CURSUL NR.

3 ANUL II IUDR

STRUCTURI STATIC DETERMINATE 3 SISTEME CRITICE

Sistemele critice mai sunt numite si sisteme cu forma critica. Ele indeplinesc conditia l + r = 3c , insa nu au o stricta invariabilitate geometrica datorita distributiei defectuase a legaturilor. Pentru incarcari generale ele se comporta ca niste mecanisme pana ies din forma critica, iar pentru anumite incarcari particulare se comporta ca structuri static nedeterminate. 3.1 SISTEME CRITICE ELEMENTARE In figurile urmatoare sunt prezentate trei sisteme critice elementare. Acestea sunt: ( i) un singur corp avand 3 legaturi concurente (vezi figura 3. )! (ii) un singur corp cu 3 penduli paraleli si inegali (vezi figura 3.")! (iii) doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare (vezi figura 3.3). 3.1.1 Un singur corp avand 3 legaturi concurente
A P A P

Incarcare generala !or"a critica

Incarcare particulara Structura static nedeter"inata

!igura 3.1 #n singur corp avand 3 legaturi concurente.

Sub actiunea unei incarcari avand caracter general (stanga), sistemul se comporta ca un mecanism pana cand cele trei articulatii nu mai sunt concurente toate 3 in acelasi punct. Sub actiunea unei incarcari avand caracter particular (dreapta) % directia fortei P trece prin punctul de concurenta al celor 3 penduli % sistemul este static nedeterminat.

3.1. Un singur corp avand 3 penduli paraleli si inegali

A P P P

"$

Incarcare generala !or"a critica

Incarcare particulara Structura static nedeter"inata

Incarcare generala Mecanis"

!igura 3.

#n singur corp avand 3 penduli paraleli si inegali (stanga si centru)! #n singur corp avand 3 penduli paraleli si egali (dreapta)

Sub actiunea unei incarcari avand caracter general (stanga), sistemul se comporta ca un mecanism pana cand directiile a " dintre penduli devin concurente. Sub actiunea unei incarcari avand caracter particular (dreapta) % directia fortei P este paralela cu directiile pendulilor % sistemul este static nedeterminat. Pornind de la acest caz, se prezinta si cazul in care toti cei 3 penduli sunt egali. &eoarece pendulii au aceeasi lungime, sub actiunea unei incarcari cu caracter general, ei se vor roti cu acelasi ung'i . &eci in acest caz, sistemul nu iese din forma critica, el fiind considerat un mecanism. 3.1.3 Doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare
P P Incarcare particulara Structura static nedeter"inata

Incarcare generala !or"a critica

!igura 3.3 &oua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare. 3. SISTEME A#R$#IATE DE !$RMA CRITICA Se considera doua bare identice, conform figurii de mai (os, pentru care se detemina valoarea fortei a)iale, N, din bare, in functie de ung'iul facut cu directia orizontala si de forta concentrata P. Se izoleaza articulata interioara si se pune conditia de ec'ilibru la translatie, pe directia verticala.

y = *

P = " N sin

N=

P " sin

Pentru sistemul structural analizat se e)prima valorile fortei a)iale din bare, N, pentru 3 valori particulare ale ung'iului facut de bara cu directia orizontala (= **! = *! = +,*), asa cum rezulta din figura 3.+.
P
-** -** -**

P N N P
*

N =

SIS0E1 23I0I2

"-

"-

N
"-

N".P

SIS0E1 AP34PIA0 &E 5431A 23I0I2A

3-+,*

3-+,*

P
3-+,*

SIS0E1 243E20 A62A0#I0

!igura 3.% Evaluarea corectitudinii alcatuirii unui sistem structural format din doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare.

"

PN/*.

N&P

35 30 25 20 15 10 5 0 0

'$NA DE AM#LI!ICARE STATICA

In figura 3., este reprezentata grafic dependenta raportului dintre valoarea efortului a)ial in bare, N si marimea solicitarii P de valoarea ung'iului , pentru structura descrisa anterior. Se observa cum pentru valori ale ung'iului 8 mai mici ca ,*, valorile raportului N9P sunt mult mai mari ca unitatea. Se poate denumi aceasta regiune drept o zona de amplificare statica.
P.P. A B P.S1. C P.S2.

(*)

10

20

30

40

50

!igura 3.( &ependenta valorii raportului N9P de marimea ung'iului .

In figura 3.7 se prezinta un cadru compus avand o parte principala si " parti secundare.
*a+ I

Sunt considerate mai multe pozitii ale reazemului B, cele e)treme fiind prezentate in figura 3.7(a), cand punctele A si B sunt pe aceeasi verticala (pentru un -*) si in figura 3.7(b), cand punctele B si C se afla pe aceeasi verticala (pentru un -l). In figura 3.7(c) se prezinta o pozitie intermediara a reazemului B, pentru un [ *, l ] . Structura prezentata in figura 3.7(a), este o forma critica pentru ca cele trei legaturi simple ale corpului II sunt concurente in acelasi punct, A. Structura prezentata in figura 3.7(b), este corect alcatuita pentru ca cele trei legaturi simple ale corpului II nu mai sunt concurente in acelasi punct. Este adevarat ca in punctul C sunt concurente 3 legaturi simple interioare, dar doua apartin corpului III si una corpului II.

II

III

0rei legaturi concurente

P.P. A

P.S1. C B

P.S2.

*b+

0rei legaturi neconcurente si neparalele P

*c+

I
l

A B VB

II
(1-)l l

III

!igura 3.) Alcatuire cadre compuse

Pentru valori mici ale parametrului structura poate fi considerata o structura apropiat de forma critica. Spre e)emplu, daca se doreste calcularea reactiunii VB pentru ipoteza de incarcare prezentata in figura 3.7(c) rezulta ca valoarea VB este invers proportionala cu valoarea parametrului :

(M )

dr A

= * P l VB l = * VB =

3.3 MET$DE DE IDENTI!ICARE A SISTEMEL$R CRITICE 3

E)ista o multime de procedee de identificare a sistemelor critice sau a celor apropiate de forma critica. &intre acestea pot fi enumerate urmatoarele: (i) 3educerea la forme critice simple! (ii) Procedeul algebric! (iii) Procedeul incarcarii nule! (iv) Procedeul cinematic! (v) Procedeul valorilor proprii ale matricei de fle)ibilitate. In continuare se vor prezenta + dintre aceste procedee. 3.3.1 Metoda reducerii la ,or"e critice si"ple &aca un sistem poate fi redus la una din formele critice simple discutate mai sus, atunci rezulta ca sistemul insusi este forma critica. &e e)emplu, sistemul structural din figura 3./, poate fi redus la un singur corp avand 3 legaturi simple concurente.
E B C
l=+! r=,! c=3! l<r-3c! +<,-.

C
h

I A
a b

II

III D
b a

II A
a b b a

!igura 3.. 3educerea unei structuri la un sistem critic simplu. Pentru corpul II, corpul I reprezinta o legatura simpla cu a)a AB, iar solidul III o legatura simpla cu a)a CD. Asa cum se vede din figura 3./ % dreapta directiile celor trei legaturi sunt concurente toate 3 in E. 3.3. Metoda cine"atica Pentru orice mecanism, centrele absolute si centrul relativ dintre doua corpuri i si j, notate (i)! (j)! si (i,j) sunt coliniare. &aca centrele (i)! (j)! si (i,j) nu sunt coliniare rezulta ca sistemul nu este mecanism. Astfel, pentru stabilirea corectitudinii alcatuirii structurale se verifica daca centrele de rotatie sunt coliniare sau nu.
(2) (1,2) (2,3) (3) (3,4) (1,2) (2,3) (2) (3) (3,4)

I
(1)

II

III

I;
(4)

I
(1)

II

III

I;
(4)

l=7! r=7! c=+! l<r-3c! 7<7- "

l=7! r=7! c=+! l<r-3c! 7<7- "

!igura 3.- ;erificarea coliniaritatii centrelor de rotatie. 2adrul din stanga figurii 3.: este forma critica deoarece centrele de rotatie sunt coliniare. 2adrul din partea dreapta a figurii 3.: este corect alcatuit, deoarece centrele de rotatie (") (",3) (3) nu sunt +

coliniare. 2u cat forma triung'iului =(") (",3) (3)> este mai ?turtita@, cu atat sistemul structural este mai apropiat de forma critica. 3.3.3 Metoda alge/rica Sistemul ecuatiilor de ec'ilibru static poate fi scris sub forma: [ A]{ } + { B} = {*} , in care [ A] reprezinta matricea coeficientilor, ale carei elemente depind e)clusiv de alcatuirea structurii! { } reprezinta vectorul fortelor de legatura (necunoscutelor)! {B} reprezinta vectorul termenilor liberi (care depinde de incarcarile e)terioare).

[ A]{ } + { B} = {*}

{ } = [ A] { B}

{ } = adj[ A] { B} det[ A]

&aca sistemul structural este critic, fortele de legatura au valori infinite, { } , deci este necesar si suficient ca det[ A] = * . Au este necesara rezolvarea sistemului de ecuatii de mai sus si nici calculul efectiv al det[ A] , ci numai sa se stabileasca daca det[ A] = * sau nu. Aceasta metoda are un pronuntat caracter teoretic, aplicarea ei practica fiind anevoioasa. Principalul avanta( al metodei algebrice rezida in faptul ca prin particularizare rezulta metoda incarcarii nule. 3.3.% Metoda incarcarii nule &aca incarcarile e)terioare sunt nule, ecuatia de mai sus se poate scire sub forma:

[ A]{ } + { B} = {*} ! { B} = {*}

[ A]{ } = {*}

In cazul in care det[ A] * , se obtine solutia banala, { } = {*} , ceea ce corespunde unei structuri geometric invariabile: pentru incarcari nule, fortele de legatura sunt nule. In cazul in care det[ A] = * , necunoscutele { } sunt nedeterminate. Inseamna ca e)ista forte de legatura nenule si care sunt in ec'ilibru. &eci, pentru un sistem structural neincarcat se gaseste un set de forte de legatura nenule, in ec'ilibru. 3ezulta ca sistemul este forma critica.
C D
l=+! r=,! c=3! l<r-3c! +<,-.

D
h

A
a b

B
b a

!A-Pa9h

!2-Pa9h VB="P VC=P

V A1P

!igura 3.0 Evidentierea metodei incarcarii nule. Pentru e)emplificare se considera structura neincarcata din figura 3... 3eactiunea verticala din punctul A se considera egala cu P. In functie de aceasta se determina celelalte reactiuni astfel:

( M )

dr C

= * Pa ! A h = * ! A = Pa 9 h !
"# D

( M ) = * ( Pa 9 h ) h V a = * V = P ! (M ) = * V ( a + b) P " ( a + b) = * V = "P
C C A B B

= * Pa 9 h ! C = * ! C = Pa 9 h !

;erificare:

$ = * P + P " P = *

&eorece e)ista un set de reactiuni care satisfac ecuatiile de ec'ilibru, structura este sistem critic. Procedeul incarcarii nule isi gaseste o arie larga de aplicare la verificarea alcatuirii grinzilor cu zabrele.