Motoare Termice. Solutii Tehnice Si Scheme de Cogenerare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Motoare termice. Solutii tehnice si scheme de cogenerare

CAPITOLUL I
Soluii tehnice i scheme de cogenerare cu motoare termice
Tipuri si caracteristici de motoare termice utilizate pentru cogenerare.
Motoarele cu ardere interna cu piston pot i clasate in uncie de e!oluia luidului
motor in motoare cu piston cu e!oluie alternati!" sau rotati!" #ig.$.$%. &n prezenta lucrare s'au
luat (n considerare pentru echiparea C)T la*orator tipurile de motoare cu ardere interna pe gaz
natural+ cu piston i micare alternati!".
Motoarele termice se (mpart dup" mai multe criterii+ dintre care se enumer",
procedeul de aprindere a com*usti*ilului-
durata ciclului-
procedeul de ormare a amestecului aer'com*usti*il-
num"rul de curse ale pistonului in care se realizeaz" ciclul motor-
starea de agregare a com*usti*ilului-
num"rul de com*usti*ili utilizai-
sensul de rotaie-
num"rul de cilindri.
Motoarele cu ardere interna se compun din,
mecanismul motor-
ansam*lul de sisteme au.iliare-
aparatura de control i automatizare a uncionarii.
Mecanismul motor este ormat din doua pari,
partea mo*il" numit" mecanism *iel"'mani!el" i care cuprinde urm"toarele organe
principale,
' piston-
' *iel"-
' a.a cu came-
' ar*ore motor #ar*ore cotit%
' partea i." este compus" din cilindrul chiulasei si carter.
Ansam*lul de sisteme au.iliare este ormat din,
sistemul de distri*uie-
sistemul de alimentare cu com*usti*il-
sistemul de aprindere-
sistemul de r"cire-
sistemul de ungere-
sistemul de iltrare-
sistemul de pornire-
sistemul de supraalimentare-
Aparatura de control i automatizare este alc"tuit" din dierite aparate de control pentru
m"surarea presiunilor+ temperaturilor+ turaiei+ etc. precum i *ucle de automatizare pri!ind
(nc"rcarea (n putere+ reglarea temperaturii agentului de r"cire la intrarea (n motor+ protecii
pri!ind supraturaia+ temperatura minim" si ma.im" admisa+ etc.
/I0$.$. Seciune printr'un cilindru cu motor termic
Legenda,
$'piston- 1'canal de admisie- 2'supap" de admisie- 3'supap" de e!acuare- 4'canal de
e!acuare- 5'cilindru- 6'*iel" mani!el"- 7'ar*orele cotit- 8'sistem de aprindere
pmi' punct mort inerior- pme' punct mort e.terior.
&n uncie de ciclul termic dup" care are loc producerea lucrului mecanic motoarele se
pot (mp"ri (n,
motor cu aprindere prin sc9nteie #motor uncion9nd dup" ciclul Otto+ :eau de ;ochas%+
m.a.s.-
motor cu aprindere prin comprimare #motor uncion9nd dup" cilul <iesel%+ m.a.c.-
motor cu aprindere prin =et de com*usti*il #motor uncion9nd dup" ciclul Sa*athe+
Seilinger%+ motor <iesel'0az #dual'uel%.
M"rirea puterii care poate i o*inut" de un motor se poate ace prin olosirea
suplimentarii+ prin intermediul unor tur*osulante cu turaie ridicat"+ !aria*il"+ ce olosesc
gazele de ardere ieite din motor ca luid termodinamic de antrenare.
Pentru aceeai putere la cupl"+ datorit" supraaliment"rii !olumul ocupat de motor scade
a" de motorul nesupraalimentat cu cca. 12'18>. Toate motoarele olosite pentru cogenerare
sunt supraalimentate+ datorita a!anta=elor aduse de supraalimentare.
Motoare cu aprindere prin sc9nteie.
Motoarele cu aprindere prin sc9nteie pot unciona cu doua tipuri de com*usti*il,
lichid-
gazos.
Motoarele uncion9nd cu com*usti*il gazos se numesc motoare termice cu gaz+ pe
scurt motoare cu gaz. 0azul olosit poate i gaz metan+ gaz de cocserie+ gaz de sond" etc.
Motoarele cu aprindere prin sc9nteie au ne!oie ca amestecul aer'com*usti*il s" ie
preg"tit (ntr'un echipament special (nainte de a intra (n piston+ numit sistem de car*uraie.
Arderea amestecului com*usti*il se realizeaz" (n momentul (n care acesta a ost comprimat+
pistonul a=ung9nd (n punctual motor #mort% superior.
Procesul de aprindere este declanat de o *u=ie+ amorsarea "c9ndu'se datorit" unei
sc9ntei electrice produsa de aceasta.
Motoarele cu gaz se (mpart (n uncie de e.cesul de aer cu care uncioneaz" in dou"
mari categorii,
motoare cu gaz cu amestec *ogat #motoare standard% cu ?@$+1A$+2-
motoare cu amestec s"rac #lern *urn% cu ?B$+4.
Caracteristicile unei maini sunt date mai =os,
aleza= #diametrul interior al cilindrului%-
cursa #deplasarea pistonului (ntre PMI si PMS%-
cilindreea #!olumul total al cilindrilor%-
num"rul de supape-
coniguraia cilindrilor-
raportul de compresie-
sensul de rotaie-
turaia-
!iteza medie a pistonului-
puterea medie pe cilindru-
presiunea medie eecti!"-
dispoziia cilindrilor-
supraalimentarea-
indice de metan #pentru motoare cu gaz% C cir" octanic" #pentru motoarele cu
com*usti*il%.
Motoare cu aprindere prin comprimare.
Motoarele cu aprindere prin comprimare dier" de motoarele cu prindere prin sc9nteie
prin aptul c" nu mai este necesara prezenta car*uratorului i nici a *u=iei care s" amorseze
procesul de ardere.
Motoarele diesel se (mpart (n dou" mari categorii,
motoare diesel lente-
motoare diesel rapide.
Principiul motorului cu prindere prin comprimare este autoaprinderea com*usti*ilului
prin atingerea parametrilor critici ai acestora. Compresia aerului se realizeaz" (n cilindru+ in
apropierea punctului mort inerior+ ap"r9nd in=ecia com*usti*ilului. Acesta se disperseaz" (n
masa aerului alat la presiune si temperatur" ridicat"+ produc9nd e.plozia amestecului cu ardere
instantanee (n toat" masa.
A!anta=ele motorului cu aprindere prin comprimare ata de motorul cu aprindere prin
sc9nteie sunt,
randament mi *un-
pericol de incendiu+ de e.plozie redus-
permite olosirea unui com*usti*il mai ietin+ mai greu !olatile-
nu apar zone moarte si nici ront de lac"r".
<eza!anta=ele motorului cu aprindere prin comprimare este acela c" (n com*usti*ilul
olosit se g"sete sul+ ceea ce presupune m"suri pentru (ndep"rtarea SO
1
produs (n timpul
arderii.
Motoare cu aprindere prin =et de com*usti*il.
Sunt olosite pentru minimizarea costului com*usti*ilului+ deoarece utilizeaz" at9t un
com*usti*il gazos c9t i unul lichid. )lementele de construcie uncionare (m*in" cele doua
tipuri de motoare descrise anterior. Motoarele cu aprindere prin =et de com*usti*il au
car*urator+ pentru realizarea amestecului aer'gaz+ dar nu au *u=ie aprinderea "c9ndu'se prin
in=ecia com*usti*ilului lichid. Acest motor necesit" un grad de automatizare mai a!ansat
pentru c" procesul de uncionare este mai complicat. Caracteristicile tehnice de uncionare
sunt identice cu cele ale motoarelor anterior descrise.
$.4.Analiza tehnic" a soluiei de cogenerare cu motoare termice.
Ciclul motoarelor termice olosite pentru cogenerare se deose*ete de ciclul clasic de
cogenerare cu tur*ine prin urm"toarele,
pe parcursul ciclului de producere a lucrului mecanic+ agentul de lucru nu (i schim*"
starea de agregare-
producerea energiei termice se realizeaz" cu schim*"toare recuperati!e-
se considera c" (n cazul recuper"rii de c"ldura din gazele de ardere+ nu toat" c"ldura
poate i recuperat"-
e.istena recuperatorului de c"ldur" pe traseul gazelor de ardere introduce o c"dere
suplimentar" de presiune ce !a inluena lucrul mecanic produs de motor. Puterea motorului
poate sc"dea cu cca. $ '$+4>.
Analiza soluiei de cogenerare utiliz9nd motoare termice se ace in uncie de tipul
motorului+ respecti! dup" tipul ciclului dup" care acesta !a unciona. &n proiectul de a" s'a
luat (n considerare motoare de cogenerare cu aprindere prin sc9nteie+ pe com*usti*il gazos si
supraalimentare cu tur*osulant" #ig.$.1%.
/ig $.1. Schema centralei cu motor termic si cazan de !9r olosit" pentru (nc"lzire.
Legenda,
S
$
' schim*"tor recuperator de (nalt" temperatur"-
S
1
' schim*"tor de echili*ru-
S
2
' schim*"tor recuperator de =oas" temperatur"-
S
3
' schim*"tor (nc"lzire ap" cald"-
S;' schim*"tor recuperator a c"ldurii gazelor de ardere-
CD' cazan de !9r.
Sistemul se olosete i ca sistem de rezer!e electric pentru ca (n cazul (n care dispare
alimentarea din reea+ compresorul se poate de*rana+ motorul termic r"m9n9nd s" acioneze
generatorul electric ce se poate (nc"rca oarte repede.
$.5. Analiza termodinamic". ;andamente. Analiza energetic".
Motoarele termice uncioneaz" dup" di!erse cicluri termodinamice ce dier" intre ele (n
uncie de natura e!oluiei procesului de transmitere a c"ldurii ciclului motor.
Procesele de ardere pot i,
izocor #ciclul :eau de ;ochas+ Otto% E motoare cu aprindere prin sc9nteie-
izo*ar #ciclul <iesel% E motoare cu aprindere prin comprimare-
mi.t F izo*ar i izocor #ciclul Sa*athe+ Selinger% E ciclul dup" care uncioneaz"
motorul dual'uel.
/ig.$.2. <iagramele entropice de stare p'D i T's pentru arderea izocor"
/ig.$.3. <iagramele entropice de stare p'D i T's pentru arderea izo*ar"
/ig.$.4. <iagramele entropice de stare p'D i T's pentru arderea mi.t"
Pentru ciclul teoretic+ procesele des"urate (n cilindru sunt urm"toarele,
a'c E proces de comprimare #transormare adia*atic"%-
c'G E arderea com*usti*ilului #transormare izocor"%-
c'GH E arderea com*usti*ilului #transormare izo*ar"%- pentru motoarele <UAL'/U)L
punctul IGI este punctul de (ncepere a in=eciei de com*usti*il lichid.
G* C GH* E destinderea gazelor #transormare adia*at"%-
*a E e!acuarea gazelor de ardere #transormare izocor"%.
&n cazul ciclului real apare suplimentar aptul c"+ dup" iecare ciclu+ agentul termic !a i
e!acuat din motor+ iind (nlocuit de un nou amestec aer'com*usti*il sau aer #(nchiderea ciclului
se ace practic prin atmoser"+ prin preluarea aceluiai com*usti*il i aceluiai !olum la iecare
ciclu%.
Ipotezele reeritoare la luidul motor pentru ciclul teoretic,
este un agent perect-
are compoziia in!aria*il".
Ipoteze reeritoare la ciclul (n cazul ciclului teoretic,
masa luidului este in!aria*il" pe ciclu-
procesul de ardere este (nlocuit cu un transer de c"ldur" de la sursa cald"-
cedarea de c"ldur" c"tre sursa rece este instantanee#e!acuare din motor%-
comprimarea i destinderea sunt adia*ate ' izentrope-
aspiraia C e!acuarea au loc "r" apariia lamin"rii-
e!acuarea li*er" a gazelor de ardere este r"cire izocor"-
Principalele m"rimi care apar in cazul ciclului teoretic sunt urm"toarele,
raportul de comprimare
c
a
V
V
=
#$.$%
unde s'a notat cu,
Da F !olumul ma.im ocupat de luidul motor#la s9ritul azei de aspiraie%-
Dc F !olumul minim ocupat de luidul motor #la s9ritul azei de compresie%.
raportul de cretere a presiunii #pentru procesul izocor de ardere%-
c
y
p
p
=
#$.1%
unde,
pG F presiunea (n punctul G -
pc F presiunea (n punctul c.
raportul de destindere preala*il"-
c
y
p
V
V
J
=
#$.2%
unde,
DGH F !olumul ocupat de luidul motor in punctul GH-
Dc F !olumul ocupat de luidul motor (n punctul c.
Pentru toate cazurile se !a considera e.ponentul adia*atic egal cu $+3 #cel al aerului+
considerat gaz perect%.
Cantitatea de c"ldura primit" de ciclu este dat" de o ecuaie de orma,
% #
i c x
T T mc Q = [ ] J
- #$.3%
unde,
m F masa luidului motor-
c
.
F c"ldura speciic" medie-
T
c
F temperatur" medie de e!acuare-
T
i
F temperatur" medie de intrare-
. F parametru ce r"m9ne constant in timpul arderii.
Pentru procesele izocore de ardere,
% $ #
$
=

a
k
v
T mc Q
[ ] J
- #$.4%
Pentru procesul izo*ar de ardere,
% $ #
$
=

a a
k
v
T k mc Q
[ ] J
- #$.5%
Pentru procesul mi.t de ardere,
% $ # % $ #
$
+ =

p a
k
v
k T mc Q

[ ] J
- #$.6%
).presiile c"ldurilor e!acuate din ciclu !or i date de urm"toarele ecuaii,
Pentru procesul de ardere izocor,
% $ #
K
=
a v
T mc Q [ ] J
- #$.7%
Pentru procesul izo*ar de ardere,
% $ #
K p a v
T mc Q =
[ ] J
- #$.8%
Pentru transerul mi.t de transer de c"ldur",
% $ #
K p a v
T mc Q =
[ ] J
- #$.$K%
;andamentul termic este,
Q
P
Q
Q
Q
L
$ K
$ = = =
#$.$$%
Pentru ciclul cu introducere izo*ar" a c"ldurii randamentul este,
3 + K $
$
$
$
$

= =
k
#$.$1%
Pentru ciclul cu introducere izo*ar" a c"ldurii randamentul este,
% $ #
$
3 + $ $
% $ #
$
3 + K $
p
p
p
k
k
p

#$.$2%
Pentru ciclul cu introducere mi.t" a c"ldurii randamentul este,
[ ] [ ] % $ # 3 + $ % $ #
$
% $ # % $ #
$
$
3 + K $
+
=
+
=

p
p
p
k
k
p
k
#$.$3%
In cazul ciclurilor termodinamice randamentul nu depinde de agentul termic introdus si
nici de e.cesul de aer.
Temperatura medie superioar" se deinete ca temperatura medie de proces de
introducere de energie din ciclu.
S
Q
T
=
$
[ ] K
K
-
#$.$4%
unde,
LS F !ariaia de entropie (n timpul procesului de transer de c"ldur" la sursa cald".
$
K
$
T
T
ex
=
#$.$5%
unde,
Me. ' randament e.ergetic-
T
K
F temperatura mediului am*iant.
Pentru ciclul cu introducere izocor" a c"ldurii este,
( ) ln
v
mc S =
[ ] K KJ
K
#$.$6%
% $ #
% ln#
$
$
K
k
a
ex
T
T
#$.$7%
Pentru ciclul cu introducere izo*ar" a c"ldurii este,
( )
p p
mc S ln =
[ ] K KJ
K
#$.$8%
% $ #
% ln#
$
$
K
=

p
k
a
p
ex
T
T

#$.1K%
Pentru ciclul cu introducere mi.t" a c"ldurii este,
( )
k
p v
mc S ln =
[ ] K KJ
K
#$.1$%
[ ] % $ # % $ #
% ln#
$
$
K
+
=

p
k
a
k
p
ex
k T
n T

#$.11%
Se deinete randamentul corectat al ciclului motorului termic,
t
r
c
P
P
=
#$.12%
unde,
P
r
F puterea o*inut" intr'un ciclu real-
Mr @ MtNMc-
M
c
F raportul dintre randamentul ciclului teoretic si al celui real.
;andamentul mecanic al motorului,
e t r m
=
#$.13%
m
e
e
P
P
=
#$.14%
unde,
Pe F puterea la *ornele generatorului acionat de motorul termic.
;andamentul glo*al al grupului motor termic'generator electric !a i,
e t c m ge
=
#$.15%
$.6. Indicatori tehnici caracteristici soluiei de cogenerare cu motoare termice.
;andamentul termic total,
cb
g apa e
cb
t e
Q
Q Q P
Q
Q P
+ +
=
+
=
#$.16%
unde,
P
e
F puterea electric"-
O
t
F cantitatea de c"ldur" li!rat" consumatorilor-
O
c*
F cantitatea de c"ldur" introdus" de com*usti*il-
O
apa
F cantitatea de c"ldur" recuperat" din apa de r"cire-
O
g
F cantitatea de c"ldur" recuperat" din gazele de ardere.
;andamentul (nc"lzirii,
cb
g apa
cb
t
i
Q
Q Q
Q
Q
+
= =
#$.17%
&n cazul olosirii unui cazan de !9r randamentul total de!ine,
cbCAF cb
CAF apa g e
cbCAF cb
CET e
Q Q
Q Q Q P
Q Q
Q P
+
+ + +
=
+
+
=
#$.18%
unde,
OC)T F cantitatea total" de c"ldur" li!rat" de central"-
O
CA/
F cantitatea total" de c"ldur" li!rat" de CA/-
Oc*CA/ F cantitatea de c"ldur" introdus" ca energie cu com*usti*ilul (n CA/.
La motoarele termice apare o recuperare parial" a c"ldurii din gazele de ardere,
% # T T mc Q
ev g g
=
[ ] kJ
- #$.2K%
unde,
Te! F temperatura gazelor de ardere la e!acuarea din motor-
T ' temperatura gazelor de ardere la ieirea din recuperator.
% #
K K
T T mc Q
ev g
=
[ ] kJ
- #$.2$%
<ac" c
g
@ constant+ atunci,
K K
T T
T T
Q
Q
x
ev
ev
g
g
= =
#$.21%
unde,
. F grad de recuperare a c"ldurii din gazele de ardere.
<in analiza relaiilor #a randamentului (nc"lzirii+ a celui electric i a cogener"rii% se !a
o*ser!a c" (n urma motoarelor termice !or rezulta urm"toarele o*ser!aii,
randamentul termic total !a crete pe m"sur" ce crete randmentul producerii energiei
electrice de c"tre motorul termic i !a apare o mai mare recuperare a c"ldurii pro!enite din
r"cire si gaze de ardere-
m"rimea gradului de recuperare !a duce la o cretere parial" a cantit"ii de c"ldur"
posi*il" de a i li!rat" consumatorilor+ pentru c" o alt" cot" de c"ldur" se !a o*ine din r"ciri
tehnologice.
$.7. Indici de termoicare
t
t
t
q
P
y =
#$.22%
unde,
P
t
F putere produs" (n termoicare-
P
t
F c"ldur" produs" (n termoicare-
% #
K K
x r Q
P
Q Q
P
Q Q
P
Q
P
y
g
e
g apa
e
d apa
e
t
e
t
+
=
+
=
+
= =
#$.23%
unde,
K g
apa
Q
Q
r =
- #r F coeicient de recuperare pentru un anumit motor% #$.24%
pentru . @ $ !a rezult,
% $ #
K
K
+
=
r Q
P
y
g
e
t
#$.25%
<in relaiile $.23 i $.25 rezulta,
t t
y y <
K
#$.26%
t e
t
y P
Q
z
$
= =
#$.27%
unde,
z' indice de structura
CAPITOLUL II
P;)Q)RTA;)A 0)R);ALA A C)RT;AL)I )L)CT;IC) <) T);MO/ICA;)'
LA:O;ATO;
1.$. /unciile principalelor categorii de instalaii din C)T'La*orator
Centrala electric" de termoicare #C)T% reprezint" un comple. de instalaii care au ca
scop transormarea unei orme primare de energie+ (n cazul nostru energia chimic" a
com*usti*ilului+ in orme inale de energie termic" si electric" pe care le urnizeaz"
consumatorilor. Lanul principalelor transorm"ri energetice care au loc (n C)T este prezentat
principial (n igura 1.$.
/ig.1.$. Lanul transorm"rilor energetice (n C)T'La*orator
In cazul C)T'La*orator+ com*usti*ilul de *aza (l reprezint" gazele naturale+ care prin
ardere (n cazane energetice se transorm" (n energie termic". C"ldura astel dega=at" prin ardere
este preluat" de apa de alimentare a cazanului care se !aporizeaz" si (n continuare a*urul se
supra(nc"lzete. A*urul supra(nc"lzit se destinde (n tur*ine o*in9ndu'se astel lucrul mecanic
util. In tur*ogenerator energia mecanic" este transormat" (n energie electric" prin eect
electromagnetic. Pentru alimentarea cu c"ldur" a consumatorilor se olosete energia unei p"ri
din a*ur a c"rui destindere (n tur*in" se ace parial #a*ur e.tras la prize%. ;estul a*urului se
destinde total p9n" (n apropierea presiunii de saturaie corespunz"toare temperaturii apei de
r"cire+ se condenseaz" (n condensator+ iar c"ldura preluat" de apa de r"cire este disipat" la ni!el
co*or9t de temperatur" (n mediul am*iant.
O alt" categorie de instalaii ale C)T'La*orator realizeaz" modiic"ri ale parametrilor
unora dintre ormele lanului de transorm"ri energetice. Acest rol (l au transormatoarele
electrice i respecti! staiile de reducere'r"cire a a*urului. Alte instalaii importante olosite
pentru modiicarea parametrilor energetici in C)T'La*orator sunt cele intercalate pe circuitul
ap"'a*ur care (nchide ciclul ;anSine prin degazor+ cazan+ tur*in" i condensator. Astel dup"
schim*area st"rii de agregare a purt"torului de energie (n condensator are loc (n continuare
ridicarea presiunii si temperaturii condensatului prin pompele de alimentare si pre(nc"lzitoarele
regenerati!e+ a=ung9nd la parametrii necesari aliment"rii cazanului.
K a treia categorie de instalaii o reprezint" instalaiile de transport ale purt"torilor
dieritelor orme de energie+ respecti! conductele de gaze+ ap"+ a*ur i aer comprimat+ precum
si di!ersele tipuri de conductoare electrice.
Pe l9ng" aceste echipamente si instalaii enumerate+ C)T'La*orator mai este pre!"zut"
i cu alte categorii de instalaii+ (ndeplinind unciuni de tratarea chimic" a apel+ r"cirea apei de
r"cire #turnurile de r"cire%+ producerea de aer comprimat precum i un sistem de conducere i
urm"rire a uncion"rii instalaiilor in camerele de comand" electric" si respecti! termic"
#m"sur"+ protecie+ automatizare+ comand"%
Pe l9ng" alimentarea consumatorilor din e.terior+ centrala la*orator mai tre*uie s"'i
alimenteze consumatorii s"i interni sau proprii de energie #motoare pompe+ !entilatoare+
iluminat+ (nc"lzit etc%.
1.1. Amplasarea instalaiilor si unciile lor principale (n C)T'La*orator
Amplasarea (n teren a C)T'La*orator este prezentat" in igura 1.1.
Instalaiile centralei sunt dispuse practic (n trei construcii principale,
A ' corpul principal+ (n care sunt amplasate ma=oritatea instalaiilor tehnologice ale
centralei #cazane+ tur*ine condensatoare+ staiile electrice de $K SD si K+3 SD+ camerele de
comand"+ P;AM+ etc%-
: ' corpul cuprinz9nd staia de tratare chimica #dedurizarea apei% i staia de producere
a aerului comprimat olosit (n C)T i urnizat consumatorilor e.terni-
C ' turnul de r"cire a apei umed+ cu circulaie natural"+ care e!acueaz" (n atmoser"
c"ldura din apa de r"cire a centralei -
In cele ce urmeaz" se prezentat" succint dispoziia utila=elor i sunt ar"tate unciunile
celor mal importante instalaii din corpul principal al C)T'La*orator. Ordinea de prezentare din
te.t este aceeai cu numerotarea instalaiilor pe planurile la cota 4+2 m i la cota zero ale
corpului principal al centralei din ig.1.2. i 1.3. #cota zero este cota terenului%.
/ig.1.1. Amplasarea pe teren a C)T'La*orator
Legenda
A ' corpul principal- : ' staiile de epurare chimic" a apei i de aer comprimat- C '
turnul de r"cire
< ' catedra de cazane i tur*ine #la*oratoare%
Instalaiile termomecanice sunt grupate in dou" mari s"li ale corpului principal #cl"direa
A%, sala cazanelor i sala mainilor.
In sala cazanelor sunt amplasate dou" cazane de a*ur supra(nc"lzit #$ i 1%+ iecare cu
un de*it de a*ur nominal de $1 tCh la presiunea de 24 *ar i temperatura 3KK TC. L9ng" cazane
sunt dispuse urm"toarele,
' ta*lourile locale de comanda #2+ 3%-
' !entilatoarele de aer+ cate unul pe cazan amplasate la cota zero #4+5%-
'!entilatoarele de gaze de ardere+ care sunt instalate pentru cele dou" cazane de a*ur # la
cota $1 a%+ #6%-
'e.pandorul de pur=a intermitent" #7% i e.pandorul pentru pur=area continu" a cazanelor
(n scopul reducerii de s"ruri din cazane c9nd aceasta nu corespunde din punct de !edere
calitati!-
&n imediata apropiere a s"lii cazanelor+ dar (n e.teriorul acesteia sunt amplasate,
' coul de um #8%+ (nalt de 1K m+ comun pentru am*ele cazane-
'amortizorul de zgomot pentru a*urul eapat (n atmoser" pe durata pornirii cazanelor
#$K%.
Instalaiile din sala mainilor sunt dispuse pe dou" ni!eluri+ unul la cota 4+2 m+ iar
cel"lalt la cota zero.
La cota 4+2 m sunt dispuse grupurile generatoare nr.l+ 1 i 3 acionate cu tur*ine cu a*ur
#$$+ $1+ $3% i grupul nr.2 ormat dintr'un motor <iesel de 264 CP cuplat cu un generator
sincron de 154 SDA #$2% ce poate sigura consumurile electrice de ser!icii proprii (n cazul
c"derii alimentarii cu energie electrica din reeaua naional". Ta*lourile locale pentru comanda
i conducerea acestor grupuri sunt amplasate la aceeai cot" 4+2 m+ (n imediata !ecin"tate a lor.
Tur*ina cu a*ur i generatorul grupului nr.2 sunt dispuse (n e.teriorul s"lii mainilor
#$4%. &ntr'o (nchidere uoar" din panouri metalice izolate termic. Caracteristicile celor patru
grupuri cu tur*ine cu a*ur sunt prezentate (n ta*elul 1.$.
Sala mainilor dispune pentru mecanizarea lucr"rilor de reparaii de un pod rulant de 1
t.
La cota 4+2 m se mai g"sesc instalaiile de e=ectoare cu a*ur necesare pentru e.tragerea
gazelor necondensa*ile si meninerea !idului (n condensatoarele grupurilor $ i 1. Pentru
(nc"lzirea condensatului de la tur*ine+ la cota 4+2 se al" un pre(nc"lzitor de supraa" #1$%+
(nc"lzit cu a*ur i apoi degazorul termic cu rezer!orul de ap" de alimentare #11%
Ta*el 1.$. Caracteristicile principale ale tur*oagregatelor
<enumirea Tipul Puterea Parametrii Presiuni la, Contra' Turaie
tur*inei a*urului !iu condensator priz" Presiune
pre'
siune
temp.
SU *ar TC *ar *ar *ar
rotCmin
Tur*ina Condensaie 1KKK 24 3KK K+K3 ' ' 2KKK
nr.l
Tur*ina
nr.1
Condensa'
tor i priz"
$4KK 24 3KK K+K6 $1 ' 64KK
Tur*ina n
r, 3
Contra'
presiune
34K $2 24K ' ' $+1
.
$+1
5KKK
Tur*ina n
r. 4
Condensaie
i priz" de
termoicare
1KKK
21KK

21KK
1KKK
24 3KK K+K7 3+4 ' 2KKK
Celelalte instalaii principale ale tur*inelor cu a*ur sunt amplasate (ntre cota zero i cota
4+2. Condensatul rezultat din condensatoarele tur*inelor nr. l+ nr. 1 i nr. 4 este preluat de c"tre
pompele de condensat #12% care (l trimit prin pre(nc"lzitoarele e=ectorului #1K% i pre(nc"lzitorul
#1$% p9n" (n degazor #11%. <e aici apa este preluat" de c"tre pompele de alimentare #13+ 14%+ i
pompat" la cazane. C)T'La*orator a ost echipat" cu trei pompe de alimentare+ dou" acionate
cu motor electric #13% i una acionat" cu tur*in" de a*ur cu contrapresiune #tur*opomp"% #14%.
Condensatul care se colecteaz" prin scurgeri i drena=e a=unge (n rezer!orul de puncte
=oase #16% i este readus (n circuitul principal+ iind pompat (n degazor+ cu a=utorul a dou"
pompe de puncte =oase #17%.
La cota zero sunt amplasate i instalaiile ane.e ale tur*inelor, instalaiile de r"cire+ de
ulei i pompele de condensat.
Circuitul (nchis al apei de r"cire+ ap" care tra!erseaz" condensatoarele tur*inelor+
r"citoarele de ulei pentru ungere #18% si r"citoarele de aer ale generatoarelor #2K% este trimis" la
turnul de r"cire. /iecare tur*in" are pompele proprii de ap" de r"cire+ cate dou" la grupul $ i
cate una la grupurile 1 i 4. Mai e.ista (nc" dou" pompe #22% care asigur" circulaia apei pentru
celelalte r"ciri tehnologice+ (ntre care r"citorul de ulei al grupului 3 i r"citorul grupului <iesel.
C)T'La*orator este echipat cu trei staii de reducere'r"cire #27% care au scopul de a
reduce presiunea i temperatura a*urului p9n" la !alorile cerute de consumatorii care urmeaz" a
i alimentai atunci c9nd nu uncioneaz" tur*inele centralei. L9ng" staii sunt amplasate i dou"
compresoare de aer tehnologic #28% pentru consumul propriu al C)T i un rezer!or de aer
comprimat #3K%.
Instalaia de preparare a apei calde (n sistemul de termoicare asigur" (nc"lzirea i
pomparea apei din reeaua de ap" ier*inte. Circulaia apei de reea se ace (n una sau (n doua
trepte de pompare #dou" pompe pentru prima treapt" de presiune #3$% i alte dou" pompe
pentru cea de a doua treapt" de presiune #31%%. Totodat" mai sunt pre!"zute dou" pompe de ap"
de adaos #32% care completeaz" pierderile de ap" din reeaua de termoicare. Apa este
pre(nc"lzit" parial (n dou" *oilere de *az" #35% (nseriate cu un *oiler de !9r #36% si parial in
r"citorul de condensat #34%. :oilerul de !9r este amplasat (n e.teriorul cl"dirii. &nc"lzirea apei
din circuitul de termoicare se ace cu a*ur de la prizele tur*inelor sauCi din staiile de reducere
' r"cire.
Instalaia de tratare chimic" a apei de adaos pentru cazane.
Pentru *una uncionare a instalaiilor termomecanice este necesar ca apa de alimentare
a cazanelor s" ie tratat" chimic prin dedurizare si demineralizare (n iltre cu mase
schim*"toare de ioni. Apa preluat" din reeaua pu*lica se introduce direct la demineralizare+ pe
c9nd (n cazul c9nd se olosete apa din puurile proprii #cu duritate ridicat"+ peste 16 grade
0ermane% se ace mai (nt9i o dedurizare (n staia de epurare chimica.
Instalaiile staiei de tratare chimic" a apel de adaos sunt dispuse (n dou" s"li suprapuse.
In sala de la cota zero #37% sunt amplasate pompele+ rezer!oarele i dozatoarele de reacti!. In
sala de la cota 4+2 m #38% sunt iltrele grupate (n dou" linii tehnologice+ iecare compusa cu cate
un iltru mecanic i c9te dou" iltre cu mase schim*"toare de ioni+ precum i cate un
decar*onator+ parcurse (n serie. Tot (n aceast" sal" se g"sesc instalaiile ane.e pentru sp"larea i
regenerarea iltrelor i pentru controlul calit"ii apei. <ecar*onatoarele de CO
1
sunt amplasate
(n e.teriorul cl"dirii.
Pentru completarea pierderilor din circuitul principal de condensat apa demineralizat"
este trimis" cu pompe speciale printr'un pre(nc"lzitor #4K% (n degazor. In !ederea asigur"rii
gradului de alcalinitate pe care tre*uie s"'l ai*" apa de alimentare a cazanelor+ sunt pre!"zute
dou" rezer!oare pentru soluie de osat trisodic #4$%. Acest amestec este introdus (n circuitul
principal (n aspiraia pompelor de alimentare.
Camera de comand" termic" #41%reprezint" punctul din care se realizeaz" conducerea
centralizat" a unor instalaii termomecanice din C)T'La*orator i anume+ conducerea *locului
energetic ormat din cazanul $+ tur*ina $ i tur*ina 4.
<ispoziia spaial" i tipurile ta*lourilor i a pupitrelor de comand" #model minimod%
coincid cu cele adaptate la actualele centrale termoelectrice din sistemul energetic naional.
Staiile electrice de cone.iuni si transormare sunt amplasate la cota zero. Staia de
medie tensiune a centralei #45% pe $K SD reprezint" nodul de leg"turi electrice la care sunt
racordate,
' generatoarele sincrone ale *locurilor generatoare-
' transormatoarele de ser!icii proprii care alimenteaz" staia de K+3 SD-
' reeaua de alimentare prin ca*luri a posturilor de transormare din UP: si
consumatorii capti!i #TD Raional si /AST )CO%-
' liniile de leg"tur" cu sistemul energetic naional #staiile de cone.iuni Cotroceni i
Militari%
Transormatorul *loc al grupului nr.4 este dispus in e.terior #46%. ;estul
transormatoarelor sunt instalate (ntr'un ir de camere dispuse paralel cu staia de $K SD+ pe
partea dinspre e.teriorul cl"dirii. Accesul (n camerele transormatoarelor este posi*il numai din
e.teriorul cl"dirii.
Ca*lurile de circuite secundare #semnalizare+ comand" la distan" etc.% !in c"tre camera
de comand"+ de la staiile centralei si de la posturile de transormare din reeaua UP: printr'un
pu #48% la podul de ca*luri.
Camera de comand" electric" #5K% reprezint" punctul central din care se conduce
uncionarea C)T'La*orator si a posturilor de transormare din reeaua de alimentare cu energie
electric" a UP:. In acest scop (n camera de comand" sunt centralizate pentru inormare '
aparate de m"sur" i dispoziti!e de semnalizare+ iar pentru conducere ' dispoziti!e de comand"
manual" la distan"+ relee de protecie si alte dispoziti!e de automatizare.
:ateria de acumulatoare #52% reprezint" sursa de energie de la care (n caz de a!arie si
dispariie total" a tensiunii alternati!e se asigur" alimentarea consumatorilor proprii !itali i
iluminatul de siguran" al centralei.
La*oratoarele AMC i P;AM au rolul de a asigura (ntreinerea instalaiilor cu a=utorul
c"rora este supra!egheat" i condus" uncionarea centralei #55%. La*oratorul AMC ' aparate de
m"sur" si control F are sarcina s" !eriice diapoziti!ele pentru m"surarea+ controlul+ protecia si
automatizarea instalaiilor neelectrice din central".
La*oratorul P;AM ' protecia prin relee+ automatiz"ri si m"sur"tori ' are aceleai
sarcini+ (ns" care pri!esc instalaiile electrice din C)T'La*orator si reeaua de alimentare cu
energie electric" a UP:.
Staia de dedurizare a apei si staia de compresoare.
Modul (n care sunt dispuse instalaiile (n staia de dedurizare i staia de compresoare
grupate (n cl"direa : este reprezentat (n igura 1.4.
Staia de aer comprimat a C)T'La*orator alimenteaz" consumatorii proprii+ i
consumatorii e.terni cu aer la presiunea cca. 6 *ar i cuprinde 2 compresoare de 8KK m2Ch+
antrenate de motoare electrice sincrone cu putere unitar" de $KK VU. Aerul a*sor*it din
atmoser" este iltrat+ comprimat i r"cit. In r"citorii de aer #$K% se condenseaz" i se colecteaz"
apa i se reine uleiul+ o*in9ndu'se astel i puriicarea aerului comprimat (n limitele prescrise
de norme. Aerul comprimat este introdus (n 3 rezer!oare de acumulare #$1%+ iecare cu
capacitate de $1 m2. ;eeaua de aer comprimat este ar*orescent"+ aliment9nd la*oratoarele
UP:.
Staia de dedurizare din C)T'La*orator preg"tete ap" de adaos pentru circuitul de
termoicare i pentru la*oratoarele institutului. Apa este preluat" din reeaua pu*lica sau din
puurile proprii i este trimis" (n rezer!orul de ap" *rut" #7%+ iar de aici prin pompele de ap" #8%
(n cele trei iltre de tratare chimic" a apei #6%. Apa tratat" este pompat" (ntr'un castel de ap"
alat (n interiorul coului turnului de r"cire+ (n scopul e!it"rii (ngheului din timpul iernii #C%.
/ig.1.2. Planul cl"dirii principale a C)T'La*orator. Cota K+K m.
/ig. 1.3 Planul cl"dirii principale a C)T'La*orator. Cota 4+2 m.
L)0)R<A /I0U;ILO; 1.2 si 1.3 P;IDIR< AMPLASA;)A P;IRCIPAL)LO;
IRSTALAWII <IR C)T'LA:O;ATO;
$. Cazanul de a*ur supra(nc"lzit nr.$
1. Cazanul de a*ur supra(nc"lzit nr.1
2. Ta*loul de comand" al cazanului nr.l
3. Ta*loul de comanda al cazanului nr.1
4. Dentilatorul de aer al cazanului nr.$
5. Dentilatorul de aer al cazanului nr.1
6. Dentilatoarele de gaze arse
7. ).pandorul pentru purtarea continu" i intermitent"
8. Coul de um
$K. Amortizorul de zgomot pe durata pornirii cazanelor
$$. 0rupul tur*in"'generator nr.l
$1. 0rupul tur*in"'generator nr.1
$2. 0rupul motor <iesel'generator nr.2
$5. Ta*loul de comand" al grupului nr.l
$6. Ta*loul de comand" al grupului nr.1
$7. Ta*loul de comand" al grupului <iesel nr.2
$8. Ta*loul de comand" al grupului nr.3
1K. )=ectoarele i pre(nc"lzitoarele e=ectoarelor la grupurile nr.l i nr.1
1$. Pre(nc"lzitor de condensat
11. <egazorul termic
12. Pompe de condensat
13. )lectropompe de alimentare
14. Tur*opompa de alimentare
15. Ta*loul de comand" al pompelor
16. ;ezer!or de puncte =oase
17. Pompe de puncte =oase
18. ;"citoarele de ulei pentru ungere
2K. ;"citoarele aerului din generatoarele nr.l i nr.1 si nr.4
2$. Turnul de r"cire uscat"
21. Pompele circuitului de ap" de r"cire
22. Pompe de ap" pentru r"cirea uleiului de ungere la tur*ina nr.3 cu contrapresiune
23. Pompele pentru e=ectoarele hidraulice ale grupului nr.4
24. Pompele de condensat ale grupului nr.4
25. Pompa de ulei a grupului nr.4
26. Pompa de ap" de r"cire a grupului nr.4
27. Staiile de reducere'r"cire
28. Compresoare de aer
3K. ;ezer!or de aer comprimat
3$. Pompele primei trepte de presiune in reeaua de termoicare
31. Pompele celei de a doua treapta de presiune in reeaua de termoicare
32. Pompa de adaos in reeaua de termoicare
33. Ta*lou de comand" al pompelor de termoicare
34. ;"citorul de condensat din circuitul de termoicare
35. :oilere de *az" din reeaua de termoioare
36. :oilerul de !9r din reeaua du termoicare
37. Sala pompelor staiei de tratare chimic" a apei de adaos
37a. ;ezer!oare su*stane chimice
37*. Pompe su*stane chimice
37c. Pompe ap" adaos
38. Sala iltrelor mecanice i cu schim*"toare de ioni pentru apa de adaos
4K. Pre(nc"lzitorul apei de adaos
4$. ;ezer!oare pentru emulsie de ap" cu osat trisodic
41. Camera de comand" termic"
42.a+*. S"li pentru preg"tirea lucr"rilor de la*orator s$ instructa=e
43. :irou
44. Magazie pentru echipamente termomecanice
45. Staia electric" de $K SD
46. Staia electric" de K+3 VD pentru alimentarea ser!iciilor proprii
47. Transormatorul *loc al grupului nr.4
48. Pu de ca*luri c"tre podul de su* camera de comand" electric"
5K. Camera de comand" electric"
5$. Instalaia de condiionare a aerului pentru camera de comand" electric"
51. Magazie pentru echipamente electrice
52. Sala *ateriei de acumulatoare
53. Instalaia de !entilare a s"lii acumulatoarelor a
54. <epozit de acizi
55. La*oratorul AMC i P;AM
56. Atelierul mecanic al C)T'La*orator
57. Magazie
58. 0rup sanitar
6K. Destiar
6$. Captatori solari
61. ;ezer!orul de ap" al instalaiei da (nc"lzire solar"
62. Platorma de (ncerc"ri pentru cercet"ri termoenergetice
/igura 1.4. Plan de dispoziie a utila=elor (n cl"direa staiei de dedurizare F compresoare
#:%
Legend",
$ ' camer" pompe ap" dedurizat" #spre castelul de ap"%
1 ' camer" staie dedurizare
2 ' camer" staie compresoare
3 ' camer" panouri de comand" pentru pompele puurilor
4 ' rezer!oare soluie sare
5 ' pompe soluie sare
6 ' iltre Ra ' cationice
7 ' rezer!or ap" *rut"
8 ' pompe ap" *rut"
$K ' compresoare
$$ ' r"citoare de aer pentru compresoare
$1 ' rezer!oare de aer comprimat
$2 ' iltru
$3 ' ta*louri de comand" pentru compresoare
$4 ' ta*louri de comand" pentru pompe
1.1 &ncadrarea C)T F La*orator (n sistemul energetic
Centrala electric" de termoicare'la*orator produce i urnizeaz" energie electric"
consumatorilor de pe platorma UP: 0roz"!eti+ precum i (n sistemul electroenergetic prin
interconectarea (n staiile de racord Cotroceni i Militari.
Schema de cone.iuni a C)T'la*orator are+ pentru partea electric"+ dou" noduri+ numite
*are colectoare+ a!9nd tensiunea de $K SD. Pe schema principial" din igura 1.5 este
reprezentat" una dintre aceste dou" *are+ cea de a doua iind simetric". La aceste *are
colectoare se racordeaz" grupurile centralei U.P.:.+ precum i cele dou" ca*luri de leg"tur" cu
reeaua naional".
Tot la acest sistem se racordeaz" cele dou" transormatoare de ser!icii proprii TSP
$
i
TSP
1
.
Am*ele sisteme de *are colectoare pot i secionate prin cate un (ntreruptor #de cupl"
longitudinal"%+ ceea ce (m*un"t"ete condiiile de siguran" in uncionare i permite izolarea
C)T'la*orator de sistemul electroenergetic. Aceast" XizolareX este necesar" pentru a nu deran=a
uncionarea sistemului energetic precum i a consumatorilor alimentai (n cazurile (n care la
C)T'la*orator se produc anumite a!arii sau se ac anumite lucr"ri cu caracter didactic sau de
cercetare. Se permite de asemenea uncionarea normal" a U.P.:. (n cazul unei a!arii totale (n
sistem.
0eneratoarele sunt legate *loc cu transormatoare ridic"toare de tensiune+ a!9nd
puterile nominale 3 MDA+ la grupurile $ i 4 i K+52 MDA la nr.3.
Leg"turile C)T'la*orator cu sistemul electroenergetic se ace prin staiile de
transormare i cone.iuni de $$KC$K SD Militari i Cotroceni.
Alimentarea cu energie electric" a consumatorilor de la *arele de $K SD ale staiei de
cone.iuni a C)T'la*orator are loc prin intermediul mai multor perechi de ca*luri #distri*uitori%
care alimenteaz" $$ posturi de transormare $KCK+3 SD. Aceste posturi sunt echipate cu cate
dou" transormatoare co*or9toare de tensiune de cate 52K SDA iecare.
1.2 Instalaii termomecanice
Instalaiile din sala cazanelor
In centrala electrica de cogenerare comple.ul de instalaii din sala cazanelor
(ndeplinete uncia de producere a agentului termodinamic sau termic ' a*urul.
In cazul C)T'La*orator+ capacitatea de producie a cazanelor instalate asigura
alimentarea cu a*ur a grupurilor tur*ogeneratoare nnr.$ i nr4. <e*itul instalat (n cazanul )rste
:runner capa*il de a unciona (n regim de durat" este de $1 tCh+ iar principalele date tehnice
sunt prezentate in continuare.
Acest cazan este capa*il sa alimenteze tur*ina nr.$ A)0 de putere 1 MUe+ precum si
*oilerele de termoicare.
Instalaia comple." din sala cazanelor mai cuprinde+ pe l9ng" cele dou" cazane i
urm"toarele instalaii comune,
'alimentarea cu com*usti*il-
'sistemul de e!acuare a gazelor #coul de um%-
'sistemul de r"cire a apei rezultata din pur=are-
'sistemul de eapare (n atmoser" a a*urului la pornirea cazanelor #amortizorul de
zgomot%-
'dispoziti!ele de preluare'r"cire a pro*elor de ap" din cazan.
Instalaia de alimentare cu com*usti*il a C)T'La*orator cuprinde staia de reducere
reglare precum si rampele de alimentare ale arz"toarelor cazanelor.
Tot (n staia de reglare se al" i de*itmetrele i dispoziti!ele pentru contorizarea
consumului total de gaze.
/ig.1.5. Schema instalaiei de alimentare cu com*usti*il a cazanului de a*ur
Schema cuprinde o serie de !entile manuale sau cu acionare electrica care (ndeplinesc
urm"toarele uncii,
'!entilul manual de (nchidere #1% separa instalaia de alimentare cu com*usti*il de
reeaua de distri*uie in perioadele de neuncionare ale cazanului-
'!entilul electromagnetic #5% are rol de protecie + (nchiz9nd la stingerea l"c"rii din
ocar #in urma unei comenzi date de supra!eghetorul de lac"ra #$1%+ la oprirea !entilatoarelor
de gaze i de aer de ardere+ iar sc"derea sau creterea presiunii gazului natural peste !alori
minime+ respecti! ma.ime admise i la sc"derea ni!elului din tam*ur su* o !aloare minim"
admis"-
'!entilul de regla= cu acionare electric" #6% regleaz" de*itul de com*usti*il (n uncie de
sarcina cazanului-
'!entilele manuale #7% separ" circuitul de alimentare al arz"torului pilot de cel al
arz"torului principal-
'!entilul electromagnetic #8% (nchide la dispariia l"c"rii in ocar iind comandat de
supra!eghetorul de lac"ra #$1%-
'!entilele de aerisire #2% care permit aerisirea conductei (n perioadele de neuncionare a
cazanului.
Supra!eghetorul de lac"ra #$1% este montat in capul arz"torului pilot si este echipat cu
o celula otoelectrica care+ la dispariia l"c"rii in ocarul cazanului+ comanda (nchiderea
!entilelor electromagnetice de admisie gaze naturale.

Principalele caracteristici uncionale si constructi!e pentru Cazanul nr.$
com*usti*il principal , 0az natural
de*it nominal de a*ur,$1 tCh
parametrii nominali ai a*urului, 3K *ar+ 3KK TC
temperatura apei de alimentare,$KKTC
temperatura gazelor de ardere la cos,,$7KTC
temperatura aerului pre(nc"lzit,$4KTC
consumul ma.im de com*usti*il,$K7K Rm2Ch
dimensiuni de ga*arit, l"ime+ (n"lime+ ad9ncime , 384K mm- 78KK mm- 822K mm
supraeele de schim* de c"ldur",
economizor , 128 m1
!aporizator , 111 m1
supra(nc"lzitor, $51 m1
pre(nc"lzitor de aer, $27 m1
!olumul de ap", $K+4 m2
randamentul nominal, 77> 1 >
Cazanul de a*ur constituie un schim*"tor comple. de c"ldur" unde prin arderea
com*usti*ilului se genereaz" gaze ier*ini care transer" o parte din c"ldura lor sensi*il" apei.
Aceasta suer" in cursul procesului de transer de c"ldur" i schim*area st"rii de agregare+
p"r"sind cazanul su* orm" de a*ur supra(nc"lzit.
Schim*ul de c"ldur" are loc prin intermediul unor supraee metalice ormat" din e!i
prin care circul" ap" i a*ur #sistem de presiune%+ sp"late la e.terior de c"tre gazele de ardere.
Sistemul da presiune este ormat din economizor+ in care apa cu care este alimentat
cazanul aste (nc"lzit" p9n" la o temperatur" apropiat" de aceea de !aporizare+ !aporizator+ (n
care apa suer" schim*area de az" #lichid'!apori% i supra(nc"lzitor+ in care a*urul #!aporii de
ap"% saturat este (nc"lzit p9n" la temperatura necesar" pentru admisia (n tur*ina de a*ur.
Pentru realizarea (n condiii *une a schim*ului de c"ldur"+ gazele de ardere parcurg un
traseu alc"tuit din trei drumuri #ascendent+ descendent+ ascendent%+ supraeele de schim* de
c"ldur" iind amplasate in lungul acestui traseu.
Cela trei drumuri de gaze i modul de amplasare a supraeelor de schim* de c"ldur"
sunt puse in e!iden" (n seciunea trans!ersal" prin cazan+ prezentat" (n ig.1.8.
Primul drum de gaze (l constituie ocarul cazanului+ spaiul (n oare are loc arderea+ care
are !olumul cel mai mare i (n limita c"ruia este amplasat !aporizatorul i o parte din
supra(nc"lzitor. 0azele de ardere parcurg ocarul (n sens ascendent+ de la cota arz"torului spre
plaon+ spal" pachetul de e!i secionale al !aporizatorului i restul supra(nc"lzitorului+ dup"
care sunt (ndreptate printr'un drum descendent spre intrarea (n ultimul drum de gaze+ (n lungul
c"ruia sunt amplasate pachetele de e!i ale economizorului i pre(nc"lzitorului de aer.
Circulaia gazelor de ardere este (ntreinut" cu a=utorul !entilatoarelor de aer i de gaze+
precum i prin tira=ul natural al coului de um.
Pe partea apei i a*urului+ circulaia prin economizor i supra(nc"lzitor este (ntreinut"
cu a=utorai pompei de alimentare care asigur" la intrarea (n economizor o presiune de cca. 34
*ar.
In sistemul !aporizator circulaia luidului este natural"+ eectu9ndu'se prin dierena de
densitate (ntre e!ile ier*"toare alate in ocar si supuse deci lu.ului termic al gazelor de
ardere+ (n care are loc !aporizarea unei p"ri din ap" i ormarea emulsiei ap"'a*ur care se
ridic" p9n" (n tam*ur i e!ile descendente e.terioare ocarului+ prin care apa co*oar" din
tam*ur spre *aza ocarului pentru a alimenta e!ile ier*"toare. Circuitul apei (n !aporizatorul
cazanului nr.l este prezentat (n ig.1.6. Cazanul se numete cu circulaie naturala.
A :
/ig.1.6. Schema circulaiei amestecului ap"'a*ur in sistemul !aporizator al cazanului
A ' l'e!ile de leg"tur" co*or9toare- 1'colectoarele secionale inerioare- 2'e!ile
schim*"toare de c"ldur"- 3'colectoarele secionale superioare- 4'e!ile de alimentare a
tam*urului- 5'tam*urul.
: ' l'tam*ur- 1'e!i co*or9toare- 2'ea!" ier*"toare#ecran%- 3'incint" ocar- 4'
colectorul inerior.
Dentilatorul de aer aspira din interiorul sau e.teriorul s"lii cazanelor si acoper"
pierderile de presiune datorata str"*aterii celor doua pachete de e!i ale pre(nc"lzitorului+
canalelor de aer si arz"torului. )l este amplasat la cota K+KK m a s"lii cazanelor+ in spatele
cazanului. Dentilatorul de gaze aspira din drumul al treilea de gaze al cazanului+ acoperind
pierderile de presiune datorate str"*aterii pachetelor de e!i i schim*"tor de direcie suerite (n
cazan i (n canalul de ta*l" care duce la coul de um. )l este amplasat pe plaonul cazanului+ la
cota 7+8K mm+ deasupra celui de al treilea drum de gaze.
Sistemul de presiune este ormat din economizor+ !aporizator i supra(nc"lzitor.
)conomizorul este un schim*"tor de c"ldur" ap"'gaze de ardere+ amplasat la *aza celui
de al treilea drum de gaze al cazanului. )l realizeaz" (nc"lzirea apei de la temperatura de
alimentare la o temperatur" apropiat" de aceea de saturaie corespunz"toare presiunii din
tam*ur.
Supraaa de schim* de c"ldur" este ner!urat"+ iind ormat" din e!i de ont" cu
aripioara dreptunghiulare aezate trans!ersal.
Colectorul de intrare al economizorului este pre!"zut cu un sistem de golire i pur=are+
precum i cu puncte de m"sur" a temperaturii i presiunii apei+ colectorul de ieire este dotat cu
aceleai puncte de m"sur" i cu o supap" de siguran" cu arc. Pachetul de e!i al
economizorului este spri=init pe dou" grinzi orizontale.
Sistemul !aporizator. Daporizarea apei este asigurat" de sistemul ormat din tam*ur+
dom+ pachetul de e!i secionale+ dou" ascicole de ecrane+ colectoarele acestora i conductele
e.terioare de leg"tur".
Apa pro!enind din economilor este trimis" (n tam*ur. In continuare+ ea !a parcurge un
circuit (nchis ormat din tam*ur+ e!ile !aporizatoare+ colectoare i conductele e.terioare+ (n
caro are loc !aporizarea.
<eoarece numai e!ile !aporizatoare sunt plasate (n interiorul ocarului i sunt deci
supuse lu.ului termic emis de c"tre gazele de ardere+ (n interiorul lor (ncepe !aporizarea apei+
a!9nd ca rezultat ormarea emulsiei ap"'a*ur+ a c"rei densitate este mai mic" dec9t a apei alate
la aceeai temperatur". Su* aciunea dierenei de densitate+ circulaia se !a des"ura (n sens
ascendent (n e!ile ier*"toare i descendent (n conductele e.terioare de leg"tur"+ iind numit"
din aceast" cauz" circulaie natural".
In tam*ur are loc separarea emulsiei (n cele dou" aze componente. A*urul se ridic" la
partea superioar" de unde trece (n dom+ unde suer" o uscare mecanic" #separare de pic"turi%.
Camerele secionale au rolul de colectoare de intrare i ieire. )le au o orm" ondulat"
care le permite (m*inarea una in alta+ orm9nd astel o supraa" compact" i etane care
(nlocuiete c9te o parte din pereii rontali i din spate ai ocarului.
Pachetul de e!i secionale este amplasat la s9ritul ocarului (n zona (n care gazele
suer" prima schim*are de direcie (n drumul lor prin cazan.
Tam*urul are dimensiunile Y$11K.3K+ lungimea sa iind egal" cu l"imea cazanului. La
interiorul s"u este plasat schim*"torul de c"ldur" ap"'a*ur pentru reglarea temperaturii a*urului
supra(nc"lzit+ Pe capacele laterale sunt montate sticle de ni!el+ dou" manometre metalice i o
u" de !izitare.
<omul are dimensiunile Y5KK.13 i este pre!"zut in interior ca un sistem de separare a
pic"turilor de ap" din a*ur iar la e.terior cu dou" supape de siguran" cu arc i un !entil de
aerisire+ )ste legat cu tam*urul prin mal multe conducte Y$K1+ iar din el pleac" spre
supra(nc"lzitor conducta de a*ur saturat uscat. Tam*urul este pre!"zut cu un sistem de
colectare a pro*elor de ap"+ precum si cu conducte de pur=e care alimenteaz" un e.pandor.
Colectoarele inerioare ale e!ilor !aporizatoare sunt pre!"zute cu sisteme de drena= i pur=are.
Supra(nc"lzitorul de a*ur se compune din dou" trepte+ (ntre care este plasat sistemul da
reglare a temperaturii a*urului !iu.
/ig. 1.7. Schema de reglare a temperaturii a*urului supra(nc"lzit
Legend"
$'tam*ur- 1'dom- 2'supra(nc"lzitor de con!ecie- 3'supra(nczizitor de radiaie- 4'ro*inet
cu 2 c"i pentru reglarea de*itului de a*ur trimis spre schim*"torul de c"ldur" din tam*ur- 5'
schim*"tor de c"ldura imersat (n apa din tam*ur cu rolul de a r"ci a*urul supra(nc"lzit.
Traseul aerului de ardere cuprinde !entilatorul da aer+ pre(nc"lzitorul de aer i
tu*ulatura #canalele de aer% aerent".
Traseul gazelor de ardere cuprinde arz"torul i ane.ele sale+ !entilatorul de gaze+ coul
de um+ tu*ulatura #canalele de gaze% i arm"turile aerente.

1.3. Instalaia de tur*in"
Tur*ina este maina mecano'energetic" rotati!" ce transorm" energia intern" a
luidului de lucru (n energie mecanica. Indierent de tipul tur*inei i de luidul de lucru utilizat
principiul de uncionare este acelai,
' (n proilele staionare #a=uta=e%+ luidul motor se destinde 8 m"rindu'i i !iteza i deci
energia cinetic"+ pe *aza reducerii energiei poteniale- la ieirea din a=uta=e+ luidul are o
micare de !9rte=-
' (n proilele rotorice #palete mo*ile%+ luidul (i schim*" direcia de curgere+
transorm9nd energia sa cinetic" (n energie mecanic" pe care o transmite rotorului mainii.
Dariaia de energie intern" a a*urului (ntre intrarea i ieirea din tur*in" constituie lucrul
mecanic de rotaie captata la ar*orele tur*inei.
Tur*ina nr.l este o main" monocorp+ monolu.+ de condensaie+ "r" prize care
antreneaz" direct un generator sincron la turaie n@ 2KKKrotCmin. Puterea electrica nominal" la
*ornele generatorului este de 1KKK SU. Parametrii nominali ai a*urului !iu sunt, pon@23 *ari +
tcn31KTC- (n C)T ' la*orator ea uncioneaz" cu por @ 2K *ar+ tor @ 3KK TC. Presiunea nominal"
la condensator este p
c
' K+K5 *ari pentru ap" de r"cire cu temperatura t
ra
@ 11 TC. Maina este
amplasat" (n sal" l9ng" peretele e.terior al acesteia.
Tur*ina are o treapt" de reglare de tip Curtis cu diametrul mediu de $14K mm i $K
trepte de presiune cu aciune cu diametrul mediu (ntre $K2K ' $$3K mm #!.ig.4.3%. ;otorul este
cu discuri retate pe *uce conice+ cu ar*ore elastic a!9nd turaia critic" de $7KK rotC Cmin.
Carcasa este cu perete simplu+ turnat" din oel la (nalt" presiune i din ont" la =oas" presiune.
<iaragmele sunt turnate i au la oriiciul central la*irini cu prindere rigid".
Schema termomecanic" de principiu a circuitelor din limita TA $ i ane.ele sale este
prezentat" (n ig.1.8.
)tan"rile terminale sunt cu la*irini cu praguri i lamele. cap"tul de =oas" presiune al
tur*inei+ se creeaz" (n uncionare o perdea de a*ur cu uoar" suprapresiune a" de presiunea
atmoseric"
/ig.1.8. Seciune schematic" prin tur*ina num"rul $
1.4. Instalaia de termoicare
C)T'La*orator are posi*ilitatea alimentarii cu c"ldura prin termoicare a urm"torilor
consumatori #ig.1.$K%
' consumatori de a*ur+ la $1 *ar si 5 *ar #neuncionali%-
' consumatori su* orma de apa ier*inte+ prin intermediul schim*"toarelor a*ur'apa
ier*inte+ *oilerele de *aza #poz.$$% si de !ar #poz.$1%.
Alimentarea cu c"ldura a acestor consumatori se realizeaz" prin termoicare direct la
consum #pentru consumatorii de a*ur% sau prin intermediul schim*"toarelor de *aza si !9r
#pentru consumatorii de c"ldur" su* orm" de ap" ier*inte%.
In cazul in care a*urul respecti! #parial sau integral% pro!ine direct de pe *ara de a*ur
!iu a cazanelor #prin intermediul S;;%+ consumatorii respecti!i se considera alimentai in
regim de centrala termica #CT%.
&n cazul schemei prezentate+ schim*"toarele de c"ldura de *az" sunt (ntotdeauna
alimentate (n schem" normal" cu a*ur din *are+ adic" din priza tur*inei+ deci (n termoicare.
Schim*"torul de c"ldura de !9r poate i alimentat direct din *ara de 5 *ar+ de la *ara de $K *ar
prin staia de reducere S; $1C5+ in acest caz el este alimentat cu c"ldura din *ara de a*ur !iu+
deci (n regim de CT. Atunci c9nd se realizeaz" =ocurile de !entile D3 i D4+ schim*"torul de
!9r poate i alimentat cu a*ur+ in paralel cu schim*"toarele de *aza+ din priza tur*inei de
termoicare.
Consumatorii de a*ur pot r"m9ne alimentai+ direct din cazane+ prin intermediul S;;
24C$1 si respecti! S;$1C5+ deci numai in regim de centrala termica.
Aceste doua regimuri caracteristice de alimentare cu c"ldura din C)T'La*orator+
conduc la uncionarea cu consumuri speciice de c"ldura #si com*usti*il% dierite. &n regimul
de termoicare consumurile speciice de com*usti*il pentru producerea energiei electrice sunt
mai mici dec9t cele corespunz"toare producerii ei in regim de condensaie. <in aceasta cauza
este recomanda*il ca (n e.ploatare sa se li!reze cat mai multa c"ldura din a*urul destins in
tur*ine+ pe seama c"ruia se o*ine simultan i energia electric".
/ig.1.$K. Schema de principiu a aliment"rii cu a*ur a consumatorilor de c"ldura su*
orm" de a*ur i ap" ier*inte
Legend",
$'*ara de a*ur !iu a cazanelor de a*ur- 1'tur*in" cu oondensaie i priz" regla*il" de 2+1
MU- 2'staie de reducere i r"cire de la 24 *ar+ 34K C la $1 *ar+2KK C- 3'colector a*ur de 2+4'4
*ar- 4'colector a*ur de $1 *arZ 2KKTC- 5'colector a*ur de 5 *ar+ 2KKTC- 6'r"citor a*ur 21K la
$8KTC- 7+8 ' consumatori de a*ur- $K'reductor de presiune 5'4 *ar- $$'schim*"toare #*oilere%
de *az"- $1'schim*"tor #*oiler% de !9r- D$'D$O ' !ane.
Apa ier*inte este (nc"lzit" (n C)T'La*orator cu a=utorul a*urului preluat din prizele
tur*inelor de condensaie sau din *ara de a*ur de 5 *arC 2KKTC.
A*urul din priza regla*il" a tur*inei are presiunea !aria*il" (ntre 2+4 ' 4 *ar i asigur"
(nc"lzirea apei ier*ini (n cele dou" schim*"toare de *az"+ iar a*urul de 5 *ar este utilizat
pentru (nc"lzirea apei (n schim*"torul de !9r.
/ig. 1.$$. Schema de preparare i distri*uie a c"ldurii (n UP:
Apa ier*inte este utilizat" in cadrul UP.: pentru asigurarea de c"ldur" de =oas"
temperatura #ig.1.$$%+ aerente (nc"lzirii si consumului de apa cald" (n scopuri sanitare sau de
la*orator.
Pe partea de ap"+ instalaia se compune din dou" tipuri de instalaii, cele care asigur"
pre(nc"lzirea si (nc"lzirea apei ier*ini i cele care asigur" circulaia sa.
Instalaiile pentru pre(nc"lzirea i (nc"lzirea apei ier*ini sunt reprezentate (n principal
de r"citorul de condensat+ pre(nc"lzitoarele de *az" ' numite i *oilere de *az" i pre(nc"lzitorul
de !9r .
Instalaiile pentru transportul apei ier*ini+ de la C)T La*orator la consumatori al sunt
compuse din pompele de reea treapta I'a #$4%+ treapta a Il'a #$6% i pompele de ap" de adaos
#$2%.
In aara acestor dou" grupe de instalaii+ schema mai cuprinde separatorul de n"mol
#$3%+ !anele de reglare+ clapete de sens unic+ oale de condensat+ etc.
;"citorul de condensat este constituit (n dou" corpuri i este un schim*"tor de c"ldur"
prin supraa"+ cu e!i de oel. Supraaa de schim* de c"ldur" este de $1 m+ circulaia apei are
loc prin e.teriorul e!ilor+ iar prin interior circul" condensatul.
;olul s"u este de a utiliza c"ldura condensatului secundar rezultat de la schim*"toarele
de *az" si !9r+ pentru pre(nc"lzirea (ntr'o prim" treapt" a apei+ necesar" consumatorilor de ap"
ier*inte. In acest el se recupereaz" o cot" parte din c"ldura coninut" de condensat+ care altel
s'ar i pierdut la rezer!orul de puncte =oase.
Schim*"toarele de c"ldur" de *az" #$$.a i $$.*% sunt de tipul prin supraa"+ cu
urm"toarele caracteristici iecare,
' supraaa de (nc"lzire de 5K m1 + realizat" cu $3$ e!i de oel - /luidul pentru (nc"lzire
este a*urul cu presiunea de $+1 ' 5 *ar i temperatura $5K'$8KTC+ care circul" printre e!i+
a!9nd un !olum e.terior de $17K l-
' luidul (nc"lzit ' apa '+ cu presiunea ma.im" admis" de 5 *ar i temperatura de
$KKTC care circul" prin e!i+ a!9nd un !olum interior de 54K l.
;olul acestor schim*"toare este de a (nc"lzi (n continuare apa ' dup" r"citorul de
condensat ' p9n" la temperatura impus" de consumatori+ conorm graicului de regla= uncie de
temperatura e.terioar".
Schim*"torul de !9r #$1% este de tipul prin supraa"+ cu urm"toarele caracteristici,
'supraaa de (nc"lzire este de $KK m1+ cu e!i de oel dispuse he.agonal- /luidul pentru
(nc"lzire este a*urul cu presiunea de 5 *arC 2KKTC+ sau de 2+4'4 *ar C$5K'$8KTC+ dup" sursa de
a*ur.
)l circul" printre e!i a!9nd un !olum e.terior de $$1$ $- /luidul (nc"lzit ' apa '+ cu
presiunea ma.im" admis" de $5 *ar i temperatura de 1KKTC+ circul" prin e!i a!9nd un !olum
interior de 372 l.
;olul s"u este de a (nc"lzi (n continuare apa ier*inte #dup" schim*"toarele de *az"%+
(ntr'o a doua treapt"+ p9n" la temperatura impus" de consumatori+ dac" aceasta din urm"
dep"ete !aloarea care se poate o*ine (n schim*"toarele de *az".
Pompele de reea treapta I'a i a II'a #$4% i #$6% sunt de tipul T);MA 7o.11+ cu un
de*it de 34m2 Ch iecare i o (n"lime de reulare de 27 m [1O. )le uncioneaz" dou" c9te
dou"+ (n dou" trepte. Sunt cu acionare electric"+ cu turaie constant". ;olul lor este de a asigura
circulaia apei ier*ini in circuitul (nchis ormat de instalaia de termoicare din C)T+
instalaiile consumatorilor i retur. <e*itul de apa !ehiculat la un moment dat corespunde
necesarului de c"ldura al consumatorilor. Dariaia de*itului de ap" se poate ace cu a=utorul
!anelor de pe reularea pompelor i cu !anele de *G'pass.
&n"limea de reulare a acestor pompe asigur" pierderile de presiune ce apar (n
instalaiile de termoicare din C)T #schim*"toare de c"ldur"+ conducte+ !ane etc.% (n reeaua de
distri*uie a apei ier*ini ' tur'retur + p9n" la consumatori i (n instalaiile interioare ale
acestora.
Pompele de ap" de adaos #$2% sunt de tipul SI;)T 54.7K+ cu un de*it de 3 m2Ch iecare
i o (n"lime de reulare corespunz"toare de 3K m [1O. Sunt (n num"r de dou"+ antrenate
electric cu turaie constant". ;olul lor este de a introduce (n reeaua de ap" ier*inte de*itul de
ap" corespunz"tor pierderilor ce apar pe traseu i de a asigura amorsarea pompelor de reea
treapta I'a.
Pompele aspir" apa+ tratat" chimic #dedurizat"% i degazat"+ din degazorul de $+1 *ar i o
reuleaz" (n colectorul de aspiraie al pompelor de reea treapta I'a
1.5. Instalaiile electrice ale C)T la*orator
Schema electric" a circuitelor primare din C)T'La*orator #ig.1.$1% a ost conceput"
a!9ndu'se (n !edere urm"toarele dou" scopuri,
' sa asigure uncionarea centralei electrice ca un la*orator didactic i atelier de
producie-
' s" asigure distri*uia energiei electrice (n Uni!ersitatea Politehnica din :uc. Si a
consumatorilor capti!i de pe platorm"+ "r" ca pertur*aiile ce pot s" apar" (n uncionarea
centralei+ mai ales (n regim de lucr"ri de la*orator+ s" aecteze aceast" distri*uie.
Principalul element al schemei electrice a centralei (l constituie staia electric" de
cone.iune+ uncion9nd la tensiunea de $K SD. Prin intermediul acestui nod electric #staia de
cone.iuni% se realizeaz" e!acuarea energiei electrice produse de generatoare precum i leg"tura
cu sistemul electroenergetic naional-
<e asemenea+ se realizeaz" i alimentarea cu energiei electric" a consumatorilor din
Uni!ersitatea Politehnica :ucureti precum i a ser!iciilor proprii ale centralei.
Schema electric" monoilar" de principiu este prezentat" (n igura 1.$2.
In !ederea realiz"rii celor dou" scopuri prezentate la (nceput staia de cone.iuni are cele
dou" sisteme de *are colectoare care sunt secionate longitudinal #cupl" longitudinal"%,
pe secia $ sunt racordate generatoarele electrice ale centralei-
pe secia 1 sunt racordate dou" linii de intercone.iune # \CotroceniI i \MilitariI prin
care se realizeaz" leg"tura cu sistemul electroenergetic naional % i consumatorii de pe
platorm".
In acest el prin intermediul celor dou" cuple longitudinale se poate oric9nd realiza
separarea dintre central" i instalaia de distri*uie a energiei (n UP:. Totodat" prin cele dou"
cuple se poate realiza e!acuarea energiei electrice produse de generatoarele centralei atunci
c9nd aceasta uncioneaz" (n regim de \atelierI de producie sau de la*orator+ energie ce poate
i li!rat" at9t consumatorilor din schema intern" cit i (n sistemul electroenergetic naional.
In central" mai este instalat i un grup <iesel #0<%+ de inter!enie+ racordat la *arele de
ser!icii proprii ale centralei.
/ig. 1.$1. Schema de principiu a circuitelor primare din C)T la*orator
Ser!iciile proprii ale centralei+ uncion9nd la tensiunea de K.3 SD+ sunt alimentate de la
staia de $K SD prin dou" transormatoare de c9te $KKK SDA i $K+4CK+3 SD. Unul din
transormatoare este racordat la secia $ de *are+ #TSP$% cel"lalt la secia 1 #TSP1%. &n unciune
este totdeauna unul singur cel"lalt iind (n rezer!". 0rupul de inter!enie antrenat de un motor
<iesel cu demara= rapid este racordat direct pe secia de K+3 SD a ser!iciilor proprii alimentat"
de TSP $.
/ig. 1.$2. Schema electrica moniilar"
CAPITOLUL III
CA;ACT);ISTICIL) 0)R);AL) AL) CORSUMU;ILO; )R);0)TIC) AL)
COMPL)]ULUI U.P.:. 0;OQAD)STI
2.$. Situaia actual" pri!ind alimentarea cu energie electric" i termic"
&n prezent+ alimentarea cu energie electric" i c"ldur" a Uni!ersit"ii Politehnica
:ucureti este asigurat" astel ,
energia electric" este achiziionat" integral de la S.C. )lectrica SA-
c"ldura este de asemenea cump"rat" integral din reeaua de distri*uie a ;.A.<.).T.
:ucureti. P9n" (n anul $888 Uni!ersitatea Politehnica :ucureti a ost alimentat" parial cu
energie electric" i c"ldur" de c"tre C)T F la*orator+ coordonat de catedra de Centrale )lectrice
i )nergetic" Industrial".
&n momentul de a"+ ca urmare a ieirii din unciune a echipamentelor termomecanice+
ca urmare a uzurii izice i perormanelor reduse+ C)T F UP: mai poate asigura doar
leg"turile electrice cu sistemul energetic naional i a distri*uia energiei electrice at9t pentru
platorma uni!ersit"ii c9t i pentru consumatorii capti!i din zona adiacent". &n ceea ce pri!ete
reeaua de distri*uie a c"ldurii su* orm" de ap" ier*inte+ partea de agent primar aparine
;A<)T+ iar partea de agent secundar aparine UP:. Acestea+ (n special reeaua primar"+ are un
grad ridicat de uzur"+ iind necesare in!estiii suplimentare pentru rea*ilitare
Instalaiile de producere a energiei din C)T sunt de generaie !eche iind preluate prin
transer din unit"i ale ostului Minister al )nergiei )lectrice a!9nd durata normat" de
uncionare cu mult dep"it". Pentru a putea ace a" cerinelor impuse de caracterul de
la*orator aceste echipamente au ost rea*ilitate periodic prin reparaii curente i capitale.
2.1. Consumurile de c"ldur" i energie electric" nominale i anuale ale U.P.:.
Consumurile de c"ldur" i energie electric" nominale i anuale ale U.P.:. au ost
estimate at9t pe *aza unor date de proiect+ c9t i pe *aza datelor de e.ploatare ale instalaiilor
de alimentare cu energie din ultimii patru ani #pe *aza acturilor lunare emise in perioada 1KK$'
1KK3%.
Acest mod de determinare s'a olosit din urm"toarele moti!e ,
' nu mai e.ist" proiectele actualizate ale instalaiilor de alimentare cu c"ldur" i energie
electric"-
' olosirea numai a datelor de proiect e.istente pentru reeaua de termoicare este
incorect" deoarece acestea in cont i de cantit"ile de c"ldur" necesare at9t instalaiilor de
!entilare #(nc"lzire spaial" cu aer cald% din U.P.:.+ c9t i a celor de preparare a apei calde de
consum+ am*ele (n prezent neuncionale.
Dalorile consumurilor de c"ldur" i energie electric" momentane i anuale ale U.P.:uc+
estimate conorm celor de mai sus+ sunt prezentate (n ta*elul 2.$.
Ta*el 2.$.Consumuri estimate de c"ldur" i energie electric" momentane i anuale ale
U.P.:.
Tip consum Dalori momentane Dalori anuale
ma.im mediu minim
Consumuri de c"ldur" $4
0calCh
#$6+4
MUt%
6+2
0calCh
#7+3
MUt% $%
2+4
0calCh
#3+K
MUt% $%
$7KKK 0calCan
1$KKK MUhtCan
Consumuri de
energie
electric"
total 2+4 MUe K+631
MUe
K+1KK
MUe
5 4KK MUhe
U.P.:. 2 KKK MUhe
su*consumatori 2 4KK MUhe
$% !alori estimate corelat cu condiiile climatice caracteristice municipiului :ucureti.
<atele care au stat la *aza sta*ilirii consumurilor din ta*elul 2.$ sunt prezentate detaliat
(n ta*elele i reprezent"rile graice de mai =os+ i sunt (n concordan" cu consumurile de c"ldur"
i energie electric"+ preluate din acturile lunare (n perioada 1KK$ F 1KK3.
<e asemenea soluia tehnic" analizat"+ pentru acoperirea consumurilor medii de mai sus
se *azeaz" pe instalaii de cogenerare cu motoare termice uncion9nd pe gaz natural i (n
completare cu cazane de ap" ier*inte.
&n cele ce urmeaz" sunt prezentate i prelucrate !alorile consumurilor de energie
electric" si termic" la ni!elul U.P.:uc ' 0roz"!eti
Consumuri de energie termic"
Ta*el 2.1. Consumurile de c"ldur" acturate lunar (n perioada 1KK$ F 1KK3
Rr.
crt.
Luna Consum de c"ldur" lunar ^0calClun"_
1KK$ 1KK1 1KK2 1KK3 Daloare
medie
lunar"
multianual"
1KK$'1KK3
$ Ianuarie 2 $6K 2 444 3 63K 3 25K 2 845
1 /e*ruarie 1 $52 1 26$ 3 K11 2 43$ 2 K13
2 Martie $ 7$2 $ 138 2 488 1 246 1 144
3 Aprilie 758 $ 2$K 434
4 Mai
5 Iunie
6 Iulie
7 August
8 Septem*rie
$K Octom*rie 246 188 $ 1KK $ 242 7K1
$$ Roiem*rie 1 226 2 14$ 1 421 1 8K2 1 645
$1 <ecem*rie 3 $88 3 $54 3 8$7 3 652 3 4$$
Total anual $3 K28 $4 648 11 21$ $8 166 $6 738
/ig. 2.$. Dariaia consumului total anual de energie termic"
(n perioada de analiz" 1KK$ F 1KK3
Ta*el 2.2. Consumurile de c"ldur" medii zilnice lunare (n perioada 1KK$ F 1KK3
Rr.
crt.
Luna Consum de c"ldur" anual C lunar C zilnic ^0calCan_
1KK$ 1KK1 1KK2 1KK3 Mediu
1KK$'
1KK3
$ Ianuarie $K1.15 $$3.57 $41.8K $3K.54 $16.51
1 /e*ruarie 66.14 73.57 $32.53 $15.35 $K7.K$
2 Martie 47.37 3K.18 $$5.$K 65.K2 61.62
3 Aprilie 17.86 32.56 $7.$5
4 Mai
5 Iunie
6 Iulie
7 August
8 Septem*rie
$K Octom*rie $$.41 8.54 27.6$ 32.54 14.77
$$ Roiem*rie 66.8K $K7.26 73.3K 85.66 8$.75
$1 <ecem*rie $24.34 $23.24 $47.54 $42.54 $34.41
Total anual 351.75 41K.87 627.K5 526.1K 478.67
Valoare medie
17850 Gcal/an
/ig. 2.1. Dariaia consumului mediu lunar (n cei patru ani de analiz"
/ig. 2.1. Dariaia consumului lunar anual de energie termic"
Ta*el 2.3. Consumurile de c"ldur" medii orare lunare (n perioada 1KK$ F 1KK3
Rr.
crt.
Luna Consum de c"ldur" orar ^0calCan_
1KK$ 1KK1 1KK2 1KK3 Mediu
1KK$'1KK3
$ Ianuarie 3.15 3.67 5.26 4.75 4.21
1 /e*ruarie 1.8$ 2.$8 4.3$ 3.65 3.K5
2 Martie 1.33 $.57 3.73 2.$6 2.K2
3 Aprilie $.$6 $.65 K.62
4 Mai
5 Iunie
6 Iulie
7 August
8 Septem*rie
$K Octom*rie K.37 K.3K $.5$ $.71 $.K7
$$ Roiem*rie 2.$3 3.26 2.3K 2.8K 2.6K
$1 <ecem*rie 4.53 4.5K 5.5$ 5.3K 5.K5
Total anual $7.76 1$.$7 2K.KK 14.8$ 12.88
/ig. 2.2. Dariaia consumului de c"ldur" mediu orar' lunar (n iecare an de analiz"
/ig. 2.3. Dariaia consumului de c"ldur" mediu orar' lunar (n cei patru ani de analiz"
Consumul de energie electrica,
Ta*el 2.4. Consumurile de energie electric" acturate lunar (n perioada 1KK$ F 1KK3
Rr.
crt.
Luna Consum de energie electric" lunar
^MUheClun"_
Daloare
medie lunara
multianual"
1KK$'1KK3
1KK$ 1KK1 1KK2 1KK3
$ Ianuarie 267 32$ 4K2 48$ 365
1 /e*ruarie $51 223 333 456 266
2 Martie 13K 24$ 337 447 288
3 Aprilie 144 251 287 338 255
4 Mai 1$3 152 282 385 231
5 Iunie 127 16K 325 28$ 223
6 Iulie 121 126 3$$ 514 265
7 August 1K2 1K$ 254 318 2KK
8 Septem*rie 13K 141 3$K 367 234
$K Octom*rie 255 337 48$ 5K$ 4K1
$$ Roiem*rie 3K7 3$6 436 428 367
$1 <ecem*rie 32$ 4KK 5$6 587 451
Total anual 2 256 3 K55 4 452 5 311 3 744
/ig. 2.4. Dariaia consumului de energie electric" mediu lunar ' anual

/ig. 2.5. Dariaia consumului de energie electric" mediu lunar multianual
Ta*el 2.5. Consumurile de energie electric" medii zilnice ' lunare
Rr.
crt.
Luna Consum de energie electric" medie
zilnica lunar" ^MUhe C zi_
Daloare medie
zilnic"
multianual"
1KK$'1KK3
1KK$ 1KK1 1KK2 1KK3
$ Ianuarie $1.$8 $2.8K $5.12 $8.K5 $4.24
1 /e*ruarie 4.68 $$.82 $4.75 1K.14 $2.35
2 Martie 6.63 $$.21 $3.34 $7.KK $1.77
3 Aprilie 7.4K $1.K6 $2.16 $3.86 $1.1K
4 Mai 5.8K 7.37 $1.57 $5.KK $$.K1
5 Iunie 6.82 8.KK $3.42 $2.K2 $$.$2
6 Iulie 6.37 6.54 $2.15 1K.$5 $1.$3
7 August 5.44 5.37 $$.66 $2.73 8.55
8 Septem*rie 7.KK 7.3K $2.56 $4.82 $$.4K
$K Octom*rie $$.7$ $3.34 $8.K5 $8.28 $5.$7
$$ Roiem*rie $2.5K $2.8K $7.12 $6.86 $4.82
$1 <ecem*rie $2.8K $5.$2 $8.8K 11.41 $7.$$
Total anual $$K.3K $22.6$ $71.8$ 1$$.$1 $48.43
/ig. 2.6. Dariaia consumului de energie electric" mediu zilnic ' lunar multianual
Ta*el 2.6. Puterea electric" medie lunar"
Rr.
crt.
Luna Puterea medie electric" lunar"
^MUe_
Putere
medie
multianuala
1KK$ 1KK1 1KK2 1KK3
$ Ianuarie K.4$ K.47 K.57 K.68 K.53
1 /e*ruarie K.13 K.4K K.55 K.73 K.45
2 Martie K.21 K.36 K.5K K.64 K.43
3 Aprilie K.24 K.4K K.44 K.51 K.4$
4 Mai K.18 K.24 K.42 K.56 K.35
5 Iunie K.22 K.27 K.5$ K.43 K.35
6 Iulie K.2$ K.21 K.44 K.73 K.4$
7 August K.16 K.16 K.38 K.47 K.3K
8 Septem*rie K.22 K.24 K.46 K.55 K.37
$K Octom*rie K.38 K.5K K.68 K.7$ K.56
$$ Roiem*rie K.46 K.47 K.65 K.64 K.55
$1 <ecem*rie K.47 K.56 K.72 K.83 K.64
Total anual 3.5K 4.46 6.51 7.7K 5.54
/ig. 2.6. Dariaia consumului mediu orar multianual de energie electric"
/ig. 2.7. Dariaia puterii electrice medii anuale
/ig. 2.8. Dariaia puterii electrice medii multianuale
2.2. Soluii posi*ile pentru alimentarea cu energie electric" i termic" a Uni!ersit"ii
Politehnica din :ucureti F site 0roz"!eti.
Dariantele posi*ile pentru noile soluii de alimentare cu energie electric" i c"ldur" a
Uni!ersit"ii Politehnica :ucureti pot i diereniate prin ,
' natura sursei de alimentare cu energie -
' modul de transport a energiei termice -
' gradul de concentrare al produciei de c"ldur".
Dariante de analiz",
Soluia I F alimentarea cu c"ldur" din surs" proprie F central" termic" '+ iar alimentarea
cu energie electric" s" ie asigurat" (n continuare integral din sistemul energetic. Centrala
termic" poate i dimensionat" pentru acoperirea integral" a necesarului de c"ldur"+ U.P.:
de*ran9ndu'se (n acest el de la reeaua ;A<)T-
Soluia a II'a F alimentarea cu c"ldur" i energie electric" parial din surs" proprie F
central" de cogenerare. Centrala de cogenerare !a asigura integral consumul mediu multianual
de c"ldur" i parial consumatorii de energie electric". A!9nd !edere !aloarea ridicat" a
gradului de neuniormitate a cur*ei de consum de energie electric" #raportul
med
e e
P P C
ma.
' ta*el
2.$.% nu se =ustiic" economic dimensionarea centralei de cogenerare pentru puterea electric"
ma.im"+ (ntruc9t nu se asigur" un grad anual de utilizare a acesteia corespunz"tor. Centrala de
cogenerare se !a dimensiona pentru o putere electric" (n =urul !alorii medii anuale. &n cazul (n
care cererea de energie electric" dep"ete puterea instalat"+ dierena !a i achiziionat" din
sistemul energetic.
<in punctul de !edere al tipului de echipamente olosite (n centrala de cogenerare+
tre*uie inut cont c" !ara+ U.P.:. nu consum" practic c"ldur"+ i ca urmare+ (n acest anotimp
energia electric" !a tre*ui produs" integral (n regim de noncogenerare. Pentru ca producia de
energie electric" (n noncogenerare s" ie eicient" economic este necesar ca !aloarea
cheltuielilor cu com*usti*ilul s" ie inerioar" !alorii acturii energiei electrice produse i
necump"rate din sistem. &n condiiile preurilor actuale ale energiei electrice cump"rate i
com*usti*ilului+ aceast" condiie se (ndeplinete dac" randamentul producerii energiei electrice
(n noncogenerare este superior !alorii de 12>.
&n cazul !9nz"rii energiei electrice produse e.cedentar c"tre )lectrica SA #(n orele de
noapte si perioadele de s9m*"t" i duminic" c9nd consumul propriu este redus% condiia de
eicien" economic"+ pentru preurile actuale de !9nzare ale energiei electrice i preul de
achiziie a com*usti*ilului+ se realizeaz" numai dac" randamentul producerii energiei electrice
(n noncogenerare este mai mare dec9t cca. 25>.
Pentru puteri electrice (n =urul !alorii de dimensionare #
kWe P
med
e
$KKK 64K
%
randamentele producerii energiei electrice (n noncogenerare realizate de di!ersele tehnologii de
producere a acesteia sunt ,
' pentru ciclurile cu tur*ine cu a*ur randamentele sunt (n domeniul $4 F $7 >-
' pentru ciclurile cu tur*ine cu gaze randamentele sunt (n domeniul 1K F 15 >- '
'pentru ciclurile cu motoare termice cu ardere intern" randamentele sunt (n domeniul 27
F 32 >.
A!9nd (n !edere cele prezentate mai sus se !or lua (n considerare doar acele
echipamente de cogenerare care produc energia electric" (n noncogenerare (n condiiile cele
mai a!anta=oase energetic #cu randamentele cele mai ridicate%+ respecti! motoarele termice cu
ardere intern" cu gaz.
<in punct de !edere al transportului energiei termice sunt posi*ile de asemenea dou"
soluii ,
Soluia I F utilizarea drept agent termic de transport a apei ier*ini cu temperaturile tur
F retur de $4KC7K TC+ care prezint" urm"toarele caracteristici ,
' ecartul mare de temperatur" tur F retur+ implic" de*ite de agent termic reduse i ca
urmare ,
' conductele !or a!ea diametre mai reduse+ iar in!estiiile aerente !or
sc"dea -
' cheltuielile anuale cu energia de pompare !or i de asemenea reduse -
' este posi*il" utilizarea reelei primare e.istente de transport de pe
amplasamentul actual.
' necesit" in!estiii pentru rea*ilitarea punctelor termice de distri*uie -
' permite alimentarea consumatorilor cu ap" cald" de consum de 5K TC.
Soluia a II'a F utilizarea drept agent termic de transport a apei calde cu temperaturile
tur F retur de 8KC6K TC+ cu urm"toarele aspecte ,
' ecartului redus de temperatur" tur F retur+ necesit" de*itele de agent termic cu !alori
mai mari ca (n cazul anterior i ca urmare apar urm"toarele implicaii,
' conductele !or a!ea diametre mai mari+ deci in!estiii aerente mai ridicate -
' cheltuielile cu energia de pompare !or crete -
' reeaua primar" de distri*uie tre*uie reproiectat" si rea*ilitat" integral (ntr'o perioad"
relati! scurt" -
' nu necesit" in!estiii pentru rea*ilitarea punctelor termice de distri*uie -
'consumul redus de ap" cald" mena=er" nu =ustiic" o reea special" de distri*uie a
acesteia #inclusi! recircularea pentru e!itarea r"cirii apei (n circuit (n perioada lipsei de
consum%. )ste posi*il" o preparare local" a apei calde de consum+ olosind agentul termic din
reeaua de (nc"lzire. <atorit" (ns" regla=ului calitati! din circuitul de (nc"lzire nu mai este
posi*il" p"strarea strict" a temperaturii limit" impus" de normati!e+ de 5K TC. La temperaturi
e.terioare+ superioare !alorii de K TC+ temperatura apei calde mena=ere !a a!ea !alori su* 5K
TC+ sc"derea iind cu at9t mai accentuat" cu c9t temperatura e.terioar" !a a!ea !alori mai
ridicate.
<in punct de !edere al concentr"rii produciei de c"ldur" se ia (n considerare o surs"
unic"+ amplasat" (n cadrul C)T la*orator+ soluie care prezint" a!anta=ul posi*ilit"ii utiliz"rii
unor construcii i instalaii de=a e.istente #cl"dire+ co de um+ instalaie de tratarea apei+ reea
alimentare cu gaze naturale+ reea alimentare cu ap" *rut"+ posi*ilitate de racord la reeaua
primar" de distri*uie+ etc.% -
Capitolul ID
M)TO<OLO0IA <) ARALIQA T)[RICO ' )COROMIC` A SOLUWIILO; <)
CO0)R);A;)
3.$. Ipoteze generale pentru aplicarea indicatorilor economici *azai pe !alori
actualizate
Selectarea soluiei optime de cogenerare se !a ace pe *aza analizei tehnico'economice
comparati!e a soluiilor propuse+ utiliz9nd indicatorii economici #criterii% *azate pe !alori
actualizate, DRA+ ;I;+ <;A+ criterii *ancare+ acceptate pentru e!aluarea economic" a
proiectelor de in!estiii. Indierent de indicatorul economic calculat+ pentru ca rezultatele
analizei economice s" ie corecte+ iar concluziile o*inute (n urma interpret"rii rezultatelor s"
ie pertinente+ este necesar" aplicarea metodelor de analiz" economic" (n urm"toarele ipoteze
generale,
' calculele se ac (n moned" constant". O consecin" direct" a acestei ipoteze o
constituie aptul c" nu mai este necesar" estimarea inlaiei i nici a eectelor ei asupra
elementelor de natur" economic" ce inter!in (n calcule ' preuri #inclusi! in!estiii% rate de
actualizare+ do*9nzi e.t.c.+ lucru care simpliic" esenial calculele. F se estimeaz" dieritele
durate de realizare i de e.ploatare a proiectului de in!estiii+
' se estimeaz" costurile de in!estiii i de e.ploatare corespunz"toare pe toat" durata de
!ia" a echipamentelor-
' de regul" iscalitatea nu este luat" (n consideraie. Atunci c9nd considerarea ei
conduce la aspecte particulare+ acest lucru tre*uie speciicat i analizat pentru iecare indicator
(n parte-
' sumele considerate (n calcule sunt (ncas"rile i pl"ile #cheltuielile% reale eectuate i
nu *eneiciile i cheltuielile conta*ile. &n caz particular+ cheltuielile de in!estiie sunt
considerate (n momentul (n care sunt "cute #(n cazul utiliz"rii ondurilor proprii% i nu prin
intermediul amortismentelor. Amortismentele se includ (n cheltuielile anuale numai (n cazul
calculelor costurile de producie speciice-
'se consider" aceeai durat" de studiu+ egal" cu durata de !ia" pentru toate !ariantele
analizate. &n cazul analizelor unor !ariante cu durate de !ia" dierite se consider" drept durat"
de studiu aceea a celui mai mic multiplu comun a duratelor de !ia" a !ariantelor comparate+ cu
considerarea in!estiiilor de (nlocuire (n anii dinaintea e.pir"rii duratelor de !ia" respecti!e.
Pentru iecare indicator economic determinat apar ipoteze speciice care !or i
menionate la prezentarea iec"ruia.
3.1. Prezentarea indicatorilor economici #criteriilor economice% utilizate
Denitul net actualizat #DRA%
Denitul net actualizat se determin" ca suma alge*ric" a !eniturilor nete anuale
actualizate.
/orma analitic" a criteriului depinde esenial de momentul de reerin" considerat pentru
actualizare. <in acest punct de !edere+ se ace ipoteza+ (n cazul analizat F C)T La*orator,
momentul de reerin" este considerat pentru actualizare momentul (nceperii e.ploat"rii
proiectului de in!estiii.
&n acest caz+ !enitul net actualizat se determin" cu relaia,
( )
( )
i
n
i
i
n
i
i
i i
a
a
C !
V!A
r
+
+
=

= =
$
$ $ $
#3.$%
unde, IRi sunt (ncas"rile eectuate (n anul \iI- Ci ' cheltuielile totale , pentru procurarea
com*usti*ilului i pentru de e.ploatarea i (ntreinerea echipamentelor din anul \iI ' e.clusi!
amortismentele- Ii ' in!estiiile eectuate din onduri proprii (n anul \iI- a ' rata de actualizare
considerat"- iar n ' durata pe care se calculeaz" !enitul net actualizat #durata de studiu%. <urata
de timp pe care se calculeaz" !enitul net actualizat este,
" r
n n n + =
#3.1%
unde n
r
reprezint" durata de realizare a in!estiiei #de monta=%+ iar n
' durata de
uncionare considerat".
&n analiza economic" eectuat" se mai consider" urm"toarele ipoteze ,
' in!estiia se ace (ntr'un singur an -
' cheltuielile anuale totale se consider" aceleai (n iecare an -
&n cheltuielile anuale nu sunt incluse amortismentele. Includerea lor ar conduce la
considerarea in!estiiilor de dou" ori+ odat" direct i a doua oar" prin intermediul
amortismentelor.
O soluie de in!estiie F cogenerare+ propus" este economic" dac" ,
K V!A
+ #3.2%
iar (n cazul compar"rii mai multor soluii+ soluia optim" corespunde
ma. = V!A
. #3.3%
;ata intern" de renta*ilitate #;I;%
;ata intern" de renta*ilitate a unei in!estiii #;I;% reprezint" acea rat" de actualizare
pentru care !enitul net actualizat se anuleaz"+ deci este soluia ecuaiei,
( )
K
$
$
K
=
+
a
C !
n
i
i
i i
#3.4%
unde,
K
a ## =
#3.5%
Soluia ecuaiei #3.4% rezult" dintr'un calcul iterati!+ utiliz9nd ie ta*elele de actualizare+
ie un program de calculator #de e.. M.S. ).cell%+ ecuaia neput9nd i rezol!at" analitic.
Interpretarea economic" a ;I; este, ;I; reprezint" do*9nda procentual" care poate i
acceptat" at9t pentru in!estiii c9t i pentru ondul de rulment+ astel ca proiectul de in!estiii
propus s" nu produc" pierderi.
;enta*ilitatea unui proiect se estimeaz" (n raport cu !aloarea ;I; astel,
proiectul este renta*il dac" ,
## a
#3.6%
;ata intern" de renta*ilitate se utilizeaz" pentru estimarea eicienei economice a unei
in!estiii. )a nu poate i utilizat" pentru compararea mai multor !ariante (ntruc9t poate conduce
la concluzii alse .
<eterminarea ratei interne de renta*ilitate nu necesit" cunoaterea ratei de actualizare+
(ns"+ aprecierea economicit"ii unei in!estiii ace apel la aceasta+ deoarece ea tre*uie
comparat" cu rata intern" de renta*ilitate.
<urata #termenul% de recuperare actualizat" #<;A%
Se deinete drept durat" de recuperare a capitalului n
r
+ timpul dup" care !eniturile *rute
o*inute permit recuperarea in!estiiei "cute+ respecti! rezult" ca r"d"cin" a ecuaiei ,
( )
K
$ $
=
+
a
C !
V!A
r
n
i
i
i i
#3.7%
unde IR
i
sunt (ncas"rile din anul \iI- C
i
' cheltuielile de e.ploatare din anul \iI
#e.clusi! amortiz"rile%- iar I
i
in!estiiile din anul \iI.
<einirea duratei de recuperare a capitalului necesit" sta*ilirea unei origini a timpului.
<e regul"+ con!enia acceptat" este de a calcula aceast" durat" (ncep9nd cu momentul punerii
(n unciune a o*iecti!ului respecti!.
<urata de recuperare a capitalului #(n !alori actualizate% este durata de e.ploatare a
o*iecti!ului+ la s9ritul c"reia se poate acoperi in!estiia iniial" i realiza un !enit suplimentar
corespunz"tor ratei de actualizare considerate.
Teoretic+ decizia de acceptare sau de eliminare a unui proiect de in!estiii ar tre*ui luat"
prin compararea duratei de recuperare a capitalului
r
n
cu durata de !ia" a o*iecti!ului n
a
.
<ac"
v r
n n
+ proiectul de in!estiii poate i acceptat+ el aduc9nd !enituri actualizate nete+ dac"
v r
n n <
+ proiectul tre*uie respins+ el neaduc9nd !enituri nete pe perioada de !ia" a
echipamentului .
&n practic"+ in9nd cont c" se lucreaz" cu un !iitor incert+ pragul de timp care conduce la
respingerea unui proiect de in!estiii se mult mai redus dec9t durata de !ia" a o*iecti!ului.
Acest indicator permite at9t sta*ilirea economicit"ii unei soluii c9t i alegerea soluiei
optime dintr'un ir de soluii posi*ile #cu respectarea acelorai condiii de actualizare%-
Termenul de recuperare *rut #T;:%
Termenul de recuperare a in!estiiilor unui proiect este egal cu durata de e.ploatare a
acestuia care permite ca !eniturile realizate s" recupereze in!estiia iniial"+ adic",
( ) K
$
=
=
T
i
i i i
C !
#3.8%
Termenului de recuperare *rut se deinete asem"n"tor duratei de recuperare a
capitalului+ singura dieren" const9nd (n aptul c" di!ersele sume nu mai sunt actualizate. <e
multe ori+ pentru e!itarea conuziilor+ durata de recuperare a capitalului este numit" termen de
recuperare (n !alori actualizate.
<ac" produciile anuale pot i considerate constante #sau puin !aria*ile% (n timp+
termenul de recuperare este,
C !
=
#3.$K%
Termenul de recuperare necesit" deinirea unei origini a timpului #similar cazului
duratei de recuperare a capitalului%. <e regul"+ se consider" drept origine a timpului+ momentul
punerii (n unciune a o*iecti!ului respecti!.
Pentru utilizarea termenului de recuperare ca un criteriu pentru admiterea sau
eliminarea unei soluii necesit" sta*ilirea unui timp de reerin"
r
T
' termen normat de
recuperare a in!estiiei.
Acest indicator permite e!aluarea economic" rapid" a unei soluii. Tre*uie
(ndeplinite simultan condiiile ,
r
T
a
T =
$
#3.$$%
unde
a
T
r
$
=
reprezint" termen normal de recuperare a in!estiiei.
v r
n T
2
$
1
$

#3.$1%
(n care n
a
este durata de !ia" a proiectului de in!estiii.
Acest criteriu economic este unul simplu+ iar dac" se respect" condiiile prezentate
anterior conduce la concluzii coerente cu criteriile *azate pe actualizare.
CAPITOLUL D
AL)0);A)A DA;IART)I OPTIM) <) )C[IPA;) A SOLUTI)I <)
CO0)R);A;) SI CALCULUL T)[RICO )COROMIC
4.$. Considerente generale
Pe *aza analizelor tehnice eectuate (n capitolele anterioare+ se despride concluzia ca
!arianta optima pentru retehnologizarea C)T la*orator (n concordan" cu acoperirea medie a
cur*elor de consum electric i termic ale platormei UP: 0roz"!eti+ se !a ace cu motoare
termice pe gaz natural. Acest lucru este e.plicat at9t de randamentele c!asi F constante de
uncionare ale motoarelor de cogenerare+ precum si de unele acilit"i pri!ind temperaturile
posi*il de asigurat pentru agentul termic+ de modul de racordare la reteaua de transport
e.istenta+ de posi*ilitatea racord"rii pe parte de energie electrica i de alimentare cu
com*usti*il gazos.
<eoarece consumul mediu de energie termic" este superior celui produs de mortoare (n
cogenerare s'a luat in considerare echiparea suplimentara a C)T la*orator cu un numar de
cazane de apa ier*inte care sa acopere aceasta dierenta.
Utilizand *aza de date e.istenta in *i*lioteca acultatii de )nergetica din UP: am ales
pentru motoarele de cogenerare o solutie cu doua motoare cu ardere interna unctionand pe gaz
natural.
In ta*elul 4.$ sunt prezentate principalele caracteristici si preturi de oerta pentru
dierite tipuri de motoare posi*il de utilizat in !ederea realizarii solutiei rezultate din calculele
anterioare.
Conorm cu datele o*tinute in urma calculului necesarului de energie termica i
electric"+ se alege !arianta cu dou" motoare termice pe gaz natural+ tip b)R:AC[); + de 5KK
SUe i 621 MUt iecare #1.bMC 2$1 0S%. &n completarea necesarului de energie termic"
pentru (nc"lzire se propun a i luate (n considerare doua cazane de apa ier*inte #CA/%+ ieare
de c9te 3+2 MUt. Moti!atia suplimentara a echipamentului ales o constituie si aptul ca
motoarele tip b)R:AC[); alese+ au de=a o aplicatie in tara noastra de unde s'au putut e.trage
si alte elemente pri!ind costurile reale adiacente precum si e.perienta de e.ploatare.
Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de motor sun prezentate in ta*elul 4.1.
Ta*el 4.$. Caracteristici tehnico'economice pentru motoare termice
Produc"torC/urnizor Cummins Cummins ben*acher )neria )neria UauSesha
C[P 2$4 C[P $$5K bMS 2$1 024K7 024$5: L 250L<C1
Rr. Unitai Recesare 3 $ 1 1 $ 1
Putere electrica
Pe unitate #MUe% K+2$4 $+$5 K+5K$ K+4K6 $+$3 K+475
Putere totala #MUe% $+15 $+$5 $+1K1 $+K$3 $+$3 $+$61
Putere termica
Pe unitate #MUt% K+3K5 $+345 K+621 K+5K8 $+26 K+828
Putere totala #MUt% $+513 $+345 $+353 $+1$7 $+26K $+767
Consum speciic
com*usti*il

unitatea #RcumCh la $KK>% 84 21K $52 $68
com*#RcumCh% la $KK> 27K 21K 215 K K 247
Timp de operare#hCan%
7 KKK

7 KKK
7KKK 7 KKK 7 KKK 7 2KK
Suport tehnic e.tern UV UV Austria+ Ungaria /ranta /ranta )l!etia+ 0ermania
Prct oertat echipament 646KKK US< 5KKKKK US< 4814KK d 426KKK d 353KKK d 71K23K d
Pret cu transormator 634KKK
Container pentru e.terior Inclus Inclus 7K2KKK )uro Opiune Opiune Inclus
8+4KK US< 5+KKK US< Inclus in pret Ru Ru Inclus in pret
Costuri operare $2+7$
US<CMUh
7+61 US<CMUh $K+2 )uroCMUh $2 )uroCMUh $2 )uroCMUh $$ )uroCMUh
#)uroCMUh% #ptr.5.7KKK
ore%
#ptr.5.7KKK
ore%
#ptr. 5.7KKK ore% #ptr. $K . 7KKK
ore%
#ptr. $K. 7KKK
ore%

Termen li!rare $3'$5 s"pt"m9ni $3'$5 s"pt"m9ni 3 luni ma.. 5 luni
#s"pt"m9ni sau luni% ranco locatie ranco locaie ranco locaie ranco locatie
ecolarizare personal inclus in pret inclus in pre Inclus in pre Inclus in pret
0aranie de la instalare $1 luni $1 luni $1 luni 13 luni
Cola*oratori pe partea T0 daf daf 0eneral )lectric Solar Solar VagasaSi
<ocumentaie tehnica <a <a <a <a <a <a
;eerine ;om9nia Ru Ru <a <a <a <a
0rad Minim de
(nc"rcare#>%
4K'5K> 4K> 4K'5K> 4K'5K> 4K'5K> 5K>
Ta*el 4.1. Cracteristici tehnice generale ale motorului termic bMC 2$1 0S
U.M. $KK> 64> 4K>
Putere caloriica inerioara gaz
natural
SUhCm
2
R
8+4
)nergie intrata cu com*usti*il SU $+433 $+$8$ 727
<e*it orar de com*usti*il m
2
R
Ch $52 $14 77
Putere mecanica la ar*orele motor SU 51$ 354 2$K
Putere electrica neta SU el. 5K$ 338 186
Putere temica recuperata SU 621 465 3$7
' r"citor amestec com*usti*il #tr.I% SU 87 34 2
' r"citor ulei SU 57 45 38
' apa r"cire *loc motor SU $57 $57 $41
' c"ldura recuperata din gazele arse SU 288 2K6 1$3
Putere totala generata SU total $222 $K14 6$4
Consumul speciic de gaz al
motorului
SUhCSUh 1+38 1+45 1+6
Consum de ulei SgCh K+$8 K+$8 K+$8
)icienta electrica > 27+8 26+6 24+4
)icienta termica > 36+3 37+3 38+8
)icienta totala > 75+2 75 74+3
Circuitul de apa /ier*inte
' temperatura tur
o
C 8K 74+6 7$+3
' temperatura retur
o
C 6K 6K 6K
' de*itul de apa ier*inte !ehiculat m
2
Ch 2$+4 2$+4 2$+4
Temperatura gaze arse la ieirea
motor
o
C 374 A A
Presiunea gazului la intrare minCma. m*ar 7KC1KK
<e*it aer com*ustie m
2
R
Ch 1464 A A
;aportul de compresie $1+4 A A
<ate generator electric
' puterea aparenta SDA 8$K A A
' puterea acti!a la cos#Y%@$ SU 5K$ A A
' puterea acti!a la cos#Y%@K+7 SU 482 A A
' rec!enta de lucru [z 4K A A
'tensiunea de lucru SD K+3 A A
' randament generator > 85+6 A A
Schema interna de recuperare a caldurii din racirea motorului si gazele de ardere+ cu punerea in e!identa a
puterilor si ecrturilor de temperatura pentru iecare supraata in parte+ este prezentata in igura 4.$.
In ceea ce pri!este modul de racordare a echipamentului de producere a c"ldurii in cogenerare cu motoare
termice cu cazanele de apa ier*inte suplimentare si punctele termice de distri*utie a caldurii sunt posi*ile mai
multe !ariante din care m'am oprit la urmatoarele doua !ariante prezentate schematizat in ig 4.1,
!arianta $+ in care apa calda la ni!elul temperaturii de 8K C produsa de motoarele termice+ este trecuta
printr'un schim*ator de caldura intermediar cu placi unde transera caldura returului circuitului de incalzire
inainte de intrarea in cazanele de apa ier*inte. <aca temperatura pe turul de incalzire+ conorm graicului de
regla= este inerioara !alorii de 8KC #in perioadele cu t
e.t
BKC% atunci cazanele pot i *G'pass'ate.
!arianta 1+ in care caldura produsa de motoarele termice+ tot prin intermediul unui schim*ator de caldura
intermediar poate i transerata unui circuit separat pentru prepararea apei calde de consum.
Darianta $ asigura practic preincalzirea returului circuitului de incalzire diminuind astel consumul de
com*usti*il al cazanelor de apa ier*inte. <eza!anta=ul ma=or al acestei scheme il constitue aptul ca pe timp de
!ara+ cand sistemul de alimentare cu caldura este oprit+ energia termica din motoarele cu cogenerare este e!acuata
in mediul am*iant #unctionare numai in regim electric%.
Darianta 1 are o unctionare teoretic continua tot anul la un regim termic practic constant+ in concordanta
cu productia de energie electrica. <eza!anta=ul schemei poate i cauzat de neuniormitatea #lipsa% continua a
consumului de apa calda mena=era. Reuniormitatea consumului poate i atenuat prin introducerea unor
acumulatoare de apa calda de consum. <easemenea se poate a!ea in !edere asigurarea pe timp de !ara a
necesarului de rig pentru climatizare prin cooperarea motoarelor termice cu chillere cu a*sortie antrenate cu apa
calda.

a F cu utilizare pentru oincalzire in serie cu returul ce alimenteaza CA/
* F cu utizare de producere directa a apei calde mena=ere
/I04.1. Scheme de racordare a caldurii produse in cogenerare
4.1. Calculul tehnico economic
Pe *aza metodologiei prezentate in capitolul ID s'a eectuat un calcul tehnico'economic pri!ind eicienta
solutiei de modernizare a C)T la*orator in !arianta analizata anterior.
<atele tehnice de intrare preluate atat din oerte de instalatii pentru echipamentele de *aza cat si din
literatura de specialitate sau e.perienta din proiectare pentru elementele de tip constructie monta=+ conducte
interioare+ trsee de ca*le etc. sunt prezentate centralizat in ta*elul 4.2
Ta*el 4.2. <ate tehnice generale
<ate cu pri!ire la consumurile de c"ldura ale UP: #dup" cur*ele clasate%
'consumul mediu de c"ldura pentru (nc"lzire ^MUt_ 7+4
'temperatura e.terioara de calcul ^
O
C_#conorm S; $8K6'$C$886% '$4
'durata perioadei de (nc"lzire ^zileCan_ #conorm S; 3728C$886% $76
'num"rul de grade zile pentru :ucureti #conorm S; 3728C$886% 2 $4K
'temperatura e.terioara medie zilnica ^
O
C_ 2+1
'durata perioada de alimentare cu apa calda ^zileCan_ 23K
'consumul nominal total de c"ldura ^MUt_ 7+4
'consumul anual de c"ldura pentru (nc"lzire ^MUhtCan_ 1$ KKK
'cons. anual de c"ldura pt. preparare apa calda de consum ^MUhtCan_ K
'consumul total anual de c"ldura ^MUhtCan_ 1$ KKK
<ate cu pri!ire la consumurile de energie electric"
'puterea electrica ma.ima ceruta ^MU_ 2+4
'puterea electrica medie ceruta ^MU_ K+64K
'consumul anual de energie electrica ^MUhCan_+ din care 5 4KK
'pentru alimentare UP: ^MUhCan_ 2 KKK
'pentru alimentare su*contractani ^MUhCan_ 2 4KK
Caracteristicile echipamentelor energetice
Motoare termice
'num"rul de motoare termice 1
'puterea electrica unitara instalata ^MUt_ K+5K$
'randamentul electric al motoarelor termice^>_ 27+8
'temperatura gazelor de ardere e!acuate de motorul termic ^TC_ 374
'gradul de recuperare a c"ldurii K+7$
'indicele de termoicare de *aza realizat ^SUhCSUht_ K+56K
'indicele de termoicare realizat ^SUhCSUht_ K+711
'sarcina termica ma.ima acoperita de un motor termic^MUt_ K+621
Cazane de !9r speciale
'num"rul de cazane de !9r 1
'sarcina termica unitara necesara ^MUt_ 2+64
'sarcina termica unitara instalata ^MUt_ 3+5K
'randamentul cazanelor de !9r ^>_ 77+K
Producii estimate ale centralei de cogenerare
'randament nominal estimat transport apa calda ^>_ 87+K
'randament anual estimat transport apa calda ^>_ 85+K
'producie nom. de c"ldura su* orma de apa calda ^MU_+ din care, 7+6
'sarcina termica nominala acoperita de motoarele termice ^MUt_ $+353
'sarc. term. nom. acoperita de cazanele de !9r speciale ^MUt_ 6+1K8
'producie anuala de c"ldura su* orma de apa calda ^MUhtCan_+ din care, 11 KKK
'sarcina termica anuala acoperita de motoarele termice ^MUhtCan_ 5 46K
'sarc. term. anuala acoperita de cazanele de !9r speciale ^MUt_ $4 32K
'producia nominala de energie electrica ^MU_+ din care, $+1K1
'puterea electrica nominala neta ^MU_ $+K3
'cons. propriu nominal de en. el. al motoarelor termice ^MU_ K+K3
'cons.nominal de en. el. pentru pomparea apei ier*ini
^MU_
K+$2
'producia anuala de energie electrica ^MUhCan_+ din care, 4 6K$
'producia anuala de energie electrica in cogenerare ^MUhCan_ 4 288
'producia anuala de energie electrica in noncogenerare ^MUhCan_ 2K1
'producie anuala neta de energie electrica ^MUhCan_ 3 843
'cons. prop. anual de energie electrica al motoarelor termice ^MUhCan_ $6$
'cons. anual de energie electrice pentru pomparea apei ier*ini ^MUhCan_ 466
'durata anuala de utilizare a puterii ma.ime ^hCan_ 3 632
Consumul total anual de com*usti*il ^MUhtCan_+ din care,
'al motoarelor termice ^MUhtCan_ $3 545
'al cazanelor de !9r speciale ^MUhtCan_ $6 423
'total 21 $8K
;andamentul glo*al al soluiei de centrala de cogenerare ^>_ 74+$1
Calculul economic,
<ate de natura economica <ate economice generale
'rata de actualizare ^>_ $1.KK
'durata de studiu âni_ 1K
'impozitul pe prolt^>_ K
'TDA ^>_ K.KK
'pretul com*usti*ilului ara TDA ^dC$K
2
R
m
2
_
$64.KK
^dCMU
h_
$7.24
'cresterea anuala a pretului com*usti*ilului ^>_ $.4K
'pretul caldurii ara TDA ^dC0cal
_
3K.KK
^dCMU
ht_
23.28
'cresterea anuala a pretului caldurii ^>_ $.4K
'pretul energiei electrice ara TDA ^dCMUhe_ 7K.KK
'cresterea anuala a pretului energiei electrice ^>_ $.KK
'in!. speciica de *aza in MT ^dCSU_ 38K.KK
'capacitatea nominala pentru care a ost deinita $K.KK
^MU_
'coeicientul de scara K.8K
'in!. spec+ de *aza in cazane recup. ^dCSUt_ 45.KK
'capacitatea nominala pentru care a ost deinita
^MUt_
$K.KK
'in!. spec+ de *aza in cazane de !ar spec. ^dCSUt_ 3K.KK
'capacitatea nominala pentru care a ost deinita
^MUt_
$K.KK
'cost i. spec+ mentenanta ^dCSUi an_ 5.KK
'cost !ar. spec+ mentenanta ^dCMUh an_ 5.KK
'durata de realizare a in!estitiei âni_ $
'cota in!estitii realizata din onduri proprii ^>_ $KK.KK
In!estitii
In centrala de cogenerare ^d_ $ 55$ 8KK
'in motoarele termice ^d_ 481 4KK
'in cazanele recuperatoare ^d_ 81 KKK
'in cazanele de !ar speciale ^d_ 32K KKK
'echipamente electrice au.iliare ^d_ 5$ 3KK
'echipamente mecanice au.iliare ^d_ $K3 3KK
'constructii ci!ile ^d_ 12K 4KK
'alte cost+ de in!. #pro=ect.+ preg. mont+ asig. + ta.e
etc.% ^d_
$4$ $KK
In!estitia speciica in echip. de cogen. ^dCSUe_ 852.28
In!estitii in reteaua de gaze ^dh 4 KKK
In!estitii in reteaua de termica ^d 55K 6KK
In!estitia totala aerenta solutiei de cogenerare ^d_ 1 216 5KK
/onduri proprii necesare ^d_ 1 216 5KK
/lu.ul de cheltuieli si incasari anuale
/lu. de cheltuieli si incasari Perioada
de monta=
Perioada de e.ploatare+ anul,
$ 1 2 3 4
In!estitie din onduri proprii ^d_ 1 216 5KK K K K K K
Cheltuieli anuale totale ^dCan_ 'ara TDA K 758 8K4 77K 837 781 $45 8K2 422 8$4 K7K
'cheltuieli anuale cu com*usti*ilul ^dCan_ 'ara K 625 $76 636 12K 647 328 658 7$4 67$ 251
'consumul anual de com*usti*il ^MUhtCan_ K 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3
'pretul com*usti*ilului ^dCMUht_ 'ara K $7.24 $7.52 $7.8$ $8.$8 $8.37
'cheltuieli anuale cu personalul ^dCanb K 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK
'cheltuieli anuale i.e de mentenanta ^dCan_ K $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241
'cheltuieli anuale !aria*ile de mentenanta ^dCan_ K 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45
'rest cheltuieli anuale ^dCanb K 7 2$K 72$K 72$K 7 2$K 7 2$K
Denituri *rute anuale totale ^dCan_ 'ara TDA K $ 2$K 786 $ 216 5$4 $ 236 413 $ 256 622 $ 277 133
'din reducere actura caldura ^dCan_ K 611 16K 622 $K3 633 $K$ 644 151 655 48$
'catdura consumata anual ^MUhtCan_ K 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK
'pretul caldurii ^dCMUht_ 'ara TDA K 23.28 23.8$ 24.32 24.85 25.4K
'din reducere actura energie electrica ^dCan_ K 21K 766 212 85K 217 521 222 262 227 $75
'reducere ta.a de putere ^dCan_ K $4 421 $4 421 $4 421 $4 421 $4 421
'energie electrica produsa pt. UP: anual
^MUheCan_
K 2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK
'pretul energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara K 7K.KK 7K.7K 71.K$ 72.13 73.38
'energie electrica produsa pt. camine anual
^MUheCan_
K 743 743 743 743 743
'pretul energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara K 65.4K 66.2K 67.4$ 68.63 7K.88
'din !anzare energie electrica la su*contactanti K 156 64K 16K 44K 163 681 168 K87 172 357
'energie electrica !anduta anual ^MUheCan_ K i 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK' 2 4KK
'pretul energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara K 65.4K 66.2K 67.4$ 68.63 7K.88
Denit impoza*il anual ^d_ K 213 5$1 22K 176 227 877 236 71K 245 674
Denitul net anual ^dCan_ K 33K 881 335 556 344 257 353 1KK 362 $54
Denitul net actualizat anual ^dCan_ K 282 632 245 K7K 213 $11 184 KK7 157 375
Denitul net actualizat cumulat ^dCan_$% '1 216 5KK '$ 822 746 '$ 466 666 '$ 142 544 ' 847 536 '58K $5$
/lu. de cheltuieli si incasari Perioada de e.ploatare+ anul,
6 7 8 $K $$ $1
In!estitie din onduri proprii ^d_ K K K K K K
Cheltuieli anuale totale ^dCan_ 'ara TDA 827 586 84K 66$ 852 K16 864 356 877 K82 $ KKK 8K8
'cheltuieli anuale cu com*usti*ilul ^dCan_ 'ara 7K3 868 7$6 K43 718 2$K 73$ 638 743 264 756 $8$
'consumuj anual de com*usti*il ^MUhtCan_ 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3
'pretul com*usti*ilului ^dCMUht_ 'ara 1K.K6 1K.26 1K.56 1K.87 1$.2K 1$.51
'cheltuieli anuale cu personalul ^dCan_ 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK
'cheltuieli anuale i.e de mentenanta ^dCan_ $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241
'cheltuieli anuale !aria*ile de mentenanta ^dCan_ 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45
'rest cheltuieli anuale ^dCan_ 7 2$K 72$K 7 2$K 7 2$K 72$K 7 2$K
Denituri *rute anuale totale ^dCan_ 'ara TDA $ 316 K31 $ 334 147 $ 352 6$5 $ 371 3$7 $ 4K$ 258 $ 41K 46$
'din reducere actura caldura ^dCan_ 678 65$ 7K$ 5K7 7$2 521 714 725 727 113 74K 686
'caldura consumata anual ^MUhtCan_ 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK
'pretul caldurii ^dCMUht_ 'ara TDA 26.5$ 27.$6 27.63 28.22 28.81 3K.4$
'din reducere actura energie electrica ^dCan_ 235 265 238 6$3 242 K75 245 38$ 248 82K 252 3K3
'reducere ta.a de putere ^dCan_ $4 421 $4 421 $4 421 $4 421 $4 421 $4 421
^MUheCan_
2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK
'pretul energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara 75.51 76.37 77.25 78.13 8K.$2 8$.K2
^MUheCan_
743 743 743 743 743 743
'pretul energiei electrice ^dCMUhe= 'ara 72.$1 72.87 73.75 74.63 75.52 76.42
'din !anzare energie eiectrica la su*contactanti 18K 8K4 182 826 185 888 2KK K8$ 2K2 1$3 2K5 258
'energie electrica !anduta anual ^MUheCan_ 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK
'pretul energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara 72.$1 72.87 73.75 74.63 75.52 76.42
Denit impoza*il anual ^d_ 26$ 854 267 $K6 273 2K8 28K 461 285 785 3K2 171
Denitul net anual ^dCan_ 377 234 383 376 4KK 578 4K5 841 4$2 165 4$8 551
Denitul net actualizat anual ^dCan_ 11K 8K2 $88 6$4 $7K 442 $52 114 $36 444 $22 273
Denitul net actualizat cumulat ^dCan_$% ' 113 817 '14 1$2 $44 23K 2$7 454 355 $$8 488 4K3
/lu. de cheltuieli si incasari Perioada de e.ploatare+ anul,
$3 $4 $5 $6 $7 $8
In!estitie din onduri proprii ^d_ K K K K K K
Cheltuieli anuale totale ^dCan_ 'ara TDA $ K16 $$8 $ K3K 41K $ K43 $12 $ K56 818 $ K7$ 831 $ K85 $54
'cheltuieli anuale cu com*usti*ilul ^dCan_ 'ara 782 3K1 8K5 7K2 81K 3K4 823 1$$ 837 113 851 337
'consumul anual de com*usti*ij ^MUhtCan_ 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3 3K $$3
'pretuj com*usti*ilului ^dCMUht_ 'ara 11.16 11.5$ 11.83 12.18 12.53 12.88
'cheltuieli anuale cu personalul ^dCan_ 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK 54 KKK
'cheltuieli anuale i.e de mentenanta ^dCan_ $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241 $$ 241
'cheltuieli anuale !ana*ile de mentenanta ^dCan_ 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45 38 K45
'rest cheltuieli anuale ^dCan_ 7 2$K 72$K 7 2$K 7 2$K 7 2$K 72$K
Denituri *rute anuale totale ^dCan_ 'ara TDA $ 448 632 $ 468 61K $ 488 851 $ 51K 363 $ 53$ 147 $ 551 21K
'din reducere actura caldura ^dCan= 765 4$2 778 55K 8K2 KK4 8$5 44K 82K 187 833 142
'caldura consumata anual ^MUhtCan_ 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK 1$ KKK
'pretu $ caldurii ^dCMUht_ 'ara TDA 3$.63 31.25 32.KK 32.54 33.2K 33.85
'din reducere actura energie electrica ^dCan_ 26K 346 263 K25 266 54$ 27$ 2K1 273 878 277 6$3
'reducere ta.a de putere ^dCan_ $4 421 $4 421 $4 421 $4 421 $4 421 $4 421
^MUheCan_
2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK 2 KKK
'pretu $ energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara 81.75 82.68 83.62 84.57 85.52 86.5K
^MUhtCan_
743 743 743 743 743 743
Pagina 77 din 90
'pretu $ energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara 78.25 8K.18 8$.12 81.$7 82.$2 83.$K
'din !anzare energie electrica la su*contactanti 2$1 662 2$5 K13 2$8 2K5 211 511 214 86$ 218 242
'energie electrica !anduta anual ^MUheCan_ 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK 2 4KK
'pretul energiei electrice ^dCMUhe_ 'ara 78.25 8K.18 8$.12 81.$7 82.$2 83.$K
Denit impoza*il anual ^d_ 3$5 132 311 7$8 318 35K 325 $54 331 826 338 664
Denitul net anual ^dCan_ 421 512 428 $88 434 73K 441 434 448 2$6 455 $44
Denitul net actualizat anual ^dCan_ $K7 874 87 4$K 78 K27 7K 364 61 622 54 623
Denitul net actualizat cumulat ^dCan_$% 718 K5K 816 46K $ K$5 5K7 $ K86 K72 $ $58 7$5 $ 124 44$
'Denitul net actualizat ^d_ $ 183 847
'Termenul de recuperare in !alori neactualizate âni_ 3.K5
'Termenul de recuperare in !alori actualizate âni_ 7.$3
'Indicele de proita*ilitate ^dCk_ $.45
';ata interna de renta*ilitate ^>_ $8.71>
4.2. Concluzii inale in urma calculului tehnico'economic
In urma calcului tehnico F economic se pot trage urmatoarele concluzii,
durata de actualizare luata in calcul este de $1 >-
durata de studiu este de 1K de ani a!and in !edere si durata de !iata a
principalelor echipamente-
!aluarea totala a in!estitiei este de $ 55K KKK )U;O din care ,
'in motoarele termice ^d_ 481 4KK
'in cazanele recuperatoare ^d_ 81 KKK
'in cazanele de !ar speciale ^d_ 32K KKK
'echipamente electrice au.iliare ^d_ 5$ 3KK
'echipamente mecanice au.iliare ^d_ $K3 3KK
'constructii ci!ile ^d_ 12K 4KK
'alte cost. de in!. #proiect.+ preg. mont.+ asig. + ta.e etc.% ^d_ $4$ $KK
In!estitia speciica in cogenerare este de 853 eurCSUei
Calculele de eicienta prezinta !alori poziti!e pentru realizarea in!estitiei
caracterizate prin,
Pagina 78 din 90
'Denitul net actualizat ^d_ $ 183 847
'Termenul de recuperare in !alori neactualizate âni_ 3+K5
'Termenul de recuperare in !alori actualizate âni_ 7+$3
'Indicele de proita*ilitate ^dCk_ $+45
';ata interna de renta*ilitate ^>_ $8+71>
In concluzie in!estitia este renta*ila chiar si in conditiile in care pot apare
!ariatii ale pretului com*usti*ilului si energie electrice achizitionate din sistem peste
!alorile luate in calcul in e.emplul de ata.
CAPITOLUL DI
PURCT )L)CT;IC, SC[)MA <) ;ACO;<A;) A IRSTALATI)I)<)
CO0)R);A;) LA SIST)MUL <) ALIM)RTA;) CU )R);0I) )L)CT;ICA A
UP:
5.$. <escrierea soluiei propus" pentru cone.iunea grupurilor generatoare in
staia de $K SD UP:
/urnizarea energiei electrice produsa de cele doua grupuri se !a realiza prin
intermediul a doua trao ' ridic"toare de K+3 C $K SD de $KKK SDA iecare+ si care se
!or racorda in su*statia de $K SD a C)T'UP:
A!9nd in !edere ca in staie sunt de=a li*ere celulele de racord ale
generatoarelor 01 si 03 #aerente tur*inelor 1 si 3 care un sunt uncionale% aceste
celule se pot reechipa cu echipamentele necesare noilor generatoare antrenate de
motoare termice+ noua lor denumire iind 0MT$ si 0MT1.
Schema de principiu a celor doua noi generatoare este prezentata in ig.5.$.
Pagina 79 din 90
/ig. 5.$. Schema de principiu a generatorului 0MT$
Am*ele celule de generator se !or racorda in paralel pe secia I de *are cu
posi*ilitatea du*la de alimentare prin =ocul (ntreruptor $KSD F separatoarea celor doua
sisteme de=a e.istente #sistemul I si sistemul II%.
<in punct de !edere al circuitelor primare echiparea celor doua celule se !a
ace cu echipamente Standard si anume,
' (ntreruptor de*roa*il cu S/5
' transormatoare de curent cu izolaie in r"ina pentru 13 SD
' cuite de legare la p"m9nt
Corespunz"tor circuitelor primare utilizate si speciicul determinat de
conectarea generatorului a ost conceput un echipament integrat #releu
multiuncional% care sa satisac" cerinele pri!itoare la comenzi+ masuri electrice+
*loca=e si protecii.
Pagina 80 din 90
Comanda (ntreruptorului se !a eectua cu tastatura echipamentului integrat+
sau direct cu a=utorul *utoanelor (nchisCdeschis ale (ntreruptorului. Comanda
separatorului de punere la p"m9nt se !a realiza manual si !a i *locata de poziia
*roata a (ntreruptorului. Pe monitorul releului se !or !izualiza poziia (ntreruptorului
#(nchisCdeschis% precum si principalele m"rimi electrice m"surate in conormitate cu
speciicaia tehnica a acesteia.
/iecare celula !a i pre!"zuta cu o secionare de curent direcionat" spre
generator care !a declana (ntreruptorul celulei la scurtcircuit poliazate si monoazate
pe partea de bT.
Protecia !a i desensi*ilizata ata de curentul de scurtcircuit la *ornele
generatorului. Ca rezer!a pentru aceasta protecie si pentru scurtcircuitele ap"rute pe
celelalte plec"ri din staia de $K SD C)T'UP: !a i pre!"zuta o protecie ma.imala
desensi*ilizata ata de curentul ma.im de*itat de generator. Aceasta temporizare !a
asigura uncionarea selecti!a a proteciei si ata de plec"rile din staiile de alimentare
#Militari si Cotroceni%.
Am*ele protecii !or transmite comenzi de declanare (ntreruptorului de bT al
grupului generator. Protecia de gaze aerente transormatorului si uncionarea
proteciei generatorului se !a declana (ntreruptorul din celula de generator.
In caz de reuz de (ntreruptor se !a pre!ede o instalaie de <;;I prin care !a i
declanat" sursa in unciune, iderul de leg"tur" cu staiile de alimentare sau cupla
longitudinala.
5.1. Calculul puterii de scurtcircuit pe *arele de medie tensiune #$K SD%
<ate iniiale,
S
*
@ $K.KKK SDA @ $K MDA-
S
*
F puterea aparenta nominala pe *ara de $K SD din staiile de cone.iuni.
U* @ $KSD-
U
*
F tensiunea pe *ara.
Pagina 8 din 90
kA A
$
S
b
b
b
467 . K 467
$K $K 62 . $
$K $K
2
2
5
= =

= =
-
#5.$.%
I
*
' intensitatea curentului nominal pe *ara.
S
sc
@ 34K MDA-
S
sc
F puterea total" de scurtcircuit pe *ara de $K SD #a!9nd in !edere toi
consumatori de pe *are%.
K11 . K = =
%c
b
%
S
S
x
#5.1.%
.
s
F reactana sistemului
<ate transormator ridicator K+3 C $K SD #1.$KKKSDA%
S
n
@ 1 . $KKKSDA @ 1 MDA
#5.2.%
S
n
F puterea aparenta nominala totala
u
S
@ $2+1 >
55 + K
1 $KK
$K 1 + $2
$KK
>
=
=
n
b k
T
S
S &
x
-
#5.3.%
.
t
F reactana trao.
571 + K 55 + K K11 + K = + = =
T % t't
x x x
#5.4.%
Pagina 8! din 90
.
tot
F reactana totala.
<eterminarea curentului de scurtcircuite pe *ara de medie tensiune,
A kA
x
t't
b
mt %c
74K 736 + K
571 + K
467 + K
.
= = =
#5.5.%
I
sc
.mt F curentul de scurtcircuit pe *ara de medie tensiune.
<eterminarea puterii de scurtcircuit pe *ara de medie tensiune,
(VA $ S
mt %c b mt %c
6 + $3 74K $K 62 + $ 2
3
. .
= = =
#5.6.%
S
sc
.mt ' puterea de scurtcircuit pe *ara de medie tensiune.
CAPITOLUL DII
CORCLUQII 0)R);AL) P;IDIR< ;)T)[ROLO0IQA;)A C)T'UP:
6.$.Situatia actuala
C)T din cadrul Uni!ersitatii Politehnica :ucuresti este un la*orator coordonat
de catedra de Centrale )lectrice si )nergetica Industriala+ /acultatea de )nergetica si
indeplineste trei unctii distincte,
' omarea inginerilor termo si electro'energeticieni+ prin eectuarea lucrarilor
de la*orator+ a practicii de e.ploatare si a cercetarii stiintiice studentesti-
' producerea energiei electrice si termice ca rezultat al acti!itatii didactice si
de cercetare+ in !ederea asigurarii partiale a consumurilor uni!ersitatii-
Pagina 8" din 90
' asigurarea legaturilor electrice cu sistemul energetic national si a distri*utiei
de energie electrica prin statiile si posturile de transormare e.istente in C)T atit
pentru platorma uni!ersitatii cit si pentru consumatorii capti!i din zona adiacenta.
' deser!irea cu utilitati+ pe *aza de comenzi interne #aer comprimat+ apa
industriala si apa demineralizata % a tuturor la*oratoarelor acultatilor din cadrul UP:.
Instalatiile de producere a energiei din C)T sunt de generatie !eche iind
preluate prin transer din unitati ale ostului Minister al )nergiei )lectrice si a!ind
durata normata de unctionare cu mult depasita. )le au ost rea*ilitate periodic prin
reparatii curente si capitale+ pentru a putea ace ata cerintelor impuse de caracterul de
la*orator.
Asel C)T ' UP: este dotata cu urmatoarele agregate si instalatii alate in
stare de unctionare,
' un cazan de a*ur supraincalzit+ cu circulatie naturala tip )rste :runner
#produs in Cehoslo!acia in $832%+ de $1 tCh cu parametrii actuali de 21 *ar si 3KKC+
untionand pe gaz natural-
' o tur*ina A)0 de 1 MUe cu condensatie si priza i.a-
' un grup electrogen <iessel montat in $87K este de tip M: 725 :* #MaG*ach'
:enz%+ are rol in asigurarea ser!iciilor proprii ale C)T si este de 34K CP #22K SU%-.
' instalatii de termoicare din C)T la*orator cu posi*ilitatea de alimentare cu
caldura a consumatorilor de a*ur de $1 si respecti! 5 *ar prin statiile de reducere
racire S;;24C$1 si S;; $1C5 si a consumatori de apa ier*inte prin schim*atoarele de
caldura de *aza si de !ir #1.10calCh%-
' o statia de tratare chimica a apei de alimentare #demineralizare partiala% cu
de*itul nominal de $K m2Ch-
'o statia de dedurizare a apei de racire+ cu de*itul nominal de 3K m2Ch-
' o statia de pompe de termoicare treapta I si II+ echipata cu pompe T);MA
7K.11 cu de*itul de 34 m2 iecare si inaltimea de reulare de 27m[1O-
' un turn de racire umed cu ciculatie naturala-
' un cos de um de 15 m in constructie metalica.
' statiile de transormare de $K si K+3 SD echipate cu celulele de legatura cu
sistemul energetic si instalatiile proprii de producere. <e asemenea se su*liniaza
Pagina 8# din 90
aptul ca+ de la tur*ina nr. 4 se dispune de transormatorul de 3 MDA de 5+4C$K+4 SD
cu celula proprie si pupitrul de racordare in camera de comanda electrica-
' o camera de comanda electrica-
' o camera de comanda termica-
' ateliere macanice si P;AM-
' o statie de acumulatoare pentru iluminatul de siguranta la a!arie.
' ser!iciile proprii ale centralei+ unctionind la tensiunea de K+3 SD+ alimentate
din statia de $K SD prin doua transormatoare de cate $KKK SDA.
' o instalatie de producere a aerului comprimat+ echipata cu trei compresoare
de aer+ cu piston cu du*lu eect tip ;esita+ iecare cu de*itul nominal de 8KK m2Ch la 5
*ari.
In aara echipamentelor si instalatiilor alate in unctiune+ mentionate mai sus+
in cadrul C)T la*orator mai sunt instalate o serie de echipamente cu rol didactic+
demonstrati!+ si anume,
' un cazan de a*ur supraincalzit cu aceeiasi parametrii de unctionare ca si
cazanul nr $+ de productie :a*cooS F Uilco.-
' o tur*ina de condensatie cu priza regla*ila de 2+1 MUe :rogn ' :o!eri
#tur*ina nr.4%-
' tur*ina cu condensatie si priza de $+4 MU-
' tur*ina cu contrapresiune de 34K SU.
6.1. Consumurile de c"ldura i energie electric" nominale i anuale ale U.P.:.
Consumurile nominale i anuale ale U.P.:. de c"ldura i energie electric" au
ost estimate pe *aza datelor de e.ploatare ale instalaiilor de alimentare cu energie
din ultimii patru ani #1KKK'1KK3%.
Acest mod de determinare s'a olosit din urmatoarele moti!e ,
' lipsa proiectelor actualizate ale instalaiilor de alimentare cu c"ldur" i
energie electric"-
Pagina 8$ din 90
' olosirea datelor de proiect pentru reeaua de termoicare ar i ost incorect"
deoarece acestea ineau cont i de cantit"ile de c"ldur" necesare at9t instalaiilor de
!entilare din U.P.:. #(n prezent scoase din uz%+ c9t i altor consumatori racordai la
aceeai reea #ostele IAUC i <idactica% care si'au modiicat puternic in timp
consumurile de caldura si energie electrica.
Dalorile consumurilor de c"ldura i energie electric" nominale i anuale ale
U.P.:. estimate conorm celor de mai sus sunt,
' consumul ma.im de c"ldur" al U.P.:. este de cca. 7+4 MUt #6 0calCh%+ iar
consumul anual de c"ldur" pentru un an cu condiii climatice normale este de cca. 24
KKK MUhtCan #2K KKK 0calCan% '
' consumul ma.im de energie electric" al U.P.:. este de cca. 64K SUe iar
consumul anual de energie electric" este de cca. 2 1KK MUheCan
6.2. Oportunitatea modernizarii C.).T. la*orator din cadrul U.P.:.
Consumurile nominale i anuale ale U.P.:. de c"ldura i energie electric" au
ost estimate pe *aza datelor de e.ploatare ale instalaiilor de alimentare cu energie
din ultimii patru ani #1KKK'1KK3%. Conorm acestora s'au considerat urm"torele ,
' consumul ma.im de c"ldur" al U.P.:. este de cca. 7.4 MUt #6 0calCh% -
' consumul anual de c"ldur" este de cca. 14 KKK MUhtCan #$4 KKK 0calCan% '
pentru un an cu condiii climatice normale -
' consumul ma.im de energie electric" al U.P.:. este de cca. 64K SUe -
' consumul anual de energie electric" este de cca. 2 4KK MUheCan.
Acest mod de determinare s'a datorat lipsei proiectelor actualelor instalaii de
alimentare cu c"ldur" i energie electric" si aptului ca olosirea datelor de proiect
pentru reeaua de termoicare ar i ost incorect" deoarece acestea ineau cont i de
cantit"ile de c"ldur" necesare at9t instalaiilor de !entilare din U.P.:. #(n prezent
scoase din uz%+ c9t i altor consumatori racordai la aceeai reea #ostele IAUC i
<idactica% .
Pagina 8% din 90
Costurile olosite (n analiza oportunit"ii moderniz"rii C.).T. F la*orator au
ost ,
'pentru echipamente F conorm !alorilor din cataloage de oerte #ne
negociate% -
'pentru com*usti*il+ c"ldur" i energie electric" F conorm tarielor actuale
pl"tite de U.P.:. pentru aceste utilit"i.
Caracteristicile tehnice ale echipamentelor din solutia propusa pentru
retehnologizarea C.).T. la*orator.
Caracteristicile tehnice ale noilor echipamente au ost determinate a!and in
!edere urmatoarele ,
' sa se asigure alimentarea integrala cu caldura a localurilor Uni!ersitatii
Politehnica :ucuresti-
' producerea de energie electrica sa se aca in cele mai *une conditii+ respecti!
cu consumuri minime-
' sa ie respectat pe cat posi*il raportul dintre cantitatea de caldura data in
regim de cogenerare si cantitatea totala de caldura recomandat de literatura de
specialitate pentru ciclurile de cogenerare cu a*ur+ pentru cazul consumatorilor ur*ani
si tertiari #cca. K+4%.
CAPITOLUL DIII
RO;M) IR T)[RICA S)CU;ITATII MURCII IR IRSTALATII <)
CO0)R);A;) CU MOTOA;) T);MIC)
7.$. ;egulament de uncionare a C)T la*orator
In scopul aducerii la (ndeplinire a sarcinilor ce re!in acestui la*orator+
respect9nd actele normati!e ce sta*ilesc cadrul organizatoric legal+ acti!itatea C)T
Pagina 87 din 90
la*orator se des"soara dup" \;egulament de organizare si uncionare a C)T
la*oratorI apro*at de Conducerea UP:.
In cadrul e.ploat"rii curente a instalaiilor+ personalul de ser!iciu asigura
supra!egherea acestora+ controlul lor periodic si mane!rele necesare. Supra!egherea
se asigura prin urm"rirea parametrilor din instalaiile respecti!e si completarea
e!identei acestora. Personalul e.ecuta de asemenea operaiile legate de curtenia
locului de munca. In (ntreaga acti!itate se !or respecta cu strictee normele de
protecie a muncii indicate in cele ce urmeaz",
' personalul de e.ploatare operati!a a instalaiilor este cu des"!arsire interzis
sa scoat" din proprie iniiati!a (ngr"dirile de protecie+ sa p"trund" dincolo de acestea+
sa e.ecute lucr"ri sau mane!re "r" a e.ista o autorizaie de lucru si instruciuni
tehnice sau dispoziii in acest sens.
' c9nd schim*ul este ormat din doua persoane+ una din ele poate participa la
lucr"ri+ iind inclusa in echipele de re!izii sau reparaii
' in timpul e.ecut"rii controlului+ in instalaiile electrice+ instalaia tre*uie
considerata ca alata in unciune+ chiar atunci c9nd se cunoate ca ea este scoasa de
su* tensiune. Aceasta pre!edere are in !edere aptul ca instalaia nu este legata la
p"m9nt si ca e.ista e!entualitatea punerii ei su* tensiune
La eectuarea tuturor mane!relor pentru Pre!enirea accidentelor umane sau
tehnice datorita arcului electric+ se !or respecta urm"toarele reguli,
' mane!rele se eectueaz" numai in ordinea (ntrerup"toare'separatoare
se eectueaz" (nt9i mane!rele cu separatoarele de linie si apoi cu cele de *are+
la operaiile de deschidere si in!ers la operaiile de (nchidere
' poziia personalului in timpul mane!rei tre*uie sa ie laterala ata de
siguranele uzi*ile+ precum si ata de separatoarele care nu sunt pre!"zute cu
dispoziti!e de *loca=
7.1. Rorme de protecie a muncii speciice la e.ecutarea de lucr"ri la
generatoare+ compensatoare+ sincrone si motoare electrice
Pagina 88 din 90
0eneratoarele si compensatoarele sincrone alate in turaie+ chiar deze.citate
tre*uie considerate ca iind su* tensiune. Se interzice atingerea sau e.ecutarea
lucr"rilor in circuitele statorului generatorului sau compensatorului sincron alat in
turaie.
Mane!rele pentru pornirea si oprirea mainilor electrice de (nalta tensiune se
e.ecuta de c"tre personalul operati! de ser!iciu.
&naintea e.ecut"rii oric"ror lucr"ri de reparaii la partea mecanica a unui motor
electric+ se !a opri motorul+ se !a realiza o separaie de lucru !izi*ila care se !a *loca+
iar pe dispoziti!ul de acionare se !a monta un indicator de interzicere.
Carcasele mainilor electrice si cele ale echipamentelor de pornire ale acestora
tre*uie sa ie legate la p"m9nt. Se interzice e.ecutarea de lucr"ri la aceste leg"turi la
p"m9nt in timpul uncionarii mainilor electrice.
7.2. Metode de protecia muncii pentru partea termomecanica a centralelor
Instalaiile de gaze se pun in unciune si se e.ploateaz" in conormitate cu
normati!ul pentru distri*uirea gazelor naturale+ numai de catre persoanele autorizate
de unitatea de distri*uie a gazelor.
Se interzice determinarea prezentei gazelor in aer+ in incaperi sau camine prin
lac"ra li*era. &nainte de predarea in e.ploatare+ toate conductele de gaze tre*uie
pro*ate. <aca o conducta a r"mas "r" gaze mai mult de doua luni+ (nainte de a i pusa
in e.ploatare tre*uie pro*ata din nou.
)ste interzisa olosirea gazului in cazul c9nd presiunea in conducta de gaze a
sc"zut su* 3Kmm [1O.

7.3. Masuri generale de pre!enire si e.tindere a incendiilor
Prin pre!enirea incendiilor in centrale si staii electrice se (nelege respectarea
regulilor sta*ilite de normele in !igoare si luarea tuturor masurilor menite sa elimine
cauzele care pot pro!oca incendii. Totodat"+ pre!enirea incendiilor presupune si
Pagina 89 din 90
asigurarea din timp a unor masuri necesare pentru limitarea dez!olt"rii incendiilor+
stingerea lor in aza iniiala+ e!acuarea oamenilor si a *unurilor materiale.
Un mi=loc esenial de ap"rare contra incendiilor este o*ligati!itatea instruirii
periodice+ in pri!ina masurilor de pre!enire si stingere a incendiilor+ a tuturor celor
care lucreaz" in sectorul energetic.
7.4. Procedee si mi=loace de pre!enire si stingere a incendiilor
Lupta (mpotri!a incendiilor cuprinde, pre!enirea+ detectarea+ a!ertizarea+
com*aterea si stingerea.
In aza de pre!enire se sta*ilesc punctele pericol de incendiu+ cauzele posi*ile
si masuri pentru (nl"turarea lor. Se (ntocmesc planuri de pre!enire si lichidare a
a!ariilor si se urm"rete apro!izionarea cu materiale de com*atere si utilarea
panourilor si punctelor PSI.
In aza de com*atere si lichidare este necesar ,
' sta*ilirea o*iectului incendiului si determinarea cauzei apariiei lui
' precizarea locului de apariie #ocarul%
' asigurarea securit"ii personalului
' olosirea tuturor posi*ilit"ilor de lichidare a ocului
Pentru cazul in care incendiul nu se poate lichida imediat se !a determina zona
periculoasa si se !a (ncerca limitarea posi*ilit"ilor de e.tindere.
Pagina 90 din 90

Motoare Termice. Solutii Tehnice Si Scheme de Cogenerare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Motoare Termice. Solutii Tehnice Si Scheme de Cogenerare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Motoare termice. Solutii tehnice si scheme de cogenerare

S-ar putea să vă placă și