1 Chestiuni de studiat

1.1 Prelucrarea datelor nominale

1.2 Predeterminarea caracteristicii mecanice s, i caracteristicii

cuplului:
 
U = U U = U
1 1n 1 1n
n = f (M ) M = f (s)
f = f n f = fn

a)Naturale: U1= U1n

U1n
b)La tensiune redusă: U 1 = √
(3)

1.3 Reprezentarea traiectoriei punctului de funct, ionare al mo-

torului ı̂n planul caracteristicii mecanice s, i a caracteristicii
cuplului la pornire:
a)Directă
b)b.Stea / triunghi

4
2 Scheme electrice
2.1 Scheme generala

3 Date nominale
Pn = 3[kW ]
Un = 220/380[V ]∆/Y
In = 13.8/8[A]∆/Y
cos(ϕn) = 0.8
nn = 1420[rot/min]
J = 0.025[Kgm2 ]
F = 0.005[N ms]
R1 = 1.5[Ω]

5
4 Prelucrarea datelor nominale:
4.1 Mărimile nominale de faza ale statorului:
Conexiune Y: Unf = √Un = √380 = 219.39[V ] Inf = In = 8[A]
(3) (3)
Conexiune ∆: Unf = Un = 220[V ] Inf = √In = √8 = 2.30[A]
(3) (3)

4.2 Puterea electrică absorbită ı̂n regimul nominal:

p p
Pen = 3Unf Inf cos(ϕn ) = (3)Un In cos(ϕn ) = (3) ∗ 380 ∗ 8 ∗ 0.8 = 4212.34[W ]

4.3 Randamentul nominal:

Pn 3000
ηn [%] = 100 = 100 = 71.21[%]
Pen 4212.34

4.4 d.Cuplul nominal:

Pn Pn 3000
Mn = Ω
= 2πnn = 2π1420 = 20.17[N m]
60 60

4.5 Alunecarea nominală:

sn = n1n−n 1
n 1500−1420
1500
= 0.053[−]
Turatia de sincronism
n1 = 60fp n p=INT[ 60f nn
n
]=INT[ 60∗50
1420
]=2
fn = 50[Hz]
p-numarul de poli este numar natural nenul.
n1 = 60∗50
p
= 60∗50
2
=1500[rot/min]

3000p = 1




1500p = 2



Sirul turatiei de sincronism: n1 = 1000p = 3


750p = 4






...

Din s, irul valorilor de sincronism se alege valoarea imediat urmatoare.

4.6 Cuplul maxim


66.522[N m]
3Uf21 2
Mm = √ = √3∗219.39 =
2cΩ1 [R1 ± R12 +(Xσ1 +cX 0σ2 )2 2∗1.040∗157.07[1.5± 1.5 +(2.4120+1.040∗2.4120)2
2
−121.288[N m]

6
 c = 1 + XXσ1
u
2.4120
= 1 + 59.0096 = 1.040
Ω1 = 2π
60
1500 = 157.04[rad/s]

4.7 Alunecarea critica

2Mm
Relatia lui Kloos M = s
+ sm
se particularizeaza pentru punctul nominal:
sm s
2Mm
M= sn
+ ssm
s m n
km=3.24
sn
sm
+ ssmn = 2M
Mn
m
= 2km
sm − 2km sm sn + s2n = 0
2
√
√
−b± b2 −4ac 2km sn ± 2 s2 −4s2
4km m n
p √
sm1,2 = = = sn (km ± 2 − 1 = 0.053(3.24± 3.242 − 1) =
/km
2a 2
0.33
8.38 ∗ 10−3

Se alege valoarea care indeplineste conditia:

sm > sn

sm ales este 0.33

7
5 Predeterminarea caracteristicii mecanice si carac-
teristicii cuplului:

s[-] 0 0.04125 0.0825 0.12375 0.165 0.20625 0.2475

n[rot/min] 1500 1438.125 1376.25 1314.375 1252.5 1190.625 1128.75
M[Nm] 0 16.37464615 31.30447059 43.74049315 53.2176 59.79505618 63.86112
M/3[Nm] 0 5.458215385 10.43482353 14.58016438 17.7392 19.93168539 21.28704

s[-] 0.28875 0.33 0.41375 0.4975 0.58125 0.665

n[rot/min] 1066.875 1005 879.375 753.75 628.125 502.5
M[Nm] 65.93330973 66.522 64.85613893 61.28539749 57.12235701 52.9761956
M/3[Nm] 21.97776991 22.174 21.61871298 20.42846583 19.04078567 17.65873187

s[-] 0.74875 0.8325 0.91625 1

n[rot/min] 376.875 251.25 125.625 0
M[Nm] 49.09963427 45.57669187 42.41556303 39.59285779
M/3[Nm] 16.36654476 15.19223062 14.13852101 13.19761926

8
6 Grafice caracteristicii mecanice si caracteristicii cu-
plului:

9
7 Grafice pornirea directa
7.1 Variatia cuplului in tipul pornirii directe

7.2 Planul caracteristicii mecanice

10
7.3 Variatia turatiei

7.4 Planul caracteristicii cuplului

11
7.5 Planul caracteristicii mecanice+traiectorie

7.6 Planul caracteristicii cuplului+traiectorie

12
8 Grafice pornirea Y/ δ
8.1 Variatia cuplului in tipul pornirii directe

8.2 Planul caracteristicii mecanice

13
8.3 Variatia turatiei

8.4 Planul caracteristicii cuplului

14
8.5 Planul caracteristicii mecanice+traiectorie

8.6 Planul caracteristicii cuplului+traiectorie

15
9 Observat, ii s, i Concluzii
Alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone trebuie să se facă lundu-se ı̂n
considerat, ie atât cerint, ele sistemului de act, ionare electric cât s, i pe cele ale ret, elelor de
distribut, ie a energiei electrice.
Astfel, cuplul de pornire al motorului trebuie să fie mai mare decât cuplul static al meca-
nismului de antrenat, iar ı̂n timpul pornirii să se asigure accelerarea rapidă a mecanismului
de antrenat, fără s, ocuri dinamice periculoase , mai ales, elementelor transmisiei.
Curentul de pornire să nu conducă la căderi de tensiune, care să ducă la perturbări ı̂n
funct, ionarea celorlalte receptoare cuplate la aceeas, i ret, ea s, i totodată curent, ii de pornire
să nu conducă la solicitări termice dăunătoare, mai ales izolat, iei infăsurărilor.
Deoarece pornirea prin cuplare directă prezintă dezavantaje care se accentuează ı̂n cazul
motoarelor de puteri mai mari, s-a recurs la utilizarea unor metode care să asigure limi-
tarea curentului la pornire şi asigurarea unui cuplu electromagnetic suficient de mare la
pornire, cum sunt: pornirea stea-triunghi, pornirea cu autotransformatoare şi pornirea cu
reactanţe.
În cadrul seminarului am urmărit regimurile tranzitorii ce apăr la funct, ionarea ı̂n gol atât
pentru pornirea la conectarea directă cât s, i la pornirea prin metodă stea-triunghi.
Încercarea de mers ı̂n gol se realizează prin modificarea tensiunii de alimentare ı̂n inter-
valul [0.5Un ,1.05Un ] pentru a varia turat, ia deoarece pierderile ı̂n fier depinde de pătratul
tensiunii de alimentarea , nedorindu-se că acestea să devină importante.
Conform graficelor, alimentând la stea , respectiv triunghi ı̂ntrucât tensiunea fiind de
p
(3) mai mică , observăm că , cuplul este de 3 ori mai mic.
Alături de caracteristiciile cuplului s, i mecanice am realizat s, i plasarea traiectoriei de
funct, ionare a mas, inii asincrone trifazate studiate de noi.

16