Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2020-2021
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Disciplina : ORGANE DE MAŞINI
TEMA DE PROIECT
Proiectul va conţine :
- Memoriul tehnic
- Memoriul justificativ de calcul
- Desenul de ansamblu al transmisiei (3 vederi, scara 1:1)
- Desesne de execuţie pentru :
arborele de intrare în reductor;
- Bibliografie
Cuprins:
1.MEMORIU TEHNIC .............................................................................................................................................. 4
1.1 1.1 DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI ŞI ROLUL FUNCŢIONAL AL REDUCTORULUI. ................................................... 4
1.2 1.2 ANGRENAJELE ........................................................................................................................................... 5
1.3 1.3 MATERIALE ............................................................................................................................................... 7
1.4 1.4 ETANSARI .................................................................................................................................................. 8
1.5 1.5 FIXAREA ROTILOR DINTATE PE ARBORE ..................................................................................................... 8
1.6 1.6 UNGEREA ANGRENAJULUI SI RULMENTILOR .............................................................................................. 9
1.7 1.7 ELEMENTE AUXILIARE ............................................................................................................................... 9
1.8 1.8 INTRETINEREA DISPOZITIVULUI ................................................................................................................. 9
1.9 1.9 NORME DE PROTECTIE A MUNCII .............................................................................................................. 10
1.10 1.10 RODAJUL ........................................................................................................................................... 10
1.11 1.11 REDUCTOARE MELCATE .................................................................................................................... 11
1.12 1.12 ALEGEREA VARIANTEI ONSTRUCTIVE ............................................................................................... 13
2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL ........................................................................................................ 15
2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL ...................................................................................... 15
2.2 CALCULUL TURAŢIILOR ................................................................................................................................. 15 2.3
CALCULUL PUTERILOR .................................................................................................................................. 16 2.4
CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE ........................................................................................................ 16
2.5 CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI ............................................................................ 16
2.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANŢEI AXIALE ŞI AL ALTOR
ELEMENTE GEOMETRICE .......................................................................................................................................... 17
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE ......................................... 20
2.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERI ............................................................................................................ 21
2.9 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR ................................................................................................... 21
2.9.1 PROIECTAREA ARBORELUI DE INTRARE .......................................................................................................... 21
2.9.2 Proiectarea arborelui de ieşire ................................................................................................................ 22
2.9.3 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE .............................................................................. 23
2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse .............................................................................................. 26
2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile ........................................................................... 28
2.9.6 Calculul şi verificarea rulmenţilor ...................................................................................................... 29
3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI ........................................................................................ 31
3.1 CARCASA REDUCTORULUI ................................................................................................................................. 31
3.2 CAPACELE RULMENȚILOR ................................................................................................................................. 31
3.3 ALEGEREA DOPULUI DE GOLIRE ........................................................................................................................ 32
3.4 ALEGEREA AERISITORULUI ................................................................................................................................ 32
3.6 CALCULUL TEMPERATURII MEDII DE FUNCTIONARE A REDUCTORULUI ..............................................................
33 3.7 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE....................................................................
34
4.BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................... 35
3
1.MEMORIU TEHNIC
Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau micşorează viteza,
respectiv momentul transmis, modifică sensul sau caracterul maşinii, protejează organele maşinii
motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe trepte de reducere,
constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte din ansamblul unei maşini.
În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele, sunt de mai multe
feluri:
• cu roţi dinţate cilindrice;
• cu combinaţii de roţi dinţate conice sau angrenaje melcate cu roţi dinţate cilindrice.
• gabarit redus;
• randament ridicat;
4
următoarele scopuri: măresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul şi vibraţiile, măresc
suprafaţa efectivă de răcire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are următoarele elemente
principale:
Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin intermediul lagărelor) şi
roţilor dinţate servind ca şi baie de ulei. Carcasa se compune din două părţi: corp şi capac
protejând angrenajului faţă de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni :
• să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcţionării;
Ţinând seama de cerinţele arătate mai sus, prin forma lor constructivă, carcasele reductoarelor
trebuie să satisfacă condiţii ca:
• rezistenţă şi stebilitate corespunzătoare;
Carcasa se sprijină pe picioare numite şi tălpi prevăzute cu găuri pentru fixare în fundaţie.
Carcasa se asamblează prin şuruburi şi se centrează cu ajutorul unor ştifturi cilindrice sau
conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult în timp, dar
întotdeauna proiectanţii au ţinut seama de factorii tehnologici şi funcţionali.
1.2 Angrenajele
Angrenajul conic.
5
Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se intersectează sub un
anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul rotiilor dinţate conice cu dinţi drepţi sau
înclinaţi.
Angrenajul cilindric.
Angrenajele cilindrice cu dinţi înclinaţi sunt angrenaje cu axe paralele.În comparaţie cu
angrenajele cilindrice cu dinţi drepţi, preintă urmatoerele avantaje:
• gradul de acoperire este mai mare şi ca urmare capacitatea portantă este mai mare;
Reductoarele de turatie cu roti dintate sunt mecanisme care servesc la transmiterea miscarii
de la sursa de putere (motor electric, turbina cu abur, etc.) catre masina antrenata.
O prima clasificare a reductoarelor cu roti dintate se poate face in functie de destinatie:
• micsorarea turatiei arborilor insotita de cresterea momentului transmis
Alta clasificare a reductoarelor de turatie des intalnita in literatura de specialitate este facuta
in dupa felul angrenajelor:
• cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati);
• conice;
• elicoidale;
• melcate;
Examinand pozitia arborilor reductoarele de turatie se poate face urmatoarea impartire data
de planul in care acestea sunt continute:
• orizontale;
• verticale;
• inclinate;
6
• cu o treapta;
• cu doua trepte;
1.3 Materiale
Organele de masini componente ale reductoarelor de turatie se pot executa dintr-o gama
foarte larga de materiale.
Pentru rotile dintate se folosesc in primul rand otelurile de imbunatatire, dar si otelurile
de cementare: oteluri carbon de calitate – STAS 880-80, oteluri aliate – STAS 791-80. In cazuri
solicitarilor mici se pot utiliza otelurile carbon obisnuite – STAS 500/2 – 80.
Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie mai mare decat duritatea flancurilor rotilor
conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si
pentru a asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.
7
Arborii se realizeaza in general din oteluri carbon obisnuite: OL 50, OL 60, OL 70
(STAS 500/2 – 80). Pentru arborii cu o capacitate portanta mare pot fi folosite oteluri carbon de
calitate OLC 35, OLC 45, OLC 60 (STAS 880 – 80).
1.4 Etansari
Solutia clasica pentru fixarea pieselor danturate pe arbori este utilizarea unui ajustaj
intermediar intre roata si arbore, fixarea axiala intre un umar al arborelui si o piulita cu saiba de
siguranta sau o bucsa, transmiterea momentului de torsiune realizandu-se prin intermdiul unei
pene.
Date fiind cresterea acuratetii in proiectare cat si a progresului tehnologic, fiabilitatea
organelor de masini componente a reductoarelor s-a imbunatatit simtitor. Pe o scara din ce in ce
mai larga se practica fixarea prin fretaj a rotilor dintate pe arbori, imbinarea preluand
transmiterea momentului de torsiune cat si fixarea axiala.
8
ungerea prin barbotare, iar peste aceste valori, ungerea prin stropire cu ajutorul unui circuit de
ungere cu pompa de ulei.
La ungerea prin barbotare, capacitatea baii de ulei este de 0,35-0,7 l pentru 1kW transmis
si ,in general, roata mare trebuie sa patrunda in baia de ulei minim 1 modul si maxim 6 moduli.
La viteze mici, roata mare se poate scufunda pana la 1/3 din diametrul ei. Este asigurata astfel
imprastierea uleiului in tot interiorul carcasei, “ceata” de ulei astfel creata asigurand ungerea
angrenajului si rulmentilor, dar si preluarea cantitatii de caldura provenita din pierderile prin
frecare.
