Obiective

O1. Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin
investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și
rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean.

O2. Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și

urbană la nivelul autorităților publice locale.

Reforme
R1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă

Aprobarea și intrarea în vigoare a legislației în domeniul mobilității urbane durabile

Crearea structurii pentru acordarea de asistență tehnică pentru elaborarea PMUD
R2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă

Aprobarea și intrarea în vigoare Legii zonelor metropolitane

Aprobarea și intrarea în vigoare a Politicii urbane a României (PUR)
R3. Crearea cadrului de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții
administrative în zonele rurale funcționale

Aprobarea și intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ pentru

stabilirea unor consorții administrative în zonele rurale funcționale
R4. Imbunătățirea calității locuirii

Aprobarea și intrarea în vigoare a Strategiei naționale a locuirii (SNL) și a planului de acțiune pentru
a reduce lipsa severă de locuințe
R5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și
Construcțiilor

Aprobarea și intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

Crearea platformei digitale urbane de date interoperabile
Investiții
I1. Mobilitata urbană durabilă (intervenție susținută de reforma R1. Crearea cadrului pentru
mobilitate urbană durabilă)
I1.1. Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante);
I1.2. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS/alte infrastructuri TIC;
I1.3. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare vehicule electrice;
I1.4. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – infrastructurii pentru biciclete la nivel
local/metropolitan.
I2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ (intervenție
susținută de reforma R4. Îmbunătățirea calității locuirii)

I3. Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de
către unitățile administrativ-teritoriale, intervenție susținută de reformele R2. Crearea cadrului de
politici pentru o transformare urbană durabilă și de R3. Crearea cadrului de politici pentru o
transformare rurală durabilă: instituirea consorțiilor administrative în zone rurale funcționale

I4. Elaborarea / actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de

urbanism (intervenție susținută de reforma R5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul
Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor)
I1.4. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – infrastructurii pentru biciclete la nivel
local/metropolitan.

Politica europeană de promovare a transportului alternativ este parte a unor politici integrate de
transport pentru toate modurile de transport și trebuie consolidată prin alte politici, cum ar fi cele de
planificare teritorială, de dezvoltare urbană durabilă și de dezvoltare socio-economică, toate
acestea fiind intercondiționate.
Promovarea utilizării bicicletei ca mijloc de transport alternativ atât în mediul urban cât mai ales în
afara lui este considerată a fi una dintre cele mai accesibile și eficiente măsuri în promovarea
mobilității urbane durabile, respectiv a unui sistem de transport eficient, integrat și inclusiv.
Grupul de experți al Federației Europene de Ciclism a elaborat în anul 2017 un proiect intitulat “EU
Cycling Strategy. Recommendations for Delivering Green Growth and an Effective Mobility in 2030”
ce reprezintă rezultatul unei revizuiri sistematice a tuturor politicilor UE legate de ciclism, fiind
conceput special pentru a inspira Comisia Europeană să-și dezvolte propria strategie de ciclism,
evitarea fragmentării în dezvoltarea politicilor relevente în cadrul instituțiilor UE și evitarea
deficiențelor înregistrate în elaborarea strategiilor/planurilor privind utilizarea bicicletei. Principalele
obiective vizează6: 1) Ciclismul ar trebui să fie un partener egal în sistemul de mobilitate; 2)
Creșterea utilizării bicicletei în UE cu 50% în medie în perioada 2019/2020 – 2030; 3) Reducerea la
jumătate a ratei deceselor înregistrate la nivelul bicicliștilor sau a răniților grav (în km parcurși pe
bicicletă) în perioada 2019/2020 – 2030; 4) Creșterea investițiilor UE în infrastructura pentru
biciclete la 3 miliarde de euro în perioada 2021-2027 și la 6 miliarde de euro în perioada 2028-
2034. Miniștrii transporturilor, sănătății și mediului ai statelor din regiunea paneuropeană, reuniți la
Viena cu ocazia celei de-a cincea reuniuni la nivel înalt privind transporturile, sănătatea și mediul,
au adoptat în anul 2021 primul Master Plan PanEuropean pentru Promovarea Ciclismului.
În conformitate cu Protocolul de colaborare încheiat între MDLPA și Organizația pentru Promovarea
Transportului Alternativ în România (OPTAR), înregistrat cu nr. 53507/07.06.2016, a fost elaborat
Ghidul de proiectare a infrastructurii pentru biciclete, document ce este propus a fi aprobat prin
Ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și al ministrului
transporturilor și infrastructurii. De asemenea, documentul este precondiție pentru amenajarea a
1.091 km de piste pentru biciclete – ținta Investiției I.1.4 din Componenta 10. Fondul local a Planului
Național de Redresare și Reziliență.

I.1.4. Mobilitatea urbană durabilă - asigurarea de piste pentru biciclete şi alte vehicule electrice
uşoare la nivel local/metropolitan Activităţi eligibile:  Lucrări de construcţie pentru
realizarea/modernizarea infrastructurii pentru biciclete/mijloace de transport nemotorizate: piste
pentru biciclete, inclusiv pasaje şi poduri de-a lungul acestora.  Lucrări de construcţie pentru
refacerea străzilor/trotuarelor în zona adiacentă în care au fost realizate pistele pentru biciclete
(refacerea carosabilului/înlocuirea bordurilor) - în limita a 10% din valoarea proiectului.  Lucrări de
construcţie pentru montarea echipamentelor de protecţie.  Lucrări de construcţie pentru montarea
echipamentelor de semnalizare.  Obţinerea şi amenajarea terenului.  Achiziţia echipamentelor
de protecţie şi a echipamentelor de semnalizare.  Activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică:
cheltuieli pentru (documentaţii suport) şi obţinere avize, acorduri, autorizaţii.

Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este o șansă

istorică, un proiect național care aduce reformele necesare dezvoltării reale a unei țări europene din
era verde și digitală. Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este
conceput așa încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de
dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ
țara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume. Obiectivul general al PNRR
al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al MRR3, așa cum este inclus în
Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4.
Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor
programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de
criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu
fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Obiectivul specific al PNRR este și el corelat
cu cel al mecanismului, detaliat în Regulament, și anume de a atrage fondurile puse la dispoziție de
Uniunea Europeană prin NextGenerationEU în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de
reforme și investiții.