor obþinute de fiecare. referate. • stimularea permanentã prin recunoaºterea în activitãþile de evaluare continuã a progreselor pe care le-a realizat fiecare. Propunem ca examinarea de la sfârºitul modulului sã se facã oral.). inclusiv paginile web (rubrica ªtiaþi cã…? ºi Am aflat…). Învãþãtorul va evidenþia observaþiile sale cu privire la progresele individuale (desprinse din grila de observaþii. de a înþelege sensul apartenenþei la comunitate ºi a contribuþiei personale în construirea unei vieþi de calitate. prin prezentarea de cãtre fiecare elev a portofoliului personal. pentru fiecare din sarcinile de realizat se vor elabora criterii care vor fi comunicate cursanþilor (vezi anexele 1 ºi 2 ale prezentului ghid). Propunem evitarea supraîncãrcãrii cursanþilor prin solicitarea efectuãrii de produse finite suplimentare celor realizate pe parcursul parcurgerii fiecãrei unitãþi de evaluare ºi a fiºelor de evaluare. rezultate înscrise în grilele de observaþii. suplimentare celor transmise de cãtre învãþãtor. atitudini ºi sistem de valori (unitãþi de competenþe): de a gândi critic. Se poate realiza prin interviu completat de chestionar (vezi ghidul cursantului Ce ºtii despre. cu accent pe utilizarea informaþiei transmise la lecþie ºi aplicarea acesteia cu scopul formãrii de competenþe. dar ºi a unor capacitãþi. • înþelegerea sistemului de valori al elevului ºi utilizarea acestuia în formarea ulterioarã. • elaborarea de programe de intervenþie personalizate. prin utilizarea altor surse recomandate. • implicarea în activitãþi individuale de învãþare ºi îndrumare (proiecte tematice de învãþare independentã) ºi de grup. Vor fi evaluate proiectele tematice de învãþare individualã sau pe grupe pe care le prezintã cursanþii. Pentru realizarea acestui tip de evaluare. filele de portofoliu. Li se va oferi astfel cursanþilor ocazia de a le prezenta colegilor ºi cadrului didactic ceea ce au realizat. tabele de control ºi de inventar privind prezenþa unor comportamente etc. Evaluarea iniþialã (predictivã) va urmãri determinarea nivelului capacitãþilor specifice disciplinei ale fiecãrui cursant la intrare (capacitãþi vizate de obiectivele cadru).• motivarea individualã pornind de la nevoile ºi interesele proprii.?) Propunem focalizarea pe evaluarea continuã. studii de caz. proiectele ecologice. de a investiga ºi utiliza experienþa. • valorificarea experienþei fiecãruia în activitãþile pe grupe ºi în cele frontale. Ghidul cursantului prevede pentru fiecare temã din programã sarcini de îndeplinit. La finalul fiecãrei unitãþi de învãþare se va stabili câte o orã de evaluare sumativã. • cum valorificã informaþia asimilatã (rezolvarea sarcinilor de la rubrica Am aflat…). învãþãtorul va urmãri activitatea fiecãrui cursant sub urmãtoarele aspecte: • cum experimenteazã ºi cum exploreazã (formularea propriilor observaþii ºi a concluziilor de la rubrica Lucreazã ºi vei afla!).. lucrãrile de investigare proprie. existenþa unui volum minim de informaþii din domeniul disciplinei (cunoaºterea mediului înconjurãtor din imediata apropiere). • cum cautã informaþii necesare sau de interes. • responsabilizarea fiecãruia în iniþierea ºi desfãºurarea activitãþilor din cadrul grupului. dupã principiul „a învãþa pe/de la alþii”. listele de control Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 9 . • orientarea ºi îndrumarea activitãþilor spre ceea ce este necesar ºi corespunde intereselor fiecãruia. aptitudinile ºi disponibilitãþile proprii. Considerãm cã este eficient dacã aceastã evaluare este mai degrabã o analizã de bilanþ a ceea ce a realizat fiecare. Evaluarea sumativã se va împleti cu autoevaluarea ºi cu interevaluarea. • distribuirea de sarcini individuale adaptate la achiziþiile. • cum aplicã informaþia ºi cum fructificã experienþa dobânditã pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale comunitãþii (Practic. de a utiliza tehnologii.. util ºi posibil de realizat!) Pentru acest tip de evaluare. • antrenarea fiecãruia în activitãþi de autoevaluare ºi interevaluare. de a comunica. de a se adapta la situaþii diferite. Se vor lua în consideraþie ºi rezultatele obþinute de acesta în evaluãrile sumative.

sã le explice felul în care fiecare îºi va întocmi portofoliul personal. manuale ºi caiete de lucru pentru clasele I-IV.) petrecute pe plan local. drumeþii ºi vizite la muzee. Lecturile suplimentare recomandate elevilor. lumea pe care o descoperi. La þarã.ºi inventar (vezi anexele Ghidului). pagini web recomandate în Ghidul cursantului. Totodatã. În aceastã situaþie este necesar ca. încã de la prima orã. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãþilor de învãþare. 2. Cum e vremea. situaþii extreme s. naþional sau global pot fi repere pentru planificarea activitãþii. Anumite evenimente semnalate în mass-media (fenomene meteorologice inedite. cadrul didactic sã le prezinte cursanþilor modalitatea de examinare. deoarece pe baza lor va fi posibilã examinarea de final de modul. 4. Sfaturi Þineþi seama în întocmirea planificãrii calendaristice de posibilitatea de a aborda transdisciplinar conþinuturile. La educaþie civicã sunt propuse pentru dezbateri cazuri de poluare. sursele de completare a informaþiilor pot fi: colecþia de reviste Arborele Lumii. va monitoriza activitatea cursanþilor la orele de evaluare sumativã. Terra. Întocmirea planificãrii calendaristice În planificarea calendaristicã se vor asocia într-un mod personalizat elementele programei obiective de referinþã ºi conþinuturi cu resursele temporale. de genul: Larousse . Puteþi organiza excursii tematice. Se vor parcurge urmãtoarele etape: 1. pagini Web. asocierea obiectivelor de referinþã cu conþinuturile.Prima mea enciclopedie. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . împãrþirea în unitãþi de învãþare. enciclopedii pentru copii. Universul.a. alocarea timpului pentru fiecare unitate de îvãþare. 3. Orientaþi atenþia elevilor spre ceea ce le va folosi în lecþiile de cunoaºterea mediului. De exemplu. Tineþi seama de anotimpul în care se parcurge modulul. Ghidul cursantului pentru limba românã conþine texte suport despre medii de viaþã ºi contribuie la educaþia ecologicã a elevilor. Pe parcursul perioadei de studiu el va anunþa orele destinate evaluãrilor sumative de sfârºit de unitate de învãþare ºi îi va sprijini pe cursanþi sã-ºi elaboreze sistematic ºi consecvent paginile de portofoliu. Pãmântul.

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 11 .

se pot înlocui. Evaluare . formele de organizare a clasei. adãuga sau utiliza alte materiale suport. Obiective de referinþã . mijloacele de învãþare folosite (a se consulta în acest sens ghidul cursantului.timpul alocat. Se poate întocmi dupã urmãtorul model: Unitatea de învãþare Nr. se pot regrupa conþinuturile în proiectarea unitãþilor de învãþare. proiectele tematice etc.) Procesul de proiectare a unitãþilor de învãþare se face conform schemei: Identificarea obiectivelor Selectarea conþinuturilor Analiza resurselor Determinarea activitãþilor de învãþare Identificarea obiectivelor Se recomandã ca organizarea demersului didactic corespunzãtor fiecãrei unitãþi de învãþare sã þinã cont de succesiunea urmãtoarelor secvenþe: familiarizarea. în care sunt enumerate materialele necesare experimentelor). la fel ca manualul. Astfel cã. Activitãþi de învãþare . pe care cadrul didactic le considerã adecvate pentru atingerea obiectivelor. grilele de observaþie a comportamentului elevilor. de ore alocat Conþinuturi Obiective de referinþã Activitãþi de învãþare Resurse Evaluare Conþinuturile sunt extrase din cele reprezentative recomandate de programa de învãþãmânt.se trec numerele obiectivelor aºa cum apar în programã.pot fi cele recomandate de programã sau altele.instrumentele aplicate la clasã (fiºele cursanþilor de înregistrare a observaþiilor proprii în urma efectuãrii experimentelor.Proiectarea unitãþilor de învãþare Proiectarea fiecãrei unitãþi de învãþare este o etapã fundamentalã în organizarea demersului didactic. Resurse . structurarea ºi aplicarea elementelor de conþinut Programa trebuie parcursã obligatoriu dar. omite. se adapteazã. 12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . grilele de verificare ºi inventar. chestionarele.

formularea de rãspunsuri la întrebãri. pentru ca apoi fiecare grupã sã le descrie celorlalþi activitatea desfãºuratã. În finalul lecþiei urmãriþi dacã s-au formulat rãspunsurile la nelãmuririle de la început. Tot aici se încadreazã ºi activitatea pentru rubrica Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? Se poate organiza ca activitate individualã rezolvatã independent. Pe mãsurã ce învaþã. Faceþi completãri în ora urmãtoare sau în ora destinatã recapitulãrii ºi evaluãrii de la finalul unitãþii de învãþare. Valorizaþi curiozitatea cursanþilor! Permiteþi-le sã-ºi formuleze unul altuia întrebãri ºi rãspunsuri! Dacã unii cursanþi anticipeazã demersul experimentelor sau dacã rezultatele ºi experienþele ar putea fi considerate inutile. • Achiziþia ºi aplicarea se vor realiza prin rezolvarea unor sarcini: efectuarea experimentelor ºi notarea observaþiilor. Se recomandã alocarea a 15-20 de minute.Precizãri privind activitatea de predare-învãþare-evaluare în lecþie Ghidul cursantului permite ca la nivelul fiecãrei lecþii abordarea conþinuturilor sã se facã secvenþial: orientarea în conþinut. sã prezinte fenomenele ºi sã tragã concluziile. cursanþii îºi vor raporta achiziþiile la ceea ce nu ºtiau ºi doreau sã afle. Se identificã în manual la rubrica Lucreazã ºi vei afla! Însuºirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor va avea drept rezultat înþelegerea. Corespunde activitãþilor de la rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! Forma de organizare a activitãþii pentru acest moment al lecþiei va fi cea pe grupe ºi va dura 3-5 minute. Solicitaþi-le cursanþilor de fiecare datã sã întocmeascã fiºe pentru experimente pe care le vor introduce în proiectele tematice. recomandaþi elevilor bibliografie pentru studiul individual. achiziþia ºi aplicarea. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 13 . Uneori cursanþii au de observat un fenomen pe o perioadã mai îndelungatã. Asiguraþi-vã înaintea lecþiei cã dispuneþi de materialele necesare. Cursanþii învaþã cel mai bine unii de la alþii! Informaþiile pe care le au cursanþii din activitatea proprie vor fi completate. Sfaturi Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã afli despre? asigurã feedback lecþiei. descrierea unor fenomene. Alternaþi experimentele efectuate individual cu cele efectuate pe grupe. Efectuarea experimentelor conferã învãþãrii caracter activ. ca activitate pe grupe sau sub formã de brainstorming. în scris. Acestea pot fi notate de cursanþi în caiete sau pot fi oferite ca fiºe multiplicate din paginile prezentului ghid. Nu uitaþi sã-i anunþaþi cu o sãptãmânã înainte cum sã se pregãteascã! Înlocuiþi experimentele propuse cu altele. comentarea unor imagini. citirea unor scheme. insistaþi ca aceºtia sã explice fenomenele folosind vocabularul specific disciplinei. Dureazã 5-10 minute. sintetizate ºi structurate prin intervenþiile punctuale ale cadrului didactic. transferarea ºi evaluarea achiziþiilor. a semnificaþiei informaþiei ºi a contextului în care va aplica achiziþiile. Experimente diferite pot fi efectuate de grupe diferite. Dacã nu. • Orientarea este etapa de conºtientizare de cãtre cursanþi a scopurilor învãþãrii. dacã nu aveþi mijloacele necesare pentru realizarea lor sau dacã le consideraþi pe altele mai relevante sau mai interesante pentru cursanþi.

Rubrica ªtiai cã. schimbã perspectiva cursanþilor asupra subiectului studiat.. util ºi posibil de realizat! La rubrica Sfaturi se urmãreºte formarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor ºi faþã de propria sãnãtate. Anunþaþi suficient de devreme data de prezentare a proiectelor tematice (ultima orã a fiecãrei unitãþi de învãþare).Acestei etape îi sunt destinate ºi rubricile Vocabular ºi ªtiai cã…? Vocabular oferã cel mai adesea explicaþii ale cuvintelor din terminologia de specialitate. Lãsaþi-le ºi cursanþilor iniþiativa de a propune activitãþi practice. dar ºi pentru descrierea. dar le pot satisface curiozitatea. Nu sunt obligatoriu de reþinut de cãtre cursanþi. Creaþi ocazii de popularizare a activitãþii cursanþilor: expoziþii de afiºe. În activitatea pe care o desfãºuraþi la clasã. Cele efectuate în afara clasei vor discutate în ora de recapitulare . susþin atingerea obiectivelor de naturã atitudinalã. cuvinte esenþiale pentru predarea ºi învãþarea conþinuturilor. Practic. • Transferarea ºi evaluarea constituie etapa în care. prin rezolvarea unor sarcini. Organizaþi grupele de cursanþi distribuindu-le sarcinile în grup. Practic. gândiþi-vã ºi sã creaþi situaþii de învãþare. Antrenaþi cursanþii ca prin aceste activitãþi sã îmbunãtãþeascã ambianþa sãlii de clasã ºi împrejurimile ºcolii.. Nu toate pot fi evaluate ºi nu solicitã neapãrat informaþii. Am aflat. cursanþii sunt solicitaþi sã opereze cu ceea ce au învãþat. scheme. Folosiþi auto ºi inter-corectare la testele de tip „creion ºi hârtie”. sã descrie. Au însã rol motivaþional. Solicitaþi-le cursanþilor sã procedeze la fel. crearea de site-uri etc. O parte se vor rezolva prin activitate independentã în clasã. Pregãtiþi pentru lecþie albume foto. Prezentaþi-le criteriile de evaluare ale proiectelor de învãþare ºi solicitaþi-le sã se raporteze le ele în auto ºi interevaluare. Sunt fundamentale pentru asimilarea informaþiei. diapozitive.? oferã informaþii suplimentare. articole la ziarele locale organizate în ºcoalã sau în locuri publice din comunitate.. explicarea ºi interpretarea fenomenelor. planºe. Încurajaþi-i sã foloseascã dicþionare explicative. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .. Explicaþi-le cursanþilor informaþiile ºtiinþifice! Transpuneþi limbajul comun pe care aceºtia îl folosesc în limbaj specific disciplinei. Obiºnuiþi-i ca în prezentarea experimentelor sã se orienteze dupã vocabularul lecþiei.de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare. obiecte confecþionate din materiale refolosibile. cuprinde teme de rezolvat: teste de tip Sprijiniþi-i în elaborarea cuprinsului ºi a planului pentru proiectele tematice. recomandându-le surse de informaþii. articole din ziare ºi reviste pentru a vã susþine explicaþiile.. iar alta prin activitate individualã sau pe grupe în afara clasei.evaluare sumativã . Pot fi prilej de transfer. Oferiþi sarcini de activitate practicã pliate pe specificul comunitãþii ºi adaptate la abilitãþile cursanþilor. în condiþiile în care elevii sunt solicitaþi sã explice de ce trebuie sau de ce e bine sã urmeze acel sfat. Se realizeazã la rubricile: Sfaturi. cãutând rãspunsuri la întrebãri precum: • care este nivelul achiziþiilor colectivului cu care lucreazã ºi cum poate fi determinat? • care vor fi pretextele problemã care motiveazã elevii în învãþare ºi cum le veþi înlesni demersul de cãutare? • cum veþi explica noþiunile noi pornind de la ceea ce ºtiu ºi pot face elevii? • cum îi veþi ajuta pe cursanþi sã experimenteze ceea ce au observat.. sã caute curiozitãþi pe care sã le împãrtãºeascã celorlalþi ºi pe care sã le ataºeze proiectelor de învãþare. Am aflat. util ºi posibil de realizat! oferã sugestii de activitãþi practice. sã defineascã ºi sã formuleze concluzii pe baza observaþiilor fãcute? • cum veþi extinde învãþarea în afara clasei ºi cum veþi da caracter aplicativ celor învãþate? „creion ºi hârtie” (5-10 minute) sau de investigat. Acordaþi gratificaþii pentru îndeplinirea lor.. Se pot efectua individual sau pe grupe ºi asociate cu tehnologiile. Notaþi aprecierile dumneavoastrã despre proiectele tematice ale cursanþilor ºi cereþi-le acestora sã le ataºeze în portofoliu. fotografii.

