Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
The educational alternative represents the dynamic element of the 3rd millennium education and
leaves the positive mark in pupil evolution. This will make him to become like an autonomous and creative
personality which learns to know, to do, live together with the others and learns to be happy.
He can manage in life using the intellectual potential, emotional and even spiritual that he has,
uncovering the knowledge through information, experimentation and responsibility.
1
pregăteşte elevul pentru viaţă, pe când în învăţământul alternativ şcoala face parte din
viaţă, cunoştinţele sunt descoperite de copil”.
Elevii sunt o lume aparte, cu individualităţi distincte, în care tu, dascăl, poţi
pătrunde căutând puncte de sprijin în sufletul lor, pentru a corecta posibile porniri
timpurii pe căi greşite, pentru a clădi OMUL.
Cunoaşterea psiho-pedagogică a elevului reprezintă premiza proiectării şi
desfăşurării unei activităţi diferenţiate şi individualizate, învăţătorul putând trece de la un
învăţământ pentru toţi la un învăţământ pentru fiecare, stabilindu-şi obiectivele lecţiei
sau unui sistem de lecţii respectând principiul accesibilităţii .În această activitate el se
ghidează după clasificarea obiectivelor pedagogice pe domenii şi niveluri de competenţe
(cognitive, afective şi psihomotorii)
2
Comisia Internaţională pentru Educaţie în sec. XXI ,care a avut coordonator pe
Jackues Delors a ajuns la concluzia că noul tip de educaţie din primul secol al mileniului
III se bazează pe patru competenţe fundamentale (stâlpi ai educaţiei):
a învăţa să cunoşti (să ştii);
a învăţa să faci;
a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi;
a învăţa să fii ( fericit).
Un proverb ebraic zice: ,,Nu-ţi lăsa copiii să se limiteze la ceea ce ştii tu, pentru
că ei s-au născut în alte vremuri’’iar Marcel Proust considera că ,,Adevărata călătorie de
explorare nu constă în a căuta noi ţînuturi ci în a privi cu alţi ochi’’. De aceea vă propun
să privim în ,,casele’’ alternativelor educaţionale existente în ţara noastră.
Pedagogia WALDORF- creată în 1919 de Rudolf Steiner ,este orientată
antropologic, ţinând seama de necesităţile şi capacităţile fiecărui individ.,, Nevoia de
fantezie, simţul pentru adevăr, simţul de răspundere –acestea sunt cele trei forţe care sunt
nervii pedagogiei.’’spunea Steiner.
Particularitaţile învăţământului Waldorf sunt centrate pe domenii:
importanţa ritmului;
învăţarea în epoci;
o şcoală fără manuale;
caietele şi instrumentele de scris;
ponderea deosebită a cursurilor artistice şi practice;
o şcoală fără note;
conducerea clasei de către învăţător dincolo de clasa a IV-a;
conducerea colegială;
materii şi activităti specifice.
Totul se bazează pe interes de învăţare, nu pe presiune exterioară. Aducând în
actul predării grija pentru cele trei componente ale fiinţei umane: gândire, simţire, voinţă,
pegagogia Waldorf uneşte gândirea analitică şi cea sintetică, intelectul obiectiv, de lucru
consecvent, cu sens şi calitativ înalt prin intermediul simţirii artistice şi morale.
Ca dovadă a eficienţei învăţării în această alternativă se pot enumera cele 24 asociaţii din
România care reprezintă interesele grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi centelor de pedagogie
curativă din ţară. Rezultatele la testele unice, la concursuri şcolare, la bacalaureat
confirmă performanţele acestui învăţământ alternativ.
Pedagogia MONTESSORI- înfiinţată în 1907 prin ,,Casa dei bambini’’,are drept
principiu de bază educaţia necesară, adecvată şi continuă. Maria Montessori-pedagog si
medic italian, consideră copilul ,,fiinţă divină ,dar neînţeleasă’şi de aceea trebuie ,,să-l
învăţăm să se adapteze la lumea nouă’’.Se urmăreşte promovarea drepturilor copilului ,
extinderea şi intensificarea educaţiei timpurii şi educarea părinţilor, formarea
deprinderilor de activitate intelectuală şi continuă ,de adaptabilitate şi de asumare a
schimbărilor. Clasa are patru arii diferite:
-viaţa practică;
-activităţile senzoriale;
-activităţile de limbaj;
- activităţile de matematică.
3
Dat fiind faptul că sistemul Montessori este în mod semnificativ diferit de cel
tradiţional, se impune un anumit plan de educaţie a părinţilor care sunt curioşi la ce este
expus copilul de până la 6 ani.
Pedagogia FREINET- iniţiată de profesorul francez Celestin Freinet- se bazează
pe o serie de principii, clar stabilite: şcoala centrată pe copil, munca şcolară motivată,
activitate personalizată, expresie liberă şi comunicare, cooperare, învaţare prin tatonare
experimentală, globalitate a acţiunii educative. Freinet este ,,o pedagogie care
responsabilizează la maxim şi îi învaţă pe copii respectul faţă de alţii’’(Denise Lelouard
Fouquer-corespondenta sectorului internaţional al Institutului Cooperativ al Şcolii
Moderne din Franţa).
Tehnicile folosite în cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul şcolar, corespondenţa
şcolară, ancheta documentară, exprimarea plastică, exprimarea corporală, creaţia
manuală, exprimarea dramatică, textul liber şi ieşirea şcolară. Instrumentele pedagogiei
Freinet sunt: fişiere autocorective, fişiere documentare, planul de muncă individual,
brevetul, autoevaluarea, evaluarea. Formele de organizare a colectivului de elevi sunt:
clasa cooperativă, munca în echipă, şi,,Trăieşte-ţi proiectul!’’.
Tipologia educaţiei promovate de Freinet este învăţarea centrată pe rezolvarea
unor probleme de către grupurile de copii aflate sub îndrumarea cadrelor didactice.
Munca în grupuri mici este considerată drept mijlocul fundamental de educaţie. Formarea
grupurilor se face la alegerea copiilor şi durează 3-4 săptămâni. Neintervenţia
educatorului îi va permite copilului să conştientizeze pentru prima dată valoarea sa ca
membru al unui grup ca şi valoarea celor cu care colaborează.
Elevul are libertatea de a face ce crede că are nevoie mai multă în acel moment,
pedagogia Freinet pornind de la ideea că orice copil poate deveni cel mai bun într-un
anumit moment al existenţei sale.
Literatura de specialitate din străinătate observă de-a lungul timpului aplicabilitatea
acestui tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal.
Alternativa STEP BY STEP
Programul Step by Step este destinat copiilor de la naştere şi până la vârsta de 13
ani, precum şi familiilor acestora. În România, programul a debutat în 1994 sub numele
de Head Start, care, în 1995 a luat numele de Step by Step, la iniţiativa Fundaţiei Soros
pentru o Societate Deschisă, prin semnarea unei Convenţii cu Ministerul Educaţiei
Naţionale. Începând din martie 1998 programul este continuat de ’’Centrul Step by Step
pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională’’ care oferă noi metode ca o continuare a
viziunii de educare a generaţiilor viitoare în vederea unei participări active în cadrul
societăţilor deschise.
Programul Step by Step creează temelia atitudinilor, cunoştinţelor şi deprinderilor
de care copiii vor avea nevoie în rapida schimbare a timpurilor viitoare. Programul este
conceput în spiritul respectului faţă de necesităţile specifice fiecărei ţări şi tradiţiilor
culturale, în spiritul respectării Drepturilor Omului şi Convenţiei Drepturilor Copilului.
Alternativa educaţională Step by Step respectă curriculum-ul naţional, standardele
naţionale, este adaptat culturii locale şi, în acelaşi timp, integrează standardele şi cele mai
bune practici internaţionale din domeniul educaţiei.