9
acoperirea cu vaselină conform STAS 9116-60. Pachetele de arbore se pun în hârtie parafinată şi
se vor proteja împotriva deteriorării prin lovire, iar penele împotriva smulgerii.
• la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa defectă;
• este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor accidente;
1.10 Rodajul
Rodajul joaca un rol foarte important in durata de exploatare si in buna functionare a oricarui
angrenaj, de unde si importanta care i se acorda. Rodajul se poate face pe diferite standuri ce se
pot grupa in doua categorii:
• cu circuit inchis;
• cu circuit deschis;
10
Fig.1.1 Schema de rodaj
Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea dezavantajului
de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizează tendinţa de gripare.
Unghiul de încrucişare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obţinere unui raport de transmitere
mare numărul de dinţi al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse
11
este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numărul mic de dinţi se numeşte melc, iar roata cu
numărul mare de dinţi se numeşte roată melcată. Pentru eliminarea contactului punctiform roata
melcată cuprinde melcul, si astfel între flancurile dinţilor apare contact liniar, datorită căruia
capacitatea portantă creste, condiţiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai
favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roată globoidală;
- cu melc globoidal si roată cilindrică cu dinţi înclinaţi; - cu melc globoidal
si roatã globoidală.
În practică, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roată globoidală.
Pentru angrenare corectă, roata trebuie sã fie poziţionată precis pe direcţia axială, iar melcul
axial poate fi deplasat puţin.
În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt suprafeţe
elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.
12
1.12 Alegerea variantei onstructive
13
Fig.1.3 Reductor melcat
Am ales pentru proiectul meu varianta 1 deoarece este mult mai functionala si prezinta un cost
de productie mai redus.
14
i tc ' = 1,9
itot 47,5
i 12 = itc '
= 1,9 = 25 (2.240)
15
nm
n1= =386,10 [rot/min] (2.246)
i tc
n1 nm
n2 = = =21,06 (2.247)
u12 itc∗u12
16
20o
Coeficientul inaltimii capului de referinta
ha=1
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta
c1=0.25
Numarul de ore de functionare
Lh=15000
Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]
va1 (4n2 3 T2 )105 (41200 3 8.8808)105 0.24
Material pentru melc OLC45
Material pentru roata melcate CuAl9Fe3T
Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere
H lim2 225
F lim2 125
2.6 Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanţei axiale şi al altor
elemente geometrice
17
(19)
Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact
HP2 H lim2 ZN2 1800.957 178.875
Factorul de influenta a variatiei factorului de curbura
Se considera x=0
Zc=0.6+0.01 x + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q = 0.6082
Calculu distantei axiale pe baza solicitarii la contact; [mm]
A1 2 (z2 4k 6)
(q(z23kq)28) 11 (k 2)2
12)
18
C1 0.0013 0.5809
2
B 4 A1 C 1 B 3
a 10
wnec.termic 2 A1
2
0.117734 4 0.44002( 0.2809) 0.117734
wnec.termic a
103
21.952
72.61062
awnec=awnecH=73.481
Calculul modulului axial necesar; [mm]
2a 2
mxnec wnec 73.481 2.296
q
z2
12 52
mx=2.5
Realegerea coeficientului diametral al melcului in functie de m x
q1=14
Calculul distantei axiale elementare; [mm]
a mx (q1 z2 ) 2.5(1252) 80
2 2
Alegerea distantei axiale standardizate; [mm]
astas=80
Abaterea limita a distantei dintre axe
Fa=71
Coeficientul deplasarilor de profil a rotii melcate
astas q1 z2 80 11452 0 x1
mx 2 2.5 2
`` Calculul diametrul de referinta al melcului; [mm]
d.1=mx q1=30
Calculul diametrele de divizare; [mm]