• sã prezentaþi cursanþilor disciplina de studiu. sol. O pãdure. mãrile. peisajele. Ansamblul de relaþii ºi schimburi ce se stabilesc între om ºi naturã. Ele reprezintã suportul pe fondul cãrora apar ºi se dezvoltã vegetaþia ºi animalele. consumator. CLIMATUL AFECTIV Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprime cu sinceritate aºteptãrile ºi sã împãrtãºeascã celorlalþi din experienþa lor. Cunoaºterea unor aspecte legate de aceºti factori ne ajutã sã înþelegem dependenþa vieþii de pe planetã de schimbãrile care se produc la nivelul lor. programul ºi orarul. Acesta ocupã în mediul înconjurãtor o dublã poziþie: pe de-o parte este componentã ºi. obiectivele. apele. beneficiar al mediului. condiþiile de muncã pentru om. o baltã sau un lac sunt medii de viaþã în care vieþuitoarele intercondiþioneazã ºi se readapteazã continuu în cãutarea unui echilibru. ceea ce presupune preluarea din naturã a unor resurse ºi prelucrarea lor pentru a deservi populaþia. sã se completeze ºi sã se sprijine în activitatea de învãþare. În mediul natural distingem componente fizice naturale: aer. • sã-i familiarizaþi cu ghidul . motivele pentru care doresc sã-ºi continue studiile. O atmosferã destinsã. • sã determinaþi care sunt aºteptãrile cursanþilor în privinþa achiziþiilor de la disciplina Cunoaºterea mediului. pe de-o parte în direcþia protejãrii mediului ºi. adicã aerul. determinã condiþiile de viaþã ºi. lacurile. Acest lucru este posibil numai prin cunoaºterea a cât mai multor lucruri despre lumea în care trãim. Vã este de real folos pentru activitatea didacticã. În concluzie. • sã realizaþi evaluarea iniþialã prin testul propus la începutul manualului ºi prin interviu. Printre acestea sunt: aerul. precum ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii în ansamblu. ºi activitatea ºi creaþiile omului. când vorbeºte despre mediul înconjurãtor. pe de alta. Descoperiþi preocupãrile fiecãruia. se poate afirma cã mediul trebuie adaptat ºi organizat pentru a rãspunde nevoilor indivizilor. în care cursanþii se cunosc unul pe celãlalt va permite ca ei sã se asocieze. precum ºi interdependenþa lor influenþeazã echilibrul ecologic. Mediul înconjurãtor include. Cunoaºterea mediului înconjurãtor ne ajutã sã ne organizãm viaþa. oceanele. flora. relief. apã. implicit. Adaptaþi urmãtoarele informaþii la nivelul lor de înþelegere: Mediul natural. pe de alta. activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent. Aceastã dependenþã cunoaºte un mare grad de reciprocitate. sã intervenim. datoritã faptului cã nevoile umane se adapteazã într-o mãsurã mai mare sau mai micã mediului. Totalitatea factorilor naturali determinã condiþiile de viaþã. intercunoaºtere.se vor studia paginile 1 ºi 2 din ghidul cursantului. în ceea ce priveºte comportamentul nostru. solul ºi subsolul ºi formele de viaþã reprezintã imaginea cea mai comunã pe care omul obiºnuit ºi-o face atunci Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 15 . Prin dezvoltarea activitãþii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporþii diferite. • sã le prezentaþi standardele de performanþã de la finele modulului ºi stilul de examinare pentru promovarea în modulul urmãtor pagina 28 din ghidul cursantului. PREZENTAREA DISCIPLINEI DE STUDIU Puteþi începe cerându-le cursanþilor sã spunã ce înþeleg ei prin „mediu înconjurãtor”.Prima lecþie Aveþi în vedere urmãtoarele aspecte: • sã creaþi climatului afectiv propice: interacþiune pozitivã. Sintetizaþi rãspunsurile pe care le-au formulat. solul. apele curgãtoare. pe lângã mediul natural. subsol. fauna. motivare.

Cursanþii vor lucra individual sau în perechi. Acesta este cartea lor de vizitã ºi cuprinde rezultatele muncii lor constante ºi continue desfãºurate pe parcursul orelor de studiu. Asiguraþi-vã cã au înþeles termenii. 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . succesiunea momentelor din lecþie.Familiarizarea cu Ghidul cursantului Cereþi-le cursanþilor sã citeascã pagina de întâmpinare. aºa cum sunt trecute pe pagina manualului. Recunoaºteþi pe Ghid. a proiectelor. Dacã mulþi dintre cursanþi întâmpinã dificultãþi de citire. Discutaþi despre ce ºtiu ei în legãturã cu mediul înconjurãtor. Enumeraþi elemente din cuprinsul unui portofoliu. Oferiþi-le lãmuriri. Cereþi-le sã citeascã etichetele din dreptul fiecãrei etape de lucru. Precizaþi cã vor fi apreciaþi pe baza portofoliului personal. alegeþi unul care are o citire coerentã ºi clarã sau citiþi dumneavoastrã. pentru mai multe teme. Prezentaþi-le explicit. Identificaþi standardele de performanþã. a documentelor ce cuprind aprecierile dumneavoastrã. Identificaþi din cuprins temele propuse spre a fi studiate. CE SE AªTEAPTà DE LA CURSANÞI? Studiaþi împreunã ultima paginã a manualului. dacã este necesar. Insistaþi asupra necesitãþii ºi importanþei rezolvãrii lecþie de lecþie a cerinþelor ºi asupra necesitãþii pãstrãrii în ordine a fiºelor.

fie cã este vorba de grupe mixte. sã foloseascã un spaþiu restrâns pentru a cultiva legume necesare în gospodãrie. pagina 5. ca ºi în cele de Limba românã ºi de Educaþie civicã. cât ºi priceperile ºi atitudinile generale. . În funcþie de ceea ce constataþi. cum sã pãstreze cãldura în locuinþã. Vã intereseazã atât informaþiile ºi cunoºtinþele specifice disciplinei.ce puteþi cere de la fiecare sã facã. . Astfel. cum sã amenajeze o ciupercãrie. sã propuneþi experimente ºi activitãþi care îi intereseazã ºi le sunt accesibile. .dezechilibre ecologice identificate. ci încercaþi sã cunoaºteþi fiecare cursant. Încurajaþi-i sã-ºi ofere unul altuia soluþii sau sã se documenteze pentru a obþine informaþii necesare.cine de la cine are de învãþat.Evaluarea iniþialã Se va face în scris prin formularea de rãspunsuri la întrebãrile din manualul elevului. . . sã confecþioneze dispozitive. veþi putea organiza grupele în activitãþi. forma de relief. sã picteze. o serã etc. sã selectaþi informaþiile transmise la lecþie dupã posibilitãþile ºi interesul cursanþilor. fie cã este vorba de grupe de nivel. flora ºi fauna specificã. • informaþiile pe care le au despre mediul înconjurãtor (persoane care au cãlãtorit.) • eventuale deprinderi de muncã intelectualã. veþi organiza eficient activitatea didacticã ºi veþi putea realiza o învãþare individualizatã. ce activitãþi va prefera. de exemplu. provocaþi-i pe cursanþi sã ofere informaþii despre propria persoanã ºi sã comunice între ei.). persoane care lucreazã în mediu poluat etc. cum sã foloseascã sursele de energie neconvenþionalã în obþinerea energiei. De pildã: • ce ºi cât ºtie fiecare despre mediul înconjurãtor apropiat ºi cum prezintã: .cine.cine cu cine are preocupãri comune. .fenomenele naturii observate.aºezarea geograficã a localitãþii. . pe care fiecare cursant le deþine. Nu vã limitaþi doar la cunoaºterea achiziþiilor pe care se va fundamenta învãþarea.cine cu cine se completeazã. Sugeraþi-le modalitãþile prin care pot sã rezolve o serie de probleme personale sau ale comunitãþii punând în aplicare informaþiile dobândite la disciplina Cunoaºterea mediului (ca.) • abilitãþile pe care s-ar putea sã le aibã. în urma exercitãrii unei profesii (sã planteze. persoane care lucreazã în agriculturã.cine pe cine poate sã ajute. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 17 . • preocuparea personalã pentru mediul înconjurãtor. sã opereze pe calculator etc. • experienþa de viaþã acumulatã ca persoanã care are un loc de muncã. În orele de Cunoaºterea mediului. Veþi ºtii: . • posibilitatea de a obþine informaþii despre mediul înconjurãtor. Coroboraþi informaþiile obþinute despre fiecare la testul de la Cunoaºterea mediului cu cele obþinute prin testãrile de la alte discipline. .cine se pricepe ºi la ce se pricepe mai bine.

cel puþin printr-un enunþ. cu o râºniþã. influenþa pe care lumina ºi cãldura o au asupra vieþuitoarelor. . viaþa nu ar fi posibilã. iar altele le lasã sã treacã prin ele. pe baza imaginii. În spatele surselor de luminã se formeazã umbra. adicã atmosfera. Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui pe o traiectorie curbã fãrã sã se apropie. Fãrã lumina ºi cãldura Soarelui. obiectele încinse. • sã redea. • sã foloseascã în descrierea experimentelor vocabularul lecþiei. pentru a evidenþia acþiunea forþelor centrifugã ºi centripetã). Se spune cã este planetã a Sistemului Solar.experimentul 3. Surse de luminã sunt ºi becurile. de a refracta sau de a difracta lumina. Pãmântul primeºte luminã ºi cãldurã de la Soare.1 Lumina ºi cãldura Soarelui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Aºa se formeazã principalele vânturi (miºcarea aerului poate fi sesizatã vizual. sã se îndepãrteze de el ºi fãrã sã se rãstoarne (puteþi face analogie ºi cu maºina de spãlat. 2) Raza de luminã are traiectorie dreaptã rectilinie. • sã reproducã prin experiment fenomenul de descompunere a luminii albe. • sã recunoascã în urma experimentelor proprietatea unor corpuri de a reflecta. adicã are luminã ºi cãldurã proprie.experimentul 1. Conþinutul informativ Soarele este o stea. sã se miºte. • sã descrie miºcarea de rotaþie a Pãmântului în jurul Soarelui. planetele Sistemului Solar. 3) Lumina albã se descompune în culorile curcubeului . focul. dacã în timp ce rotiþi globul îl înveliþi cu o eºarfã). Puteþi demonstra fenomenul ºi dacã le cereþi cursanþilor sã priveascã lumina prin jetul de apã al unui furtun. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunea de stea.experimentul 2. • sã enumere. Aceastã rotaþie face ca aerul care înconjoarã Pãmântul. . 1) Unele materiale pot bloca razele de luminã. 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .

Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 19 . 2 . • informaþii despre Soare. Soarelui. Sistemului Solar.Evaluare Pentru proiectul tematic vor fi rezolvate temele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi Am aflat… (1 . • sugestii de construire a unor dispozitive care folosesc energia solarã. • imagini ºi fotografii ale Pãmântului. Se poate completa cu: • informaþii despre planeta Pãmânt.în clasã.acasã).

În România. noapte. Conþinutul informativ O zi ºi o noapte dureazã aproximativ 24 de ore. Direcþia de unde se vede Soarele apãrând dimineaþa pe cer se numeºte rãsãrit sau est. formarea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Informaþiile se desprind din completarea de cãtre cursanþi a rubricii Ce ºtii despre… Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale duce la apariþia zilelor ºi a nopþilor. • sã denumeascã punctele cardinale. Aici este mereu iarnã. iar lumina ºi cãldura zilelor sã fie diferitã de-a lungul anului. Alte zone (Ecuatorul) sunt încãlzite de Soare tot timpul anului. Mijlocul zilei este la ora 12. aproximativ 365 de zile (experiment 1). • sã identifice poziþia României pe glob. Formarea zilelelor ºi a nopþilor. când Soarele este deasupra capului nostru. anotimp. la amiazã.activitatea 2). O rotaþie completã a Pãmântului în jurul Soarelui dureazã un an. anul are patru anotimpuri. În timpul zilei este luminã ºi mai multã cãldurã decât noaptea. • sã defineascã noþiunile temporale: zi. Pe Pãmânt existã zone la care lumina ºi cãldura Soarelui ajung foarte puþin: Polii Pãmântului. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã miºcarea de rotaþie ºi de revoluþie a Pãmântului. aici este mereu foarte cald (observaþie dirijatã . Anul are aproximativ 365 de zile.2 Miºcãrile Pãmântului. • sã explice formarea anotimpurilor ºi caracteristicile climei din þara noastrã drept consecinþã a miºcãrii Pãmântului ºi a poziþiei pe glob a României. Se considerã cã ziua începe la ora 0 (12 noaptea) ºi se terminã la ora 24 (12 noaptea a zilei urmãtoare). Cea unde se vede coborând Soarele cãtre searã se numeºte apus sau vest (noþiunile se desprind prin conversaþie euristicã) Lumina ºi cãldura Soarelui primite de zona în care se aflã þara noastrã sunt potrivite (moderate) ca putere ºi ca duratã. Rotaþia în jurul Soarelui ºi înclinarea axei Pãmântului fac sã existe anotimpurile. • sã identifice pe globul pãmântesc polii Pãmântului ºi Ecuatorul.

curiozitãþi. Pentru comportamentul adaptat al vieþuitoarelor la alternanþa zi-noapte au de notat observaþii asupra plantelor ºi animalelor. Anunþaþi-o ca temã pentru ora viitoare sau aduceþi în clasã una dintre plantele recomandate în ghidul cursantului.Nu uitaþi La tema urmãtoare cursanþii trebuie sã formuleze observaþii privind trecerea de la un anotimp la altul. explicaþia cuvintelor de la Vocabular. vederi care prezintã natura în diferite anotimpuri. sugestii de activitãþi pe care oamenii la desfãºoarã în scopul trecerii de la un anotimp la altul. Evaluare În proiectul tematic de învãþare vor fi introduse: rezolvãrile de la Lucreazã ºi vei afla! ºi de la Am aflat…. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 21 . o drumeþie sau pregãtiþi o lecþie în aer liber. Organizaþi o excursie. astfel încât elevii sã-ºi poatã completa tabelele. desen cu poziþia Pãmântului faþã de Soare la echinocþii ºi solstiþii.

22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . înmulþirea. astfel încât ele sã poatã supravieþui. Evaluare Pentru proiectul tematic se vor întocmi tabelele de la Lucreazã ºi vei afla! ºi prezentarea de la Am aflat. util ºi posibil de realizat!). • descrieri ale unor practici. • sã prezinte în scris aspecte observate din activitatea oamenilor care se desfãºoarã conform caracteristicilor anotimpurilor ºi momentelor unei zile.) se schimbã dupã anotimp ºi se repetã de la un an la altul. schimbarea penajului sau a blãnii. înmulþirea etc. Modificarea modului de viaþã al fiinþelor dupã schimbãrile din mediu. somnul. creºterea. se numeºte adaptare. unele specii de molii.la plante: încolþirea. înmugurirea. ºoarecele de câmp. . Conþinutul informativ Alternanþa zi-noapte influenþeazã viaþa de pe Pãmânt ºi ritmul acesteia. cuibãritul. Proiectul mai poate conþine: • scurte prezentãri ºi imagini ale vieþuitoarelor. fluturele de zi. de asemenea. ariciul. formarea fructului. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii privind modificãrile lumii vii la alternanþa zi-noapte ºi la succesiunea anotimpurilor. crapul. • sã dea exemple de vieþuitoare nocturne ºi diurne. influenþate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor.. migraþia. veveriþa. înflorirea. Succesiunea anotimpurilor produce modificãri ºi transformãri în viaþa plantelor ºi a animalelor. • sã defineascã noþiunea de „adaptare”. omul º. clasificate dupã criteriul diurne/nocturne. gãina.3 Modificãri ºi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanþa zi-noapte ºi de succesiunea anotimpurilor Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. hibernarea etc. Aceasta din urmã va fi realizatã individual ca temã pentru acasã..a) (se desprinde din conversaþia euristicã pe baza observaþiilor pe care ºi le-au notat cursanþii). • informaþii din alte surse privind tendinþa de modificare a caracteristicilor anotimpurilor.a) ºi vieþuitoare nocturne (regina-nopþii. Viaþa omului ºi ritmul dupã care se desfãºoarã sunt. bufniþa º.la animale: împerecherea. Înfãþiºarea ºi comportamentul lor (de exemplu: . dispozitive prin care oamenii la utilizeazã pentru a se adapta la caracteristicile anotimpurilor (similare cu cele de la Practic. Existã vieþuitoare diurne (floarea-soarelui. porcul. ursul. liliacul.

diapozitive. Consultaþi prima paginã din anexa ghidului dumneavoastrã pentru a vã orienta în elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului ºi a fiºelor de verificare ºi de inventar. Prezentaþi ce trebuie sã conþinã proiectul tematic ºi criteriile dupã care veþi face evaluarea. se vor recapitula ºi completa informaþiile dobândite pânã acum. 28) Pregãtiþi-vã pentru fiecare cursant fiºele de observaþii ºi grilele de verificare ºi inventar pe care fiecare le va ataºa în portofoliu. imagini) pe baza cãrora veþi solicita elevilor sã comenteze ºi sã aplice ceea ce au învãþat. Pregãtiþi mijloacele de învãþare (planºe. Se va realiza evaluarea sumativã.Nu uitaþi Anunþaþi-le cursanþilor încheierea unitãþii de învãþare Lumina ºi cãldura Soarelui ºi pregãtirea pentru ora urmãtoare a proiectelor tematice. Aveþi în vedere ºi întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns de la rubrica Ce ai vrea sã afli despre…? Solicitaþi-le sã caute rãspunsurile ºi documentaþi-vã ºi dumneavoastrã. Faceþi trimitere la pagina Proiectul de învãþare din Ghidul cursantului (pag. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 23 .

10) Vieþuitoarele inspirã aer ºi folosesc oxigenul ºi eliminã dioxidul de carbon. Aceste informaþii se desprind în urma conversaþiei euristice. Folosiþi cunoºtinþele cursanþilor din lecþiile anterioare: descompunerea luminii ºi miºcarea aerului ca efect al rotaþiei Pãmântului. 4) Aerul are masã. întreþine viaþa ºi arderea. El are presiune. Informaþii desprinse de cursanþi prin experimente: 1) Aerul nu se vede. conþine dioxid de carbon. Cantitatea de aer suflatã o singurã datã (expiratã) reprezintã capacitatea noastrã pulmonarã. are volum ºi masã. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã urmãtoarele concepte: atmosferã. Proprietãþile ºi compoziþia lui Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. Urcarea ºi coborârea aerului duc la formarea vânturilor. exercitã presiune asupra corpurilor. picãturi de apã ºi vieþuitoare foarte mici. dar îi simþim miºcarea. Reprezentaþi printr-o diagramã compoziþia aerului. • sã demonstreze urmãtoarele proprietãþi ale aerului: ocupã tot spaþiul. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Cantitate de aer dintr-un balon poate fi cântãritã. Lumina ºi cãldura Soarelui pãtrund prin atmosferã. 5) Aerul nu are o formã anume. 6) Aerul eliberat dintr-o singurã suflare este cel respirat în plãmâni. Miºcarea Pãmântului face ca aerul sã se miºte ºi sã existe vânturile principale. Conþinutul informativ Pãmântul este înconjurat de o pãturã de aer care se numeºte atmosferã. • sã redea compoziþia aerului. el ia forma vasului în care este pus. presiune atmosfericã. 2) Apa ºi pãmântul conþin aer. plantele folosesc dioxid de carbon ºi eliminã oxigen. În cantitate mai micã. respiraþie. Aerul este un amestec de gaze. Mai conþine praf. este transparent ºi se deplaseazã. Oxigenul din aer întreþine arderea. iar cel rece coboarã. 9) Cel mai important gaz din aer este oxigenul. 7) Aerul circulã pe verticalã. 3) Aerul ocupã tot spaþiul. în apropierea Pãmântului. • sã explice producerea unor fenomene care sunt determinate de proprietãþile aerului. • sã mãsoare temperatura aerului. El conþine în cantitate mai mare azot (78%) ºi oxigen (21%).4 Aerul. nu are formã proprie. Cel cald urcã. cu care împinge asupra obiectelor. 8) Cãldura aerului se poate mãsura cu termometrul. 11) Pentru a se hrãni.