Programul promovează educaţia centrată pe copil, predarea orientată după nevoile
şi interesele copilului, învăţarea organizată în centre de activitate, implicarea familiei şi
4
comunităţii în educaţia copiilor, respectarea şi aprecierea diversităţii umane, susţinerea
incluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa educaţională Step by Step are misiunea de
a dezvolta în fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a-şi forma o gândire critică, a
face opţiuni şi a avea iniţiativă, a defini şi a rezolva o problemă, a comunica uşor cu
semenii, a-i înţelege şi a negocia.
La şcolile Step by Step fiecare clasă are câte două învăţătoare care încurajează
pe elev ,,să înveţe a învăţa’’ şi a înţelege. ,,Umăr la umăr’’ alături de învăţător , elevul
reuşeşte să parcurgă materia din curriculum având însă mai multă deschidere, mai mult
curaj, mai multă dezinvoltură şi iniţiativă.
Alternativa Step by Step nu distruge învăţământul românesc, ci încearcă să facă
din elevii săi oameni cu orizonturi largi, oameni care vor şti să lucreze în echipă şi să
obţină profituri de invidiat. Se are în vedere aptitudinile elevilor ce trebuie valorificate la
orice moment al programului şcolar şi se pune accent pe inteligenţele multiple.
Învăţământul în această alternativă oferă un nou model educaţional care aderă la
individualizarea procesului de predare, ce respectă eforturile şi capacităţile intelectuale
ale fiecărui elev în parte în strădania lui de a-şi însuşi cunoştinţele. Într-un mediu cât mai
familial posibil (confort, materiale didactice , papetărie din belşug, mijloace de informare
audio-vizuale, electronice) se înlătură barierele psihologice, sociale, emoţionale, dându-i
astfel copilului posibilitatea de a gândi liber, de a se manifesta deschis, sincer, critic şi
autocritic, de a se corecta în comportament. Elevii îşi dezvoltă astfel autonomia,
iniţiativa, autocontrolul, fac alegeri, ba chiar mai mult contribuie la stabilirea regulilor
clasei şi la luarea deciziilor.
Pe tot parcursul activităţii şcolare zilnice, elevul este stimulat să adopte o
atitudine activ-participativă, care îl va ajuta să dobândească cunoştinţe solide, să îşi
dezvolte gândirea şi trăsăturile pozitive de caracter.
Scopul pe termen lung al Programului Step by Step este consolidarea de deprinderi
de învăţare pe viaţă. În calitate de educatori, ne revine responsabilitatea de a-i îndruma pe
elevi în consolidarea unor deprinderi de învăţare pe termen lung. Aceste deprinderi sunt
identificabile prin următoarele cinci caracteristici:
I. Creativitatea
Dorinţa de a-şi asuma riscuri frecvenţa
Spontaneitatea originalitatea
Manifestarea dorinţei de a face explorări simţul umorului
Capacitate analitică flexibilitatea
II Productivitatea
Spirit organizatoric capacitatea de a face estimări
Consecvenţă concentrare
Perseverenţă motivaţie
Iniţiativă capacitate analitică
III Curiozitatea
Manifestarea dorinţei de a face explorări experimentare
Dorinţa de a cunoaşte natura gândire abstractă
Capacitate analitică capacitatea de a face
estimări
IV Cooperarea
5
Chibzuinţă atitudine pozitivă
Sentimentul apartenenţei la grup responsabilitate
V Empatie
Toleranţa înţelegere
Dorinţa de a-şi împărtăşi opiniile răbdare
Acceptarea celorlalţi chibzuinţă
6
descurce, să se adapteze şă să dovedească ceea ce ştie a face . Deşi asistăm la o migrare a
familiilor româneşti, meritul elevilor care au învăţat în alternative educaţionale este că se
adaptează uşor la învăţământul din ţările Uniunii Europene, dovedind flexibilitate si
capacitate intelectuală deosebită.
Aceste tipuri educaţionale merită atenţia noastră, dar societatea românească este
doar la stadiul de obişnuire cu astfel de concepte , iar până la asimilarea lor deplină este
nevoie de timp.
BIBLIOGRAFIE: