1.

1 Descrierea Programului Operațional Infrastructură Mare 2021-2027

POIM 2021-2027 a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în
Acordul de Parteneriat 2021-2027 şi în acord cu CSC şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei
Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu PNR şi
RSŢ, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus
de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea
unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de
Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel
naţional: Infrastructura şi Resursele. Având în vedere gradul ridicat de corelare şi complementaritate,
precum și experienţa perioadei 2021-2027, promovarea investiţiilor în domeniul infrastructurii şi
resurselor vor fi finanţate în cadrul unui singur program având ca obiectiv global:

Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde europene, în

vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de siguranță şi utilizare
eficientă a resurselor naturale.

POIM adresează nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia
mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică,
contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, prin
finanţarea a 4 din cele 11 obiective tematice din Regulamentul nr. 1303/2013:

 OT4, prin susținerea producției de energie din surse regenerabile, măsurilor de eficienţă
energetică, introducerea tehnologiilor de tip smart;
 OT5, prin finanţarea măsurilor de prevenire și protecție împotriva riscurilor naturale, menite să
atenueze şi să combată efectele schimbărilor climatice, și consolidarea capacităţii de intervenţie
în domeniu;
 OT6, prin promovarea investiţiilor în sistemele de apă şi apă uzată, managementul integrat al
deşeurilor, protecţia biodiversității şi monitorizarea calităţii aerului;
 OT7, prin sprijinirea investiţiilor în infrastructura pentru toate modurile de transport, precum şi
transportul de energie.

Nevoile identificate şi priorităţile de dezvoltare propuse sunt relevante pentru RSŢ formulate de
Consiliul UE raportat la Programul Naţional de Reformă în 2014, respectiv:

 accelerarea reformei guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul

transporturilor şi creşterea eficienței acestora
 îmbunătăţirea integrării transfrontaliere a rețelelor de energie și permiterea, cu titlu prioritar, a
fluxurilor inverse fizice în interconexiunile de gaze.
Având în vedere nevoile de dezvoltare identificate prin POIM, strategia de finanţare este structurată pe
opt axe prioritare, după cum urmează:

Infrastructură de transport

 AP1. Îmbunătățirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul;

 AP2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi efficient;

Grupul ţintă principal: Utilizatorii infrastructurii rutiere (populaţia, operatorii de transport rutier, agenţii
economici)

Tipuri de beneficiari:

 Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes naţional, cu atribuţii în dezvoltarea

proiectelor de investiţii, Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri din cadrul Companiei
Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, precum și autorități publice locale.
 Intervenţiile vizând dezvoltarea reţelei TEN-T vor fi promovate, după caz, prin acţiuni integrate
care vor conţine, pe lângă construcţia/modernizarea tronsonului vizat, elementele necesare ce
impun asigurarea unui serviciu de transport cu o calitate sporită şi în parametrii adecvaţi de
siguranţă (sistemele telematice ITS, iluminat public, perdele forestiere şi alte măsuri de
siguranţă, infrastructura verde prevăzută prin acordul de mediu – după caz). 

Protecţia mediului şi managementul riscurilor

 AP3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor;

 AP4. Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii
aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric;
 AP5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor;

Grup ţintă:

 populaţia suplimentară (faţă de cea acoperită în prezent de sistemele integrate de management

al deşeurilor), la nivel judeţean.
 gospodării individuale şi persoane juridice (ce exercită o activitate de natură comercială sau
industrială)

  Tipul de beneficiar

Pentru acțiuni care vizează deșeurile municipale:

 Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene/ Municipiul Bucureşti.

 Primăriile de sector, pentru acțiunile de extindere a sistemului de colectare separată și sortare a
deșeurilor municipale, conform Legii nr. 101/2006.  Investițiile sectoarelor vor fi în conformitate
cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul
 Municipiului București aprobat prin Hotărârea Consiliului General  nr. 455/27.08.2019 și vor
asigura fluxul de deșeuri pentru investițiile municipiului București de tratare a biodeșeurilor
colectate separat și a deșeurilor colectate în amestec.
 Administrația Fondului de Mediu (AFM), pentru acțiuni care vizează închiderea depozitelor
neconforme de deșeuri municipale.

Energie curată şi eficienţă energetică

 AP6. Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu
emisii scăzute de carbon;
 AP7. Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele
selectate;
 AP8. Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale.

Tipurile de beneficiari specifici:

- Societăţi comerciale din industrie, cu consumuri de peste 1.000 tep/an (definite drept mari
consumatori de energie, conform ANRE), pentru care trebuie implementate aceste sisteme în
vederea identificării rapide a soluţiilor imediate de reducere a consumurilor şi pentru care
trebuie să existe un instrument puternic de cuantificare a efectelor pozitive a aplicării măsurilor
de creştere a eficienţei energetice.

Acest tip de acţiune este dedicat beneficiarilor, din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, care
produc energie utilizând resurse regenerabile în vederea furnizării acesteia spre comercializare sau în
sistem centralizat / consum propriu al UAT, pentru energie termică.

Acţiunile sunt dedicate următoarelor tipuri de beneficiari:

Producţie

 Unităţi administrativ teritoriale în raza cărora există potenţial de utilizare a resurselor de energie
regenerabile de tip geotermal sau biomasă/biogas;
 Societăţi comerciale care au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării.

Distribuţie

Operatori de distribuţie/transport a energiei electrice care preiau energie produsă din resurse
regenerabile de energie.

- Operatorii de distribuţie concesionari ai serviciului public de energie electrică, care se supun

obligaţiilor de implementare a contorizării inteligente în proporţie de 80% până în 2020
 (conform Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare
inteligentă a energiei electrice).

Contribuţia POIM la Strategia Europa 2020. POIM contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Europa
2020 prin obiectivele identificate, răspunzând și provocărilor identificate în iniţiativa ”O Europă a
resurselor eficiente”. Abordând problemele infrastructurii de transport, POIM contribuie la aceste
obiective prin asigurarea premiselor necesare creșterii competitivității, susținând astfel investițiile în
creșterea competitivității finanțate prin celelalte PO, prin promovarea coeziunii teritoriale, asigurând
interconectarea teritoriului naţional la rutele internaţionale şi interconectivitatea regională; eficienţei,
prin eliminarea blocajelor şi întârzierilor cu impact asupra mediului economic şi social; durabilităţii, prin
promovarea modurilor de transport durabile și a măsurilor de eficientizare a consumului de energie.

Prin măsurile de prevenire și gestionare a riscurilor şi de adaptare la schimbările climatice, dar şi prin
investiţiile vizând infrastructura de mediu, protejarea resurselor naturale este un deziderat major, POIM
contribuind atât la asigurarea durabilităţii, prin protejarea resurselor de apă, promovarea utilizării
deşeurilor pentru producţia de materii prime alternative şi protecţia biodiversităţii şi a solului, dar şi la
combaterea sărăciei prin asigurarea unor condiţii de viață decente (accesul la apă şi canalizare şi la un
mediu curat). Din perspectiva obiectivelor în domeniul energiei şi eficienţei energetice, POIM contribuie
la atingerea ţintelor, promovând investiţii cu impact direct asupra acestor ţinte; măsurile de eficiență
energetică în industrie contribuie, alături de investițiile în modurile de transport durabil, la reducerea
consumului de energie și implicit, la reducerea emisiilor GES.

Campaniile de comunicare publică derulate în contextul proiectelor finanţate de Uniunea Europeană au

un mare grad de complexitate, dictat de necesitatea de a respecta regulile stabilite de finanţator, pe de
o parte, şi de principiile unei campanii de succes, pe de altă parte. Regulile impuse de finanţator
presupun utilizarea unor modalităţi convenţionale de comunicare (elaborarea şi diseminarea
materialelor informative, realizarea şi difuzarea spoturilor TV şi radio etc.), ceea ce nu garantează
întotdeauna obţinerea efectului dorit, adică modificarea comportamentelor în vederea adoptării unor
practici, politici şi idei noi, considerate benefice pentru individ şi pentru societate.
Inițiatorii campaniei de marketing sunt reprezentați în cazul acesta de către funcționarii publici ai
Direcției Generale Programe Infrastructură Mare, inițiatori ce au abilitatea de a determina publicul-țintă
să conștientizeze o anumită problemă socială prin intermediul activităților riguros planificate dar si
pentru rezolvarea unei probleme prin încurajarea unor comportamente considerate benefice pentru
individ și pentru societate.