Specifice acestei teme pot fi: tabelul cu valorile temperaturilor pentru o sãptãmânã.. De exemplu: Trebuie sã deschidem uºiþa sobei când ard cãrbunii deoarece. Verificaþi caracterul operaþional al informaþiilor cerându-le cursanþilor sã explice necesitatea de a urma sfaturile transmise în manual. Sintetizaþi informaþiile desprinse de fiecare grupã ºi realizaþi o schemã. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 25 . descrierea unor tehnici de prim ajutor. Puteþi organiza lecþia în aer liber. Pentru proiectul tematic se recomandã conþinuturile similare celorlalte lecþii. Nu uitaþi Pentru ora urmãtoare elevii au de formulat observaþii cu privire la poluarea aerului: efectul gazelor de eºapament asupra structurii aerului ºi diferenþe de temperaturã între aerul dintr-o pãdure ºi cel din apropierea unui drum circulat.. Fiecare grupã va descrie celorlalte experimentul ºi concluzia desprinsã. sugestii de confecþionare a unor moriºti de vânt. Având în vedere numãrul mare al experienþelor ºi experimentelor. organizaþi cursanþii pe grupe.Evaluare Evaluarea se va realiza frontal.

fumul. baloane umflate cu aer cald. pãdurile se mai numesc „plãmânul verde al Pãmântului”. energie eolianã. substanþele toxice ajung pe pãmânt ºi în apã punând în pericol viaþa plantelor. ale stomacului. pãcurii. otrãvurile împrãºtiate pentru insecte ºi animale „murdãresc” aerul. oamenii s-au folosit de forþa aerului ºi au construit: bãrci ºi corãbii cu pânze. Astfel. fumul provenit din arderea lemnului. ale ficatului. vãrsãturi ºi chiar boli foarte grave ale pielii. gazele ºi picãturile de apã din aerul poluat împiedicã razele Soarelui sã se întoarcã în atmosferã. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . gazelor. 4) Din cele mai vechi timpuri. Praful. • sã descrie fenomenele de efect de serã ºi ploaie acidã. cursanþii vor fi capabili: • sã defineascã noþiunile: poluare. a animalelor ºi a omului. usturimi ale gâtului ºi ale ochilor. gunoaielor. apoi cad pe pãmânt sub formã de ploaie acidã. Picãturile de apã se ridicã la nori ºi se transformã în ploaie.5 Aerul în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. pornind de la cuvântul cheie „aer”. Aceastã încãlzire este periculoasã pentru întreaga planetã. gazele de eºapament ºi cele din coºurile fabricilor. Forþa aerului produce energie numitã energie eolianã. Conþinutul informativ Informaþiile pot fi desprinse în urma discuþiilor solicitate de rubrica Discutaþi în grup pentru a gãsi rãspunsul! sau în urma brainstormingului. 3) Plantele folosesc în prepararea hranei dioxidul de carbon din aer ºi elibereazã în schimb oxigenul necesar respiraþiei. Ele împrospãteazã aerul. mori de vânt. El are ca urmare încãlzirea treptatã a Pãmântului. Poluarea este o ameninþare pentru viaþã. cãrbunelui. ale plãmânilor. 2) Atmosfera lasã jumãtate din razele Soarelui sã pãtrundã pânã la Pãmânt ºi sã-l încãlzeascã. • sã justifice afirmaþia cã aerul este o resursã. Ea poate fi folositã ºi pentru obþinerea curentului electric. De aceea. 1) Substanþele toxice eliberate în atmosfera sunt transportate de picãturile de apã din curenþii de aer. Spunem cã ele polueazã aerul. oamenii suferã de ameþeli. Forþa aerului este o resursã inepuizabilã ºi care nu polueazã. Cealaltã jumãtate se întoarce în atmosferã. Când aerul este poluat. Aceste boli pot scurta viaþa. dureri de cap. Poluarea aerului se vede adesea sub forma fumului din coºuri ºi a gazelor de la þevile de eºapament ale maºinilor. ale inimii. • sã identifice surse ale poluãrii aerului ºi sã deducã urmãrile producerii acestui fenomen. planoare ºi deltaplane. Praful. • sã numeascã mãsuri de combatere a poluãrii ºi a efectelor acesteia. Astfel se produce efectul de serã.

Pentru evaluarea sumativã de sfârºit de unitate de învãþare se pot elabora pe grupe sau individual proiecte ecologice. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 27 . Faceþi trimitere la pagina 29 din Ghidul cursantului pentru a se orienta cu privire la elaborarea unui astfel de proiect.Nu uitaþi Pentru tema urmãtoare puteþi organiza o aplicaþie practicã: de la o expoziþie de afiºe împotriva poluãrii. activitãþi practice. Cereþi-le cursanþilor pãrerea ºi lãsaþi-le libertatea de a alege activitãþi diferite. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal pe parcursul lecþiei. referate. panouri de avertizare pânã la plantarea unor spaþii verzi ºi realizarea de machete ale unor instalaþii care folosesc energie eolianã. Identificaþi împreunã cu elevii cazurile de poluare din localitate.

Aceºtia se ridicã în aer pânã la nori. Turnatã dintr-un vas în altul. formarea curcubeului. adicã circuitul apei în naturã. în pãmânt. Circuitul apei în naturã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. ia forma vasului în care este pusã. Ea este transparentã. Vaporii se transformã în picãturi de apã sau fulgi de zãpadã. pe baza completãrii tabelului Ce ºtii despre…? operaþie realizatã individual. fluvii. • sã dea exemple de modalitãþi de economisire a apei.6 Apa. Dacã vaporii ating noaptea obiecte reci (frunze). Descrieþi precipitaþiile amintite folosind imagini din naturã. faptul cã este solvent pentru unele substanþe în situaþia efectuãrii experienþelor. Vaporii se transformã în picãturi mãrunte ºi dese de apã. râuri. lapoviþã. Proprietãþi. Norii duºi de vânt întâlnesc în calea lor straturi de aer rece sau foarte rece. • sã formuleze cel puþin douã condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã apa pentru a fi potabilã. a ninsorii. cursanþii vor fi capabili: • sã identifice stãrile de agregare ale apei. ceaþã. Aceste fenomene poartã numele de precipitaþii. • sã identifice urmãtoarele proprietãþi ale apei: transparenþa. iar corpul uman este format din 60-70% apã. Miºcarea vaporilor de apã produce energie. 5) Cãldura transformã apa din stare lichidã în vapori. oceane. Un om consumã aproximativ 3 litri de apã pe zi.în mãri. a grindinei. brumã. a lapoviþei. În aceastã situaþie se pot face parþial sau integral experimente. fãcând sã aparã la înãlþime micã faþã de suprafaþa pãmântului ceaþa. chiciurã. se formeazã (vara) roua sau (primãvara ºi toamna) bruma. solidã (gheþari) ºi gazoasã (vapori de apã din aer care nu pot fi vãzuþi cu ochiul liber). Conþinutul informativ Apa este indispensabilã vieþii. Informaþiile reies din discuþiile cu elevii. 1) Apa de bãut se numeºte apã potabilã. Reprezentaþi schematic circuitul apei în naturã sau solicitaþi-le elevilor sã facã lucrul acesta. cantitatea nu se modificã. grindinã. 4) Apa se gãseºte în naturã sub trei forme: lichidã . chiciurã. • sã prezinte oral sau grafic circuitul apei în naturã. polei. 2) Apa ia forma vasului în care este pusã. 3) Apa este un bun dizolvant. • sã explice producerea unor fenomene naturale: ploaie. Este posibil ca proprietãþile apei care vor fi demonstrate sã fie deja cunoscute de cursanþi. ninsoare. nu are gust ºi nici miros. lipsa gustului ºi a mirosului. Cãldura ºi miºcarea aerului determinã trecerea apei de la o formã la alta. Apa de la suprafaþa pãmântului se transformã la temperaturi foarte scãzute (sub 0 grade Celsius) în polei. cu scopul de a verifica validitatea afirmaþiilor cursanþilor ºi de a exersa limbajul specific disciplinei. pe grupe sau ca brainstorming. rouã. ducând la apariþia ploii. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .

• filtrul de apã. ca produs finit. Se pot adãuga: • reprezentarea graficã a circuitului apei în naturã cu descrierea felului în care se produc fenomenele din naturã.Evaluare Se va face frontal face pe baza însemnãrilor fãcute de cursanþi în fiºele pentru experimente ºi a temei de la Am aflat… Acestea se vor ataºa proiectului de învãþare. sau descrierea structurii ºi funcþionãrii unui astfel de dispozitiv. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 29 .

(Prezentaþi imagini din diferite staþiuni balneoclimaterice. Toate vieþuitoarele consumã apã ºi apoi o eliminã. Apele poluate pun în pericol viaþa de pe Pãmânt. la prepararea hranei. agriculturã ºi transporturi. • sã desfãºoare o acþiune în scopul protejãrii naturii. 2) Forþa apelor curgãtoare este folositã pentru punerea în miºcare a morilor. Conþinutul informativ Vieþuitoarele nu pot trãi fãrã apa pe care o iau din naturã. pentru menþinerea curãþeniei. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã recunoascã importanþa apei pentru viaþa ºi activitatea oamenilor. lacuri. • sã precizeze cel puþin un caz înregistrat în localitate în care: apa este poluatã. Izvoarele ºi lacurile cu apã mineralã (amarã sau sãratã).7 Apa în viaþa noastrã Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. bãlþi etc. vapoare. ºlepuri care transportã mãrfuri sau persoane. neraþional folositã. în agriculturã. Plantele absorb apa din pãmânt pentru a-ºi prepara hrana. ele putrezesc. Animalele o beau din râuri. Omul o foloseºte pentru bãut. • sã enumere urmãrile inundaþiilor ºi cãi prin care acestea pot fi prevenite. O parte este eliminatã prin transpiraþie. dar ºi pentru producerea curentului electric în hidrocentrale. dar ºi în industrie. sau pericliteazã viaþa oamenilor. Când vieþuitoarele mor.) Inundaþiile provoacã pagube mari. iar apa din corpul lor intrã în pãmânt. Omul se hrãneºte cu plante de apã sau vieþuitoare din apã. cât ºi cele cu apã caldã sunt folosite în tratarea unor boli. Apa este locul unde trãiesc plante ºi animale. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental existenþa apei în organismul plantelor ºi în sol. Pe apã circulã bãrci. insuficientã pentru comunitate. 1) Apa din corpul lor participã la circuitul din naturã. Cantitãþi mari de apã sunt folosite pentru irigaþii. a unor maºini ºi instalaþii.

