Bazele Sectorului Public

Tema de control 1 - studiul de caz - AFSU

1. Cadrul. Care au fost condițiile sociale, economice, și, în special, cele politice
ale mediului în care a avut loc cazul menționat.

Cazul AFSU:

- cadrul social este reprezentat în special de neîncrederea în entitatea AFSU;

- cadrul politic este reprezentat de conducere Guvernului Federal, apoi
schimbarea administrației Bush-Clinton;

Cazul prezentat reprezintă o situație de criză prost gestionată pe fondul unei

calamități naturale, si anume a uraganului Andrew din august 1992.

2. Participanții. Ce persoane, organizații interesate, părți au fost implicate în

acest caz.

În acest caz au fost implicate următoarele entități, cât si persoane, si anume: AFSU
– Agenția Federală pentru Situații de Urgență, Președintele Bush, Ministerul
Transporturilor, Ministrul Transporturilor – Card Andrew, Garda Națională,
Departamentele de pompieri și poliție din districtul Dade și Guvernatorul Chiles.

3. Problemele. Identificați și descrieți principalele întrebări și probleme

abordate în studiu.

Principalele probleme identificate au fost: birocrația agravată de incompetență,

numirile din considerente politice a persoanelor fără experiență în funcții cheie ale
entitații publice.
Orientarea într-o direcție greșită a principalei misiunii a AFSU, instituția având alte
preocupări, altele decât cele pentru care era vizată.

Statul Florida nu a solicitat ajutorul în timp util astfel evitând cele întâmplate,
refuzând până și ajutorul federal.

AFSU nu a trimis nicio echipă de evaluator pentru a estima pagubele calamității și

prejudiciile.

4. Deciziile cheie. Enumerați deciziile cheie luate, cine le-a luat și explicați cum
au fost luate, A fost oare important momentul luaării deciziei? Ce acțiuni
alternative au fost ignorate?

- Președintele Bush decide formarea unei echipe operative condusă de ministrul

trasporturilor Andrew Card;
- Zborul spre Florida, având ca scop identificarea și estimarea daunelor;
- Semnarea ordinului de către Președintele Bush privind dislocarea trupelor
armatei pentru construirea de adăposturi și distribuirea de alimente, dar si
pentru oferirea de asistență medical victimelor uraganului.

AFSU avea alte prioritati care îngreunau și încetineau misiunile mediate de

reacție la dezastre naturale. Aceștia se concentrau și cheltuiau jumatate din
buget pe misiunea din 1979, de a pregati un atac nuclear.
Datorită slabei pregătiri, ASFU considera că responsabilitatea sa principală era
de a distribui împrumuturi și subvenții federale care ar ajuta construirea unei
zone dupa calamitate. ASFU nu poate acorda asistența direct unui stat decât
dupa e guvernatorul face o cerere speciala, insa acestia nu au evaluat pagubele
pentru a le aduce la cunostinta guvernatorului.
Considerand ca daunele nu au fost majore statul Florida nu a cerut ajutor.

ASFU putea evalua zona calamitata, putea stabili ajutorul de care avea nevoie
statul, putea incepe sa acorde acel ajutor, sa prezinte recomandarile
 guvernatorului, sa se intalneasca cu acesta si sa accepte ajutorul federal fara
prezentarea de catre state a cererilor de acordare a asistentei.

5. Rezultatele. Analizați decizia principală sau seria de decizii și acțiunile

întreprinse. De ce s-a pledat pentru aceste opțiuni? Care a fost impactul lor
asupra participanților și cetățenilor?

Refuzand sa vada realitatea ca ASFU a contribuit la pagubele aduse de uraganul

Andrew.

Evitarea ASFU de catre Buch si apelarea la formarea unei echipe operative condusa
de ministrul transporturilor Andrew Card arata o recunoastere tacita a
incompetentei conducerii, de a gestiona o situatie de criza generata de o calamitate
naturala. Vazand ca sunt coplesiti de situatie si nu au cui sa ceara ajutor,
conducerea ASFU Accepta intr-un final a ajutorul statului. Interventia fortelor
armatei a ridicat moralul oamenilor si vazand ca nu sunt singuri si abandonati au
gasit fortele necesare pentru a continua.

Aanalizand dezastrul produs de uragan si modul in care a intervenit ASFU, in toamna

anului 1992, senatorul Barbara Mikulski, care pe atunci era presedintele
subcomitetului de alocari bugetare in competenta caruia intra bugetul ASFU, a cerut
Directiei Principale de Control Financiar sa sugereze imbunatatiri reale in
functionarea ASFU, in caz contrar bugetul va fi redus.

6. Generalizările. Ce învățăminte pot fi trase din acest caz? Cum ilustrează

acest caz comportamentul administrației publice?

Importanata mare a angajari personalului calificat, gestionarea corespunzatoare a

resurselor (bugetul alocat).

Necesitatea unei conduceri puternice, analiza periodica si adaptarea permanenta a

misiunii agentiei.
Administratia publica trebuie sa se ghideze dupa norme si principii bine stabilite.

Posturille ocupate nu trebuie sa se puna accent pe orientarea politica ci pe

pregatirea profesionala a potentialului angajat.

In administratia publica trebuie inlaturata birocratia, iar angajatii cu functii de

conducere trebuie sa fie capabili sa ia decizii importante, sa gestioneze situatiile
de criza.

Totodata identificarea modului si regulilor de functionare a organizatiilor si

structurilor administrative ce au atributii de interventie în cazul unor calamităti,
poate contribui la initierea unei metodologii de răspuns optim atât la nivel
urbanistic, de management al situatiei cât si tehnico-economic. Elaborarea unei
metodologii de reglementare a zonelor de risc, care sã permită un răspuns rapid in
situatii exceptionale, în conditiile unor parametrii cost/rezultat favorabili.

7. Prezentați un caz similar din România.

Cutremurele, inundatiile, furtunile puternice, alunecarile de teren produc pagube

insemnate in zonele in care se produc. In ultimii ani, zeci de gospodarii au fost grav
afectate de producerea acestor calamitati naturale. De cele mai multe ori. oamenii
sunt neputinciosi in fata calamitatilor naturale, insa asta nu inseamna ca nu trebuie
sa fie pregatiti in asemenea situatii. Autoritatile fac cateva recomandari preventive
de care orice persona ar trebui sa tina cont.

Dezastrele naturale lovesc in toate tarile, indiferent de conditia lor economica.

Cresterea rapida a populatiei si urbanizarea in expansiune, degradarea mediului
cauzata de despaduriri, schimbarea cursurilor apelor si cresterea folosirii unor
resurse pe cale de a se epuiza, globalizarea si dezvoltarea economica rapida,
războaiele si miscarile masive de populatie au un mare impact asupra planetei,
crescand frecventa si consecintele dezastrelor.
In România atunci când au loc viituri rapide si alunecari de teren responsabilitatile
cu privire la gestionarea situatiei de urgentă si cu evaluarea pagubelor ii revin IGSU
(Inspectoratu General pentru Situatii de Urgenta), care face parte din Ministerul
Afacerilor Interne, chiar dacă publicul larg priveste către ANAR. Responsabilitatile
ANAR sunt monitorizarea si gestionarea cursurilor de apa din România. Autoritatile
locale sunt responsabile cu monitorizarea si avertizarea publicului larg privind
viiturile rapide si alunecarile de teren.

In cazul unei inundatii, IGSU si ANAR (Administratia Nationala Apele Romane)

conlucreazã strâns. Când ANM (Agentia Nationala de Meteorologie) emite un cod
rosu de precipitatii extreme, atât IGSU cât si ANAR vor intra într-o stare de alerta
marita. ANAR poate diminua cotele extreme ale apelor folosind barajele si zonele
sale de retentie. Când aceste tipuri de interventii privind gestiunea râurilor nu sunt
suficiente pentru a diminua cotele apelor, IGSU va fi gata sã trimită personal pe
teren si să realizeze interventii - precum evacuarea persoanelor si distribuirea de
alimente si apă potabila - imediat ce codul rosu pentru inundatii este anuntat de
ANAR.

Organizarea oamenilor aflati in zone de risc conform celor două determinante

temporale importante: înainte si după producerea calamitătii. Orice persona care
trieste în zonele expuse la inundatii ar putea fi considerată ca potential afectată de
inundatii si chiar în pericol.

Ploile torentiale din aprilie si mai 2005 au determinat cele mai puternice inundatii
din România din ultimii 50 de ani, provocând pagube de cel putin 1,66 de miliarde
euro.

Impactul inundatiilor catastrofale produse in judetul Vrancea au insemnat 1.113

locuinte distruse, alte 606 grav avariate si importante pagube aduse infrastructurii
rutiere, respectiv 20 de drumuri judetene si 37 de drumuri comunale afectate in
procente cuprinse intre 30 si 100 %.

Pare de necrezut dar, de sute de ani, aceleasi localitati vrîncene sunt inundate la
fiecare 30-40 de ani. Cu toate acestea, masurile de prevenire a acestor catastrofe
se rezuma la ridicarea unor diguri, dupa retragerea apelor. La nici o institutie din
judet nu exista o situatie clara cu zonele de rise desi o simpla analiza a inundatilor
din secolul trecut le-ar indica, ca revarsarile de apa lovesc, mai mereu, aceleasi
zone. Mai mult, Legea 575/2001 include Vrancea printre judetele cu risc ridicat la

dezastre naturale

Inundatiile din 13-15 iulie 2005 s-au desfasurat dupa un scenariu identic cu cel din
13-20 mai 1970. Ele au afectat aceleasi localitati avand punctul maximum satul
Vadu-Rosca. O alta mare inundatie care s-a abatut asupra Vrancei a avut loc in 13
iulie 1948, cand focsanenii circulau desculti printr-un oras cu apa până aproape de
brâu.

In judetul Vrancea au fost inundati mari in 13 iulie 1948, 13 mai 1970, 13 iulie 2005.
Din aceste date, pentru oricine se ocupa cu studiul fenomenelor meteorologice ar fi
trebuit sa-si dea seama ca exista un ciclu repetitiv al calamitatilor. Pentru strategii
unui judet aceste date ar fi trebuit sa fie elementele ecuatiei din care sa iasa un
program de prevenire al acestor calamitati ce au o derulare ciclica. Ca si la
cutremurele devastatoare (cele de peste 7 grade), si in cazul inundatiilor majore
sau alunecarilor de teren, acestea au loc la un interval de 30-40 de ani.

Inundatiile din mai 1970 au debutat cu viitura Siretului care a lovit in noaptea de 13
mai Adjudul Vechi si Homocea. Au urmat aceleasi localitati ca si in anul 2005: Suraia
si Vadu-Rosca. In prima localitate au fost inundate peste 500 de hectare. La Vadu-
Rosca a fost evacuat tot satul si se circula doar cu amfibii si barci. Situatia a fost
atat de grava incat intreaga conducere a tarii intrase in priza. Pe teren activitatea
era coordonata personal de primul secretar al judetului, Simion Dobrovici.

Dupa ploile din mai 1970 au urmat alunecarile de teren. Aceste alunecari au distrus
practic satul si a fost nevoie de stramutarea a circa 200 de familii. Practic, satul a
luat nastere a doua oara.

Bilantul locuintelor distruse din aceste localitati a fost de 170. Ploile nu au incetat
si spre sfarsitul lunii mai, începutul luni iunie, apele Milcovului s-au revarsat din
nou, distrugând poduri, podete si afectând localitatile vaii Milcovului.
Se presupune ca daca autoritatile judetene ar fi luat masurile necesare, astfel incat
asemenea catastrofe sa nu se mai repete. Functionarii nu au reusit sa realizeze o
harta cu zonele de risc ale judetului.

O modalitate de a reduce vulnerabilitatea la riscul natural este de a investi în

sisteme de prognozare si avertizare timpurie, care pot salva vieti si reduce
pierderile. Pentru buna functionare a sistemului de avertizare timpurie este
importanta capacitatea de a realiza prognoze credibile pentru pericole, care depind
în mare masură de disponibilitatea datelor credibile privind pericolele si clima in
România, reteaua de comunicatii intre IGSU, alte agentii si autoritati se bazeaza pe
echipamente relativ vechi si necesită actualizarea acestora cât mai repede posibil.
Monitorizarea si managementul adevat în ceea ce priveste riscurile climatice depind
în mod serios de un sistem de comunicatii care sã permit partajarea online, continua
si rapid a informatilor între toate agentile si partile interesate. Captarea si
procesarea rapid a datelor sunt esentiale pentru sprijinirea procesului decizional, în
special în cazul urgentelor. Un sistem de comunicatii automat, cu o buna
functionare, ar permite tarii sa beneficieze într-o mai mare măsură de anunturile
de avertizare timpurie.

Riscurile legate de dezastre vor creste in vitor si râmân multe de facut in România
pentru a limita consecintele acestora, sistemul existent de prognozare a inundatiilor
nu este eficient, iar fluxul de informatii nu ajunge la populatie în timp util. Această
suma reprezintã 2,1 % din PNB-ul României. Inundatiile au afectat si circa 656.392
ha de teren agricol, 10.420 km de drumuri, 23,8 km de cai ferate, 9. 113 poduri si
picioare de pod si au contaminat 90.394 de fântâni.