DOCUMENTAREA PRIVIND METODOLOGIILE DE ELABORARE A PLANURILOR DE AMENAJARE A

TERITORIULUI

1.1. Contextul european și național

1.2.1. Contextul european și documentele de referință

Documentele strategice care stabilesc cadrul implementării Strategiei Europa 2020, obiectivele 2020
la nivel european și care îndrumă acțiunile statelor membre UE spre atingerea acestor obiective sunt:

1. Comunicarea Comisiei Europene COM (2010) 2020 final EUROPA 2020 – O strategie pentru
creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii ;

2. Orientările integrate Europa 2020: Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului privind Orientările
generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (orientări
actualizate în 2015), respectiv Decizia (UE) 2018/1215 a Consiliului privind orientările pentru politicile
de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (orientări actualizate în 2018) .

Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre UE își sincronizează politicile
economice și financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE și prin care este
formalizat procesul de monitorizare a implementării Strategiei Europa 2020 este Semestrul
european. Punerea în aplicare a prevederilor strategiei prin exercițiul Semestrului european este
atent urmărită la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European.

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel național a

reformelor structurale necesare pentru a accelera creșterea economică inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. Programele Naționale de Reformă (PNR) reprezintă obligația fiecărui stat
membru UE de a translata la nivel național obiectivele Europa 2020.

II. Orizont Europa 2021-2027

Uniunea Europeană își consolidează coeziunea economică, socială și teritorială cu scopul de a

promova o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul său. UE vizează în special să reducă disparitățile
dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Printre regiunile avute în vedere, o atenție
deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor
afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai
nordice, cu o densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și
muntoase.

În mai 2018, Comisia Europeană a venit cu o serie de propuneri de regulamente privind politica de
coeziune după 2020. Unul dintre principalele obiective ale acestei reforme este simplificarea
procedurilor și mărirea eficacității investițiilor UE. Cele 11 obiective tematice ale politicii de coeziune
pentru perioada 2014-2020 au fost înlocuite cu cinci obiective în materie de politică pentru FEDR,
FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM:

a. Europă mai inteligentă – o transformare economică inovatoare și inteligentă;

b. Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon;

c. Europă mai conectată – mobilitate și conectivitate TIC regională;

d. Europă mai socială, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

e. Europă mai apropiată de cetățeni – dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și
de coastă prin inițiative locale.

III. Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă

Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă a pus obiectivul privind obținerea unor rate
ridicate de ocupare a forței de muncă pe picior de egalitate cu obiectivele macroeconomice de
creștere și stabilitate economică.

Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă a fost revizuită în 2002 și relansată în 2005,
punându-se accentul pe creștere economică și crearea de locuri de muncă.

IV. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

FEDR are două obiective principale, și anume:

- investiții în creșterea economică și locuri de muncă - pentru consolidarea pieței muncii și a

economiilor regionale;

- cooperarea teritorială europeană – pentru a consolida cooperarea transfrontalieră, transnațională

și interregională din Uniunea Europeană.

Resursele alocate pentru primul obiectiv au fost acordate unor regiuni care fac parte din trei categorii
diferite:

- regiunile mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor depășește 90 % din media UE;

- regiunile de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor se încadrează între 75 % și 90 % din media pe
UE;

- regiunile mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din media UE.

FEDR sprijină, de asemenea, dezvoltarea urbană sustenabilă. În perioada 2014-2020, o cotă de cel
puțin 5% din fondurile alocate din FEDR pentru fiecare stat membru trebuie să fie rezervată acțiunilor
integrate în favoarea unei dezvoltări urbane sustenabile, care să trateze provocările economice, de
mediu, climatice, demografice și sociale ce afectează zonele urbane.

http://www.europeanrealestateforum.eu/economy/

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Real_estate_activity_statistics_-
_NACE_Rev._2#Structural_profile

https://www.imf.org/en/News/Articles/2015/09/28/04/53/sp060514

https://www.imf.org/en/News/Articles/2015/09/28/04/53/sp060514
1.2.2. Contextul național și documentele de referință

Din punct de vedere al dezvoltării naționale și în vederea implementării master-planurilor europene

sunt semnificative următoarele:

I. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), aprobat în 5 octombrie 2016 de

către Guvern. Scopul documentului este de a asigura un cadru integrat de planificare
strategică care să orienteze procesele de dezvoltare a teritoriului național. Misiunea
acestuia este de a asigura o dezvoltare policentrică și un echilibru între nevoia de
dezvoltare și avantajele competitive ale teritoriului național în context european și
global.
II. Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030,
corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale, în
profil inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a capitalului
natural.
III. Planul Național de Dezvoltare (PND) - În ceea ce privește strategia PND, având în vedere
obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare față de UE și pornind de la o
analiză cuprinzătoare a situației socio-economice actuale, au fost stabilite șase priorități
naționale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii și sub-domenii
prioritare.
IV. Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) este, de asemenea, un document strategic
prin care se stabilesc prioritățile de intervenție ale Fondurilor Structurale și de Coeziune
în perioada 2007-2013. Documentul face legătura între prioritățile naționale de
dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare și prioritățile la nivel european.
V. Cadrul Strategic Comun 2014-2022 transpune obiectivele și țintele strategiei Uniunii
Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în acțiuni cheie
pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de
Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru
Pescuit și Afaceri Maritime. Autoritățile naționale și regionale vor utiliza respectivul
cadru ca baza pentru elaborarea „acordurilor de parteneriat” cu Comisia.
VI. Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027 (PDR Centru) reprezintă principalul
document de planificare și programare elaborat la nivel regional și asumat de către
factorii de decizie din Regiunea Centru.
PDR Centru 2021-2027 se raportează, în același timp, la obiectivele stabilite la nivel
național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene
pentru perioada 2021-2027, în angajamentele internaționale ale României și în
strategiile naționale pentru perioada următoare. PDR Centru urmărește pe tot parcursul
său firul roșu reprezentat de cele cinci priorități definite prin Noua Politică de Coeziune a
Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: inovare, digitalizare, transformare
economică, reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor climatice,
creșterea gradului de conectare prin dezvoltarea rețelelor de transport și de internet,
incluziune socială prin creșterea accesului la educație, ocupare și la servicii de sănătate
de calitate și, nu în ultimul rând apropierea de nevoile concrete ale comunităților.
VII. Strategia de Dezvoltare Durabilă 2014-2024 a Orașului Ghimbav (reactualizare 2016 și
2018)
Scopul strategiei este acela de a crea un instrument operațional, în baza căruia, Consiliu
Local Ghimbav în parteneriat cu Consiliul Județean Brașov, Agenția Metropolitană Braşov
şi ADR Centru Alba Iulia să își capitalizeze investițiile realizate până în prezent, să-și
definească obiectivele şi prioritățile de dezvoltare ale acestui teritoriu pentru perioada
2014-2024 și să le transpună în proiecte strategice, realiste și cât mai uşor de realizat.
Documentul supus consultării publice şi aprobării lui, conţine o analiză-diagnostic a
situaţiei actuale, însoţită de o trecere în revistă a perspectivelor şi tendinţelor de viitor.
VIII. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este un document strategic și un
instrument al politicii de dezvoltare, având ca principal scop satisfacerea nevoilor de
mobilitate ale persoanelor și agenților economici din orașe și împrejurimile acestora
pentru a crește calitatea vieții, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor
europene privind protecția mediului și eficiența economică.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Orașului Ghimbav asigură punerea în aplicare a
conceptelor europene de planificare și management pentru mobilitatea urbană durabilă,
adaptate la condițiile specifice ale Zonei Metropolitane Brașov și ale Orașului Ghimbav.
Planul include lista măsurilor de optimizare a mobilității pe termen scurt, mediu și lung.
Obiectivele fundamentale ale PMUD sunt:
1. Accesibilitatea - Asigură punerea la dispoziție pentru toți cetățenii a opțiunilor de
transport care permit accesul la destinații și servicii cheie;
2. Siguranța și securitatea - Asigură îmbunătățirea siguranței și securității persoanelor și
agenților economici;
3. Mediu - Reducerea poluării chimice a aerului, a poluării sonore, a emisiilor de gaze cu
efect de seră și a consumului de energie;
4. Eficiența economică - Îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de
persoane și mărfuri;
5. Calitatea mediului urban - Sporirea calității mediului înconjurător și al designului
urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății.

În România piața imobiliară rezidențială înseamnă peste 8 milioane de locuințe

majoritatea fiind construite înaninte de 1989 când dezvoltarea urbană era reglementătă
de alte condiții. O bună parte a cestor locuințe sunt astăzi în proprietate perivată cea ce
face ca populația să dețină 98% din fondul locativ ocupând locul I la nivelul UE .