Dacã aþi ales prima variantã. postere.Atenþie! Puteþi opta pentru introducerea lecþiei Mediul acvatic în unitatea de învãþare Apa sau pentru introducerea acesteia în unitatea de învãþare Medii de viaþã. studii de caz din comunitate. scheme ale circuitului apei în naturã ºi referate despre poluarea apei. scheme ºi descrieri ale funcþionãrii morilor de apã ºi a hidrocentralelor. Formulaþi-le cuprinsul proiectelor. a sarcinilor rezolvate la Am aflat… ºi ªtiai cã…?. schiþe ºi descrieri ale unor astfel de dispozitive. pregãtiþi-vã pentru evaluarea de la sfârºitul unitãþii de învãþare Apa. Indicaþi surse bibliografice. colecþii de articole din ziare ºi reviste despre dezastre ecologice. filtre de apã. Evaluare Evaluarea se va realiza frontal. Se dau sugestii pentru realizarea unui proiect ecologic. desene ºi fotografii corespunzãtoare aspectelor prezentate. pe lângã fiºele completate de cursanþi în urma experimentelor efectuate. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 31 . Proiectele tematice pot cuprinde. imagini cu peisaje în care se recunosc stãrile de agregare ale apei. Reamintiþi-le întrebãrile rãmase fãrã rãspuns. Spuneþi-le cursanþilor cã urmeazã ora de evaluarea de sfârºit de unitate. liste cu reguli de respectat pentru exploatarea raþionalã a apei.

Solicitaþi cursanþilor dea exemple de plante pe care oamenii le cultivã orientându-se dupã tipul de sol: morcovi. 3) Structura solului: cernoziom. Omul transformã natura în folosul sãu. dar ºi neregenerabile: minerale ºi combustibili fosili cât ºi permanente: energia solarã. energia apei. marmurã. Felul solului influenþeazã speciile de plante ºi de animale care trãiesc într-o anumitã regiune. Apa care pãtrunde în subsol dizolvã unele straturi pe care le întâlneºte în calea ei ºi apare la suprafaþa solului sub formã de izvoare minerale (cu apã sãratã. cupru. plantele ºi animalele. caolinul). aur. Straturile de adâncime ale Pãmântului formeazã subsolul. Aerul. 4.8 Resursele solului ºi ale subsolului Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. în sol fertil (cernoziom). cãrbunele. puterea de absorbþie ºi fertilitatea. fertilitate. 5) Solul are urmãtoarele proprietãþi: permeabilitatea. apa ºi solul compun mediul în care trãim. prin valorizarea cunoºtinþelor anterioare ale cursanþior. pietriº. argiloase. • sã identifice proprietãþile fizice ale unor resurse ale subsolulului: petrol. aerul. amarã. pietriº. energia eolianã. • sã defineascã proprietãþile solului. calcarul. solul. nisip. Este locul unde trãiesc vieþuitoare foarte mici. viþã-de-vie. • sã enumere elementele componente ale solului. gazele naturale. apã. fierul. 2) Solul conþine: apã. argilã. aer. sare. aluminiu. cernoziomice (conþin substanþe hrãnitoare pentru plante ºi animale). aluminiul. Fiecare oferã omului condiþii de viaþã ºi posibilitatea de a desfãºura activitãþi variate. marmura. Este alcãtuit din: nisip. gazoasã). Solurile pot fi: nisipoase. cãrbune. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . nisip. argila. resturi de plante ºi animale. 6) Proprietãþile solului îl fac vulnerabil (sensibil) la poluare. Prin resurse naturale înþelegem totalitatea elementelor naturale din mediul înconjurãtor ce pot fi folosite în activitatea umanã. cuprul. În subsol se gãsesc resurse precum: petrolul. Ele pot fi regenerabile: apa. argintul. aurul. legume etc. argilã. 1) Solul este stratul de la suprafaþa Pãmântului în care plantele îºi înfig rãdãcina. piersicii în sol nisipos. pietriº. Conþinutul informativ Se desprind din dialog. argint. cursanþii vor fi capabili: • sã demonstreze experimental proprietãþile solului: permeabilitate. materialele de construcþie (nisip. • sã dea exemplu de utilizãri ale acestor resurse. pietriº. argilã. putere de absorbþie. fier.

fotografiile ºi desenele realizate pentru temã. unsuros. arde cu flacãrã ºi face fum. nu sunt solubili. sunt întrebuinþaþi la încãlzire. rugineºte. prezentarea cazurilor de poluare din mediul apropiat. tabelele. lucios. este folosit la fabricarea maºinilor. Cãrbunii de pãmânt au culoare de la negru lucios la brun-deschis. 7) Exemplu: Petrolul este un lichid brun sau negricios-albãstrui. e un metal de culoare cenuºie. se sparg uºor. referatele întocmite. uneltelor ºi a pieselor rezistente. nu este solubil. la topirea metalelor. din el se obþine pãcura. Se vor reþine în proiectele tematice fiºele. Fierul se gãseºte stare solidã. cu miros caracteristic. participarea la activitãþile practice de curãþare a mediului sau de luptã împotriva poluãrii. se aprinde greu. identificarea. lista de sugestii privind protejarea solului. se aprind mai greu decât lemnul. colecþii de roci etc. stare solidã. nu se sparge. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 33 . fabricarea medicamentelor. a vopselelor.Evaluare Se evalueazã fiºele în care s-au notat observaþiile constatate la experimente. tabelul în care s-au notat proprietãþile resurselor subsolului.

plantele ºi animalele sunt în strânsã legãturã: . Echilibrul natural este adesea perturbat de om.între fiinþe existã relaþii de hrãnire. De asemenea.a. pentru proiectul tematic. • sã defineascã principalele forme de relief. plante ºi animale de deal. direct sau indirect prin modificãrile aduse mediului.9 Forme de relief. • sã enumere componente ale florei ºi faunei din zona în care trãiesc. Identificaþi pe hartã poziþia localitãþii dumneavoastrã. Definiþiile principalelor forme de relief sunt date la rubrica vocabular. de faptul cã apa este curgãtoare sau stãtãtoare.factorii de mediu asigurã fiinþelor condiþii de viaþã (hranã ºi adãpost). Ceea ce este comun este faptul cã plantele ºi vieþuitoarele sunt adaptate la condiþiile pe care le oferã apele. formele de relief. cursanþii vor fi capabili: • sã recunoascã formele principale de relief. cum ar fi cele de hrãnire. . în funcþie de adâncimea ºi temperatura apei. Vã puteþi referi la legislaþia cu privire protecþia mediului. Plantele ºi animalele care trãiesc în acest mediu sunt de specii diferite. de felul apei (dulce. de dependenþã a uneia faþã de alta. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .a. Conþinutul informativ 1) Formele principale de relief sunt: câmpiile. Pe Pãmânt aerul. dealurile ºi munþii.fiinþele modificã mediul în care trãiesc. de forma de relief º. diapozitive color. 2) Apa este un mediu de viaþã (mediul acvatic). apa. Prezentaþi-le elevilor atlase botanice ºi zoologice. Puteþi prezenta ºi culorile convenþionale pentru formele de relief. • sã recunoascã tipurile de medii acvatice specifice zonei în care trãiesc. . Prezentaþi-le cursanþilor vederi. În funcþie de formele de relief. Mediul acvatic Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. • sã dea exemple de relaþii de hrãnire între vieþuitoare. Multiplicaþi ºi oferiþi-le cursanþilor. pagini de calendar cu peisaje în diferite anotimpuri. Exemplificaþi pe harta fizicã a României. de temperaturã ºi de umiditate. 43). lectura din anexa ghidului cadrului didactic (pag. de întrajutorare º. sãratã). • sã justifice încadrarea zonei unde trãiesc într-o formã de relief sau alta. • sã enunþe mãsuri de protejare a mediului acvatic. din cauza favorizãrii unor specii ºi a distrugerii altora. cu formele principale de relief. Amintiþi de Delta Dunãrii rezervaþie naturalã. între vieþuitoare existã relaþii. de concurenþã. amarã. plantele ºi animalele se împart în: plante ºi animale de câmpie. Între ele ºi mediu se stabilesc relaþii. plante ºi animale de munte. Folosiþi informaþiile pe care cursanþii le au de la lecþia de limba românã.

curiozitãþile notate din consultarea altor surse. lanþurile trofice identificate. Pentru îndeplinirea sarcinilor laborioase ºi care necesitã mai mult timp. vor fi încurajaþi cei care realizeazã produse finite: acvarii. diorame. planºe. insectare. file de ierbar cu plante de apã sau din vecinãtatea apei. afiºe. fiecare având o responsabilitate clar stabilitã. albume foto. De asemenea.Evaluare Se evalueazã însemnãrile cursanþilor fãcute despre mediul acvatic din zona în care trãiesc. formaþi grupe de cursanþi. fiºele de prezentare a vieþuitoarelor din mediul acvatic. referatele. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 35 .