dw1 mx (q1 2 x1) 2.5[14 20] 30
d2 mx z2 2.552 130 Calculul
diametrele cercurilor de picior; [mm]
19
(36)
da2 mx (z2 2ha 2 x11) 2.5(52211) 135
Calculul diametrului exterior al rotii; [mm]
km 1.5
de2 da2 km mx 1701.52.5 138.75
Calculul latimii rotii melcate; [mm]
b2=0.75 da1=26.25
Calculul lungimii melcului; [mm]
b1=(8+0.09 z2) mx=42.95
Deoarece melcul este rectificat si frezat lungimea lui se mareste cu 25 mm
b1=b1+25=68
Calculul vitezei periferice a melcului respective a rotii melcate; [m/s]
z1 ) arctan( 3 ) 12.9946170
w arctan( q1
2x1 141
20
0.85HP2 H 1.02HP2
152.04 157.58 178.875
Calculul numarului de dinti a rotii echivalente rotii melcate
z2 52 55.62
Zn2 cos3(w ) cos3(12.995)
Factorul de forma a dintelui rotii melcate pentru solicitarea la incovoiere
YFa2=1.73
F2 FP2
Sn mx ( 2 xtan())cos() 2.5( 20tan(20))cos(0.577) 3.83
2 2
St mx ( 2 xtan()) 2.5( 20tan(20)) 3.926
21
2 2
Valorile de mai sus sunt valori corespunzatoare angrenajului fara joc. In realitate trebuie sa existe un joc
intre flancuri pentru ca la incalzirea in functionare a angrenajului acesta san u se blocheze. Alegem o
toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj a rotilor dintate in angrenare de tip
C
Calculul abaterii minime a grosimii spirei melcului; [m]
Abaterea superioara a grosimii spirei melcului E ss pe coarda normala de referinta se
adopta ca suma a doi termini astfel:
Pentru ajustaj de tip c rezulta ESSI=95
Pentru treapta de precizie 8 rezulta ESSII=100
ESS=ESSI+ESSII=95+100=195
22
H2min k 2 d2 astas 3 2 130
100 78.55 k 2 3 2
(63)
Verificarea ungerii
H1max-H2min=12.73
Diferenta trebuie sa fie de cel putin 10 mm
Se constata ca este satisfacuta conditia de ungere pentru angrenaj
Rm1
1.5636
k1
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de intrare:
T2 8820
8.810 => 3
Mte1
k1 1.5636
Se aleg diametrele arborelui de intrare; [mm]
d4 28
23
2.9.2 Proiectarea arborelui de ieşire
Rm2 1.4545
k2
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de ieşire:
d4 50
Alegem manseta de rotatie 02204007-1 F conform STAS 7950/2-87 pt arborele de intrare respectiv
040062008-1 F pt arborele de iesire.
24
Alegem 2 rulmenti cu role conice pe un rand 30305 conform STAS 10981-85pentru arborele de
intrare,respectiv 30309 pentru arborele de iesire .
Marimi de intrare :
Etapele calcului :
25
a) Alegerea tipului curelei
Se adopta din STAS 7192-83 o curea trapezoidala ingusta tip SPZ 800 b)
Alegerea diametrelor primitive ale rotilor
Conform STAS 1162-67 se adopta diametrul primitive al rotii mici :
Dp1=80
80
Dp2 Dp1
1 18018015.324164.676
1 18018015.324195.324
e) Determinarea lungimii primitive a curelei
Lp 2 Acos 1 Dp1 2 Dp2 982.259
2 360
26
Se va rontunji pana la valorea standardiazata si se realege LpSTAS=1000 mm
L
pSTAS 3601 Dp1 2D
p2
1000
1.141
164.67680195.324160
360 15.324
2 cos 2 cos
A
2 2
308.950mm
In continuare, se vor recalcula :
Dp2 Dp1
2arcsin 14.878
2 A
1 180 18014.878 165.122
2 18018014.878 194.878
f) Calculul vitezei periferice a curelei
c 10.003180110.00314.878=0.955
Unde, cf – coeficientul de functionare care se alege in functie de natura masinii motoare, si a
celui de lucru. In continuare, vom considera cf=1
27
P0 – puterea nominala transmisa de o curea
lp 8.5mm nmin
2.5mm mmin
9mm f
81mm
381r
0.5mm
28
2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse
v1 0.604 0.623 va
cos() cos(14.036)
În funcţie de acestă valoare alegem 0.055 din tabel. Se calculează mai departe:
Sa 802.29 N (forţa din curea)
29
A:Sa a Fa1
2
HB 174.053N
VB 299.56 N
B:VA (bc) Ft1 c 0 VA 292.43 N
RA H A2 VA2 1723.01 N
Compresiune:
30
Încovoiere:
(98)
e4 (i4 c4)2 4t24 13.185 MPa < ai 125 Mpa
r 860 MPa
1 0.5r 0.5860 430 MPa
Se aleg coeficienţii din diagramele respectiv tabelele prezentate în cartea Proiectarea arborilor – Jula A.