1.2.3. Bune practici în planificarea urbană și teritorială

Dinamica spațială a unui oraș este un fenomen continuu ce influențează direct evoluția
orașului. Deși există o serie de aspecte care sunt mai puțin controlabile, nu trebuie
pierdută din vedere monitorizarea periodică a dinamicii spațiale a orașului. Este
necesară urmărirea periodică a documentelor de amenajare teritorială și urbanism și
acționat strategic de fiecare dată când se observă că tendința de evoluție a orașului se
îndreaptă într-o altă direcție față de aceea a unei dezvoltări echilibrate, armonioase și
sustenabile.
O provocare în sustenabilitatea urbană este dezvoltarea de politici cuprinzătoare care să
se bazeze pe o înțelegere amplă și cuprinzătoare a factorilor care influențează relația
dintre funcționalitatea orașelor și mediul înconjurător, pornind de la ideea că la baza
dezvoltării unei localități stau resursele naturale și modul în care sunt gestionate acestea
în favoarea creșterii economice locale, dezvoltării societății și conservării biodiversității.
Chiar dacă există orientări metodologice care permit urmărirea unui ”fir roșu” al
procesului de planificare strategică, sunt necesare abordări diferite în funcție de
specificul și dimensiunea fiecărui oraș.
Competitivitatea și coeziunea socială, doi piloni principali pentru o Uniune Europeană
durabilă și prosperă, sunt în centrul analizei și modelării economice regionale.
Evaluarea impactului economic al politicilor regionale este o sarcină complexă. Aceasta
afectează o gamă largă de variabile macroeconomice, inclusiv PIB-ul, ocuparea forței de
muncă, productivitatea, deficitul bugetar și balanța comercială, care sunt interconectate
și afectate de un număr mare de factori externi.
Proiecțiile economice și demografice sunt importante pentru evaluarea impactului
teritorial. Comisia Europeană publică periodic previziuni la nivel de țară, care sunt
utilizate, de exemplu, pentru a evalua impactul economic și bugetar al îmbătrânirii
populației în Europa. Cu toate acestea, acest nivel de defalcare geografică nu pare
suficient pentru a evalua domeniile de politică cu o puternică dimensiune teritorială.
Centrul de cunoștințe pentru politici teritoriale oferă proiecții demografice și economice
regionalizate care sunt în concordanță cu proiecțiile de referință ale UE. Regionalizarea
se bazează pe un set de ecuații legate, care integrează ipoteze privind creșterea
regională viitoare și sunt estimate într-un mod dinamic și recursiv, asigurând în același
timp coerența deplină cu totalul țării din proiecțiile de referință. Ipotezele de creștere se
bazează pe datele istorice disponibile.
Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre UE își
sincronizează politicile economice și financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse
la nivelul UE și prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării
Strategiei Europa 2020 este Semestrul european. Punerea în aplicare a prevederilor
strategiei prin exercițiul Semestrului european este atent urmărită la nivel european în
cadrul reuniunilor Consiliului European.
Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel
național a reformelor structurale necesare pentru a accelera creșterea economică
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Programele Naționale de Reformă (PNR)
reprezintă obligația fiecărui stat membru U.E. de a translata la nivel național obiectivele
Europa 2020.
Pentru a face vizibilă Strategia Europa 2020 în România și pentru a asigura transparența
implementării acesteia, autoritățile publice responsabile cu aplicarea reformelor
structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toți factorii interesați.

Modelul Florența pentru planificare urbană durabilă

Proiectul Be.Long se adresează studenților străini și din afara amplasamentului,
lucrătorilor creativi, persoanelor care încep să se regrupeze și rezidenților temporari și
caută să genereze un sentiment de „apartenență” la oraș. Proiectul își propune să
repopuleze centrul istoric cu următoarea generație de rezidenți și închirieri pe termen
mediu și lung. Inițiativa va acționa, de asemenea, ca un exercițiu de colectare a datelor
pentru a monitoriza piața închirierii pe termen lung din centrul orașului.
Deși studenții de peste mări formează un segment considerabil al publicului țintă,
platforma a fost, de asemenea, concepută ca un instrument aplicabil lucrătorilor de
pornire și cetățenilor / lucrătorilor temporari care vin în oraș pentru o perioadă limitată
de timp. De asemenea, este destinat lucrătorilor inteligenți și nomazilor digitali au
devenit mai relevanți cu Covid-19.
Studiile sugerează că posibilitățile oferite de lucrul la distanță au determinat 37% din
forța de muncă din lume să ia în considerare mutarea locației. Destinația Florența este
dornică să promoveze Florența ca o destinație inteligentă pentru aceste noi rase mobile
de angajați.

http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2019/12/
raport_piata_imobiliare_si_serv_conexe-1.pdf
https://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/286931/ce-spune-bnr-despre-piata-
imobiliara-din-romania.html#gref