EXEMPLU DE CALCUL NR. 3.

 
 
Calculul  deplasării  elastice  v3  pentru  grinda  cu  zăbrele  din  figură  prin  metoda  Mohr‐
Maxwell. 

 
Date numerice: 
a= 1,8 [m]  F= 10 [kN]  EA0 → montanţi şi diagonale
  2 EA0 → tălpi
EA0 = 10, 5 ⋅ 10 6 ⎣⎡daN ⎤⎦ =  10, 5 ⋅ 10 4 ⎡⎣ kN ⎤⎦

 
 
În  metoda  Mohr‐Maxwell  se  utilizează  relaţia  de  calcul  a  unei  deplasări  elastice  ∆i  de 
forma: 

Np ⋅ Ni N p ⋅ Ni
1 ⋅ Δi = ∑ ∫ dx = ∑
l
⋅l
0 EA EA
 
în care: 
Np −  efortul axial din bară produs de forţele exterioare;

Ni −  efortul axial din bară produs de forţa virtuală egală cu 1 aplicată  pe  
    direcţia deplasării căutate. 
1. Calculul eforturilor axiale Np produse de forţele exterioare în barele grinzii cu 
zăbrele 

1.1. Calculul şi verificarea reacţiunilor 

∑F x ,i
=0 ⇔ RH1 = 0
∑M 1
=0 ⇔ RV2 ⋅ 7, 2 − 10 ⋅ 5, 4 − 10 ⋅ 3, 6 − 10 ⋅ 1,8 = 0 ⇔ 7, 2 RV2 − 108 = 0
∑M 2
= 0 ⇔ RV1 ⋅ 7, 2 − 10 ⋅ 5, 4 − 10 ⋅ 3, 6 − 10 ⋅ 1,8 = 0 ⇔ 7, 2 RV2 − 108 = 0

⇒ RV1 = RV2 = 15kN (grindă simetrică încărcată simetric)

∑F y ,i
= RV1 − 3 ⋅ 10 + RV2 = 15 − 30 + 15 = 0
   
Structura echivalentă:  

1.2. Calculul eforturilor axiale din bare 
Pentru calculul eforturilor axiale din barele grinzii cu zăbrele se utilizează metoda 
izolării nodurilor. 
2a / 3 1
tgα = =
2a 3
α = arc t g(1 / 3) = 18, 435D ⇒ sin α = 0, 316  
cos α = 0,949

2
Bare de efort zero: 3‐6, 5‐8. 
 
Nodul 1: 

 
⎪⎧ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ N 13 + N 16 cos α = 0
⎨
⎪⎩∑ Fy ,i = 0 ⇒ 15 + N 16 sin α = 0
15
⇒ N 16 = − = −47, 419kN  
sin α
⎛ 15 ⎞
⇒ N 13 = − N 16 cos α = − ⎜ − ⎟ = 15 ⋅ 3 = 45kN
⎝ tgα ⎠
Nodul 3: 

 
⎪⎧ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ − N 31 + N 34 = 0 ⇒ N 31 = N 34 = 45kN
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ N 36 = 0
Nodul 6: 

 
⎧⎪ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ ( N 61 + N 64 + N 67 ) ⋅ cos α = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ ( N 61 − N 64 + N 67 ) ⋅ sin α − 10 = 0
⇒ N 64 = −15, 804kN
⇒ N 67 = −31, 615kN

 
 
 
 
 

3
Datorită simetriei grinzii eforturile axiale din barele dispuse simetric vor fi egale: 
N13 = N 25 = 45kN
N 34 = N 45 = 45kN
N16 = N 28 = −47, 419kN
N 67 = N78 = −31,615kN
N 36 = N 58 = 0
N 46 = N 48 = −15,804kN
 
Nodul 7: 

 
⎧⎪ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ ( N 76 − N 78 ) ⋅ cos α = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ ( N 76 + N 78 ) ⋅ sin α − N 74 − 10 = 0
⇒ N 78 = N 76 = −31, 615kN  
⇒ N 74 = 10kN

Verificare:    
Nodul 4: 

 
⎧⎪ ∑ Fx ,i = ( N 46 − N 48 ) ⋅ cos α = (15, 804 − 15, 804) ⋅ cos α = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = −( N 46 + N 48 ) ⋅ sin α + N 47 = 0 ⇔ −2 ⋅ 15, 804 ⋅ 0, 316 + 10 ≅ 0

4
2. Calculul eforturilor axiale  N i   

În  nodul  „3”  se  aplică  o  forţă  virtuală  verticală  egală  cu  1   şi  se  calculează  eforturile 
axiale din bare N 3 . 

2.1. Calculul şi verificarea reacţiunilor 

∑F x ,i
= 0 ⇔ RH1 = 0
∑M 1
= 0 ⇔ RV2 ⋅ 7, 2 − 1 ⋅ 1, 8 = 0
∑M 2
= 0 ⇔ RV1 ⋅ 7, 2 − 1 ⋅ 5, 4 = 0

⇒ RV1 = 0,75kN
⇒ RV2 = 0,25kN
∑F y ,i
= RV1 − 1 + RV2 = 0,75 − 1 + 0,25 = 0
   
Structura echivalentă:  

2.2. Calculul eforturilor axiale din bare 
Pentru calculul eforturilor axiale din barele grinzii cu zăbrele se utilizează metoda 
izolării nodurilor. 
Bare de efort zero: 5‐8, 4‐8. 
 

5
Nodul 1: 

 
⎪⎧ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ N 13 + N 16 cos α = 0
⎨
⎪⎩∑ Fy ,i = 0 ⇒ 0,75 + N 16 sin α = 0
0,75
⇒ N 16 = − = −2, 371
sin α
⎛ 0,75 ⎞
⇒ N 13 = − N 16 cos α = − ⎜ − ⎟ = 0,75 ⋅ 3 = 2, 25
⎝ tgα ⎠
 
Nodul 3: 

 
⎪⎧ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ − N 31 + N 34 = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ −1 + N 36 = 0
⇒ N 34 = N 31 = 2, 25  
⇒ N 36 = 1

 
Nodul 6: 

 
⎧⎪ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ ( N 61 + N 64 + N 67 ) ⋅ cos α = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ ( N 61 − N 64 + N 67 ) ⋅ sin α − N 63 = 0
⇒ N 64 = −1, 580
⇒ N 67 = −0,791

6
Nodul 7: 

 
⎧⎪ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ ( N 76 + N 78 ) ⋅ cos α = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ ( N 76 − N 78 ) ⋅ sin α − N 74 = 0
⇒ N 78 = − N 76 = −0,791
⇒ N 74 = 0, 5

 
Nodul 8: 

⎪⎧ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ ( N 87 + N 82 ) ⋅ cos α = 0
⎨
⎪⎩∑ Fy ,i = 0 ⇒ ( N 87 + N 82 ) ⋅ sin α = 0
⇒ N 82 = − N 87 = −0,791

Nodul 4: 

⎧⎪ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ − N 43 + N 46 ⋅ cos α + N 45 = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ − N 46 ⋅ sin α + N 47 = 0
⇒ N 45 = 0,751

Nodul 5:

⎧⎪ ∑ Fx ,i = 0 ⇒ − N 54 + N 52 = 0
⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0 ⇒ N 58 = 0  
⇒ N 52 = N 54 = 0,751

7
Verificare:    
Nodul 2: 

⎪⎧ ∑ Fx ,i = − N 25 + N 28 ⋅ cos α = −0,751 + 0,791 ⋅ cos α ≅ 0

⎨
⎪⎩ ∑ Fy ,i = 0, 25 − N 28 ⋅ sin α = 0, 25 − 0,791 ⋅ sin α ≅ 0  
3. Calculul deplasării elastice v3 
Calculul se conduce tabelar. 

2a 2 ⋅ 1,8
l47 = = = 1, 2m
3 3
1 1,8
l36 = l13 ⋅ tgα = a ⋅ = = 0,6m
3 3
l58 = l36 = 0,6m  
(l ) + (l )
2 2
l16 = 13 36
= 1,8 + 0,6 = 1,897m
2 2

l67 = l78 = l28 = l46 = l48 = l16 = 1,897m

EA0 =  10, 5 ⋅ 10 4 ⎡⎣ kN ⎤⎦ → montanţi şi diagonale

 
2 EA0 = 21 ⋅ 10 4 ⎡⎣ kN ⎤⎦ → tălpi

Bara  lij  EAij  Np  Np ⋅ N 3

N3 ⋅ lij
i‐j  [m]  [kN]  [kN]  EAij

1‐3  1,8  2EA0  45  2,25  91,125/EA0

1‐6  1,897 2EA0 ‐47,419 ‐2,371 106,640/EA0
3‐4  1,8  2EA0  45  2,25  91,125/EA0 
3‐6  0,6  EA0  0  1  0 
4‐6  1,897 EA0 ‐15,804 ‐1,580 47,369/EA0 
6‐7  1,897  2EA0  ‐31,615  ‐0,791  23,720/EA0
4‐7  1,2  EA0  10  0,5  6/EA0 
7‐8  1,897  2EA0  ‐31,615  ‐0,791  23,720/EA0
4‐8  1,897  EA0  ‐15,804  0  0 
5‐8  0,6  EA0  0  0  0 
4‐5  1,8  2EA0  45  0,751  30,416/EA0
2‐8  1,897  2EA0  ‐47,419  ‐0,791  35,577/EA0
2‐5  1,8  2EA0  45  0,751  30,416/EA0
∑=  486,106/EA0

Np ⋅ N3 N p ⋅ Nij 486,106 486,106

1 ⋅ v3 = ∑ ∫ dx = ∑
l
⋅ lij = = = 46, 296 ⋅ 10 −4 [m]  
0 EA EA ij EA 0 10, 5 ⋅ 10 4