k 1.875
0.7
1 0.92 2 2.6 1 2 2.392
v 45.9526 MPa ca 1.5
1
c 8.3563> ca
k
v
1 2200.092r 299.12 MPa
31
0 3960.166r 538.76 MPa
k 1.5
0.7
2.392
v 2.7389
m 0
0
21
0.1104
0
1
c k 121.9094 > ca
v m
c
c0 c2 c2 8.3368 > ca
c
32
c) Aflarea fortei axiale ce incarca perechea de rulmenti
Consideram ca rulmentul din stanga se inchide. Se considera dealtfel, ca forta axiala care
solicita rulmentul
echivalent perechii este egala cu forta axiala ce solicita rulmentul din perechea ce se inchide:
Daca,
F e P Fr 1.12Y Fa
a
Fr
Fa e P 0.67Fr 1.68Y Fa
Fr
f fk fs fn 1.11.21 1.22
fn = 1
Pc P f 1.226484.83 7469.584N
33
L PC
39
7.4695 518.12 c
L107 518.12107
Lh 71961.11 n60 120060
i) Verificarea condiitilor
Pentru fixarea corectă a rulmenților se vor utiliza capace laterale (și cel mai des utilizate)
precum cel din figura următoare. Acestea permit reglarea jocului axial în rulmenți în limite
mai mari.
34
Fig. 1.8 Capac de fixare pentru rulmenți
Dimensiuni:
d=6 mm m=6
mm D1=150
mm D2=85
mm e=10 mm
D4=104 mm
e3=3 e1=min.5
mm
35
Dimensiuni:
d=10 mm
D=20 mm
H=5.5 mm l=12 mm a=3 mm
s=13 mm
p=1.5 mm
Dimensiuni:
D=27 mm
D1=15 mm
D2=36 mm
D3=18 mm L=32 mm h=15 mm
h1=22 mm a=6 mm H1=32 mm
H=45mm
Fig.1.10 Aerisitor
d=5
d1=12
p=1.25 pasul filetului
36
D=25
D1=18
H=20
l=12
Fig.1.11 Joja
Am ales pentru angrenajul melcat o joja cu fixare prin ajustaj deoarece aceasta este plasata in
partea superioara a reductorului
Pp Pe Pi 20
1.2 0. 939 4.29 20 24.29
Ct t0
K l S 0.01648.65 0.20300000 0.121579.2
37
Fig1.12 Pana paralela
8
s1 4T1 48880. 16.91as
d2i hl 17.5620
Verificare la forfecare
8
f1 2T1 28880. 8.45 af
d2i bl 17.5620
129500
s2 4T3 4 49.05 as
de hl 33840
Verificare la forfecare
129500
s3 4T3 4 31.97 as
d3i hl 45940
Verificare la forfecare
38
Antal, A. & colectiv "Îndrumător de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic ClujNapoca,
1983.
Antal, A. "Curs".
Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Românesc, Craiova, 1989.
Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenţi. Îndrumar de proiectare", Lito Universitatea Braşov,
1979.
Rădulescu, Gh. & colectiv "Îndrumator de proiectare în construcţia de maşini", vol.3, Bucuresti, Editura
tehnică, 1986.
Antal, A. & Tătaru O. “Elemente privind proiectarea angrenajelor”, Editura ICPIAF® SA, Cluj -
Napoca, 1998.
Matchat 2007
Autocad 2007
39