Aceastã activitate se numeºte pomiculturã. se trateazã culturile cu erbicide. sã existe sursã de apã. Primãvara se cultivã: mazãrea. Din fructe se preparã: dulceaþã. usturoiul pentru consumul de primãvara. • sã identifice relaþii de hrãnire din aceste medii. salata. gândaci de Colorado. Suprafeþele mari se arã ºi se grãpeazã. se seamãnã. cursanþii vor fi capabili: • sã formuleze observaþii cu privire la caracteristicile grãdinii ºi ale livezii din mediul apropiat. • sã precizeze importanþa pe care aceste medii o au pentru om. buburuze. spanacul. piersicii. ridichea de toamnã. • sã denumeascã pãrþile componente ale unui pom. omizi. Primãvara sau toamna. instalarea parazãpezilor. Conþinutul informativ Grãdina este spaþiul. Pomii fructiferi au o deosebitã importanþã pentru industria alimentarã. fluturi. între el se fac poteci ºi ºanþuri de irigaþii. vinete.a. cireºii. ridichea de varã. ceapa din sãmânþã. marmeladã. se pun îngrãºãminte. vãruirea trunchiurilor. greieri. ferit de vânt ºi de schimbãri bruºte de temperaturã. vara ºi toamna . • sã amenajeze mini-grãdini. se niveleazã terenul. castraveþii. toamna . viºinii. pãsãri. Un pom este alcãtuit din rãdãcinã lemnoasã. 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . sfecla de zahãr. Livada În zonele de deal ºi de câmpie oamenii cultivã pomi. prunii. fasolea. castraveþii. pãmântul se sapã. ceapa verde. cârtiþe. piþigoi. În solarii se pregãtesc rãsaduri de: pãtlãgele roºii.vãruirea trunchiurilor. Condiþiile pentru ca un teren sã fie amenajat ca grãdinã sunt: solul sã fie fertil. pãtrunjelul. perii. insecte. Vara se cultivã: morcovii. lãcuste.a. trunchi ºi coroanã cu crengi. Dãunãtori: omizi. rozãtoare º. Toamna se cultivã: salata. dovleceii. Terenul este împãrþit în parcele. Unele plante se rãsãdesc primãvara. tãierea crengilor uscate. în funcþie de culturã. frunze. Pentru distrugerea buruienilor se prãºeºte ºi se pliveºte. ardei. caiºii. acoperirea cu frunze a rãdãcinilor. Lucrãrile din livadã: primãvara . sã fie expus la sore. stropirea cu insecticide.culesul poamelor. a florilor. delimitat de om. Primãvara sau toamna. Vieþuitoarele care trãiesc în grãdinã sunt: râme. vrãbii. a pomilor.sãpatul în jurul rãdãcinii. mãrarul. gutuii.10 Grãdina. Livada Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. • sã descrie lucrãri de amenajare ºi întreþinere a grãdinilor ºi a livezilor. aprinderea focurilor pentru prevenirea efectelor brumei. se sfãrâmã bolovanii. pentru cultivarea legumelor. melci. pepenii. varzã. coropiºniþe. Pomi roditori sunt: merii. flori ºi fructe. rândunele. • sã foloseascã în comunicare termeni explicaþi la vocabular. a fructelor. compot º. ridichea de iarnã.

descrieri ale unor practici de conservare a fructelor ºi a legumelor (se poate întocmi. activitatea practicã.. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 37 .. o minicarte de bucate cu reþete de conservare a legumelor ºi a fructelor).Evaluare Se vor evalua din proiectele tematice: fiºele de înregistrare a observaþiilor. pe grupe. Mai pot fi evaluate: colecþii de seminþe de fructe ºi legume. rezolvarea sarcinilor de la Am aflat..

formate din pini. murul în zonele de deal ºi de la poalele munþilor. (vezi lectura pag. temperaturã. pe teritoriul þãrii noastre existã: • pãduri de foioase. mesteceni. de fag. ferigi ºi animale care trãiesc ºi se hrãnesc cu acestea. alunecãri de teren. cârtiþe etc. unde cresc stejari. ºi cresc ciuperci. • sã dea exemple de hrãnire între vieþuitoarele unei pãduri. fagi.11 Pãdurile de foioase. Defriºarea produce dezechilibre: dispariþia unor plante ºi animale. O rezervaþie naturalã renumitã în România este cea din Munþii Retezat. Plantele din pãduri formeazã flora. • straturi de ierburi. cu pãduri în care predominã o anumitã specie de arbori (de stejari. • sã enumere specii de plante ºi animale din pãdurea din mediul apropiat. aluni º. iar vieþuitoarele formeazã fauna.a. De refacerea ºi protecþia pãdurilor. aluni. râme. • pãduri de conifere sau rãºinoase. frasini. • sã identifice deosebiri între frunzele unui arbore din pãdurea de foioase ºi cele ale unuia din pãdurea de conifere ºi sã le argumenteze. 44) 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • stratul de frunze sub care trãiesc furnici. sunt stratificate urmãtoarele elemente: • stratul de rocã pe care nu cresc plante. cursanþii vor fi capabili: • sã noteze propriile observaþii despre pãdurea din vecinãtate. creºterea temperaturii. implicit de sol. Pãdurile de conifere Obiectivele lecþiei La sfârºitul lecþiei. cãtina. melci º. brazi. larve de insecte. • sã enumere mãsuri de protejare a pãdurilor. Vieþuitoarele din acest mediu trãiesc fãrã ajutorul omului. umiditate.a. precum ºi de folosirea raþionalã a acesteia se ocupã ramura agriculturii silvicultura. • sã identifice riscurile defriºãrii. Conþinutul informativ Pãdurile sunt medii de viaþã naturale în care intervenþia omului este mai puþin simþitã. unde temperatura este potrivitã. Susþineþi explicaþiile de prezentarea unor imagini cu pãduri din diferite forme de relief. mãceºi. • stratul de sol (cernoziom) bogat în organisme microscopice. carpeni. molizi din zonele de munte. de mesteceni. În funcþie de relief ºi. inundaþii.) Pãdurile sunt dispuse dupã înãlþimea reliefului pe urmãtoarele trepte: Conifere Fag Stejar munþi dealuri înalte ºi munþi câmpii înalte ºi dealuri Într-o pãdure.

Stabiliþi conþinutul proiectelor tematice. referate. sugestii pentru rezolvarea unor probleme de mediu. reguli de protejare a pãdurilor. Se va aprecia participarea cursanþilor la activitãþi practice de protecþie a mediului.Nu uitaþi Anunþaþi-i pe cursanþii cã urmeazã ora de evaluare. Reluaþi întrebãrile la care nu s-au gãsit rãspunsuri. Recomandaþi-le bibliografie. studii de caz. afiºe. Evaluare Proiectele tematice vor cuprinde: fiºe de înregistrare a observaþiilor cursanþilor. pregãtiþi grilele de apreciere ºi listele de verificare ºi de inventar. creaþii literare etc. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 39 . fiºe de prezentare a vieþuitoarelor. albume cu flora ºi fauna pãdurii din mediul apropiat.

Se urmãreºte modul în care au fost realizate conexiuni între informaþii. CALITATEA PROIECTULUI a) Validitatea proiectului . selectarea informaþiei relevante. c) Elaborarea ºi structurarea proiectului vizeazã evidenþierea competenþelor demonstrate de cãtre cursant în elaborarea proiectului (acurateþea ºi caracterul ºtiinþific al informaþiilor. competenþele ºi abilitãþile de ordin teoretic ºi practic ºi maniera în care acestea se regãsesc în conþinutul ºtiinþific. dupã cerinþele privind cuprinsul sãu ºi dupã modul de realizare. este adecvat temei. care apeleazã la judecãþi de evaluare ºi aprecieri personale în susþinerea punctelor de vedere ºi a opiniilor. originalã. abordarea interdisciplinarã a informaþiei. gradul de utilitate a proiectului în sine ºi activitãþile desfãºurate de cel care l-a realizat.mãsura în care proiectul. Se urmãreºte nivelul la care proiectul este coerent. la semnificaþia ºi acurateþea datelor colectate. f) Creativitatea se reflectã în produse originale. Criteriile se vor adapta dupã specificul temei. Se urmãreºte mãsura în care cursantul opteazã pentru o strategie de lucru clasicã în finalizarea demersului sãu sau pentru o strategie ineditã. e) Creativitatea în abordarea temei . care poartã amprenta efortului autorului proiectului. capacitatea de adaptare la solicitãrile temei. corectitudinea ipotezelor ºi a concluziilor. printr-o simplã enumerare a problemelor vizate de conþinutul tematic. Nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeºte în momentul prezentãrii poate sã se situeze fie într-un plan empiric. al explicaþiei argumentate sau într-unul de ordin evaluativ. e) Greºelile sunt un criteriu semnificativ. este logic ºi argumentat. Ele trebuie clar definite pentru fiecare caz ºi negociate cu cursanþii. Pornind de la nivelul la care se pot manifesta. având în centrul atenþiei valorizare competenþelor ºi a abilitãþilor cursantului în realizarea proiectului. CALITATEA ACTIVITÃÞII CURSANTULUI a) Raportarea cursantului la tema proiectului se referã la modul în care cursantul a rãspuns prin structurarea ºi conþinutul proiectului sãu cadrului tematic în care acesta se circumscrie. c) Documentarea presupune identificarea bibliografiei necesare. Se referã la: calitatea proiectului ºi la calitatea activitãþii cursantului. fie într-un plan analitic.ANEXE Criterii generale de evaluare a proiectelor Criteriile generale de evaluare a proiectelor vor sta la baza evaluãrilor sumative de la sfârºitul unitãþilor de învãþare.se raporteazã la relevanþa conþinutului ºtiinþific.abordarea completã a temei. pânã la identificarea practicã a tipurilor de greºeli apãrute frecvent. b) Completitudinea proiectului . logica ºi argumentarea ideilor. d) Calitatea materialului utilizat de cãtre cursant . mãsura în care acesta a înþeles sarcina pe care a avut-o de realizat ºi mãsura în care ceea ce a fãcut este valid ºi relevant pentru abordarea temei. b) Performarea sarcinilor vizeazã nivelul de performanþã la care se plaseazã cursantul în realizarea diferitelor pãrþi componente ale proiectelor. inovativã. din perspectiva valorificãrii proiectului în sfera practicã a activitãþii.vizeazã gradul de noutate pe care îl aduce proiectul respectiv în abordarea tematicii proiectului sau în soluþionarea problemelor generate pe parcursul elaborãrii proiectului. g) Calitatea rezultatelor. acoperã tema propusã. d) Nivelul de elaborare ºi comunicare este criteriul dupã care se realizeazã analiza de conþinut a proiectului. coerenþa internã. corectitudinea ideilor. prin modul de concepere. Acest criteriu se coreleazã cu elaborarea ºi structurarea proiectului. cadrul didactic îºi întregeºte imaginea despre proiect în ansamblu. factual. Surprinde 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .

ca rãspuns la întrebãri. descrieri ale unor fenomene ºi caracteristici. Descrie succesiunea în care se petrec anumite fenomene. de caracteristici. Descrie anumite fenomene sau caracteristici dupã etape sau criterii proprii elaborate. pe cei care sunt potriviþi descrierii unui anumit fenomen. Descrie corect o situaþie realã observatã în mediu. Utilizeazã în descrieri enumerãri de fenomene. Selecteazã dintr-o listã de termeni. Foloseºte în descrieri concepte specifice disciplinei cunoscând sensul dat acestora prin definiþii Redã. Numele cursantului: Frecvenþa deseori uneori rareori Comportamentul Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în realitate. Denumeºte fenomene ale naturii ºi caracteristici ale mediului recunoscute în imagini grafice. având ca suport scheme ºi tabele.Modele de instrumente de evaluare Scãri de clasificare Descrierea caracteristicilor observabile ale mediului înconjurãtor. Descrie corect etapele unui experiment efectuat. Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 41 . dupã criterii date sau dupã un plan dat.

Pornind de la ipoteze ºi concluzii date. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Identificã ipotezele care vor fi verificate. κi foloseºte experienþa pentru a propune experimente care demonstreazã anumite fenomene sau caracteristici. Anticipeazã schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaþie datã. observaþii constate prin experimentare. Activitatea Da/ Nu Identificã necesarul de instrumente necesare experimentelor. elaboreazã un demers experimental. Noteazã date. Recunoaºte în realitate fenomene similare celor simulate prin experiment. Utilizeazã instrumentarul în efectuarea experienþelor. Desprinde concluzii în urma efectuãrii experimentelor.Listã de verificare ºi inventar Efectuarea de experimente. Efectueazã operaþii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris.

cei mai mulþi de apã dulce. Aici vieþuieºte 98% din fauna acvaticã europeanã. format dintr-o împletiturã de rãdãcini de plante în amestec cu resturi organice ºi sol. Ea este o câmpie în formare. izvorând din Germania. ceilalþi. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase. „pãrintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã. transformându-se în insule plutitoare de diferite mãrimi. lutra. Alãturi de stuf întâlnim menta. rogozul. formeazã la vãrsarea sa în Marea Neagrã o deltã. Delta Dunãrii apare ca o întindere de verdeaþã strãbãtutã de ºuviþe argintii. câinele enot. migrând primãvara din Marea Neagrã. adunând afluenþii din zece þãri ºi traversând patru capitale. alcãtuitã din: grinduri. bãlþi ºi lacuri. restul trecând ºi rãmânând aici pentru un timp pe perioada toamnei. nurca.mediu acvatic Dunãrea. Principalele specii sunt: stuful.6 m. precum ºi de avantajele oferite de prezenþa unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. Aici se întâlnesc 327 de specii. mlaºtini. În secolul al XV-lea Þara Româneascã ºi Moldova pierd gurile Dunãrii ºi Dobrogea. dupã ce poposise la Histria (515-513 îHr). la nord trece peste graniþa cu Ucraina. gârle. papura. Iniþial fixat. Unele se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeþelor de construcþie a cuiburilor. feriga de apã. Este „locul unde se plãmãdeºte un nou uscat” Privitã de pe Dealurile Tulcei. ostroave ºi canalele. sturionii. Pãsãrile sunt cele care au creat faima Deltei. Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Aici cuibãresc peste 81 de specii. Formaþiunea specificã stufãriilor masive este plaurul: un strat gros de 1-1. bizamul. Dintre acestea. având forma literei greceºti „∆” (delta) ºi fiind limitatã la sud-vest de Podiºul Dobrogei. Delta Dunãrii este situatã în sud-estul þãrii. Delta era un pãmânt necunoscut. dupã un traseu de 2 860 km. Delta propriu-zisã are o suprafaþã de 2 540 Km². Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintotdeauna atracþia Deltei. Între aceºtia din urmã. acestea fiind cucerite de Imperiul Otoman ºi astfel. Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot. vulpea.caraorman. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani. pãstrugile ºi scrumbiile au importanþã ºtiinþificã ºi economicã. iar la est se învecineazã cu Marea Neagrã. care împinse de vânt se deplaseazã pe suprafaþa apei. troscotul ºi plante agãþãtoare. pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. plaurul se desprinde.Lecturi didactice Delta Dunãrii .ro/ Plaur Pãstrugã Pelican Ghidul cadrului didactic • Cunoaºterea mediului III 43 . datoritã celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de cãtre fluviu. Alte informaþii despre Delta Dunãrii: http://www. în amestec cu salcia piticã. suprafaþã ce creºte anual cu 40 m. iernii ºi primãverii. În Delta Dunãrii predominã vegetaþia de mlaºtinã stuficolã. Aici trãiesc ºi porcul mistreþ. Peºtii sunt prezenþi prin 65 de specii. cuibãresc aici 218 specii. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor.

Grohotiº . Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã. râsul. cât ºi în privinþa numãrului mare de exemplare al acestor specii. iar covorul jnepenilor protejeazã pãrþile superioare ale culmilor. Alte informaþii la www.ro Genþiana Cocoºul de munte Capre negre 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . arginþica. Zãnoaga. ghintura. a fost recunoscut ca Parc Naþional încã din anul 1935. Apele cristaline ale lacurilor ºi râurilor sunt populate de pãstrãvi. sângele-voinicului. incluzând relieful glaciar (numeroase circuri. Datoritã habitatelor sale foarte diverse.arbust cu tulpinã ramificatã. Lac glaciar . rãspândit în regiunile alpine.suprafaþã locuitã de o populaþie. cu crengile plecate la pãmânt ºi cu frunze în formã de ace.Parcul Naþional Retezat Masivul Retezat. orhideea de munte. cu peste 80 de circuri glaciare.2 509 m. Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii. impresioneazã orice drumeþ. una dintre cele mai valoroase zone montane din România. cerbul.relief provenit din topirea gheþarilor sau rezultat în urma acþiunii gheþarilor în urmã cu 10 milioane de ani în urmã.) precum ºi exemplare valoroase ale faunei (capra neagrã. raritãþi ale florei etc. Lacurile glaciare din Munþii Retezat sunt: Bucura. cocoºul de munte ºi ursul pot fi adesea întâlnite. Lia. dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaþie.lac format prin topirea gheþarilor. Munþii Retezat. Dintre animale. fiind astfel primul parc naþional legal constituit din þara noastrã. în care mai mult de 60 de piscuri se avântã la peste 2 200 de metri înãlþime.îngrãmãdire de bucãþi de rocã colþuroase. Habitat . de dimensiuni variabile. crinul galben. atât în ceea ce priveºte numãrul de specii. culminând cu Peleaga . ursul. vãi ºi lacuri glaciare). naturale sau puþin modificate de intervenþia umanã. Ana. cetate de piatrã. cocoºul de munte. aici existând mai bine de o treime din flora României. Pagina poate fi multiplicatã ºi distribuitã cursanþilor. rezultate din dezagregarea stâncilor ºi prãvãlite din munþi sau aduse de gheþari. Jnepen . Dicþionar Relief glaciar . nucul sãlbatic. floarea-de-colþ. mistreþul). capra neagrã. se întinde pe 20 000 ha.Retezat. Florica. Parcul Naþional Retezat este cea mai mare rezervaþie complexã din România. Parcul Naþional Retezat adãposteºte o faunã deosebit de bogatã. marmota este ºi ea prezentã. etc. de o specie de plante sau de animale. Pãdurea îmbracã pante acoperite cu imense grohotiºuri fosile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful