Prof. dr. ing.

NICOLAE BARAN
UNIVERSITATEA .. POLITEHNICA.. DIN BUCURE~TI

MA~INI

TERMICE ROTATIVE DE LUCRU

* MA~INI CU ROTOARE PROFILATE

* MA~INI CU PALETE

MATRIX ROM

Bucuretti 2003

MATRIX ROM
C.P: 16-162
062510 - Bucure~ti
tel. 021.4113617
fax 021.4114280
e-mail: office@matrixrom.ro
www.matrixrom.ro

ISBN 973-685-635-6

CUPRl S
lntroducere
............................................................................................................................. 5
Lista de nota!ii ............................................................................................................................. 7
Lista de prescurtari .......................................................................................................................... 9
Partea intai
NOTIUN I GENERALE DIN TERMOOINAMICA TEHNICA
Capitolul 1. Primul princlpiu al termodinamicii
I .I.Forme de energie in sistemele terrnodinamice .............................................................. I 0
1.2 Lucrul mecanic ~i clildura ............................................................................................ II
1.3 Formulari $i rcla1ii matcmatice ale primului principiu alterrnodinamicii ..................... 15
1.4 Ecuatii calorice de stare.................................................................................................. 17
Bibliografie........................................................................................................................... 18
Cnpitolul 2.Gaze perfecte, gaze r ea le
2.1 Gaze perfecte ................................................................................................................ 19
2.1 .1 Ecuatia termicli de stare a gazelor perfecte ....................................................... 20
2.1.2 Legile gazelor perfecte ...................................................................................... 20
2.1.3 Amestecuri de gaze perfecte .............................................................................. 21
2.1.4 Caldun speci lice ale gazelor perfecte................................................................ 24
2.2 Gaze reale ....................................................................................................................... 27
2.2. 1 Propriet~li ale gazelor reale ............................................................................... 27
2.2.2 Ecua(ii de stare pentru gaze reale ...................................................................... 28
Bibliografie ........................................................................................................................... 31
Capitolul3. Al doilea principiu al termodinamicii
3.1 Cicluri termodinamicc ................................................................................................ 32
3.2 Fonnularile principmlui al doilea altcrmodinamicii ................................................. 37
3.3 Entropie, diagrame entropice ..................................................................................... 38
Bibliografie........................................................................................................................ 44
Capltolul 4. Transformftrl de stare ale agen~ilor termodinamici

gazo~i

4.1 .Transformari de stare reversibile ale gazelor perfecte ................................................... 45

4.1.1 Transformllri de stare reversibile particularc ale gazelor pcrfecte .................... 45
4.1 .1. 1 Transformari de stare reversible, particulare, inchisc ......................... 45
4. 1.1.2 Transforman de stare revcrsibile, particulare deschise ........................ 56
I

4.1.2 Transfonnllri generale ale gaze lor perfccte ....................................................... 58

4.2. Transfonnllri de stare ale gazelor reate ...................................................................... 60
4.2.1 Variatia mllrimilor de stare ale gazelor reate..................................................... 60
4.2.2 Laminarea gaze lor, efectul Joule-Thomson ...................................................... 62
Bibliografie........................................................................................................................ 64

Ca pitolul 5. Din arnica gazelor

5.1 Notiuni introductive ....................................................................................................... 65
5.2 Ecua\ii de baz~ ale curgerii gaze lor .. . .......................................................................... 70
5.2.1 Ecuatia de continuitale ...................................................................................... 70
5.2.2 Ecuatia energiei ................................................................................................. 73
5.2.3 Ecuatia impulsului ............................................................................................. 75
5.2.4 Ecuapa principiului al doilea altennodinamicii ............................................... 76
5.2.5 Ecua)ia de stare .................................................................................................. 77
5.3 Curgcrea Ia difcren1e mari de presiune .......................................................................... 77
5.3.1 Viteza sunetului, criteriul Mach, regimuri de curgere ....................................... 77
5.3.2 Parametri friinati, parametri critici .................................................................... 79
5.3.3 Factori care h1fluentew curgerea prin ajutajc .................................................. 82
5.3.4 Tipuri de ajutaje ................................................................................................. 84
5.3.5 Ajutaje geomctrice ............................................................................................ 86
5.3.5.1 Studiul curgerii prin ajutajul convergent .............................................. 89
5.3.5.2 Studiul curgerii prin ajutajul eoovergent~ivergent. ............................. 92
5.3.5.3 Curgerea cu frecare prin ajutaje geometrice ......................................... 98
5.4 Curgerea Ia difcren1e mici de presiune ........................................................................ 95
5.5 Elemente de teoria stratului lim ita dinamic ................................................................. 98
5.5.1 Notiuni introductive .......................................................................................... 99
5.5.2 Metode pcntru calculul stratului limita dinamic.............................................. I04
5.6 Curgerea cu frecare pri_n conducte ~i canale ............................................................... 105
5.6. 1 Pierderi de presiune La curgerea prin conducte scurte ..................................... 106
5.6.2 Curgerea adiabatl! cu frecare prin conducte lungi ........................................... 110
Bibliografie ........................................................................................................................ 112
Part ea a doua
~INJ

T E RM ICE ROTATIVE DE LUCRU CU ROTOARE PROFlLATE

Cnp itolul 6. Veotllatoare cu rotoar e profilate

6.1.Notiuni generate ........................................................................................................... 116
6.2.Solutii constructive ~i principiul de functionare pcntru uo nou tip de m~ina tennicli
rotativli de lucru ........................................................... ..................... . 117
6.2.1. M~ina termicl! rotativli de lucru varianta 1.. ......................................I 17
6.2.2. Puteri ~i randamente Ia ventilatoare ............................................... 118
6.2.2.1 Ma~ina termica rotativa de lucru varianta 11.............. ...... , ................. 120
2

6.2.2.2 M~ina termica rotativa de lucru varianta 111......................................................... 122

6.3.Ventilatoare cu rotoare profilate .................................................................................. 123
6.3.1. Ca1culul debitului volumic de gaz aspirat de ventilator ................................. 123
6.3.2. Calculul puterii de antrenare a ventilatorului ................................................. 125
Bibliografie ........................................................................................................................ 126
Capitolul 7. Compresoare volumice rotative cu rotoare profilate
7.1. Notiuni introductive, clasificare ................................................................................. 127
7.2. Compresor volumic rotativ cu lamele c ulisantc In rotor ............................................. 129
7.2.1.Coeficientul de debit ....................................................................................... 131
7.2.2.Calculul debitului vo1umic .............................................................................. 133
7.2.3.Puteri $i randarnente Ia compresoare volumice ............................................... 134
7.3. Compresorul Roots ..................................................................................................... 141
7.3.1. Variante constructive, principiul de func)ionare ............................................ 141
7.3.2.Calculu1 debitului $i randamentului compresorului ........................................ 144
7.4. Un nou tip de compresor rotativ (N.T.C.R .) .............................................................. 146
7.4.l.Calculul debitului volumic de gaz aspirat $i a randarnentului compresorului 147
7.4.2.Calculul puterii de antrenare a compresoru1ui ................................................ 147
7.4.3.Influenta parametrilor functionali $i gcometrici asupra puterii de antrenare a
compresorului ................................................................................................. 153
7.4.4.Studiu comparativ intre compresorul Roots si N.T.C.R ........................... 156
7 .4.4.1.Dependenta dintre debit si raza careasei semicilindrice Ia compresoru1
Roots ............................................................. ....................... 157
7.4.4.2.Ca1culul debitului vehicu1at de catre un nou tip de compresor ............. 159
7.4.4.3.Relatia dintre ina1timea pistonului rotativ si raza carcasei ............ 160
7.4.4.4.Comparatie intre compresorul Roots si N.T.C.R. privind debitul
vehiculat. ....... ..... ........................... ........................................ .
7.4.5. Exemplu de calcul pentru N.T.C ....................... ...... ....................... 164
7.5. Compresor vo1umic rotativ, elicoidal ......................................................................... 164
7.5.1.Principiul de funcfionare ................................................................................. 164
7.5.2.Debitul $i puterea compresorului elicoidal... ................................................... 167
7.5.3.Scheme de funcfiooare $i domenii de utilizare a compresorului elicoidal ...... 170
7.6. Avantajele $i dezavantajele compresoarelor volumice rotative .................................. 172
Bibliografie...................... ............. ................................................... 173
Partea a treia
~I NI

T ERMICE ROTATIV E DE L UCRU CU PALETE

Capitolu18. Ventilatoare cu palete

8.1. Notiuni introductive, clasificare.............................................................. 175
8.2 Ventilatoare radiale ...................................................................................................... 184
8.2.1 So1utii constructive, tura!ie specific!.. ..................... .. ....................... 184

8.2.2 Ventilatoare centrifuge; principiul de functionare, lucrul mecanic, puterea de

antrenare.......................................................................................................... 185
8.2.3 Parametrii caracteristici ,curbe caractcristice ale ventilatorului centrifug ...... 191
8.2.4 Functionarea vcntilatorului in reteaua de transport; procedee de reglare ...... 194
8.3 Ventilatoare axiale ...................................................................................................... 198
8.3.1 Solufia constructiva ~i pri ncipiul de func)ionare ale ventilatorului axial... ..... 198
8.3.2 Curbe caracteristice ale ventilatorului axial .................................................... 200
8.4 Functionarea ventilatoarelor 1n serie ~i in paralel... ..................................................... 200
8.5 Domenii de utilizare ale ventilatoarelor ...................................................................... 202
Bibliografie ....... .................................... ...... ... ... ....... , .................. , ....... .208
Capitolul 9 Compresoare cu pale te
9.1 Nofi uni de bazl!., criterii de clasificare ......................................................................... 209
9.2 Compresoare centrifuge ............................................................................................... 211
9.2.1 Solufia constructiva ~i principul de funcfionare al compresorului centrifug ... 211
9.2.2 Analiza procesului de comprimare in compresorul centrifug ........................ 217
9.2.3.Pierderi de energie io compresorul centrifug .......................................220
9.2.4 Randamentele compresorului centrifug........................................................... 221
9.2.5 Metode de rllcire a compresoarelor ................................................................. 224
9.2.5 Caracteristicile turbocompresoarelor centrifuge ............................................. 226
9.3 Compresoare axiale .................................................................................................. 227
9.3.1 Solutia constructivl!. ~i priocipiul de functionare ale compresorului axial ...... 228
9.3.2.Caracteristici geometrice ale profilului si ale retelei de palete .................. 231
9.3.3 Curgerea monodimensionalli. prin treapta compresorului axial... .................... 235
9.3.4 Lucrul mecanic al treptci ................................................................................. 237
9.3.5 Dependenta dintre parametrii geometrici si functionali ai retelei de palete si
lucrul mecanic al treptei ........................... ..... .. ... .........................244
9.3.6 Randamentul procesului de comprimare , randamentul treptei, puterea de
antrenare a treptei si a compresorului axial. .......... .. ................... ........ 249
9.3. 7.Pierderi de energie in trepta compresorului axial .... .. ............................255
9.3.7.1 Clasificarea pierderilor.. ...... .. ............................................ 255
9.3.7.2 Determioarea pierderilor de profil ................ .. ........... .............. 256
9.3.7.3 Influenta parametrilor functionali asupra coeficientului de pierderi de
profil. .............. .. ........ ......... ...... ....... ................. ......... .. 265
9.3.8 Gradul de reactiune al treptei compresorului axial.. .............................. 273
9.3.9 Caracteristicile compresorului axial ................................................ 274
9.4 Domenii de utilizare ale compresoarelor ................... .. .... ... .. .. ..... , . , ........ 280
Capitolui !O Anexe
I 0.1 Proprietllti termofizice ale gazelor ............................................................................. 282
Bibliografie ........................................................................................................................ 291

INTRODUCERE
Aprofundarea aspectelor teoretice ~i glisirea unor noi solutii privind rezolvarea
problemelor legate de transformarea diferitelor forme de energie in a lte forme de
energie constituie o necesitate actuala care partial este rezolvata de prezenta lucrare.
Prin continutul sau lucrarea urmare~te sa prezinte un nou tip de ma~inii de lucru
care poate fi realizata practic in mai muJte variante, performantele ei urmand a fi
confirmate in viitorul apropiat.
Cartea este structuratii in trei patti:
-Yn prima parte intitulata Notiuni gen er ate din termodinamica tebnica se
prezinta notiuni si fenomene termogazodinarnice care au legaturli cu ma~inile termice
rotative.
Considerand cunoscute notiunjle elementare din termodi nam ica tehnica In partea
I (cap 1- 5) se trateazli principiile termodinarnicii, transformari de stare, curgerea
gaze) or Ia diferente mari de presiune, curgerea cu frecare.
Partea a doua intitulata Masini termice rotative de lucru cu rotoare profllate ,
cuprinde ventilatoare ( cap. 6 ) si compresoare volumice rotative cu rotoare profilate
(cap.7).
In capitolul 6 este prezentata solutia constructiva a unui nou tip de masinll
terrnica rotativa de lucru ( N.T.M.T.R.L.) ,in trei variante .
Pentru varianta cea mai performantli ( varianta Ill ) se prezinta modul
de calcul pentru debitu l volumic si puterea de antrenare a acestei rnasini de lucru in
ipoteza ca ea functioneaza ca ventilator .
Jn capito lul 7 se prezinta tipuri de compresoare volumice rotative care
functioneaza in diferite ramuri ale industriei si un nou tip de compresor volumic
rotativ (N.T.C.).; se studiaza iofluenta parametrilor functionali si geometrici ai N.T.C.
asupra puterii de antrenare .
In partea a treia ( cap. 8 si cap. 9) ,intitulata Masini termice rotative de lucru
cu palete sunt prezentate masinile termice de lucru cu palete ,anume , ventilatoarele
radiale si axiale si compresoarele centrifuge si axiale.
in anexe (cap I 0 ) sunt indicate proprietatile termofizice ale gaze lor.
Yo lucrare nu se prezinta solutii constructive care au co nstituit "incercliri"sau nu
au avut succes in domeniul masinilor ter rnice rotative.
Solutiile constructive originate ale masinii termice rotative de lucru prezentate in
partea a doua a lucrarii au Ia bazli un brevet de inventie obtinut de autor in anul 1996
cu titlul "Motor rotativ cu abur".
Acest nou tip de masina termica rotativa (N.T.M.T.R.) poate fi utilizata ca
masina de lucru (pompa pentru vehicularea 11uidelor pure sau cu suspensii, ventilator
5

pentru transportul gazelor st a vaponlor,sullanta, compresor, pompa de vtd) , sau ca

masina de fortii (motor hidrostatic, motor pneumatic, motor cu abur sau gaze de ardere).
Avaotajul acestui oou tip de masinA constA in faptul cA intreg cuplul motor este
folosit peotru vehicularea fluidului (Ia masioile de lucru), respectiv intreaga energie a
agentului termic este utilizatll peotru actionarea arborelui (Ia masinile de forta).
Solutiile constructive origioale prezentate in lucran: constituie o baza peotru
extindc:ra cercetarilor stiintifice asupra proceselor care au Joe in masioile termice rotative.
Pentru fiecare solutie constructiva se prezinta principiul de functionare, se
calculeaza debitul de fluid ce parcurge masioa rotativa si puterea necesara pentru
antrenarea ei; cercetarile vor continua in vederea realizarii unei variante a N.T.M.T.R.
si stabilirii valori i randamentului efectiv a! acesteia.
Aceasta carte face parte din categoria cl'lrtilor tehnice care abordeazl'l noi domenii
de cercetare privind masioile termice rotative si deschide noi perspective pentru:
- transformarea energiei mecanice In energie poteotiala de presiune
(cind N.T.M.T.R. functioneaza ca masinli de lucru ).
- transformarea energiei termice in energie mecaoica (cind N.T .M.T.R.
functioneazll ca masinii de fortli).
Prin continutul sau aceastli lucrare ofera noi directii de cercetare si contribuie Ia
pregatirea stiiotifica a studentilor, inginerilor si cercetatorilor care abordeaza domeniul
masinilor termice rotative.

Nicolae Biran

Martie 2003

LISTA DE NOTATil
a

- acceleratia [m/s2 )

- viteza sunetului (rnls)

A
- arie (sectiunea de curgere) (m1 ]
c
- caldura specificl!. roasicil [J/( kg K)]
- viteza absoluta de curgere a gazuli prin retele de palete [m/ s)
C
-capacitate caloricll [J/K)
cp
- caldura specifica masica Ia presiune constanta [J/(kgK))
c,
- caldurli specifica masica Ia volum constant [J/(kgK))
c,. - caldura specific! medie [J/(kg K))
c.~~.,. - cllldura specifics molara Ia volum constant [J/(kmol K)]
C M.p - ciildura specific! molar! Ia presiune Co nstanta (J/( kmol K))
d
- diametrul [m]
d,
- diametrul echivalent (m)
e
- energie specificil [J/kg)
E
- energie [J)
F
- fortli [N)
g
- acceleratie gravitationala [m/s1 ]
g1 - participatia masicli
G
- greutate [N)
h
- entalpie specificil [J/kg)
H
- entalpie[J)
k
- exponent adiabatic
I
- lungime [m)
- lucru mecanic specific [J/ kg)
I,
- lucru mecanic tehnic (J/kg)
L
- lucru mecanic [J)
m
- masli [kg)
m - debit mas ic (kg/ s]
M
- masa molara (kg/kmol]
- criteriul Mach
- moment motor [Nm)
n
- exponent politropic
- numar de kmoli
- turatia [rot/min.)
- numar de molecule
N
26
NA - numarullui Avogadro (NA = 6,02310 molecule/kmol}
- presiune [N/m1 = Pa)
p
- presiune paqiala (N/ m1 )
PI
1
Po - presiune atmosferica (N/ m ] 1
PN - presiune Ia stare normala (N/ m ]
p
- putere (W)
- caldura transferata pe unitatea de masa (J/kg]
q
Q - caldura [J]
1
- flux uoitar de caldura [W/m ]
ti
Q - flux de cllldura[W]

Q,

- putere calorica [J/kg), (J/

m:,]
7

- caldura de vaporizare a apei (J/kg)

r,

- participa1ie volumicl

- constanta gazului [J/(kgK))

R,

- raza rotorului [m]

R.,

-constant a universnll a gazelor; RM a 8315 [J/(Ktno iK)]

s
S

- entropie specificl [J/(kgK)]

- entropie [JIK)

- suprafaJa de schimb de cAidurA [m ]

- temperaturA [C]
- pasul reJelei de palete [m]
-temperatura termodinamicl [K)
-temperatura frinatA [K)
- temperatura mediului ambiant [K)
-temperatura Ia starea normal!; TN= 273,16 [K]
- energie intern! specificl [J/(kgK)]
- energie intcrnl
- volum specific [m /kg)
- volum [m3 )
- volum Ia stare normali [ m1.J
-debit volumic [m3/s)

- vitcz3 [mls)

t
T

r'
To
T.v
u
U

v
V
VH

ll\

S imboluri din alfabetul grec

a

- coeficient de convectie [W/ m1K)

unghiul dintre viteza absolutA ~i viteza tangenJialA

11
grad de umplere Ia compresor [ V.IV,]
v
frecvenJa [rolls)
1
viscozitate cinematic! [m /s)
~
raport de destindere
unghiul de intrare al curentului In reteaua de palete
~
coeficient de rezistenJlllocall
s 0 - spaJiu mort relativ
s
- raport de comprimare In motor [V ,IV 2)
- raport de comprimare Ia compresor [p/p.]
li
- grosimea stratului limit! (m]
li' - grosimea pierderii de deplasare [m)
li" - grosimea pierderii de impuls [m)
li'" - grosimea pierderii de energie cineticll [m)
'1
- randament
1
- viscozitate dinamicl [Nslm ]
p
- densitate [kglm3 )
1
t
- efort unitar (N/m ]
"'
- coeficient de vitez!
A.
- conductivitate termici [W/mK)
- coeficient de rezistenJA liniarl
- coeficient de debit al compresorului
w - vitezi unghiulari [radls)
-

LIST A DE PRESCURTARI

A.D.
A.D.A. R.
A.D. I.
C.A.
C.R.
0.1.
I.T.A.
l.T.G.
M. F.
M.L.
N.A.C.A
N.T.M.
N.T.M.T
N.T.M.T. R
N.T.M .T.R.L.
N.T.C.
N.T.C.R.
R.P.F.
R. P.M.
T.A.
T.C.
T.C.A
T.O
T .G.A
T.M.T.
T. P
T.R.
T.R.D .F

- Aparat director
- Aparat director ante-rotoric (Ia uncle compresoare radiale)
- Aparat director de intTare (Ia uncle compresoare axiale)
- Compresor axial
- Compresor radial
- Difuzor de ie~ire
- lnstalarii de turbine cu abur
- Jnstala!ii de turbine cu gaze
- Ma~inii de foqii
- Ma~ina de lucru
- Na1ional Advisory Comittee for Aeronautics
- Nou tip de ma~ioa
Nou tip de ma~ina termica
- Nou tip de ma~ina termica rotativa
- Nou tip de ma~ina termica rotativa de lucru
- Nou tip de comprcsor
- Nou tip de compresor rotativ
- Re1ea de palete fixa
- Re1ca de palcte mobila
- Turbina cu abur
- Turbocompresor
- Turbocomprcsor radial
- Turbina cu gaze
- Turbina cu gaze pentru avia!ie
- Turbom~ina termica
- Turbopropulsor
- Turboreactor
- Turboreactor cu dublu flux

-9

CA PITOLUL 1
PRIMUL PRINCTPIU AL TERMODINAMICII
1.1. Forme de energie in sistemele termodinamice
Formele de energie conti nute l ntr-un sistem termodinamic, oumite uneori ~i
energii de acumulare, sunt: energia internii, energia de dislocare (lucrul mecaoic de
deplasare sau de curgere), energia cinetica ~i energia potential~.
Energia intema
Energia intern~ este o marime de stare care reprezinta eoergia termicli a unui corp
intr-o transformare termodinamica oarecare. Ea se noteazii cu U ~i se masoarii In jouli
[J]. Energia internli specificii u

= U (Jilcg].
m

Pe baza

cuno~tintelor din teoria cinetico-

molecular~.

energia ioterna se define~te ca suma a energi ilor tuturor particulelor ce

compun sistemu l termodinamic respectiv:

U=Uc+ Up+ Uo

(1.1)

In care :

Uc - energia cinetica a moleculelor, corespuozatoare

rotatie

mi~ciirilor

de translatie,

~i

oscilatie ;
Up- eoergia potential! datorata fortelor de interactiune di ntre molecule;
Uo - energia confinuta in 1nteriorul moleculelor sau atom ilor, care este o constantli
pentru uo sistem dat io care nu au Joe reacti i chimice sau disocieri.
Se define~te energia ioternll sensibilll ca suma dintre energia cinetica molecularli
Uc ~i energia potential a moleculara Up:

U.,. , = Uc +Up
La trecerea unu i sistem dintr-o stare termodinamica in alta stare, variatia energiei
interne este:

llU = U2- U, = 6Uc + llUp

[J]

Energia de dislocare (lucrul mecanic de dislocare)

Ea repreziota energia continuta inlr-un sistem termod inamic deschis egala cu lucrul
mecanic de curgere consumat sau produs pentm introducerea sau evacuarea gazului din
ma~inll (fig. I.!). Lucru l mecanic necesar pentru a deplasa o cantitate de fluid din pozijia T
i n pozitia IT Ia o presiune constantii p este:
2
X

'

Fig. 1. 1 - Energia de dislocare (lucru mccanic

de dislocare sau de dcplasare )
10

Lt~ =pAx = pV

[J] sau Et~ = pV

( 1.2)
Pentru m = l kg, energ1a de dislocare specificli (lucrul mecanic specific de
dislocare) este:
ed ld pv [J/kg]
( 1.3)
Acest lucru mecanic de dislocare (sau de deplasare) este mlisura energeticl a
interac)iunii prin transfer de masa intre sistem $i mediul ambiant $i depiode de starea
agentului in sec)iunea consideratli, prin intermediul parametrilor p $i v.
Enralpia
Enta1pia este o muime de stare ce caracterizeazli nivelul energetic al unui sistem
termodinamic $i este ega! cu suma dintre energia internli U $i energia de dislocare
(lucrul mecanic de dislocare):
II U+pV
( 1.4)
[J)
Pentru un itatea de masa, entalpia spec ificA este:
h u+pv
[J/kg]
( 1.5)
Energia cinelicli
Energia cineticli este energia con)inut! intr-un sistem termodinamic care se
deplaseazl cu o vitezli w fatli de un sistem de referin[li. Expresia energiei cinetice este
precizatA de mecanicli:

lm w

[J]

{1 6)

(J/kg]

(1.7)

Pentru m 1kg, energia cineticli specilicl este:

e.

wl

Energia polenfialli gravitaJionalti

Encrgia po tential! gravita)io nalli a unui sistem termodinamic este energia de
pozi[ie a sistemului fatli de centru l plimnntului sau alt reper precizat pe directia razei
pllmantului (suprafa)a plimantului, funda)ia unei instalatii etc.). Expresia energiei
poten[iale este cunoscutli din mecanicli
Ep mgz
(J]
( 1.8)
2
unde g 9,81 [mls ] este acceleratia gravitationalii.

1.2. Lucrul mecanic $i caldura

Energia tota1a continutA intr-un sistem termodinamic se poate modifica pnn
interac)iuni intre sistem ~i mediul ambiant. in tehnica, aceste forme de energie se
referli In principiu Ia lnteractiuni de naturA mecanicA sau termicli.
Lucrul meconic
Lucrul mecanic este mllrimea care caracterizeazA din punctul de vedere al
schimbului energetic o interactiune mecanicll dintre un sistem ~i mediul exterior. in
termodinamica tebnica se utilizeaza urmiUoarele noJiuni de lucru mecanic ca formli
de schimb de energie:
- lucrul mecanic de dislocare (vezi par. 1.1)
lucru1 mecanic absolut
- lucrul mecanic tehnic.
II

Lucrul mecanic absolut reprezintll lucrul mecanic schimbat tntre uo sistem

termodinamic ~i mediu l exterior, in decursulunei transformari de stare caracterizatli prin
varia1ia volumului sistemului.
Se considerli un gaz inchis intr-un cilindru cu ajutorul unu i piston mobil.
Deplasa rea pi stonului are loc cvasistatic ~i !lira frecare, deci transformarea termodinamicll
va fi reversibila (fig. 1.2 .) . Gazul trece dintr-o stare termodi na mica inilialli I intr-o altl
stare termodinamicli 2 . intr-o stare intermediara, in decu rsul transformarii, gazul are
presiunea p $i ocupa volumul V. Pentru o deplasare elementarii dx a pistonului, lucrul
mecanic schimbat cu mediul exterior va fi dat de relatia:

fJLsP.dx

( 1.9}

unde F este forta exercitatl de gaz pe piston, F pA iar A este aria sectiunii
transversale a cilindrului Rezultli lucrul mecanic elementar:

SL .. pAdx = pdV [J]

(I. I0)

Po

--r1

Fo&- I 2- Lucrul mec.onoc tntr-o lr&Mrormare

tcnnocbnamacl de stare

S-a notal fJL $i nu dL deoarece lucrul mecanic nu este o marime de stare care
prezintll o variatie Ia trecerea dintr-o stare termodinamicli i n alta, ci este o mlirime de
proces (de parcurs). Deci SL reprezintl o cantitate elementarli de lucru mecanic ~i nu
este o diferentiala totall Lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul Ia trecerea din
starea I in starea 2 se obtine prin integrarea cantitl!Jilor elementare de lucru mecanic fJL :
l

L,2= fSL =f pdV (J]

l

(1.11)

Lucrul mecanic este pozitiv daci dV > 0, deci efectuat de sistem asupra mediului
ambiant $i este negativ dacA dV < 0, deci primit de sistem din exterior.
Prin reprezentarea transformArii termodinamice de stare i ntr-o diagra ma p - V, se
poate observa din figurA clllucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este reprezentat de
aria cuprinsA intre curba transformArii $i axa volumelor

ILul= 1pd1 =aria 1'122'

12

(1.12)

Ca urmare diagrama p - V se nume$tC diagramll mecanicA.

Pentru masa de gaz egala cu unitatea, lucrul mecanic specific devine:
l

J J

/us 81 = p. dv

[J/kg)

( 11 3)

Lucrul mecanic tehnic oumit $i lucru mecanic util exterior reprezintll lucrul
mecanic total schimbat cu mediul exterior de un agent termic care evo lueazA iotr-o
ma$ inll (care inc lude atllt lucrul mecanic In transformarea termodioamicA de Ia starea I
Ia starea 2, cllt $i lucrul mecaoic de admisie si de evacuare a agentului termic). Se considerA
o rna$inli termicll produclltoare de lucru mecanic (fig.1.3), in care agentul termic are Ia
intrarea In ma$inA parametrii PI , 11, V1 iar Ia evacuare /)l, /2, V2. Lucru l mecanic de dislocare
Ia admisie este pozitiv (tJ 1V1) in timp ce pentru evacuarea agentului se consumA lucru
mecanic de dislocare (deci - /)lV2). Ca urmare, lucrul mecanic tebnic se exprimli astfel:

I
Tp

HAS INA
TE RH ICA

-t-

l
li'l ,

Pz~V2, t 2

~ Lt,z
Fia. 1.3- Schema unm sastean termodiltarn1c deach1s

L,, Lo+L12+L.~ PIV, +Ltz-p2Vz L12-(p2 V2- P1 Vt) Lt 2-il(pV)

Se poate scrie:
2

(1.1 4)

L,, = f pdV - f d(pV) = - f Vdp

[J]

(1.15)

in diagrama p - V (fig. 1.4) se constatll ell lucrul mecanic tebnic se reprezintli prin
cuprinsli
intre curba transformllri i $i axa presiunilor:
aria
(1.16}

F1a. 1.4 - Reprezcntarea JuoruluJ

mecanic tehnic tn diagrama pv

Pentru masa de gaz egala cu unitatea, lucrul mecanic tebnic se exprimA astfel:
IJ

1,., = Iii, = - vdp [ J/kg]

(I. 17)

Cal dura
Caldura este marimea care evidentiazli schimbul de energie dintre un sistem
tem10dinamic ~i mediul exterior in cazu l interactiunii lor !ennice. Acest tip de
interactiune apare in cazul cand exista o diferentli de temperatura lntre sistem ~i mediu.
Schimbul energetic sub forma de caldurli inceteazli cand temperatura sistemului ~i cea
a mediului devin egale. Experimental, s-a constatat eli energia schimbatli sub forma de
caldura este proportionalll cu masa sistemu lui ~i cu variatia temperaturii sale.
Caldura schimbata de un sistem (corp) cu mediu l exterior mtr-un proces
tem10dinamic elementar, in cursu! cliruia temperatura sistemu lu i (corpu lu i) sufera o
variatie elementari\ (inti nit mica) dT, este data de relatia;
liQ=mcdT [J]
unde m[kg] reprezinta masa corpului, iar c[J/kg K] este clildura specifica, care depinde
de natura corpului, de starea sa termodinamica ~i de tipul procesului termodinamic parcurs
de sistem. Cllldura elementara liQ nu reprezinta variatia inti nit mica a unei marimi de
stare, deci oQ nu este diferentialli totala.
Cil.ldura Q 1_1 primitli sau cedata de un sistem intr-un proces termodinamic 1'n
cursu! ciiruia temperatura sistemu lui variaza de Ia Tt Ia Tz se obtine prin insumarea
(integrarea) clildurilor elementare:

J 1

"

r,

Qt-2= oQ = mcdT [J]

( 1.18)

De exemplu, pentru o transformare izobara (p = ct.) scbimbul de caldura devine:

r,

Qv=m cPdT [J]

( 1.19)

'i

iar pentru o transformare izocora (V = ct):

(1.20)

Q.=m c,dT [J]

r,

Deci, in cazul general al unui proces termodinamic oarecare, cMdura specifica

depend en til de natura procesulu i termodinamic x are expresia:

ex=,~(~~),

[J/kgK]

(1.21)

Pentru un corp de masll m= I kg, cal dura se exprima astfel:

liq=cdT

T,

Qt-2= edT

[J/kg]

(1.22)

r,

Conform relatiilor prezentate, caldura primita de un sistem In cursu! unui proces

termodinamic este pozitiva, deoarece determina cre$terea temperaturii sistemului (dT > 0),
iar caldura cedata este negativa (fiindcli dT< 0).
De observat ca exista o serie de procese care de~i au loc cu schimb de caldurll,
temperatura sistemulu i ramane constanta, ca de exemplu vaporizarea, condensarea, topirea
etc. De asemenea sunt cazuri tehnice In care caldura primita de un sistem termodinamic nu
14

este obligatoriu sa fie schimbatii cu mediul exterior, ea putand rezultand prin transformarea
unei alte forme de energie (de exemplu, lucrul mecanic de frecare, sau prin efect electrocaloric, histerezis magnetic etc.)

1.3. FormuJli ri

~i

rela tii ma te matice ale primului principiu al

termodi na micii

Primul principiu at termodinamicii exprimil legea generala a conservllrii $i

transformlirii energiei in procesele termodinamice ce au toe in sistemele termodinamice.
Se cunosc mai multe formulari consacrate ale primului principiu al termodinamicii
precum $i definiri bazate pe anumite fenomcne specifice, de important!\ restrAns!.
a) ,Energia unui sistem termodi namic izolat se mentine constant!\, oricare ar fi
procesele care se desflt~oara i n interioru l sistcmului".
intrucat un sistem termodinamic izolat sc define~te prin !ipsa schimburilor de lucru
mecanic $i clildurli cu mediul exterior, rezultA in mod evident eli suma energiilor continute
in sistem rlimane constantli. Procesele care se desflt$Qarli eventual intre pArtite diferite ale
sistemului sau intre subsistemele componente pot conduce doar Ia o redistribuire a
diferitelor energii de acumulare sau Ia uniformizarea lor pentru intregul sistem termodinamic.
b) , Nu se poate realiza o ma$inii termici cu functionare continuA, care sA producll
lucrul mecanic far A a consuma o cantitate echivalentli de alta formA de energie".
Aceastll formulare rezultli in mod direct din legea conservlirii energiei conform
cllreia , energia se poate transforma dintr-o formii in alta, dar nu se poate creea din
nimic $i nici distruge" .
c) ,Un perpetuum mobi le de speta I este imposibil".
Un perpetuum mob ile de speta I ar reprezenta o ma$inA care ar produce lucru
mecanic in mod continuu tara sa consume o ca ntitate echivalentli de energie de altA formA.
- Se considerli un s ist em t ermodinamic d esch is reprezentat de un agent termic
care curge printr-o ma$inli termicli schimband cilldurll $i lucru meconic cu mediul
exterior (fig 1.5). Energia totalli a agentului, fie Ia intrare fie Ia ie$irea din sistem este
formatA din suma energiilor de acumulare energie internli, energie de dislocare (lucrul
mecanic de dislocare sau de curgere), energie cineticl! $i energie potentia lA
mw'
E~U+pV+T+mg:
(J]
(1.23)

o,.z
111

'"'J=H=__j
P1

..,
r,

Zz

z,

z
Tz

Fig. I S - NoLitn de cal cui.

"

in cursu) proceselor termogazodinamice care au Joe Ln ma$ina, agentul termic

schimba cu mediul exterior ciildura Q 1_2 $i lucrul mecanic tehnic L,,_,.
Conform legii generale a conservari i energiei, varia1ia energiei s istemului lotre
intrarea $i ie$irea din ma$inli este egalii cu suma algebricli dintre caldura $i lucru l
mecanic tehnic schimbate de sistemul termodinamic cu mediul ambiant. Tinand
seama de conven1ia de semne utilizata Ln termodinamica pentru caldura ~i lucru
mecanic, rezu lta :
(1.24)
inlocuind I!.E = E2- E1 se obtine expres ia matematica a primului pnnctplu pentru
sisteme deschise:
mw2

mw 2

( U2+p2 V2+=

+mgz2) - ( Ut +pt Vt +.:::..::.L+mgz1)=Q1-2- L,

2
2
1-Z
sau pentru m= I kg de agent termic:

( 1.25)
Introducaod entalpia It = u + pv, expresia matematicli a primului principiu al
termodinamicii pentru sisteme deschise se poate scrie:
(J/ kg)

(I. 26)

Pentru transformari elementare ale unui sis tern deschis ecualiile vor fi:
cJH+ md (

~') +mgdz=I5Q- 15L,

[J)

(I. 27)

iar pentru m = I kg :

dh+wdw+gdz=Bq- 1511

(J/kg)

(1.28)

- tn cazul unui slst ern t ermodJna rnlc i n chls care schimba caldurli Q1-2 $i lucrul
rnecanic L 1_2 cu rnediul exterior (de exemplu, agentul termic care se destinde sau se
comprima Ln cilindrul une i ma$i ni termice, supapele de admisie $i evacuare fiind
lnchise), varia~a energiei sistemului se reduce Ia varia1ia energiei sale interne: AE = I!. U =
= U2 -U1. Conform primului principiu al termodinamicii:
I!.U= Q1 -1- L1 -1

(1.29)

(J)

$i pentru unitatea de masa:

(J/ kg)

( 1.30)

Pentru un proces termodinamic elementar al unui sistem inchis, ecua~iile sunt:

dU=15Q- 15L $i du=Bq- 51
( 1.31)
Luand Ln considerare relatia dint re lucru l mecanic tehnic, lucrul mecanic absolut
$i lucrul mecanic de curgere (vezi par. 1.2):
L~ 2 = L11-I!.(pV)
se obtine :
( 1.32)

!J.U= Qt -2- L't-2 - l!.(pV)

sau:
I!.H=Qt -2- 4 ,_,

$i

Pentru un proces termodinamic elementar:

16

l!.h =qll- 1

(1.33)

dH=I3Q-13L,

dh=/',q-13/,

( 1.34)
Aceste relatu in care apare variatia finita sau elementara a energiei interne sau a
eotalpiei reprezinta expresiile matematice ale primului principiu al termodinamicii
pentru sisteme iocruse.
I

1.4. Ecuafii calorice de s tare

Energia interna i entalpia sunt douli dintre marimile calorice de stare ale unui
sistem termodinamic. Ele pot fi determinate sub forma unor ecuatii in functie de
paramerrii de stare p, v, T. intrucat intre parametrii termici de stare se stabi lete, ca
relatie de dependenJA, ecua1ia de stare f(p,v ,1) 0, energia interna i ental pia se pot
determina numai in functie de doi parametri. Pentru unitatea de masa, se poate scrie:
u=f(T, v)
$i
h f(T, p)
Prin diferentiere se obJine:

dT+(fJt'
) dv
{Jv r

(1.35)

01
) dT +( ') dp
iJT ,
f'p r

( 1.36)

du=(fh)

iJT '

dh =(

011

Considerind un Idiogram de agent termic, care suferli o transformare elementarli

Ia volum constant, din expresia matematici a primului principiu pentru sisteme
inchise se obtine: (du). (13q). = c,dT. De aici rezulti expresia clildurii specifice Ia
volum constant:

-(i)")

c-f)T
v

(J/kgK]

( 1.37)

i expresia diferentialll a primei ecuatii calorice de stare:

du=cvdT+(:), dv

( 1.38)

in mod similar, pentru o transformare elementarli Ia presiune constantl, din

expresia matematicli a primului principiu pentru sisteme incbise rezultii: (dh)p (Bq)p =
cpdT i deci:
[J/kgK)

( 1.39)

Expresia diferentialli a celei dea doua ecuatii calorice de stare este:

dh=cpdT+( 8") dp
(1.40)
op r
lntroducind expresiile diferentiale ale ecua)iilor calorice de stare in expresiile
primului principiu pentru sisteme inclllse se obtin relatiile de calcul pentru c!ldura
elementara. De exemplu din : 13q=du+131, se ob)ine:

13q=cvdT+[(:), +p Jdv
Considerand un proces izobar aplicat sistemului, (/)q)p =cpdT, ecuaJia devine.
17

(1.41)

CpdT=c.dT+[(:), +p]<dv)p

( 1.42)

Impartind cu variatia elementara de temperatura dT; se obtine:

Cp-Cv=[(:) r + p

J;;)P

( 1.43)

care reprezintll relatia lui Robert Mayer pentru un agent termic oarecare.
Daca agentul termic este gaz perfect, energia sa intema depinde numai de temperatura:

u=f(t) ,

deci

( 1.44)

Din ecuatia termica de stare a gazului perfect pv=RT, rezultll:

(!;)p = ~
~i

(1.45)

relatia lui Robert Mayer devine:

Cp-c.=R [JikgKJ
undeR este constanta gazului perfect respectiv.

( 1.46)

Bibliografie
1. Baohr H. D. - Thermodynamik, Sprio&er- Verlag, Berlln, Heidelberg, New York, 1982.
2. Bozarov l.P. - Termodinamica, Editura TehnicA Bucure~ti, 1962.
3. Blitan N., Brusalis T.- TermoteJmfc6, Tipografitt UniveNitlitti , Politehnica" din Bucurc~ti. 1983
4. Bejan A. -Advanced Et~ginee.ring TJu:rmodynamiC3. John Wiley & Sons, New York, t 988.
5. DAnescu A., Popa B. 4.a. - Termotehlcd 11 moo~im' tennice, Editura Didaclid. fi Pedagogicl BucurC-4ti, J98S
6. Marincscu M. , Bliran N., Radcenco Vs. ~i aJ. - Tennodinamicd teJmidJ, Teorie ti aplicalU, vol. I, II, ill,
Ediluro MATRIXROM Bueure~ti, 1998.
7. Petrescu S., Stelllncscu D.~ - Termotehnicd 11 mo1fnf tmnlce, Editura Didactic! ti P~ogicl Bucurefti, 1978.
8. Petrescu S., Petrescu V.- PrincipUie te,.modinamicU, Bditura Tehnicl Buc:urCflit 1983.
9. Stefl!neseu D., Marincscu M.
Tmnotehnlcll, Editura Didactic! 1i Podaaoaicl, Bucurefli, 1983.

!-

18

CA PITOL UL 2
GAZE PERFECTE, GAZE REALE
in unele ma$ini ~i instalatii termice, agentii termodinamici folosit i sunt, sau
ajung prin transformliri de fazA , in stare gazoasii. Uzual in termodinamica tehnicii,
referitor Ia starea gazoasl, se folosesc oo~iunile de , vapori" $i respectiv de
, gaze". Astfel, agentii termodinamici gazo$i aflati in apropierea stilrii JjmJtli de
inceput de lichefiere (x = I) se numesc vapori, iar agentii termodinamici gazo$i
aflati departe de aceastli stare limitli reprezintli gazele folosite in termotehnicll.
Din punctul de vedere al ipotezelor simplificatoare referitoare Ia comportarea
agentilor termodioamici in stare gazoasii, se disting notiunile de , gaze perfecte" ~i de
, gaze rea Ie .. .

2. 1. Gaze perfecte
Relatia de legiitura lntre miirimile de stare: presiune (p) , volum specific (v) $i
temperaturA (7), in cazul unui sistem termodinamic in echi libru , este numitli ,.ecuatie
termicl de stare". Existli ecuatii de stare simple ce pot fi folosite pentru substanta
purii in anumite cooditii peotru o singurii stare de agregare. Astfel, cea mai simpll
ecuatie termicl de stare se poate scrie peotru gazele aflate Ia presiuni scuute $i
temperaturi peste cea a punctul ui critic. Un gaz aflat intr-o astfel de stare este numit
,.gaz perfect" sau , gaz ideal". De~i ace$ti termeni sunt folosit.i de unii autori in mod
echivalent, in lucrare folosirea termenului de gaz ideal se referli Ia o anumitii categoric
de gaz perfect $i anume in cazul ciind cAJdura specificA este constantA.
Din punct de vedere isto ric, conceptul de gaz perfect a fost pro pus in perioada
anilor 1857 de Clausius. Astfel, pe baza unor date experimentale ( legea Boyle( 1662)
Mariotte ( 1676), legea Gay-Lussac ( 1802), legea Avogadro ( 181 I) ~i legea Charles
( 1850)) ob~inute pentru gaze realc Ia presiuni relativ scfizute in conditii de temperaturA
relativ ridicatli, pentru modelul gazu lui perfect, cu ajutorul teoriei cinetico-rnoleculare, s-a
obt.inut expresia presiunii (p) a gazului, mllrimea de stare rnacroscopicA, intensivl:
2
p =J ne., [Pa]
(2. 1)
unde n = N/V, este numlirul de mo lecule din unitatea de volum, iar c0 este energia
ci neticll medie a unci molecule.
Pe baza principiului echipartitiei energiei, teoria cinetico-mo lecularli a permis
interpretarea temperaturii (7) a gazului, stabilind expresia energiei cinetice medii a
unci molecule:
3
e0 = "i.kT [J/moleculll)
( 2.2)
unde k = 1,38 1o - Zl J/moleculii K, este constanta lui Boltzmann.
Ipotezele fundamentale ale conceptului de gaz perfect, introdus de teoria
cinetico-molecularii, sunt urmlltoarele:
19

- gaz aflat intr-o stare avansata de rarefiere, astfel i ncat volumul moleculelor
este negl ijabil in raport cu volumul ocupat de gaz;
- datoritli starii avansate de rarefiere, fortele de interactiune moleculara sunt neglijabile;
- datoritii lipsei acestor interactiuni traiectoriile moleculelor, intre douii ciocniri
consecutive sunt rectilinii;
- ciocnirile intermoleculare sunt perfect elastice, astfel incat energia cioeticii
medie moleculara este constanta.
Astfel, conform ipotezelor simplificatoare ale conceptului de gaz perfect, rezulta ca
acesta este doar un concept de gaz teoretic, care nu exista in natura.
2. 1. 1. Ec uatia termi ca de stare a gazelor p erfecte
Pri n combinarea relatiilor (2. I)
gazului perfect:

~i

(2.2) rezultli ecuatia termica de stare a

pV=NkT
(2.3)
ln continuare, pornind de Ia relatia (2.3) se vor stabili ~i alte forme ale ecuatiei
termice de stare a gazelor perfect e.
- Ecuatia termica de stare a gazului perfect, scrisa pentru n = NINA kilomoli de
agent:
pV=nRMT
(2.4)
unde RM = 8314 J/moiK, este constanta universala a gazelor perfecte.
- Ecuatia te rmica de stare a gazului perfect, scrisa pentru m = n M kilograme
de agen t:
pV=mRT
(2.5)
unde: R = RM/M[J/kgK] este constanta gazului perfect considerat, avand masa molarli
M{kg/kmol].
- Ecuafia tcrmicli de stare a gazului perfect, exprimatl! in funcJie de debite:
{2.6)
pV = nRMT
(2.7)
pV = mR T
unde: V[m3/s], ,; [kmolls] ~i 1it (kg/s] sunt dcbitul volumic, molar ~i respectiv masic de
agent.
- Ecuatia termica de stare a gazului perfect, scrisa pentru unitatea de substantii (I
kmol ~i respectiv I kg) :
pV~RMT

pv = RT

(2.8)
(2.9)

unde: VM = !:.. ~i v =!:.., sunt volumele specifice mo lar ~i respectiv masic.

n

2.1.2. Legile gazelor perfecte

De~i

ipotezele de baza ale conceptului de gaz perfect sunt departe de cazul

gazului real, cu ajutorul acestui concept teoretic, folosindu-se ecuatia termicii de
stare, relatia (2.3), se pot demonstra analitic legi le experimentale ale gazelor:
20

- Legea Boyle- Mariotte: pentru un sistem termodinamic inchis (N =ct.), dacii

temperatura relativ ridicata a gazu lui rlimane constan ta (T = ct.), atunci presiunea
gazului este invers propoqionalli cu vol umul ocupat. Deci:
I

p =ct- saupV=ct

(2. 10)

- Legea Gay-Lussac: pentru un sistem termodinamic inchis (N = ct.), dacli

presiunea relativ scazuta a gazului ramane constantli (p = ct.), at unci temperatura
gazu lui este direct proportionalli cu volumul ocupat. Rezu ltli:
T=a.. V sau .'::=d.
T

(2 . 11)

- Legea Avogadro: volume egale de gaze (V1 = V2), ill acelea~i conditii de
presiune relativ scazuta (p1 = p 2) ~i temperatura relativ ridicata (r. = T2 ) , contin acela~i
numar de molecu le (N1 = N2). Aceasta lege a condus Ia stabi lirea unitatii de mllsurli a
substantei denumitll mo l (cu multiplul kilomol). Prin defin itie, un kilomol confi ne un
numllr de ki lograme de gaz, aflat Ia presiune relativ sclizutll ~i temperatura relativ
ridicata, egal cu masa molarli M :
I kmol M [kg)

Consideriind volumele specifice VM [m~/kmol) ~i v (m3/kg] , molar ~i respectiv

masic, se poate scrie:

(2. I2)
Legea lui Avogadro se poate enunta deci ~i astfel: ,vol umul ocupat de un
ki lomol de gaz, in conditii egale de presiune ~i temperatura, este ace l a~i ,
independent de natura gazul ui".
Spre exemplu, Ia starea normala fizicli PN = 760 mmHg z I OJ 325 Pa, TN =
273,15 K, rezultli pentru toate gaze le volumul molar norma l VM.N = 22,4 14
[ m~ /kmol] sau l kmol "' 22,414 m~
- Legea Charles: pentru un sistem termodinamic inchis (N = ct.) Ia volum
constant ( V = ct.) presiunea relativ sclizutll a gazului este direct proportionala cu
temperatura sa absolutli. Deci:

p = ct T sau P = ct.
T

(2 . 13)

- Legea Joul e: energia internl\ a unu i gaz perfect dep inde numai de temperatura:
u = u(1)
2.1.3. Amestecuri de gaze p erfecte

in majoritatea sistemelor termodinamice tehnice (ma~ini ~i instalatii termice)

evolueaz1i agenti termici in stare de agregare gazoasii ce sunt amestecuri de gaze
inerte din punct de vedere cbimic.
fn cazul In care sunt lndeplinite condi!i ile pentru ca aceste amestecuri de gaze
reate sa poat1i fi aproximate cu modelu l gazului perfect (presiune relativ scazuta ~i
21

temperatura relativ ridicatii), ele pot fi considerate amestecuri nereactive de gaze

perfecte. Amestecurile de gaze rezulta prin difuzia moleculelor unui gaz i n rnasa altui
gaz sau a altor gaze. Dintre aceste amestecuri de gaze cele mai irnportante in practicll
sunt: aerul care con~ine Oz. N 2 , H 20 etc. $i gazele de ardere care con1in Nz, COz,
S02, H20 etc.
Pentru determinarea unui amestec de gaze pcrfecte, pe langil mlirimile de stare
caracteristice gazu lui perfect se define$te notiunea de ,compozitie a amestecului". in
functie de cele doul\ rnlirirn i aditive: masll

(m... = i:,m,)

~i

numAru l de kilomoli

( " - = ~"). compozitia amestecului se determinii prin intermediul fractiunilor

(participatiilor) masice {g1) $i molare (r.t.u), precizate de relatiile:

g,=~H

(2. 14)

m...

(2. I S)

unde m,, " " m.... $i ""' reprezintll cantitatea de substantii exprimatli in kilograme ~i in
kilomoli pentru specia ,/' de gaz $i respectiv pentru amestecul de gaze.
Proprietatile amestecurilor de gaze pefecte se pot determina din urmiitoarele
situatii de analizA:
a) Situ ati a rea lii a arn estecului d e gaze perrecte (fig.2. 1.a), cind fiecare
component ocupa intregul volum Ia dispozitie (V, ~ v...) ~i are temperatura
amestecului (T1 = r...). Astfel , fiecare component i~i exercitii presiunea sa partial! (p,),
ca $i cum ar ocupa el singur intreg volumul Ia dispozitie. in aceste condi!ii se aplicli
legea lui Dalton: ,suma presiunilor paqiale ale componen~lor aOati tn situatia real! a
amestecului de gaze perfecte este egala cu presiunea amestecului". Rezultli:

P- = ~:>.(Pa)

(2. 16)

in situatia realli, folosind relatia (2.5) pentru fiecare component, $i insumand se

obti ne:

P...v... = T.,. "L,mJ~

(2.17)

l I

X
X

-;. )(
I

+
I 0
I'+
t+
lo 0 o 4-++

~ l o

'

T; = T0 m;v; = Vom
Fig. 2. I - Amestec de gaze perfecte; a) situo1in reall; b) oitua1ie imagmura

Relatia (2.5) poate fi scrisii ~i pentru amestecul de gaze perfecte:

22

PamVam=ma.,Rn,.Tnm
(2. 18)
unde: R., este constanta aparenta a amestecului de gaze.
ldentificand relatiile (2.17) ~i (2.1 8), rezulta relafia de calcul a constantei
(aparente) a unui amestec de gaze perfecte:

Rm = L,g,R, (J/kgK]

(2. 19)

1= 1

b) S ituatia ima gi uarll a a mestecului de gaze p erfecte (fig. 2 . 1.b)

Presupunand ca ar fi posibil, separand gazele componente, fiecare component se
afla Ia presiunea ~i temperatura amestecului (T; = T0 ,., p 1 = p 0 .,) . Astfel, fiecare
component va ocupa volumul partial (Vr). in aceste conditii se aplica legea lui Amagat:
,suma volumelor paqiale ale componentilor, aflati In situatia imaginara a amestecului
de gaze perfecte, este egala cu volumul amestecului".
Rezulta:

(2.20)
i l

Deci, in starea imaginarli se pot defini fractiunile (participafiile) vo lumice:

r, =:'... H

(2.21)

Daca se scrie ecuatia termica de stare (relatia 2.4) pentru specia , i" in situatia
imaginara ~i pentru amestecu l de gaze perfecte, prin lmplif1irea lor se obtine relatia:
V,
n1
-=-=>
r, =rM I
(2.22)
VQ"' , _
.
subliniaza egalitatea dintre participatiile volumice (rr), definite In

Relatia (2.22)

situatia imaginara, ~i participatiile molare (rM,;).

Pe baza participatiilor molare, care conform relatiei (2.22) sunt numeric egale cu
cele volumice, exprimand masa in functi.e de numarul de kilomoli ~i masa molara,
pentru amestec

~i

pentru corupo nenti , rezulta:

"=M,., = L,n,M
,., (kg]
1

(2.23)

unde M 1 ~i M.,. sunt masele molare ale speciilor componente ~i respectiv masa molara
(aparentii) a amestecu lui de gaze pefecte.
Rezulta relatia de calcul a masei molare (aparente) a amestecului de gaze perfecte:

(2.24)
M...= ,L,r,M, (kg/mol)
; I

Masa moleculara (aparenta) a unui amestec de gaze perfecte este o miirime

conventionala de calcul corespunziitoare unei molecule echivalente de ames tee.
Folosind situatia imaginarii a amestecului de gaze se poate stabili relatia de
legatura lotre participafii. Astfel, scriind ecuatia termica de stare exprimata in unitati
masice pentru componentul ,i" in starea imaginara ~i pentru amestecul de gaze, prin
impartirea lor rezultli:
23

V,

R,

R,

m,

- = - - = > r . =g, ~- mam Ra"'

'
R""'

(2.25)

De asemenea, scriind ecuatia legii Boyle-Mariotte (relatia 2. I 0) pentru

componentul ,i" lntre cele doua situatii - reala ~i imaginara, rezu ltli exp resia presiunii
partiale (p1):
p;V ., =p .,V, =>p=r;p.m [Pa]

(2.26)
Tot din situatia imaginarli a amestecului de gaze, exp rimand masa fiecarui
component In functie de densitatea sa ~ i volumul paqial (m1 = PJV1), rezulta relatia de
calcul a densitli!ii amestecului de gaze:

PIll"'

"'p,V.
~
,

=..--!!!!.
= ,.,V
V
411'1

=> p""'

="'rp
[kg/m3]
~I I

(2.27)

/G I

2.1.4. Cii ld u ri s pecifice ale gazelor perfecte

Conform formei generate a ecuatiilor calorice de stare, prezeotate in capitolul I,
in cazul gazului perfect tinaod coot de Legea lui Joule rezu lta:
du = c,dT, sau u = tiJ) [J/kg)

(2.28)

dh ='1->dT, sau h =1(1) [J/kg]

(2.29)

unde c, ~i cp sunt clildurile specifice masice Ia vo lu m constant ~i respectiv Ia presiune

constantli ale gazelor perfecte In procesele elementare considerate; ele au fost definite
in capitolu l 1 in functie de derivatele partiale ale energiei interne $i entalpiei. fn cazul
gazului perfect, din relatiile (2.28) ~i (2.29), rezultli:
du

c,= dT [J/kg KJ

(2.30)
(2.31)

Considerand relat.ia Robert-Mayer, Ia care dacli se adaugli relatia de definitie a

exponentu lui transformarii adiabatice: k =L , se obtin relatiile:

c.

c, = k ~ I R [J/kg K)

(2.32)

k
cp= k _ I R (J/kg K)

(2.33)

Caldura specifica reprezinta cantitatea de caldura necesara modificlirii

temperaturii unitatii de substanta cu un grad. Dacll unitatea de substantll este I Kg se
lucreazl\ cu clild ura specificli masicl\ (cpc,) iar pentru un kmol se lucreaza cu caldura
specific!\ molarl\ ( CM = eM) (J!kmol K).
24

Sistemul de ecuatii

cp -c = R
c,
-=k
c.

inmultind cuM devine

eM, - c,, =R.,

c.,,

(2.34)

[- = k
eM,

din care rezultli valorile clildurilor specilice molare Ja volum constant, respective Ia
presiune constant!:

KJ CM,~~R"' [J/kmol KJ
(2.3 5)
k I
k- I
Pentru gaze monoatomice (k=l,67) pentru gaze biatomice k 1,4 pentru gaze
triatomice sau po liatomice k ~ 1,2 ... 1,33; din relatia (2.35) rezultl:
3
5
- pentru gaze monoatomice:
C,,~,~- RM; C~tpe - R"
2
2
Cu. R,.. [J/kmol

5
2

7
2

C.,,a-Ru; C.,p- RM

- pentru gaze biatomice

Dacll valorile lui c. ~i c, depind de natura gazului (prin R) ~i de structura

moleculei (prink), valorile lui Cu. ~i
depind numai de structura moleculei
in afarl de natura gazului ~i structura moleeulei, clHdurile specilice ale gazelor
perfecte depind ~i de temperatura, $i anume valoarea clildurii specifice ere~te cu
temperatura (c a+ ht+dt1+ ... ). Tinind eont de dependen1a dintre cllldura specific! $i
temperatura, deosebim :

C.,,

- cllldurli specificA adevlirata: c = l5q . Ea este acea cAidurli specificli ce intervine

dl
intr-un proces de variatie a temperaturii inlinit de micl (fig. 2 2.)
clildurli specilicll medie. c. =

q,_, , valoare

care inmultitli cu variatia de

' - t,
temperaturA precizcazl schimbul de cllldurll al sistemului cu mediul exterior (fig.

'C

5q- c. dt

Fig. 2.2 - Varia)ia ellldurii specifice cu

Fig. 2.3 - CiUdura specific! medic

2.3).

J'

Sq =edt-+ q 1 2 = edt= aria a 12b; aria !54 = aria 423

I

q_

ar1a a!2b

12 - 11

ab

2 = .:::..;.:.;,;;..;..::::..
q 1 1 = c,. ( t,- 11) ; c,.=1 -

in calcule se aproximeaza ca va loarea ca ldurii specifice variazl liniar cu

tcmperalur? ffig. 2.4): c a + bt
(

Fig 2 4 - Varialia cAidurii spec1ficc c a + b1

J(a +b)dt

-.!!.'- - c = a +b
-

I 2 - 11

Temperatura medie este:

I = t,

..

+tl
2

= C/ + bl.,

(2.36)
Din ultima rcla1ic sc observa eli valoarea cA idurii specifice medii este egalli cu
valoarea clildurii specifice adevlirale Ia mijlocul intervalului de temperaturA considerat,
r,
Cm

~i

se noteaza in fuoc1ie de natura procesului astfel: c.

in care x este parametru ce se

T,

mentine constant.
Pentru corpuri sol ide
dat de rela[ia:

~i

lichide k = I, schimbul de clildura cu mediul exterior este

Q1-2 = mc(T2-T1) = nMc(1i 1'1)

11C~t(T2-T1)

Pentru gaze, in cazul gazului ideal deosebim douli situaJ:ii:

26

(2 .37)

(2.38)
sau
Q1-2 = mcp(Tr T,) = nClfp(T2- Tt) (J]
(2.39)
respectiv: u2- u, = c.(T2- Tt)i h2- h, = cp(T2-T,) [J/kg]
In cazul gazului perfect, cand caldura specifica se modifica cu temperatura,
a vern:

r,

r,

Qt-2 = me. (T2 - 7;) = nCMv

r,

T,

r,

r,

Q,.z = mcp (T2 - 7;)

= nCMP

(T2

7;) (J]

(2.40)

(T2

T,) (J)

(2.41)

r,

respectiv:
r,

u 2 - u, =c. (T2

T, )[Jikg]
(2.42)

r,
r,

112 - II, = cP (T2 - T,)[Jikg]

r,

Relatiile de calcul ale caldurilor specifice pentru amestecu rile de gaze

perfecte se determina din variaJia marimilor calorice de stare. Astfel variatia
energiei interne a unui amestec de gaze perfecte se reglise$te in suma variatiei
energiei interne a speciilor componente. Rezultll relatiile de cal cui pentru c31 durile
spec ifice masice $i mo lare Ia volum constant ale amestecu lui de gaze perfecte:

llUo,.:::: m(JmCv,tJmllT c: LmJc.-,(6T :::)

i I=

C v,nm

= LglcvJ

flU

(2.43)

I I

.,= llnmC M,v.nnoflT = Lll1CM,vJflT ::::> C.<t,v,nm = L,r,CM,v.l

I I=

(2.44)

I I

Analog, d.in variaj.ia entalpiei, rezultll relatiile de calcul pentru caldurile specifice
masice $i molare Ia presiune constanta ale amestecului de gaze perfecte:

(2.45)
I I

C M,p,nm = L'iCM.p,t

(2.46)

i I=

2.2. Gaze reate

2.2. 1 Proprietil ti a le gaz elor reale
La gazele reale apar forte de interacJiune intre molecu le, moleculele au volum
propriu; ca urmare gazele reale nu respectll legile gazelor perfecte deca.t Ia presiuni
27

foarte mc ~i temperaturi mari. in general, gazele reale se deosebesc de gazele

perfecte prin faptul eli ele se pot lichefia ~i fata de ecuatia termica de stare a gazelor
perfecte, ele prezinta abateri.
Sub o anurnitli temperatura critica (TK) izo termele gazului real se deosebesc de
izotermele pentru gazul perfect.
in cazu l unui proces de comprimare izoterma Ia o temperatura T < TK, presiunea
gazu lui real cre~te pana Ia o anumita stare I", a poi gazu l incepe sa condenseze;
presiunea ramane constanta paoli in punctul I' (fig. 2.5) cand gazul este complet
lichefiat (trecerea gazu lui pri n comprimare in stare uchida se nume~te lichefiere).
Pe poJ1iunea I"-+ I' avem un amestec bifazic (faza uchidli + faza gazoasli).
Daca procesul de comprimare izo terma continua (I '-+2) presiunea cre~te brusc,
deoarece lichidele sunt putin compresibile.
Temperatura maxima Ia care un gaz poate trece prin comprimare in starea lichid a
a fost numitli de Andrews temperatura critica, iar izoterma corespunzlitoare
temperaturii crit ice (h) izotermli cri tica.
Abaterile gazelor reale de Ia legi le gazelor perfecte devin impo rtante in domeniul
presiu nilor mari ~i al temperaturi lor sclizute; de asemenea, gazele care se glisesc In
stari apropiate de domeniu l de Jichefiere - vaporizare - prezintli abateri mari de Ia
legile gazelor perfecte.
Abaterile gazelor reale de Ia ecuatia termicli de stare a gazului perfect, pentru
ciiteva gaze uzuale, este prezentatllln fig. 2.6
Din figu ra 2.6 se observli eli in functie de natura gazului, abaterea de Ia ecuatia
de stare a gazu lui perfect este diferita.

pv/Rt

1,1

12

,.

\1
1

0,9

o.e

o:r

Oz

CH4

+-:'0)
--m
=-Dl
==-~
IIIJ
~-- p[bar]

fig. 2.5 - Comprimare izolcrmA a

gazului real

Fig. 2 .6 - Abaterea gazelor reale de Ia ecua1ia termicA

de s tare a gazului perfect Ia t = 0 c

2.2.2. Ecuatii de stare p en tru gaze reate

Tinand coot de abaterile gazelor reale de Ia legile gazelor perecte pe baza
studiilor efectuale au fost propuse numeroase ecuafii de stare; ecuatiile de stare
oblinute au aratat cit pe masura ce ecua1ia exprimli mai corect comportarea gazului
real, ea devine mai complicata.
28

Din perioada ani lor I 857 ~i pana In prezent au fost propuse multe ecua{u de stare
pentru gazele rea le. Unele dintre acestea pot fi aplicate cu o mai buna precizie numai
tntr-un anumit domeniu de presiune, volum ~i temperatura. in continuare sunt
prezentate cliteva dintre cele mai importante ecuatii de stare descoperite panii In
prezent pentru gazele reale.
a) Ecua{ia Van der Waalls este una dintre cele mai vecbi ecuafii folosite pentru
gazele reale; ea a fost prezentata de Vander Waalls in 1899. Forma ei este urmatoarea:

(p+ ;,)<v - b)=RT

unde constantele a

~i

(2.47)

b. raportate Ia starea critica a gazului au expresiile:

27 R'T. 2
I RT.
a =----; b =---
64 p,

8 p,

(2.48)

Din relatia (2.47) rezulta ca ecuatia Vander Waalls este similarli cu cea a gazului
perfect. Co nstanta b este introdusa pentru luarea In considerare a volumului ocupat de
molecule (covolum}, iar termenul ali este introdus pentru a fine cont de foqele
interrnoleculare (presiunea de coeziune). Yn (Tab. 2.1} sunt date valorile numerice ale
acestor constante pentru diferite gaze.
Ecua1ia Van der Waalls nu este foarte corecta pe tot domeniul de presiune,
vo lum ~i temperatura. Dad valorile constantelor a ~i b se modifica cu modificarea
temperaturii rezultatele vor fi mai corecte. Din relatia (2.47) se observii eli ecuatia
este explicitii in temperaturA dar implicita In volum, ceea ce conduce Ia dificullati
atunci cand volumul nu este cunoscut.
Tabelul 2.l - Valorile constantelor din ecua,ia de stare Vander Waals
Gaz

o JPa(m' / kg)'I IO-'

Aer

0 1620
0, 1894
0 1882
0 2194
0 8898
0 1746
0 1346
0 07 18
0, 1066
I 7062

co,
co
He

CH.

N,

o,
Rl2
R22
lhO(vap.)

b]m'ik&JIO_,

1,260
0 975
I 414
5 97 1
2 668
I 38 1
0 994
0,803
0 889
1,693

Pornind de Ia aceasta ecuatie, introducand corectii suplimentare, au fost propuse

~i alte ecuatii:
- Considerand presi unea de coeziune molecularll dependentll i de temperaturA,
Clausius a propus ecuatia:

a ,)(v-b)= RT
( p + T(v+c)
29

(2.49)

care, pe langa constantele a, b ~i R co n!in e constanta c, determin ata experimental

pentru fiecare gaz real.
- In ecua~a de stare Clausius daca se coosidera coostanta c = 0, rezultli ecua~a Berthelot:

(p+ ~2

}v-b) = RT

(2.50)

- Dieterici a propus ecuatiile:

p(v - b)=RTe-R"'

(2. 51)

v,'] -b)=RT
( p+~)(v

(2.52)

b) Ecuatia Beattie-Bridgeman este o alta ecuatie de stare propusa pentru gaze reale,
ea a fost descoperitllln anul 1928. Aceasta ecuatie de stare are urmlltoarea forma:
p = RT
(~ -~)(v-B)-.i.2
v2
vT'
v

(2.53)

A =Ao(l - a !v); B =B0 (l - b!v)

(2.54)

unde:
~i

Valorile constantelor Ao. Bo. a, b,

(Tab. 2.2).

c pentru diferite gaze, sunt prezentate In

Tabclul 2.2 - ValorHe eonst&ntelor din ecu&\ia de stare Beattie-Bridgeman

Gaz

A, INm/ kg 1 )

u(mJ/ks:.)

Bo (m'tk")

o-'

b(m'lk~ l

c (m'K'IkK]

1,496 1

3,5010-)

0,000

10,00

52,768

1,087 W '

1,019810-.

0,000

50,00

82,106

5,833 10..

9,8497W

0,000

1500,88

-2, 162810

250,07

He

136,789

No
Ar
Hz

4926,758

- 2,510710-)

1,0410-1

Nz

173,566

-9,3411 10..

1,8011W

- 2,466410

1499,14

o,

147,545

8,0063-10..

1,44510-)

1,315-10-

1500,0

Aer

157, 161

6,6669-IO-'

1,592 10_,

- 3,801HO

1498,41

co,

262,027

I 62 1 10-

2,3809 1 0~

1,6443-10

C H,

897,739

1,157 1 10-)

3,485210-

- 9,8997-10

(N,H,),O

577,549

1,677410-)

16,13510-)

1,6137-10

15000,0
8003,34
4499,37

.
cand

Ecuata Bea!tle-Bndgeman este sufic1ent de corecta atunct

valonle
volumului specific su nt mai mari deciit volumul critic. Pentru multe aplicat.ii presiunea
~i temperatura sunt cuooscute, iar volumul specific trebuie calculat. intrucat ecuatia
este implicita to volum, ea trebuie rezolvata prin metode iterative.
c) Ecuatia Redlich-Kwong a fost propusllln anul 1949 ~i are urmiitoarea forma:
a

RT
p= v - b-

v(v+b)

T 112

(2.55)

unde constantele a ~i b suot date tn functie de coordooatele stlirii critice a

gazului cu relati ile:

30

=0,4275 R T,'' ; b =0,0867 RTt

p,

(2 .56)

p,

in (Tab. 2 .3) se prezenta valorile const.antelor a ~i bin functie de natura gazului:

TabeJul2 .3- Valorile eonst.autelor din ccuatia de stare RcdlichKwong
Gaz

Aer

co,
co
He

CH,

N,

o,
Rl2
R22
H,O(vnp.)

a]Pa(m 2/kK)' K 05 ]- l o"'

1,8892
3,3320
2, 1988
0,5091
12,4490
I 9880
1.6950
1,4270
2,0760
43,9800

bJm'lkg] IO"'

0 8747
0 6740
o,n93
4 1300
1 8490
0 9S80
0 6907
0 SS10
0,6 163
1, 17 40

Ecuatia Redl ich-Kwo ng prezinta ava ntajul fo losirii doar a doull constante in
condiliile estimarii corecte a comportllrii gazelor reale Ia presiuni rid icate ~i
temperaturi mai mari decat cea critica.
d) Forma virialli a ecuatiei de stare este forma in care pot fi exprimate o parte
din ecuatiile de stare ale gazelor reale. Astfel , se poate arat a ell aceste ecuati i empirice
sunt echivalente formei urmlitoare:

z=pv= l +B+..+.+...
(2.57)
RT
v v2 v'
Acest mod de scriere a unei ecuatii de stare este cunoscut ca ,.forma virialli a ecuatiei
de stare", cu B, C, D referindu-se Ia al doilea, Ia al treilea ~i a~a mai departe coeficient
virial, i n seria infi nita de dezvoltare a densitatii (p e Vv).
0 variantll a formei viriale a ecuatiei de stare este sub forma unei serii infinite de
dezvoltare in serie a presiunii:
z = pv =l + B'p + C'p 2 + D'p 3 +..
(2. 58)
RT
unde B', C ', D' reprezintli al do ilea, al treilea ~i a~a mai departe, coeficienti viriali.
Aceastll ultima formli prezintll un interes deosebit in tehnicii. pentru eli factorul de
compresibilitate aici este exp rimat in functie de mlirimile uzuale miisurate: presiune ~i
temperatura. Pentru gazul pur coeficientii viriali sunt dependenti doar de temperatura,
iar pentru amestecuri de gaze ei depind aliituri de t emperaturA $i de concentratie.

Bibliografie
l. BAran N., Brusalis T.- Termotelmicd, Tipografla UniversitAtii . Politchnica'' din Bucure~ti, 1983.
2. BAran N. - TermotelmictJ ~i ma.t;,; rumict, Culegere de problemc, Editun MATR.IXR.OM. Bucure~ti. 1996.
3. Bllran N. - Tunrotelmici11i ma1ini termice~ Culegere de probleme Editia a Ila., Editura MATRIXROM,
Bucure~ti.

1998.

4. Bicb M., BAran N. f .a. - Termotehn;cd, Culc:gcrc de problcmc, Tipogrttfia UniversitAti i .,Politehnica"din
Craiova, 1998.
5. Dl!nescu A., Popa B. ~. a.- Tmnotehicil fl nr~ini t<nnlct, Editura Didacticli ~i Pcdagogicli Buc~. 1985.

6. Ilowell J., Buck ins R. - Fundamental$ of Etgineering Th6rmodynamics, Me. Graw-Hill Inc. New York, 2001 .
7. Kirillin V. A . ~.a - Engineering Thermodynamics, Editura Mir, 1981.
8. LeeB. A. , Pop M. - Tabele, nonrogrome li formule termotehnice, Editura Tehnicii, Bucure~ti, 1987.

31

CAP ITO LUL 3

AL DOD.-EA PRINCIPIU AL TERMODINAMICII
3 . .1. C icluri te rmodioamice
Principiul al doilea al termodioamicii precizeazii sensu! de desll~urare al
proceselor spontane ~i stabile~te conditiile transformArii ciUdurii in lucru mecanic.
Desfa~urarea i n mod continuu a acestei transforrnAri cnergetice este posibila prin
realizarea unui ciclu termodinamic.
Se nume~te ciclu termodinamic o succesiune de transformfiri de stare, prin care,
periodic, agentul termic se readuce Ia starea iniJiaiA Avand in vedere eli transformArile
termodinamice reversibile se pot prezenta in diagrame prin curbe contioui, iar
mArimile de stare pot fi cuprinse in relatii matematice simple de calcul, termodinamica
clasid de echilibru studiaz!l diferitele procese termice din ma$ini $i instalatii dupll
modelul transformllrilor reversibile.
Un ciclu termodinamic reversibil se reprezintll In diagramele termodinamice
priotr-o curbA inchisA. in fig.3 . 1 s-a reprezentat in diagrama p - V un ciclu oarecare
lnr2nl (format dintr-o infinitate de transformiiri), agentul termic parcurge
transformArile ce compun ciclul in sensu! indicat de ordinea acestei succesiuni. Yn
punctele m $i 11 ciclu l are contact cu adiabatelc extreme din mul1imca acestor curbe
care intersecteazA ciclul.
p

flg . 3. 1 - Ctclu tennodinanue- rc"erslbil, duect.

in decursul transformArilor reprezentate prin arcul de curbA 1m2 agentul termic

i$i mllre$1C vo lumul, deci cedeazll i n exterior lucrul mecanic:
L1m2 > 0

Conform modului de reprezentare grafica a lucrului mecanic in diagrama p - V, se

poate scrie
L1m2 ~ aria

In

lm2ba

transformllrile reprezentate prin arcul 2n I, volumul agentului termic se miC$Oreazll,

deci lucrul mecanic este primit din exterior :

Lucrul mecanic total schimbat cu exteriorul, prin parcurgerea ciclului, este ega! cu suma
algebrica a lucrurilor mecanice pentru toate transformarile care compun ciclul, deci:

L, = Ltmz + Lz. t = Ltmz - I Llnt l =

= aria lm2ba - aria 2n l ab = aria lm2nl
Deci, lucrul mecanic , L, , schimbat de agentul termic cu exteriorul in decursul
efectuarii unui ciclu este precizat grafic, Ia scara diagramei, de aria cuprinsa in
interiorul curbei ce reprezinta ciclul in diagrama p - V.
Din punct de vedere al sensului de parcurgere, c iclurile se impart in:
- cicluri directe, parcurse in sensu! rota~ei acelor de ceasornic, pentru care L. > 0
- cicluri inversate, parcurse in sens invers rotatie acelor de ceasorni c, Ia care L, < 0.
Ciclurile directe conduc Ia dezvo ltarea unui lucru mecanic, cedat In exterio r. Ele
caracterizeaza ma~inile ~i instalatiile termice producatoare de lucru mecanic (motoare
cu ardere internll, instalatii de turbina cu gaze sau abur etc.) . Ciclurile directe se mai
numesc ~i cicluri motoare.
Ciclurile inversate se realizeaza prin consum de lucru mecanic din exterior, fiind
caracteristice instalatiilor frigorifice, pompelor de clildura etc. Ciclurile inversate se
mai numesc ~i cicluri generatoare.
Analizilnd ciclul din figura 3. I. sub as pectul schimbului de caldura
dintre agentul termic $i mediul exterior, se disting doua categori i de
transformari (din acest punct de vedere) :
- transformllri In decursul cllrora agentul tennic prime$te cllldurli, reprezentatc
pri n arcu l de curbll n lm;
- transformari In decursu l drora agentul termic cedeazll cllldurli, reprezentate
prin arcu l de curbli m2n;
Agentu l tennic schimbli clildurll, in timpul efectullrii unui ciclu, cu corpuri
ipotetice de capacitate caloricll infinitll $i cu temperatura constantll denumite surse de
clildurli (sau izvoare termice). Corpurilc cu temperatura ridicatli care cedeazll clildurli
agentului termic (intr- un ciclu direct) constituie sursele calde, iar corpuri le cu
temperatura sdzutll, care primesc clildurli de Ia agentul termic reprezinta sursele reci .
Se noteaza cu Q, caldura primitli de agentul termic de Ia sursa caldii, in
decursul transformari lor reprezentate prin arcul de curbll nlm $i cu Qo
ca ldura cedatli de catre agent sursei reci , in cursu! transformarilor
reprezentate prin arcul de curba m2n. Corelatia dintre scbimburi le de lucru
mecanic $i caldurll ale agentu l ui termic cu exteriorul In decursul unui ciclu
termodinamic, se poate stabili pe baza expresiei matematice a principiului
intai al termodinamicii pentru sisteme inchise, sub forma diferen~ialli :
(3. 1)
dU =IiQ-OL
(J]
Prin intcgrarc pe i ntregul contur al ciclului, rezultli:

(3.2)
Deoarece energia intern3 U este o rnarime de stare ~i starea finalli a ciclului coincide
cu starea iniliala, rezultli:
33

(3.3)
Celelalte integrate curbili nii au urmatoarele semnificatii:
m

foQ ;

I OQ+ IOQ =Q+Qo=Q-1 Qoi

(3.4)

(deoarece caldura cedata sursei reci Q0 este oegativa), iar foL =L.
Rezu lta ecuatia de bilant energetic a unu i ciclu termodinamic direct:

L.= Q- IQoi

[J]

(3.5)

Ecuatia bilantulu i energetic aratll ca intr-un ciclu direct lucru l mecanic produs este
echivalent cu diferenta diotre c6ldura primitA de agcotul tcrmic de Ia sursa caldll $i cAldura
cedata sursei reci. Deci numai o parte din c3ldura preluata de catrc agent de Ia sursa calda, in
cursu! efectuarii unui ciclu, poate fi transformatll in lucru mecanic.
Randamentul termic teoretic al unui ciclu direct, T[, reprezinta raportul dintre
lucrul mecanic produs ~i caldura primitll de Ia sursa calda:

Tf =

!:s. Q-IQ.I = ,_i@J

Q

(3.6)

Randamentul termic teoretic caracterizeazll perfectiunea, din punct de vedere energetic aJ

ciclului. Se observa din relapa lui Tfr ell, valoarea randamentului termic teoretic a unui ciclu
termodinamic direct este totdeauna subunitara.
0 analiza energeticll asemanatoare se poate tntreprinde ~i in cazul unui cicl u
termodinamic reversibi l, parcurs de agentul termic in sens invers acelor de ceasornic,
deci in cazul unui ciclu termodinamic inversat (fig. 3.2). Agentul prime$te caldura Qo
de Ia o sursa rece (de exemplu: prin vaporizare, absoarbe caldura dintr-un mediu
meotinut astfella o temperatura coborat!, mai micll decat cea a mediului ambiant), ~i cedeazli
cA!dura Q unei surse mai calde. Realizarea unui ciclu inversat este posibilll doar prin
consumarea de lucru mecanic din exterior egal cu lucrul mecanic aJ ciclului Lc, reprezentat tn
valoare absoluta de aria cuprinsll in interiorul ciclului reprezentat in diagrama p - V. Pe baza
bilantului energetic aJ ciclului:

Qo+ IL. I = IQI

sau:

IL.I=IQI-Qo
(3.7)
care reprezi ntll ecuatia bilantului energetic pentru uo ciclu inversat.
Ciclurile inversate, fiind consumatoare de lucru mecanic, nu pot fi caracterizate
prin notiuoea de randament. I nsll, pentru compararea eficientei ciclurilor inversate se

Fig. 3.2 - Schema eielului termodinamic rc,crsibil, inversat.

34

introduc marimi adimensionale definite in general ca raport dintre efectu l energetic uti!
~i lucrul mecanic consumat. De exemplu, pentru instalatiile frigo rifice se folose~te
no~iunea de eficientll frigorific a ciclu lui definita ca raport dintre caldura preluata de
Ia sursa rece Q0 ~i lucrul mecanic a! ciclului I L.l :
E

=~

(3.8)

IL.I

Pentru instalatiile de pompe termice se fo lose~te notiunea de eficienta calorica

(sau grad de pompare) a ciclului, definita ca raport dintre caldura cedata sursei calde
Q ~i lucru l mecanic a! ciclului I L. I:

(3.9)
Problema transformllrii caldurii in lucru mecanic a fost studiata pentru prima data
de catre Sadi Carnot, care ~i-a propus sa stabilcasca coudiJii le optimc de transformare a
cMdurii In lucru mecanic. ln lucrarea sa , Cugetari asupra foqei motoarc a focului ~i
asupra ma$inilor capabile sa dezvolte aceastll foqll" (Paris, 1824), Carnot stabile$te un
ciclu reversibil, care sa couducil Ia o valoare maxima a randamentu lui termic teoretic
pentru valori date ale temperaturilor maxima ~i minima ale ciclu lui. Acest ciclu optim,
dcnumit ulterior ciclul Carnot este format din doua tran sfo rmari izoterme $i doua
transformari adiabate (fig. 3.3). Agentul termic, care poatc fi un gaz oarecare cuprins
i ntr-un cilindru cu piston mobil, se aduce succcsiv In contact cu sursa caldll $i cu sursa
rece, iar in intervalul dintre aceste operaJii, agentul termic este supus unor transformari
adiabate. Ciclul Carnot poate fi parcurs atat 1u sensu! acelor de ceasornic cat $i in sens
trigonometric pozitiv.
p

Fig. 3.3- Ciclu Carnot.

Se demonstreaza ell randamentu l termic teoretic a l ciclului Carnot direct,

pornind de Ia expresia generalll a randamentului termic teoretic Tit == 1

-~~~. se

reduce Ia :
T

'1 = I - .:..2.
tc
T

(3.1 0)

unde T0 este temperatura constantii a sursei reci iar T este temperatura constantA a
sursei calde. Comparlind cele douli expresii, rezulta:

Q = jgJ
sau
Q + Q, = 0
(3. I I)
T
T0
T T0
Deci lntr-un ciclu Carnot agentul prime~te de Ia sursa calda ~i cedeaza sursei reci
calduri proportionale cu temperaturile absolute ale surselor. Egalitatea rapoartelor
35

dintre caldurile schimbate cu sursele ~i temperaturile absolute corespunzlitoare se

nume~te func~ia Carnotic~ a ciclului.
Din analiza expresiei randamentului termic 11,c al ciclului Carnot rezulta:
- Randamentul tennic al ciclului Carnot reversibil depinde nurnai de temperatwile celor
dou~ surse de caldura. Valoarea sa este cu atat mai mare, cu cat temperatura T a sursei calde
este mai mare i cu cat temperatura To a sursei reci este mai mic~. Randamentul termic al
ciclului Caroot este independent de natura agentului termic utilizat ~i de constructia sau de
conditiile de functionare ale instalatiei termice In care s-ar realiza ciclul respectiv.
- Valoarea lui 11,< devine egalli cu unitatea pentru To-+0 sau T-+oo. Practic
temperatura maximll a ciclului, T, este limitat~ de rezisten~a materialelor Ia temperaturi
lnalte ~i ou poate deveni to nici un caz infinit~. Pe de alta parte, conform principiului al
treilea al termodinamicii, temperatura de zero absolut nu poate fi atinsll pe nici o cale.
Deci nici ch.iar in cazu l ciclului Carnot nu este posibilll transformarea integralll a
c~ldurii 'in lucru mecanic.
De obicei, sursa rece este mediul ambiant. Dac~ T= To rezult~ 11, = 0, deci Lc = 0,
'
adica o clildura disponibila Ia temperatura mediului ambiant este lipsita de valoare din
punct de vedere termodinamic, intrucilt nu poate conduce Ia efectuarea de lucru
mecanic pe baza unui ciclu termodinamic.
- Se poate demonstra d ciclul Carnot este ciclul cu randament termic maxim.
Adicii. pentru doua nivele de temperatura T ~i To date, lucrul mecanic maxim care se obtine
din ciildura Q este obtinut printr-un ciclu Carnot, adicll:

(3. 12)
- Ciclul Carnot nu poate fi aplicat in practic~, deoarece schimbul de caldur~
izoterm cu cele doull surse de caldurii impune dimensiuni atat de mari ale ma~inii ,
incat lu crul mecanic produs abia ar ajunge pentru invingerea fredrilor. lmportanta
ciclului Carnot constll In faptu l ell stabile~te limita impusii de natura tn ceea ce
prive~te tran sformarea caldurii In lucru mecanic. Analiza ciclului format din doua
izoterme ~i doua adiabate a condus Ia enuntarea de clltre Carnot a principiului al doilea al
termodinamicii.
In fig.3.4 este reprezentat un ciclu Carnot inversat, in care prin consumarea din
exterior a unui lucru mecanic Lc gazul absoarbe cllldura Q 0 de Ia o surs~ rece i
cedeazil sursei calde cl\ldura Q. Ciclul Carnot inversat serve~te ca ciclu de comparat.ie
peotru toate ciclur ile inversate.

36

fl& 3 4 - Sc;bcma c:iclul Cunot anversat

v
in cazul instalatiilor frigorifice, economicitatea ciclului Carnot se exprima prin
eficienta frigorificli :
6

~i

fo losind functia Carnoticll:

jg[ =Q.

c/c

Q.
fLJ

(3 . 13)

se obtine:

1'0

I<-

Q0

-IQI- Q

To

~- r__ l =T - 1~
Qo

To

in cazul pompelor de cAiduri, economicitatea ciclului Carnot se apreciazi prin

efiCICDta caloricli:
(3 . 14)

3.2. Formulllrile principiului al doilea al termodinamicii

Principiul al doilea al termodinamicii reprezintli o lege a naturii . Enunturile sale
se bazeazil pe rezultatele experimentale. Acest principiu precizeazli conditiile de
desfA~urare

a proceselor termodinamice ~i sensul in care se pot realiza ele.

0 prima formu lare a principiului al doilea rezu ltli, a~a dup!l cum s-a vAzut
anterior, din studiul ciclului Carno t ~i a fost dat11 chiar de clltre Sadi Carnot ( 1824).
, 0 ma~inli termicl nu poate produ ce in mod continuu (ciclic) lucru
mecanic decat dacli agentul termic schimbA cAidura cu doua surse de ciildura de
temperaturi diferite"
Aceasta formulare rezumli insa~i modul practic de a produce lucru mecanic din
clldurli intr-o

ma~inli

termicl. Agentul termic, care parcurge ciclul termodinamic,

primind clildurli de Ia sursa caldli, transformli o parte din aceastil cilldurl in lucru
mecanic ~i cedeaza restul din caldura primitli unei surse reci (de obicei mediului
ambiant) . Din aceastil primil formulare a principiului al doilea rezultli In mod logic
imposibilitatea transformlirii integrale a caldurii in lucru mecanic.

A doua formulare clasicli a principiului al doilea a fost datli de clitre Clausius In

1850: ,.Clildura nu poate trece de Ia sine (in mod natural) de Ia un corp cu temperaturA
sclizuta Ia un corp cu temperatura mai ridicatii".
Prin aceastli formulare nu se eKclude posibilitatea trecerii clildurii de Ia un corp
rece Ia un corp cald, dar un astfel de proces nu se desfli~oara in naturii de Ia sine (In
mod spontan), ci printr-un consum de lucru mecanic din exterior, deci in urma unor
modificlri ale conditiilor exterioare. Acesta este cazul functionlrii instalatiilor
frigorifice 'i pompelor de clildurli.
A treia formulare a principiului al doi lea apartine lui W. Thomson, lord Kelvin
( 1851).
,.Un perpetuum mobile de speta a doua este imposibil".
Un perpetuum mobile de speJa a doua ar reprezenta o ma~inli termicli, care ar
transforma, in mod continuu , In lucru mecanic, clildura preluatll de Ia un rezervor de
caldurli (de exemplu, di n mcdiul ambiant), fli ra sli neccsite ~i existenta unci alte surse,
de temperatura mai sclizutli, clireia sli i se cedeze o parte din ciildura preluatli. Energia
mediului ambiant fiind practic nelimitatl, o asemenea ma~inli ar avea o duratl de
functionare nelimitata, constituind deer un ,.perpetuum mobile". intrucat o astfel de
ma~ina nu contravine primului principiu al termodinarnicii, dar contravine celui de-al
doi lea, Ostwald i-a adliugat specificarea ,.de speJa a doun" sau ,.de ordinul al do ilea".
Rezultli deci imposibilitatea folosirii energiei mediului ambiant , In mod izoterm.
Existli 'i alte formulliri ale principiului al doilea, bazate de obicei pe a.firmarea
ireversibilitAJii unor anumite fenomene (procese cu frecare, destindere in vid, etc.).
Desfli~urarea

In sens co ntrar a acestor fenomene ar contraveni formullirilor clasice ale

principiu lui al doilea.

3.3. Entrople, dl1 g.rme entroplce

Principiu l al doilea introduce o notiune specificli, numitli entropie, care este o
mlirime de stare pentru orice sistem termodinamic. io fig 3.5 este reprezentat in
diagrams p - V un ciclu reversibil oarecarc, parcurs In sens direct Trasand o serie de
adiabate infmit apropiate, se descompune ciclul in cicluri clementare, ciclul reversibil
considerat putand fi descompus in cicluri Carnot elementarc. 1n fiecare ciclu elementar
agentul termic prime~te de Ia su rsa cald3 cAl dura SQ Ia temperatura T ~i cedeazli sursei
reci c31dura SQ0 Ia temperatura To.
Se aplicA func~ia carnoticli pentru fiecare dintre ciclurile elementare, in care s-a
descompus ciclul reversibil

38

v
Fig. 3.5 - Determinarca valorii integra lei lui

Clausius peutru cieJuri reversibile

oQ + oQ. = 0
T

(3 .IS)

1'0

insumlind aceasta relatie pentru toate ciclurile elementare, se obline:

:t 5Qr :t 5Qr.
+

=0

(3 . 16)

sau pentru n ~oo. se trece de Ia suma Ia integrala:

(3 . 17)

ceea ce constituie integrarea expresiei diferenf.iale

J! pe conturul i'ncbis al ciclului:

(3.18)

lntegrala

f 1~
0

se

nume~te integrala lui

Clausius. Din

demonstra~a anterioarll rezultii cii

pentru ciclurile termodinamice reversibile, integrala lui Clausius este nulii.

Definirea no\iunii de entropie se face pe baza integralei lui Clausius. Se considera un
agent termic care evolueaza reversibil intre doua stan termodiuamice prin transformari
tennodinamice diferite, 1-a-2

~i

1- b- 2 (fig .3.6). Conturul J-a-2-b-1 poate fi privit ca

reprezentarea graficii a unui ciclu ciiruia i se aplica integrala lui Clausius:

8

--- f f=o

v
Fig. 3.6 - Nota'ii de calcul

Jn

Deci:

(3. 19)
Deoarece procesele s-au considerat reversibile, procesul 2-b-1 poate fi inversat,
astfel incat:

liQ

liQ

I - =-,_,I -T

2~ T

(3.20)

deci:
2

liQ

liQ

I -r= I T

1-+41

Rezulta ca integrala

J, liQT

(3.21)

l .....h

este indepeodeota de natura transformarii, valoarea et

depinzand numai de starea ini\iala

~i finala a agentului termic. Deci expresia

liQ este o
T

difereofiala tota.la a unei marimi de stare. Aceasta marime de stare a fost denumita de ditre
Clausius, entropie ~i este definita prin rela~a:
dS = liQ

(J/ KJ

(3.22)

In calculele termodinamice se lucreaza frecvent cu entropia specifica:

s= -

(JikgKJ

(3.23)

Integrand rel afia (3 .22) se obtine :

S=I Iii +So

(3 .24)

rezultaod ca valoarea absoluta a entropiei se determina cu aproximatia unei constante

So care reprezinta entropia In stare de referinta (vezi principiul al III-lea al
termodinamicii). in calcule intervine de obicei variafia de entropie iotre doua stari
termodinamice:

s, - s, =f. 20TQ

(3.25)

Formula dS

reprezintli expresia matematica a principiului al II-Iea al

T
termo-dinamicii pentru procese termodinami ce reversibile. Din aceste relafii se pot
1rage concluzii asupra caldurii schi mbate de agentul termic cu exter iorul pe baza
semnu lui variafiei de entropie:
- dacii dS > 0, deci entropia cre~te, liQ > 0, adicli agentul termic prime~te caldura;
- daca dS < q deci entropia scade, liQ < 0, adica agentul termic cedeazli clildurli;
- daca dS = 0, deci en trop ia agentului rlimane constaota, traosformarea
termodinamica respect.iva este adiabata reversibiHi sau izentropa.
= liQ

40

Entropia unui sistem compus din mai multe sisteme paqiale In echilibru tennic este
egalii cu suma entropiilor sistemelor componente, deci:
s - s, + ~+

... +S.=L;s,

(3.26)

adicll entropia este o m!lrime aditiv!\.

in naturA toate fenomenele sunt mai mult sau mai pupn ireversibile. Prlncipiul al
doilea al termodinamicii exprima formularea panicularitlitilor care deosebesc
transformllrile reale de cele ideale, reversibile, precum $i semnificatia specialll pe care
o prezinta entropia in descrierea proceselor termodinamice
Transformiirile termodinamice ireversabde apar in desfqurarea realii a proceselor
$i sunt datorate diferentelor Iinne de presiune sau temperatura intre sistemul
termodinamic $i mediul exterior, pno urmare oi viteza lor de desfl$urare este finitii. !'n
timpul unei transformlri ire\ersibile sistemul trece printr-o succesiune de stiiri de
neechilibru (presiunea $i temperatura nu se mai pastreazli cu valori uniforme In toatl
masa sistemului). La inversarea procesului, sistemul termodinamic trece printr-o alt.l
succesiune de st.lri de oeechilibru $i in final se atioge o altl stare, diferitii de cea ini!ialii.
Luind In considerare lucrul mecanic schimbat cu exteriorul, care se exprimll:
Lu..

=J

p.., dV , il care p.,. este presiunea mediului exterior, rezultii:

-in cazul unui proces de destindere p = p,.. > p.,. ~i deci: L,.. = pdV > L; ... ,
I

adicii lucrul mecanic efectuat de un sistem este mai mic In cazul unui proces ireversibil
fa)ii de procesul reversibil;
-in cazul unui proces de comprimare p 1,.<p... $i prin urmare I L, l< I L;, l,
deci lucrul mecanic consumat de sistem este mai mare in cazul procesului ireversibil.
Aceste considera)ii sunt interpretate ca o pierdere de lucru mecanic datorita
ireversibilitA)ii. Dacii se iau in considerare $i pierderile de lucru mecanic prin frecare,
care caracterizeazii procesele reale, atunci pierderea de lucru mecanic este mai mare.
ExistA procese In natura, care se pot desfii~ura in mod spontan, fiirl
consuro de luc ru mecanic (de exemplu : difuzia , transferul de cllldur!l de Ia
corpurile calde Ia cele reci) , in timp ce pentru realizarea altor transformlri
trebuie s5. se consume lucru mecanic din exterio r (comprimarea unui gaz)
Daca aprecie m d in punctul de vedere energetic fenomenul de frecare,
principiul intai aratA doar c~ lntre lucrul mecanic de frecare ti c!ldura
dezvoltatl , trebuie sA existe o echivalentll. Dar conform principiului intii ar
fi posib illl $i transformarea c!lldurii de frecare In lucru mecanic pe baza
acelea~i echiva l en~e . ceea ce experien~a a dovedit ell este imposibil.

41

In cazul unui ciclu ireversibil, tinndu-se seama de faptul eli randamentul

ciclului

reversibil Caroot este maxim rezultli:

(3.27)
sau
1-jgJ < l -To

(3.2 8)

Q + Q. <0
T To

(3 .29)

Deci egalitatea carnotica nu este valabila pentru transformiiri ireversibile. Dacli

un ciclu ireversibil oarecare se 1mparte lntr-un numar infinit de cicluri elementare prin
adiabate infinit de apropiate, atunci pentru fiecare ciclu elementar rezulta:

oQ + oQ. < o
T T.0
~i

(3.30)

pentru lnt regul ciclu ireversibil rezu ltii:

foi <O

(3 .31)

adica pentru toate cicluri le termodinamice ireversibi le, integrala lui Clausius este
negativa; inegalitatea ofera un criteriu cantitativ de apreciere a ireversibilitl!ii.
Se considerii un ciclu ireversibil format dintr-o transformare ireversibilli 1M2 ~i o
transformare reversibilli 2NI (fig.3.7). Se exprimli integrala lui Clausius:

I. oQ..., <O

(3.32)

r r

care se mai poate scrie ca o sumli de douli integrale:

j oQ;,. + f o~- < o

l-+M

(3.33)

'l....N

Dar pentru procesu l reversib il 2Nl se poate scrie:

l

Jl

liQ, .. -

J ---2~N T

I4N

-liQ,..
r

(3.34)

lnlocuind, se ob{ine:
p

.../'r>l.
-.. H

'

'

'
v

fig. 3. 7 - Ciclu termodinamic ireversibil.

42

(3.35)
Conform celor ar~tate anterior, pentru proccsele reversibile, integrala din membrul drept al
rclatiei rcprezintl'l variatia entropiei lntre starilc I ~i 2. Deci sc poate scrie relaJia:

S2- S,>

foQ..,.
T

(3.36)

care reprezintli esenta formuUirii matematice a priucipiului al doilea pentru transformari

ireversibile simple.
Luand in considerare atat procesele termodinamice reversibile cat si cele ireversibile,
principiul al doilea se poate exprima prin expresia:

(3 .37)
sau pentru un proces elementar:
dS 2: oQ
T

(3 .38)

Aceste relapi aratli c~ entropia poate constitui o mAsur~ a gradului de irevcrs ibi litate a
procesclor termodiuamice.
- in studiul transformlirilor de stare ~i In calculul proceselor din instala~ii!e termice se
utilizeaza frecvent diagrame, in care una dintre coordonate este entropia. Astfel de
diagrame se numesc diagrame ent ropice; cele des utilizate sunt diagrarnele T-s
(temperaturl\-entropie) ~i h-s (entalpie-eotr opie).
in diagrama T-s, o transform are reversibiHi de stare se reprezintl\ grafic printr-o curbli
ce exprima legea de variatie a entropiei in functie de temperatura termodinamicii s = f (1)
pentru transformarea respectivii. in fig. 3. 8 s-au consid erat pe curb a transformiirii 1-2
doua stari infmit apropiate a ~i b, pentru care putem considera aproximativ T = const.
T

+---~~~~2~
. ~s
Fig. 3.8- Diograma T-s.

Clildura schimbata de agentu l termic cu exteriorullntre starile a ~i b este:

oq = Tds =aria abb' a'

Cl\ldura schimbata cu exterioru l ln cursul intregii transformari va fi:

43

(3.39)

CAPITOLUL 4
TRANSFORMARI DE STARE ALE AGENTILOR
.
T ERMODINAMICI GAZO~I
4.1. Transforma ri de stare reversibile ale gazelor perfecte
Putem da multe exemple din care se trage concluzia cil din cauza fenomenelor
disipative niciodatli in natura un feno men nu este perfect reversibil. Totu~i, pentru
transformilrile de stare, presupunem lntr-o prima aproximatie eli sunt transformilri
reversibile. Cand lnsa pierderile sunt apreciabile cum este cazul curgerilor In imediata
apropiere a peretilor, unde frecarea intre straturi este foarte mare, nu mai au loc
transformliri reversibi le.
Transformarile de stare (transformliri termodinamice) pot fi inchise sau deschise.
Ne vom referi mai intai Ia transformari le inchise care au ca ecua!ie de bazli expresia
primului principiu al termodinamicii pentru sisteme lnchise:

oq =<11 +01 =<11 +JXIv (J/kg)

( 4. 1)

Transformlirile deschise se bazeazli pe ecuatia primului principiu al termodinamicii scrisli pentru sisteme deschise:

oq =

dh - vdp + d( ~) + d(gz) [J/kg)

(4.2)

4.1.1. Transfom ilri de stare reversibile, particulare, ale gazelor perfecte

Pe parcursu l desfli~urarii unei transformilri de stare revesibile, particularll, un
parametru de stare (p, V, 1) ramane constant sau este indeplinita o conditie precizatli.; se
presupune eli pe durata transformli.rii masa de gaz este constantli, iar cli.ldura specifica a
gazului depinde numai de temperatura ~i natura gazului.
Transformlirile uzuale care prezintli interes practic sunt:
a) Transformarea izocora (V=ct.)
b) Transformarea izobarli (p = ct.)
c) Transformarea izotermli (T =ct .)
d) Transform area adiabatli. (oQ = O)
e) Transformarea politropli (se modifica p , V, T, dar valoarea cli.ldurii
specifice rilmane constantli: c.= ct.)
Aceste transformilri vor fi analizate separat in doua situatii: cand transforrnarea
este inchisa sau deschisil.
4.1.1.1. Tra nsform ari d e stare reversibile, p articulare, i nch ise
Pentru fiecare transformare vom preciza leglitura lntre parametrii de stare,
reprezentarea ei In diagrarna p-v ~i T-s, scbimbul de lucru mecanic ~i cilldura cu mediul
exterior variatia energiei interne ~i a entalpiei agentului termodinamic.
4S

a) Transformarea izocora
Pe parcursul acestei transformari volumul de gaz perfect studiat, rlimane
constant: V = ct., dV = 0. Daca consideram un proces de inciilzire izocora a unei
cantitli!i oarecare de gaz perfect de Ia T1 Ia T2 (fig. 4.1) atunci prin impartirea
ecuatiilor tennice de stare scrise pentru starea I ~i 2 obtinem:
l!J.. = 7; .l!J.. =l!J.. = mR =ct sau dp =p
p1 T, ' '!;
T, V
.
dT T
Transformli.rile gazelor perfecte vor ti reprezentate in diagramele p-v ~i T-s intr-o
zona situata In dreapta curbei limita a vaporilor (x= 1).

TIKI
0

Pl

-- -

v1 v1

0
'"[m'ikg]
Fig. 4. 1 - Transfonnan:a izocorli lo diagrama p - v ~i T-s.

in diagrama p-v, transforrnarea izocora va fi o dreaptii verticalli; pentru a stabili

alura ei in domeniul vaporilor puternie supraincillziti al diagramei T - s se considera
primul principiu al termodinamicii din care combinat cu principiu l doi se obtine:
&q = du + pdv; &q = Tds

r.""'

dT !1s = rf,c -dT = c

ds = c,-
T'
~

lnT,-

r.l

Deci in acest domeniu izocorele vor fi curbe logaritmice cu panta:(

~). =-~

Deoarece c.< cp, izocorele vor fi mai incliJlate decat izobarele (fig.4.1. ).
Lucrul mecanic schimbat de agentul termodinamic cu mediul exterior:
v.

(4.3)

L,. 2= jpdV : O (J)

1\

sau pentru un kg de gaz: /1_1= pdv = 0 [J/kg]

"' aria de sub curba transformiirii (dreapta 1~2) este

Din fig.4. 1 se observa eli
egalii cu zero. Schimbul de ciildurii cu mediul exterior:
r,

Q,_, = me.

r,

(T, - 7;) = nC"-''

r.

:r;
46

(T2 - T,) [J]

(4.4)

Pentru un kg de gaz:
T2

q,.,=c,

(T, -T,) [Jfkg]

T,
Deoarece

T1-

T, =

t,-

11, rela~iile

de mai sus devin :

t,

Q,.,=mc.

,,
(12 - t 1) =nC.w,v

t,

(J)

(4.5)

'

t,

qu=c,

(12 -11)

(r2 - r,)[Jfkg)

(4.6)

'

Din ecua~ia primului principiu: 6q = du + pdv, deoarece v =ct., rezultli ell schimbul de
clildurli intr-o transformare izocorli este ega! cu variatia energiei interne a sistemului
termodinamic respectiv:

q,_, = u, - =c.
Ut

(T, - T,) [Jfkg]

(4.7)

Transformarea 1- 2 are Joe cu aport de cA!durA, in diagrama T-s se obpne.

q,_, =}Tds =aria 12ba

'
Temperatura medie termodinamicli Ia care are Joe aportul de caldurli se ob~ne din rela~a:

Jrds

s, -s.
Pentru o cantitate , m" kg de gaz perfect relatia (4 .7) devine:

Q,_, = U1- u, me. J'(r,- r,) (J)

(4.8)

Variat:ia entalpiei gazului perfect se obfine din relatiile:

4H H, -II,

mo.r (T,- T,)llj

(4.9)

l>h h, - h,

-1' (T, - T, )IJlkgj

I

(4. 10)

b)Transjormarea izobarii
Pentru ,,m" kg de gaz perfect supuse unui proces de lncMzire izobara (p = ct., dp = 0) de
Ia starea I Ia starea 2 (fig. 4 .2), prin lmplirtirea ecuatiilor termice de stare
obtinem:

V, T, V, V
V,7;T,7;

mR
dV dT
= ct. ;- = p
V
T

-=-;- = - 2 = -

in

diagrama p- v, transformarea izobara va fi o dreapta orizo ntala, iar In

diagrama T- s va fi o curba logaritmicll, deoarece similar ca Ia transformarea izocorli
se poate scrie:

oq= dh - vdp; oq= Tds

~."''

Hg. 4.2- Transforma.rca izobarii in dia&rama p- Y ~iT-s.

Tz
dT
ds = cp - 1J.s = c
T '
,

In __1_

T,

T,
in domeniul gazelor perfecte panta izobarelor este data de rela~ia:

(ar)
=!._
OS
c,
p

Lucrul mecanic schimbat de agentul termodinamic cu mediul exterior:

._,

pdV = p(V2

v,)

v,

Pentru un kg de gaz obtinem:

Valori le lui L 1_1 i

/1 - 2

se pot calcula ~i astfel:

L, _2=p(Vz-V,)=mR(T2- Tt),

respectiv
48

(4. 11)

CMdura schimbatli cu mediul exterior:

Q 1_2=mcp 12 (T,- T,) = nC,, I,P (T, - T,) (J]

r.

{4.12)

T,

T,

lz

(T, -T,) =c,.,. (12 - t,)[J/kg]

( 4. 13)

Grafic in diagrama T-s valoarea lui q 1_2 este data de aria 12ba.
Din ecuatia primului principiu:
pentru p = ct. se obtine: oq = dh

I
2

h2- ht = Cp (T2 - T,)

(4.14)

H,- H, =

m,,r(T,- T,) [JJ

(4. IS)

Din relatiile 4. 12-4.15 se observll ell schimbul de caldura cu mediul exterior,

intr-o transformare izobara este dat de variatia entalpiei gazului .
Variatia energiei interne intr-a transformare izobarl\ se calculeaza cu relatiile:

6u =

Uz- Ut

-T,) (Jfkgj

(4. 16)

~(71 -71) [J]

( 4. I 7)

Cv r(T,

r.
6U = U2- Ut =

me.

r,
Din ecua~ia primului principiu al termodinamicii:

oq = CpdT = du + pdv
se observa eli pentru o transformare izobara inch isa ciildura sch.imbata cu mediul
exterior serve~te atlit Ia modificarea energiei interne (T2>T 1) a gazului cat ~i Ia
producerea de lucru mecanic (fig.4.2.).

c) Transjormarea izoterma
Daca mentmem T = ct. in cursu! unei destinderi a ,m" kg de gaz perfect, intre starea
I ~i starea 2 (fig.4.3), prin implir\irea ecuatiilor de stare pentru cele douli stan obtmem:

.El!:l. = I; Pt V,=p2 V2=ct.; p V=ct.

PzVz

RelaJia pv = ct. reprezintli in diagrama p- v o h.iperboHI ech.ilaterli; pe mlisurli ce

ne deplirtam de originea sistemului de coordonate valoarea numericil a izotermelor
cre~te (TJ > T, = 72).
Lucrul mecanic sc himbat de agentul termodinamic cu mediul exterior:
49

v,

L 1_2 = fpdV ; pV = mRT; p

v,

L t-= JmRTdV

v,

cvmRJ'

- mRJ"In~ [JJ

( 4. 18}

v.

Pentru un kg de gaz obtinem:

/1 - 2 =

RT,ln v, = 2,3 RT,lg ~ [J/kg]

yl

(4 19)

VI

fi& 4 .3 - Transformarea izoterml tn di agrama p-v Ji T

$.

Din fig.4.3 se observll eli ariile Auc4 = Am . , adicii lucrul mecanic telmic este dat
de relatia (4 . 18}. Tinand cont de ecuatia primului principiu aJ termodinamicii: SQ = dU
+ pd V, cu dU = mc- dT 0 obtinem:

Q, 2

L1 - 2 =

mRT,ln ~cp, V1lnEL [J]

v,

p,

(4.20}

sau:

q,

= J,. z = RT,Jn .i!J...

P2

[J/kg]

In diagrama T- s valoarea lui q 1_ 2 este dati de relatia:

'

q,_1 = Tds = T(s.-s. ) = aria 12ba

'
Deci schimbul de cMdurli cu mediul exterior este dat de valoarea lucrului
mecanic $i anume:
- Daca gazul se destinde produclind ,.N," Jouli atunci pentru a menJine T = ct. el
prime~te din exterior o caotitate de cMdurli de ,,Nt" jouli.
- Daca gazul este comprimat, se consumi din exterior ,-Nz" Jouli , pentru a
men tine T =ct., gazul trebuie racit extrligand din el o cantitate de cildurli egala cu
,.- Nz" Jouli .
Pentru transformarea izoterma, ca ~i Ia energia interna, variatia entalpiei este
oulli: dH=mc,,. dT =O, deoarece dT = O.

d) Transjormarea adiabatii
tntr-o transformare adiabata schimbul de ciildurli intre sistemul termodinamic
studiat ~i mediul exterior , este nul (Sq = 0). Din principiuJ doi al termodioarnicii Sq =

so

Tds rezult~ c~ s = ct., deci o transformare adiabatll reversibill!. se mai num e~te $i
tran sformare izentropa.
Pentru a stabili ecuatia transformllrii adiabate vom scrie ecuatia primului
principiu al termodinamicii pentru sisteme inchise:
oQ=dU+pdV;
m c,dT+pdV=O

(4 21)

1
Tinand cont ca c. = - -. R $i din ecuatia termica de stare pV - mRT prin

k-1

diferentiere obtinem: pdV + Vdp= mRdT, relatia (4 .2 1) devine:

pdV +Vdp+pdV=O
k- 1
relatie care prin lmpartire cu p V devine:
dp +kdV = 0
p
v

Prin integrarea relaJ.iei (4 .22), dacl!. k

(4 .22)

ct. obtinem:
(4 .23)

pv* ct.

Pentru doull st!ri I $i 2 relaJ.ia (4.23) se scrie:

p, =

p,

(.!j_)'
v,

sau

(4.24)

Ecuatia (4.23) a fost stabilitli i n anul 1823 de fizicianul francez Poi sson $i se
nume$tC ecuatia lui Poisson; in diagram a p - V aceasta relatie reprezintll o hiperb ola
neechilaterll (fig.4.4).
Din principiul al doilea al termodinamicii:

oq a

Tds deoarece

oq = 0, rezultll ds

0, s

ct.; deci In diagrama T -so transformare adiabatii reversibila va fi reprezentatli prin

o dreaptli verticalil: s=ct.

Fig. 4 .4 - Trausformarea Dd1abat6ln d1agram.a p-Y tiT-s.

Pentru a stabili o relafie de legliturii iotre mlirimile de stare V $i T, din relaJ.ia

( 4.22) se sea de ecuaJ.ia termica de stare scrisli sub formli diferentiala:

dp
dV
- +k - = 0
p
v
dp dV ciT
- +-=V

(k-!)dV =- dT dT + (k-l)~=O
V

T ' T

(4.25)

Relatia (4.25) prin integrare devine:

rll"-1 =

ct.

( 4.26)

care pentru doua stari se scrie:

T, =

T,
Pentru stabilirea relatiei lntre p

(!:!.)-
v,

~i

r, = (~) -

sau

v,

T,

T se scriu rela!iile:

V =~
I
p'

pV'= ct . ;
~i:

TV~ = ct. ;
1

(;~ ]

=ct.;

din care:
(4.27)
relatia care pentru doua stari se scrie :

T,T, =( P'~
*;'
p,)
Lucrul mecanic scbimbat cu exteriorul se ob1ine efectuand integrala:

L,_, =

J 7

pd V = ct.rr 'd V

V1

12

fv -~-+1 _ v, - 4+1}
I

VJ

inlocuind valoarea constantei cu pz

L _

ct.

- k +!h

v; respectiv p , V.'

se obpne:

p 1V1 - p2V2 = mRT, - mRT2 [J]

k- 1

k-l

L,_, =mRT,
( _I._) = .E!!j_[l-(p
')';'] (J)
kT,
kI

Pentru un kg de gaz obtinem:

51

p1

( 4.28)

(4.29)

'-1 =.Ei...( I - Zi.)7; =~[~ -(f!J_)~'][J/kg)

p,
.t - 1

.t-1

La aceea$i expresie de calcul se ajunge plecind de Ia expresia primului principiu

al termodinamicii:
BQ r'1l + a; 5Q = 0, 5L -d!J

ul

mRJ; - mRT,
t - 1

L 1- 1 = J - dU = u, - Uz =me.( r, - 11 - -.:...:---:-...
~

(4.30)

Din relatia (4.30) se observl ci intr-o transformare adiabatli lucrul mecanic se

produce pe baza sciiderii energiei interne a gazului $i este egall cu variatia ei, luata cu
semn schimbat. Lucrul mecanic tehnic, in cazul unei comprimari adiabate va fi:

k~lp,Y,

L,, .

['-(;:f]

[J]

Variatia energ1e1 interne $i a entalpiei pentru transformarea adiabata se

calculeaza cu relalille:

llU =me.

r(72-

7;) sau

flU = -L 1_1 (J)

Mf = mc,

r(T
2

- 7; ) [J)

e) Transjormare politropa
intr-o transformare politropA are loc variatia parametrilor de stare (p, V,1) ~i exist!
schimb de cAldurl $i lucru mecanic intre agentul terrnodinamic $i mediul exterior.
Pentru stabilirea ecuatiei transforrnarii politrope vom utiliza ecuaJia primului
principiu al termodinamicii scrisl astfel:

5q =du +pdv
5q = cV! - ~p
in care: 6q c.dT; c. - clildura specificli politropa a gazului (J/kg K] , care pc
parcursul transformirii ramane constant!.

c. dT=c.dT +pdv
c. dT=G>dThdp

(4.31)

ce- c,.
vdp
=-- p dv
c,.- c"

(4.32)

n = -.c~'"--_c.:.

(4.33)

Se define$te exponentul politropic:

c.., -c,.

vdp

n=- - - ;
p dv

(4.34)

Prin integrarea relatiei (4.34), daca 11 =ct. obtinem:

pv"=ct.
care peotru douii stliri I

~i

(4.35)

2 se va scrie:

v
(ompr.rMir ~ lo
P1 lo Pt

Fig. 4 .S - Transfonnarea pohlropA In diagram p-V 4i T- .r.

p ,v, =p2"v2"

p,v, =P2V2"

sau

In diagrama p - v rela~ia pv =ct. reprezintli o hiperbola neechilatera (fig 4.5).

Peotru a stabili o relatie de legatura lotre T $i v din relatiile:

pv" = ct. $i pv= I~T rezulta:

Tv" 1 = ct.

(4.36)

sau pentru douli stliri:

T2
7;

(v,)-

= 3..

rela~iile:

Relatia de legaturli intre p $i T se deduce din

pv"=ct. ~i

(4.37)

rv--ct.

rezulland:
T

....

--=ct.

(4.38)

p.

sau:

=(fr)"'
.
'
7;

T,

Po

Expresia lucrului mecanic schlmbat cu mediul exterior se stabile$te similar ca Ia

transformarea adiabatii efectuand integrala:

L,

2=fv, pciV;

pV"= ct ;

p = ct.v-

L, _.= ct.v-dv =~(v;-~- v,-"')

- n+ l

inlocuind constanta cu p 1 Vt", respectiv p 1 v, rezultii:

L,_2 p,JI,- P{

mRT,- mRT2 = mRT,

1 _

n- l

n-l

n- l

(t-Ii)
T,

(4.39)
in cazul unei comprimllri politrope lucrul mecanic tehnic necesar parcurgent
diagramei va fi:

_.!!_mRT,[I-(&.)']
(Jj
p

L_ =
~ n - 1

ln figura 4.5 el este reprezentat de aria: Al.l,h

Pentru un kg de gaz perfect:
R

1, , = - (T, n-1

r,)

(4.40)

sau:

1,_=.!.!j_(1
-_?i)
=AVa
[~-(&_)"";.']
(J/kgj
n- l
T,
n- l
p
2

Clildura schimbatll cu mediul exterior:

Q,.; = nr.(T2 - Ta) (J]

.
.
c -c.
Om relatta: n = '
inlocuind c, = h::. rezullli
c.. - c,
n- k

c =c,.

" n- 1

n-k

(4 .41)

Q1 _1 = mc. - -(T1 -71) (J]

n- 1

(4.42)

n-k
=c. (T T,) (Jikg]
n- 1

(4.43)

Pentru un kg de gaz:
q1 2

2-

tn fig.4.5 valo rea q 1_2 in diagrama T-s este datil de relatia:

q1 2 = Tds =aria 12,nb

s.

In aceastli diagramli s-au reprezentat:

l - 2p desti ndere politropll cu aport de clildurll
55

1- 2~ destindere politropA cu cedare de dldurll

1-3, comprimare politropll cu aport de c!ldura
1- 3~ comprimare politropli cu cedare de cliidurii

Putem stabili o relatie de legatura lntre caldura

exteriorul astfel din (4.40) ~i {4.43) obtinem:

~i

lucrul mecanic schimbate cu

q,_,
R 11 - k
n- 1
k- n
........_=--(Tz - 7;)
= -/ 1_2
k - I n- I
R(7; - T2 ) k - I

(4.44)

Q,_ k -n
- -2 = - ,_, k - I

{4.45)

sau:

Din relatia {4.44) se observa eli exponentul politropic nu are o valoare constants,
el depinzlind de valoarea raportului q,_,; valoarea lui n se detcrmina din ecuajia

I,_,

politropei prin logaritmare:

p,v, =Pzv,
lnp 1 + nl nv, = lnpz + nlnvz
n=lnp, - lnp;
lnv2 -lnv1

(4.46)

Din relajia {4.46) se observa eli In timpul desrasurarii transformiirii politrope,

intre starea inijialii (I) si starea final a (2) valoarea exponentului politropic se modifies
Dacl!. am jine seama de aceasta modificare calcul ul ~i reprezentarea graficli in
diagrama pV a transformarii politrope nu ar ti posibilli; practic se considerli eli transformarile care au loc in masinilc tennice sunt transformari po litrope cu exponentul
politropic (n) constant.
Din fig.4.5 se observii, comparativ ell in cazul destinderii a .,m" kg de gaz avem:
L1, > Lp > L.d, aria A,,,,.I>.. (hasuratii) reprezentiind pe L,,. In cazul unui proces de
comprimare de Ia p 1 Ia p, cea mai avantajoasli ar fi comprimare izoterma deoarece
I L~r I< I Lp I< I L.dl; aria hasuratll A,,,,.J.< indicand pe L,., precizand ell procesele de
comprimare se referl!. la lucrul mecani c tehnic (vezi cap. I).
4.1.1.2. T ransformi ri d e stare reversiblle particulare deschlse
Aceste transfo rmari au loc cu scbimb de masil cu mediul exterior, ca urmare are
Joe o curgere a agentului termodinamic.

a) Transformarea izocora
Daca relatia (4.2) considerllm z 1 =22 obtinem:

s9= &-mp +d( ~')

lntroducem o notiune noua, entalpia friinati, care va fi explicati pe larg in cap.S,
ca fiind suma dintre entalpia momentana (h) si energia cinetica ce s-ar transforms in
cre~terea entalpiei gazului prin franare (w = 0); aceasta cre~tere este denumita ~i
entalpie dinamicli.
56

( 4.47)
rela~ie

care prin integrare devine:

q, .,- 111 - ,,._ ~(pl -/11) [J/kg]

( 4.48)

Relatia (4.48) indicA c!ldura schimbat! de agentul termodinamic cu mediul

exterior care determin3 atat variatia entalpiei gazului cat ~i un scllimb de lucru
mecanic.

b) Transformarea izobara
Pentru aceasta transformare relatia (4.47) devine:
flq =dh*

(4.49)

care prin integrare dev ine:

(4.50)

=111*-h,

f/1 - l

Deci cAidura schimbata cu mediul exterior determinli variatia entalpiei frinate.

c) Transformarea izoterma
in acest caz dh =q,dT= O, relatia (4.47) devine :
flq ~ -vdp +

d( ';')
[J/kg]

(4.51)

d) Transjormarea adiabatlf
Din relatia (4.2), aproximand z, =112, l5q =0, obtinem :
dh *-\dp = 0
Valoarea .,vdp" reprezinta lucrul mecanic produs de gaz in curgerea adiabat~ l-t2
1, , . , ._ , .

"<}r;-

r,') [JikgJ

(4.52)

in care: T* ~ T + l.J12cp este temperatura frlinatli (vezi cap.5)

e) Transformarea politropa
In cazul acestei transformliri relatia (4.47) devine:
c.dT =dll*-\dp
/, _, =c:;,dT - dlt*

1, , o(T, -

r.>-<}r; -T,')

( 4.53)

{4.54)

in relatiile (4.52) ~i (4.54) valoarea lucrului mecanic obfinut prin destinderea gazului,
se poate calcula ~i cu relatiile date in capito lul I.
51

4. 1.2. Trusformilr i generale ale gazelor p erfecte

Practic, In ma~inile si instala!iile termice nu pot fi realizate transform!rile
particu lare anterioare, deoarece apar procese ireversibi le.
Ca urmare transform!rile din masinile tennice vor 6 considerate ca transform!ri
oarecare Ia care avem schimb de c!\ldurli si lucru mecanic cu mediul exterior; deci
transform!rile reale sunt considerate ca transform!ri politrope (pV' = ct.) cu exponent

2p

,_---------------+------------------v
- - -4f-- - -- Out.nderi

Fig. 4 6 - Tran(orrnareo pulitropD ca Lransfonnetrc gcncra16 (- oo<n< oo)

politropic constant. Pentru cateva valori paniculare ale lui n, vom obpne transform!rile lnchise
particulare studiate anterior:
I
ct
(4 55)
a) n =<X> ;pV"= ct.; pv = ct.; v=-;-= ct.
p"'
Valoarea c!ldurii specifice politrope devine in acest caz:
n-k

(4.56)

c. = c., --- ;
n-l
Relatiile (4 .55) si (4.56) ne arata cA pentru
(fig.4.6).
b) n=O; pv=ct. ; p = ct.

n=oo

am obpnut transformarea izocora

n- k
c.=c.. - ; c,=c-.k=c,
n- 1

(4.57)

(4 58)

Relatiile (4.57)
izobarii (fig.4.6).
c) n = 1, rezulta:

.tar d'm re Iaha:

.
'

~i

(4.58) ne arata ca pentru n = 0 am obtinut traosformarea

pv = ct.

(4.59)

Cn=oo

(4.60)

n-k rezu Ita:

c.=c.n- 1

Din cele doua rela!ii de mat sus se observa eli pentru n = I am ob)iout
traosformarea izoterma (fig.4.6).
d) n = k, evident rezulta pv = ct. ~i Cn = 0, relatiile caracteristice transfo rmarii
adiabate (fig.4.6).
Din fig. 4.6 se observa ca toate transformarile care pleaca din punctul I vor fi
comprimllri sau destinderi cu cedare sau apo rt de ca!dura.

I
I

---

n~ 1

Fig. 4.7- Rcprczontarea graficllaluncJiei c.= ftn).

Ca urmare, o transformare reala, adicii o politropa se poate amplasa In orice

zona di n planul din fig.4.6.

S9

n- k
Tinand coot de rela~ia ce ne d~ valoarea cMdurii specifice ~~ anume: c = c "

vom reprezenta grafic

fun~ia

,. n - 1

c. f(n) .

Valorile care anulezli numitorul vo r fi asimptote verticale: n = I.

Pentru determinarea asimptotelor orizootale se calculeazalimita:
li
n- k
.
I 1m c = me - -= c
" '~.. " ~~~, ... n - I
..

Din rela~ia ciildurii specifice politrope se observli eli peotru 11 k ob~nem c. 2 0,

1ar peotru 11 s 0 obtinem c. = c,. Pentru 11 = I, obtinem c. a co, adicli peotru o
traosformare izotermli valoarea cAidurii specifice ou este dete rminatli. Acest lucru
justificii de ce pentru o transformare izotermii ciildura schimbatll de agentu l
termodioamic cu mediul exterior nu se calculeazll cu relatia Q1 . 1 .. m c AT, ci se
calculeazli cu relatiile stabilite pentru lucrul mecanic.

4.2. Transformarile de stare ale gazelor reale ~i vaporilor

4.2.1. Varia tia mirimilor d e stare ale gazelor rea te
Considerind cunoscutli ecua1ia termicll de stare F(p,v, 7) = 0 pentru gazele reale,
se pot calcula variatiile energiei interne, entalpiei, entropiei ~i a cllldurilor specifice ale
gazelor in transformlirile termodinamice reversibile. Aceste rela~ii au fost stabilite cu
ajutorul metodei potentialelor.

a) Energia intema
Variatia infinit mica a energiei interne specifice a gazului real, intr-o
transformare elementarii, se exprimli cu relatia:

du c.dT+[~!).- p}v

(4.61)

unde derivata partialii (oplo1),, se poate calcula din ecuatia de stare sau se poate
exprima cu ajutorul coeficientilor termodinantici: (oplo1). = pf3 = a/y.
Integrand relatia (4.61) pentru o transformare termodinamicl oarecare 1- 2,
rezulta variatia energiei interne:

- rf c,

Ut-111 - J

dT

r[(
op) - fJ](8v)
J 8T
O'P
Pl

dp
T

( 4.62)

Dacli in relatia (4.62) se alege in mod coovenJ]onal stares de referinti l(p 1 ~ 0,

v 1 = co, T1) , clireia ii corespunde U1(p.,T1) = 0, rezultii eoergia internli de Ia o stare
curenta 2(p, v, 7) in functie de clildura specificll a gazului perfect ( c Ia v co) .
b) Entalpia
60

Diferentiala entalpiei specifice a unui gaz rea.! pentru o transformare reversibila

este data de relatia:
(4.63)
unde derivata partiala (ovlo1)p se poate determina din ecuatia de stare sau cu ajutorul
coe ficientului de dilatare izobara: (ovlo 1)p = etv.
integrand relatia (4.63), rezultli variatia entalpiei gazului real intr-o transformare
termodinamicli oarecare:
(4.64)
Daca se considerii starea I (p, = 0, v, = oo, T1) , pentru care in mod conventional
lt{pt,T1) = 0, rezulta entalpia gazului real Ia starea curenta 2(p,v,1), in functie de
ciildura specificii a gazului perfect ( c"" Ia p = 0).

c) Entropia
Variatia infinita micii a entropiei gazului real, intr-o transformare elementara
reversibila se calculeazii cu relatiile:
ds =c dT +(~) dv

(4.65)

-((Jv)
dp
ar,

( 4.66)

oT

ds =cp dT

Integrand relat iile (4.65) ~i (4.66) rezultii variatia entropiei gazului real intr- o
tran sformare reversibilA oarecare 1- 2 :
dT 1
(-av) dp
fr. -+ n(J cp' ) (-av) dp ='Ij c,.--

s1-St "' c dT
r.I

PI

oT .

i)p r

r.

1'1

oT ,

(4.67)

Considerand starea de referinta I (p, = 0, v, oo, T,) pentru care s(p" r,) 0, rezultli.
entropia gazului real Ia stare a curentli 2(p, v, 1) in functie de ciildurile specifice ale
gazului perfect (c $i c,.. Ia v oo ~i p = 0).

c) Clildura specific6
Pentru cAidurile specifice c. ~ cp, pornind de Ia relalille de definipe (cap. l) ~i folosind
rela!iile lui MaxweU, In cazul gazelor reale, se obtine variatia lor cu volumul $i respectiv cu
presiunea pentru t ransformiirile izoterme:
(4.68)

61

(~) =-r(;~)
T

Prin integrarea relatiilor (4.68)

ale gazelor reate:

c. a c +

~i

(4.69)
p

(4.69) se obtin expresiile clildurilor specifice

02
r'r(oT
p) (i)v)
dp
op

(4.70)

'o

c,cc,.

.,

+ ,.I~~~) ,dp

unde: c ~i c,. sunt cilfdurile specifice ale gazului perfect (la v

(4.71 )
~co ~i

p = 0}, m!rirni

dependente numai de temperatur!\. Derivatele paJ1iale din relat.iife (4.70) $i (4.71) se calculeazli
cu ajutorul ecuatiei termice de stare a gazului real.
Rela~a intre clldurile specifice c. $i Cp in cazul gazelor reate este datA de formula:
0
")
c, -c = iJT
(4 .72}
iJT

r(ap) (

sau in functie de coeficientii termodinamici, cu relatia:

(4.73)

4.2.2. Lami na rea gaze!or, efectul J oul e-Tb omson

Laminarea gazelor reate (fig.4.8.) este procesul ireversibil ce apare Ia
curgerea prin conducte care prezinta variatii bru~te ( locale} de seqiune. Procesul,
desrauriindu-se 'in condifii de izo lare energeticli (oq 0; ol, ~ 0), este caracterizat prin
scaderea presiunii (dp<O) ~i cre$terea vitezei de curgere (dw > 0), in conditiile mentinerii
constante a en1alpiei gazului (dhO).

lg p

I<

h:d

Fig. 4.8- Transformarea izcntalpiel ueversibill (Jaminare) a substantei pure. a- d1apma lgp-h;
b - di agra~a h-s

62

Laminarea fiind un proces ireversibil izolat (q 1,2 = 0, / 1, 2 = 0, '~' = 0), procesul este
inso~it de cre~terea entropiei. Din figura 4.8 a i b rezultil ell atilt In cazul laminari i
lichidului cat ~i In cazul laminarii vaporilor se manifestii efectul Joule-Thomson pozitiv
(" = (

Z) 0) ~i
>

deci temperatura agentului termic scad e.

Laminarea gazelor reale este lnsotitli de modificarea temperaturii gazului (fig.

4. 9). Astfel, coeficientul izentalpic Joule-Thomson (a. ) ne dil informaJii despre
variatia temperaturi i in timpu l laminarii:

a.=(i'apJT)

(4.74)

Expresia lui a. poate fi dedusa porniod de Ia relatia:

(4.75)
obtinandu-se:

p
h:cl

T
Fig. 4. 9 - Variatia temperaturii ln timpul JaminAri i gaze lor real e.

(4.76)
Din figura 4.9. se poate observa eli, sunt atilt cazuri in care io timpul larnioarii, temperatura gazelor reale seade (efect frigorific), caod a .> 0 ( ctgy > 0), cat ~i cazuri in care In
timpul laminarii temperatura gazelor reale cre~te (efect tennic), cilnd a. < 0 (ctgy < 0). De
asemenea, existil ~i cazuri particulare In care in timpul laminArii temperatura gazelor
reale ramane constantli (ctgy = 0). Astfel , din figura 4.9 se constatil ell pentru fiecare
curbli de h = ct. exista cilte un punct de a.= 0 numit ,.punct de inversiune". Locul
63

geometric al punctelor de inversiune formeazii ,curba de inversiune". Se observii de

asemenea eli pentru valori foarte mari ale entalpiei (in partea din dreapta figurii 4.9)
nu se poate manifests efectul frigorific.
Bfectul Joule-Thomson pozitiv este fo los it pentru licbefierea gazelor reate prin
riicire. fnsa, conform observatiei anterioare, unele gaze reale nu pot fi rAcite prin
laminare (ex. bidrogenul, ~i heliul care au temperatura maxima de inversiune Ia 202 K
~i respectiv 40 K). Calculul variatiei mllrimilor de stare in transformiirile reversibile ale
vaporilor se poate realiza cu ajutorul tabelelor ~i diagramelor cu proprietiiti termodinamice.
Scbimburile de ciildur~ ~i de lucru mecanic ale vaporilor In aceste transformari se
poate calcula cu ajutorul expresiilor matematice ale principiilor termodinamicii. in
continuare vor fi prezentate transforrnllrile paniculare reversibile ale vaporilor.

Bibliografie
1. Blran N Brusalis T. - T~rmouhnlc6, Tipografia Uruvenitl1ii .. Pohtehnica.. dan Bucurcfli, 1983.
2. BAran N. - Termot<hmt:d 11 mapni ttrMic., Culqao de problcmc, E<btln MATRJXROM, B~~<~. 1996.
3. Barun N. - Termot1hnicd 1l ma11"1 tumlce, Culcgere de probleme Edi1ia a ll~o, Editura MATRIXROM,
Bucurc~ti , 1998.
4. Ba.zarov I.P. - Termodinomica, Editura Tchnic:ll, Bucure~ti, 1962.
S. Ceogct A. Yunus. Boles A. Michael - Tcrmodynamlu an Enzinurlt~,g Approach McOraw-1-Jill Inc. New

York St. Louis San Fraocitco. 1994.

Te,..,.ouhlt:d li m01inl t<mrlce, Editun1 Didacticl ~ Pc:<lagoCJcl BU<urotti, 1985.
7. Mt~rincscu M., BAron N., Radcenco Vs. i at.- Termodinamlcll ft:Jwicl1, Teorie ti aplicatii. vol. I, IT, IU,

6. Dlnescu A., Popa B.

f -

llditura MATRIXROM Bucurc~ti, 1998.

8. Petrescu S. , Petrescu V. f.a. - T~rmodinamlcd 11 ma.Jini ttrmlce, Editura Didactic:i ~i J>edagogicA.,
Bucurefti, 1983.
9. R.atnjcvit K. - Tobd' 11 dragromt tr.rmodinamict, Edttura Tebn1c1, Buc:urciU. 1978.
IO.Stcllne.scu D., Marinescu M. f .l .- Termot~hnlcd, Ed1tura Didacticlti Pcdagoaicl, Bucu.rt~t, 1984 .

64

CAPITOLUL 5
DINAMICA GAZELOR
5.1. Notiuni introductive
in studiul curgerii, lluidele, se Impart in douii categorii:
- lichide, Ia care se face abstractie de compresibilitate, se considerll p = ct. ca
urmare, lichidele se numesc ~i flu ide incompresibile.
- gaze, Ia care densitatea se

modific~

temperaturii gazului; gazele se mai numesc

odaUI cu variatia vitezei de curgere sau a

~i

flu ide compresibile.

Atat lichidele cAt ~i gazele sunt considerate medii continue ~i omogene.

DatoriUI compresibilitlilii lor, gazele sunt capabile sii producl lucru mecanic pe
seama cllldurii primite din exterior sau pe seama propriei energii interne; ca urmare, tn
studiul curgcrii gazelor ~i vaporilor trebuie sl! se apelezc Ia termodinamicA. Cu studiul
curgerii lichidelor se ocupll discipli na numitll hidrodinamicil. Dinamica gazelor ~i
vaporilor (gazodinamica) se ocupl! cu studiul curgerii gazelor ~i vaporilor prin conducte
~i canale de sectiune constantll sau variabila.
OacA Ia curgerea gazelor se studiazli in detaliu ~i aspectele termice ale curgerii
atunci dinamica gazelor este cuprinsli intr-o disciplinll mai largll numitii
lermogazodinamicli. Prin curgerc se !ntelege mi~carea macroscopicl! ordonalll a
particulelor de fluid, aviind o directie de deplasare comunli.
Mi~carea

unui fluid (curgerea lui) poate fi clasificatii tinand seama de urmlltoarele

situatii:
A) Din punctul de vedere al variatiei in timp a vitezei

~i

a parametrilor de stare ai

fluidului se deosebesc:
a) - curgere in regim stationar (sau permanent) caracterizatii prin aceea eli viteza
de curgere ~i valorile parametrilor de stare ale fluidului intr-un punct oarecare din
domeniul curgerii, nu se modificll in timp;
b) - curgere in regim nestationar (sau ncpermanent) caracterizatl prin aceea eli
viteza de curgere ~i valorile parametrilor de stare ale fluidului intr-un punct oarecare
din domeniul curgerii se modificll in limp.
65

B) Din punct de vedere at formei liniilor de curent se deosebcsc:

a) - curgerc in regim laminar, cAnd liniile de curent sunt paralele cu axa
conductei sau a canalului prin interiorul cllruia are toe curgerea; in acest caz curgerea
are un caracter laminar ~i particulele de fluid prezintAo singurll componentll a vitezei ~i
anume viteza axiaiA .
Tn cazul curgerii printr-o conductli circularll profilul vitezei este o parabolA
alungitil (fig. 5.1 ,a).
b) - curgcre in regim turbulent, cand liniile de curent nu sunt paralelc cu axa
conductei, ele se intersecteazli; in accst caz vitcza particulei de fluid prezintll douA
componcnte: o vitczli axialll ( w
.) ~i o vitczA norma lA pe ax a Ox ( w. w7 + w, ).
Profilu l vitezei particulelor de fluid intr-o sectiune a unci conducte circulare este
o parabo lA turtitn (fig. 5.1,b).

___.

1-

" -

r- ....

v,..,

- +

;.r,/__
>~

.......

r-

FiJ. , .1 - Oistribulia vttet.elor pcntru o c:urgere laminarl (a) fi turbulent:! (b)

Pentru o conductA, indiferent care ar fi regimul de curgere viteza fluidului are o

valoare maximA fn axa conductei ~i scade spre perete; particulelc de fluid in contact cu
pcrctelc au viteza zero.
V iteza mllsuratA in fiecarc punct din domeniul curgerii se numcftC vitezll realll.
fn calculele tehnice se folose~te viteza medic (w,.) pe sectiunca de curgere (A)
datil de relatia:
(5.1)
Viteza medie reprezintA acea valoare constantli a vitczci intr-o scctiune datA (fig. 5.2.)
care intervine in ecuatia de continuitate.
Viteza med ie este dedusft din campul vitezelor ata~ate scctiunii transversale A a
conduclci $i anume (fig. 5. l ,b)
w.- vitczll normalli Ia sectiune
vitezll radialli
w, - vitezli transversalil
adicli wy $i w, sunt oomponentele vitezei in planul yOz, cuprins in sectiunea A.

w,-

Parabola din fig. 5.2 aratli distributia vitezei w. mediatli in limp, w,

0, w,O, iar

dreptunghiul ne indicA viteza mcdie (a lui w. ), pe sectiunea A. Deci dreptunghiul din

fig. 5.2 are baza

w.,,

care reprezintll o vitezli dublll mediatli: in limp ~i pe sectiune

corcspunzlltoare unci curgeri unidirectionale (dupli axa Ox).

Practic viteza medie sc poatc determina astfel:
66

o,,

\3~
jo.

7
6

- -

Pt

-r- .

I"'

J-l I I I

I I

1,.-1

'

........_

Jill

Io,

,ll,

vz/ .
b'

(
- '---

b-

-~-

2
1

/
d

w., I,,
'

Fig. S.2 - Oett:rminaru vite:t:ei medii de curgcrc

I) Se mlisoarll presiunea dinamicll (pd) a curentu lui de n ui d cu un tub P itot in mai

multe puncte ,i" din sectiunea transversalli a conductei de exemp lu i = 1,2 ... 7 (fig. 5.2).
Cu tubul Pitot se mlisoarli diferenta dintre presi unea totalli (p,)

~i

pres iunea staticll

(p,) adieli presiunea dinamicli este cititli Ia micromanometru (2); cu ajutorul unei
cremaliere (3) tubul se poate deplasa perpendicular pe axa conductei in anumite pozitii
bine preeizate, adici!. in ,i" puncte.
2) Ulterio r se calculeazli viteza realll de curgere a fluidului in cele ,i" puncte cu
relatia:

rp:

w,=

[rnls]

3) Se reprezintll Ia scarll vitezele in cele ,i" puncte rezultiind profilul vitezei adicll
o parabolli, aria suprafetei fi ind abc.
4) Se transforml! (prin pl animetrare) aria parabolei In aria dreptunghi ul ui a'b'c'd',
a clirui bazll este egaU cu viteza medie de curgere a nuidu lui .
Valoarea vitezei

Wm,

obtinutli pri n dublli mediere corespunde modelului

unidimensional al curgerii prin conducte este des folositli in calculele practice.

tn cele ce urmeazli vom considera numai viteza medic, arll a mai folosi indicele

,m". Aprec ierea regimului de curgere se face cu aj utorul valorii criterului Reynolds:
Re = wd,
v

(5.2)

relatie In care:
w - viteza medie de curgere in sectiunea datli

d, - diametrul echivalent al sectiunii de curgere care in cazul unei conducte

circulare este chiar diamet rul interior
67

Pentru o sectiune diferitli de cea circu larii valoarea lui d, se calculeaz!! cu relatia:
4A
p

d, .. -

(5.3)

rela1ie care:
A aria sec1iunii de curgere [m2]
P - perimetrul sec1iunii udal de fluid [m]
Dac~ sec1iunea este dreptunghiularli (a x b) atunci:
d 4ab 2ab
2(a +b) a +b

!n relatia (5.2), v reprezintll viscozitatea ci nemati c!\ a fluidului

v .!l [m 2/s]
p

(5.4)

In care:
fl - viscozitatea dinamicli [Ns/m 2]
p - densitatea fluidului (kg/m 3]
Dacii Re <2 320 regimul de curgere este laminar
Dacil2320 < R,< 10.000 regimul de curgere este tranzitoriu
Dacl Re > I 0.000 regimul de curgere este turbulent
CunoscAnd viteza medic, se poate determina debitul, adicli cantitatea de fluid ce
trece printr-o sectiune dalli in unitatea de timp . Debitul poate fi masic (ri1) sau
volumic (V)
m=pAw[kgts] ;

Vd IV

[m'ts]

(5.5)

In care:
A aria sectiuni i de curgere [m2]
p - densitatea fluidului [kg/m 3]
w - viteza medie [m/s]
Procesul de curgere a unui fluid este un fenomen complex, deoarece in timpul
curgerii intervin: a) forte de frecare intre straturile de fluid ~i perete; b) schimb de
clldurii ti lucru mecanic cu mediul exterior; c) variatia densiliilii fluiduJui.
ln general, in studiul detaliat al proceselor de curgere se considerli domeniul
curgerii implrtit in douli zone:
a) zona de IAngli perele in care existA forte de frecare fi deci gradienti de vitezll
mari; aceastli zonl este denumitli strat limit!\ dinamic;
b) zona din exteriorul stratului lim itA, numitA curgere exterioarll; in aceastA zonl cu
o oarecare uproximarie se considerll eli nu existll freeare, curgerea poate fi consideratll
potential a, adicll are loc exclusiv pe baza diferentei de presiune.
Aceastll separare in doull zone a domeniului curgerii este justificatli prin faptul eli
in apropierea peretelui cre~terea vitezei este rap idA ceea ce conduce Ia o valoare ridieatil
a gradientului acesteia dupll normala Ia suprafata peretului

61

(~) ;

ca urmare fi

tensiunile tangentiale (t) ating valori mari in interiorul stratului limit11.

in

exteriorul

ow are o valoare redusa ~i din aceasta cauz11 tensiunile

stratului limitli m11rimea

011
tangentiale pot fi neglijate. Valoarea tensiunii tangenfiale este data de expresia:
t

0\Y
= 11-

(5.6)

(N/m)

On

Pentru un amestec de gaze, viscozitatea dinamicl! 11 se calculeaz11 cu relatia:

[Ns/m2]

11='-

(5.7)

.!1..
11;

I I

in care: r1 - participatia volumic11 a componentului ,.i". La valori sclizute ale presiunii (p <
I 0 bar) valoarea lui 11 depinde numai de natura gazu lui i de temperaturll. Valori pentru
viscozitatea dinamicll a diferitelor gaze sun\ prezentate in tabelul 5.1.
Tab. S. l - ViscozitAti le dinamice ale unor ga-ze 11 I 06 [Nslm1 ]

t"C

Aer

co

u,

N,

o,

co,

so,

H 10 vaport

0
100
200
300
400

17 2
21 9
26
297
33
57 4
62 3
67 I
71 8
76 3
80 7

16 6
207
24 4
27 9
31 2
34 4
37 4
40 4
43 2
46
48 7

83
10 3
12 I
13 8
IS 4
16 9
18 3
19 7
21 I
22 4
23 7

16 7
20 7
242
27 7
30 9
33 9
36 9
39 6
42 3
45
47 s

19 4
24 I
28 s
32 s
36 3
40
43 s
46 8
so 2
S3 4
S6 S

14
18 2
22 4
26 4
30 2
34
37 7
41 I
44 6
48 2
SI S

12 I
16 I
20
23 8
27 6
31 3
3S
38 6
42 2
45 7
49 2

12
IS 9
20
24 3
28 6
33 I
37 8
42 6
47 s
52 4

soo

600
700
800
900
I 000

Praclic viscozitatea dinamicli a unui gaz se poate exprima in raport cu valoarea

corespunzAtoare st11rii normale (PN) ~i temperaturA:

'+m~

11 = 11
N

I+ C

[Nsfm 2 J

(5.8)

273

relatie In care:
11 N- viscozitatea dinamicll Ia 0C

~i

760 torr

C- constanta lui Sutherland ce depinde de natura gazului, cu valori date in tabelul

5.2.
Tab. S.2 - Valorile viscozitltii fl., 4i constantei C

Aer

co
H1
N

o,

Cazul

~NIO'(Ns/m )

17.2
16 6
8,3
16 7
19,4

69

c
122
104
81 7
112
131

co.
so.

14 0
12,1
8,66

H.O(v~i)

266
341 I
699

Cunoscand valoarea viscozitiitii dinamice pentru un gaz, sau un amestec de gaze,

cu relatia (5.4) putem ana viscozitatea cinematicll, iar densitatea unui amestec de gaze
perfecte se determinii cu expresia: p = I:p1r1; viscozitatea cinematicii a unui amestec de
gaze se poate determine ~i din re latia:

!.=I:.!L
v
v,
in care: v 1 reprezintll viscozitatea cinematicli a gazului .,i" in [m 2 /s).

5.2. Ecuatii d e bad ale cu rgerii gazelor

Se va adopta ipoteza conform cAreia curgerea fluidelor in ma~ini ~ i instalatii
term ice este caracterizatli de viteza axialil w. - orientatli pe directia de curgere,
componenta pe direc1ia normalli fiind neglijabilil.
Ca urmare, vom studia cugerea unidirec1ionalli care are Ia bazli urmlitoarele
ecualii: ecuapa de continuiiJite, ecuatia conservlirii energiei, ecuatia impulsului, ecuatia
principiului doi altermodinamicii, ecua1ia de stare.

5.2.1. Ec uatia de continuitate

Sli considerlim un volum de control limitat de o suprafa~li A (fig. 5.3,a), in care nu
ovem surse de substanlli, schimbliri de fazll sau reaclii cbimice. Varia1ia masei in
unitatea de limp este datil de integral a:

~fpdV= f~v
Ot

yOt

-I

L
Lin1i dt curtnt

Fia. S.) - Notalii de calcul penuu stab1l1rea ecuatti de eontinuitate

Aceastli variatie este egalli cu fluxul de masli ce trece prin suprafa1a A ce limiteazll
volumul fix V:

JwiidA
A

70

in care: ii este versorul normalei Ia suprafa)a perpendicularll pe directia curgerii. Cu

ajutorul teoremei lui Gauss se transform! integrals de suprafatl! in integrals de volum,
normala ii fiind orientatl! spre interior:

JpwiidA = JpwcosedA =- Jv(pw)!v

A

J~v =- Jv(pw)IV

Deci:

Ot

J~v + Jv(pw)!V = o
y

Ot

rela)ie din care rezultl ecua)ia de continuitate:

op +div(pw) ih

(5.9)

fn coordonate carteziene accastll ecuatie se scric:

Op +
Ot

o{pw.) + a(pw, )+ o(pw,} = 0

itt

c3y

i7z

Dacl! curgerea este pennanenll! ecuatia {5.9) devine :

div{pw) a 0, sau:

a{pw.) + a(pw,) + o{pw,) -0

ax
oy
&
Pentru o curgere planA (bidimensional!) se obtine:

o(pw.) + a(pw1 ) =0

{5.10)

ay

in

Pentru o curgere unidirectionall!, dupll axa Ox ob)inem:

o(pw,) = 0
Ox
'

pw ct
X

Dacl! fluidul este incompresibil, p=ct., pentru o curgere planli ecuatia de continuitate ia
forma:

Sll considerllm un tub de curent foarte subtire astfel inclt sli putem admite eli
viteza (ca ~i presiunea ~i densitatea) este constantil in toatli sectiunea sa (fig. 5.3,b).
Masa de gaz continutll intr-un element de volum dV = Adx este pAdx ti variatia sa In
unitatea de timp

~dx

este egalll cu fluxu l de masl! ce trece prin celo douli sec)iuni

't

normaleA

~iA+dA

71

~dx =pwA- (pwA + a(pwA)

Ox

Ot

dx)=

a(pwA)
Ox

dx

relatie din care rezultl\ ec uatia de continuitate pentru un tub de curent:

~+ a(pAw) _ 0
Ot
Ox

Pentru curgerea gazelor in conducte Ia care sectiunea de curgere nu se modificl\ in timp

se obtine:

op a(pAw)

0
Ot
Ox
Dacl\ curgerea este permanent!~ accast!i ecuatie devine:
pAw = ct.
relatie in care constanta este debitul masic tit(kg/s]. Pentru doul\ sectiuni I - I
putem scrie:
A-+

(5.11)
~i 2- 2

sau:
A1w1 = A2 w2 =ct.
vl

(5. 12)

v2

Relatia (5.12) reprezintl\ ecuatia continuit1!tii pentru o curgere unidirectionalli care sub
form !I diferentiall\ se poate scrie astfel:
dA + dw = dV
A
w
V

( 5. 13 )

In cazul fluidelor incompresibile (sau in cazul fluidelor compresibile care au o

curgere izoterm izobarl\) ecuatia (5.12) devine:
A1w1 =A2w2=ct.

(5.14)

Aceastli constantli este chiar debitul volumic:

. m

V=-= A1w1 = ~w2 =ct.

Dac1! in timpul curgerii stationare a unui gaz (tit = ct.) au Joe transforml\ri
termodinamice, atunci densitatea lui se modific1!, deci se modificl\ ~i viteza lui.
Vom introduce notiunea de debit masic specific, J= pw (kg/(m 2s)] care reprezintli
cantitatea de gaz care trece prin unitatea de suprafata in unitatea de timp. In acest caz
ecuatia continuit11tii are forma:
J,

=-=p,w,
~

Pentru un canal cu sectiune de curgere constantli A1 =A2, obtinem:

J 1=Jz=p1w1=p2w2 (kg/(m 2s)]

7?

5.2.2. Ecuafia ener giei

Sll considerllm un sistem termodinamic deschis (fig. 5.4) care este strllblltut de un
curent de gaz avand debitul ,;, =I (kg/s) de agent termodinamic. Sistemul este limitat
de peretii canalului ~i de douli secti uni de control I - I ~i 2 - 2.

1:::
wz
2

N
N

Fig. 5.4 - Nota{ii de calcul pentru srabilirea ecuatici encrgici

intre cele douli sectiuni de control curentul de gaz schimbli cu mediul exterior
clildurli ~i lucrul mecanic; pentru tnvingerea freclirii gazodinamice se consumli un lucru
mecanic de frecare Ut) care se va transforma In clildurli (qr). clildura pre luatli integral de
curentul de gaz (lr =q,).
Tinllnd cont eli energia unui curent de gaz contine energie intemli, energie
extemli, Ia care se adaugli schimburile de lucru mecanic (/1) ~i cllldurli cu mediul
exterior, ecuatia conservllrii energiei se scrie astfel:

l~ qced+ /,, eed+/p- [J/kg) (5. 15)

lit +ptVt + 2? + gz, +qpr+ 1,, pr+qr,= uz+ PzVJ. + gzz +2+
Tinand cont eli h = 11 + pv ~i not and:

1,, eed- 1,, pr=l,,t - 2

relatia (5.15) devine:

q ,_z= hz - ht +

wl- wl
'
' - l,,t _z+g(zz-zt)
2

in care clildura de frecare se va reglisi tn entalpia finalli (hz) a gazului.

q,_z- I1,1 - 2 = h2- J'' +

w; -lV:
2

+g(zz - ZJ)

(5.16)

Relatia (5.16) constituie expresia legii conservlirii energiei pentru un sistem

termodinamic deschis, dar In acela~i timp constituie ecuatia conservlirii energiei pentru
un curent de gaz.
Sub formli diferentialli relatia (5. 16) devine:

~ ) + d(gz)
2

oq- ol,=dh + d (

(5. 17)

Aproximlind pentru gaze z 1

z2

~i notand h*

h +; vom obtine relatia (5. 16):

ql -2- Jt; - h,' + /,.1-2

(5. 18)

in care h* reprez intli entalpia frii.natli.

1n cazul in clind curgerea este adiabatll ~i nu exislli schimb de lucru mccanic cu
mediul exterior, rclatia (5. 18) devine:
,. - h'
~

~ +

w;

2 = ~ + T

(5. 19)

Din relatia (5.19) se obtine:

w:= 2(11 - /~ ) + w,'

(5.20)

Din relatia (5.20) se observll ell

crc~terea

energiei cinetice a gazului arc loc pe

baza diminullrii entalpiei lui.

Dacll nu avem schimb de clildurll intre curentul de gaz

~i

mediul exterior Sq 0, dh =

0 ~i suplimcntar /,,e~= O, adicli S/,,1-2=- 51,,,. rclatia (5. 17) devine:

- (- Sl,,,) d ( ~)+ dgz

M,,pr = d ( ~) + d(gz)
Considerand ell / 1 =-vdp obtincm:
P'

- vdp= d

(Tw') + d(gz)

sau:

Relatia (5.21 ) reprezinlli ecuatia lui Bernoulli pentru fiuide; in cazul unui fluid
incompresibil p = ct ~i obt1nem:

d(~) + d (~)+ d(gz) = O

(5.22)

w'
-P + - + gz ct.

(5.23)

Prin integrare obtinem:

p

In care:
p
- energic potentialli de presiune (J/kg]
p

w'
- cnergic cineticli [Jikg]
2
gz - cncrgic potentialli de pozitie (Jikg)
Rclatia (5.23) devine:

p+pw' + pgz=ct;p,+pd+pg=p,
2

(5.24)

Ps- presiunea static!\ [Pa]

Pd - presiune dinamicll [Pa]
Pg-

p1 -

pres iunea geometric!\ (de pozitie) (Pa]

presiunea total!\ [Pa]
Deci In curgerea stationarll farli frecare presiunea total!\ este o mlirime constant!\.
Relatia 5.23 mai poate fi scrisli astfel:
p
w'
- + -+z=ct.
pg
2g

(5.25)

In care:

.E.. - presiunea static!\ exprimatli in [m]

pg

w'
2g

- presiunea dinamicli exprimatli in [m]

- presiunea geometricll exprimatll In [m]

Deci ecuatia lui Bernoulli se poate scrie ca sumli de energii [J/kg], sumli de
presiuni [Pa] ~i sumli de presiuni exprimate In [m] coloanll de lichid (de ex. m H2 0).
in cazul curgerii cu frecare, apar forte de frecare pentru invingerea cllrora se
consumli o parte din energia fluidul ui; ca urmare energia totalli a fluidul ui (respectiv
presiunea totalli) va sclldea in Jungul conductei prin care curgere fluidul. Pentru doull
secti uni ale unei conducte 1-1 ~i 2-2, ecuatia lui Bernoulli se va scrie:
2

-p, + -w + gz, = -P2 + -w2 + gz, +I' [J/k g1

p,
2
P2
2
, _,

(5.26)

Din relatia (5.26) se observli eli energia curentului de fluid In sectiunea 2- 2 este
diminuatli cu valoarea lucrulu i mecanic de frecare (lrH).
5.2.3. Ecuafia impulsului

Ecuatia conservlirii impulsul ui poate fi aplicatli unei

adicli nedeformabilll tn curgere (fig. 5.5).

tran~e

---::::--:--="',...-::::::- I
1

=-- :::--

L----~

.-- ..-<:
Az

A1

Fig. S.S- Notatii de calcul pcntru stabilirca ecuatiei impulsului

75

,inghetate" de gaz

Sll considerlim o canti tate de fluid Ia momentul t limitatli de sectiunile 1- 1 ~i 2-2

de ariile A, ~i A2; Ia momentul t + dt aceea~i cantitate de fluid va fi limitatii de
sectiunile I' - I' ~i 2' - 2'.
Legea de conservare a impulsului enun1A egalitatea dintre suma vectoriaH! a
fortelor exterioare care actioneazii asupra unci mase de gaz in curgere ~i variatia
impulsului in unitatea de timp:
(5.27)
in care ,;, reprezintii masa tran~ei de gaz.
Asupra masei de gaz in curgere pot acriona urmlitoarele forte:
- Fortele de presiune (Fp); dacA A 1=A2=A, at unci
Fp=(pt-P2)A

- Fortele de frecare, Ft
- Fortele mecanice exterioare F., care actioneazl! asupra
(5.27) se scrie:
-

tran~ei

de gaz; relatia

- d_!:.:
( ,;.:..;.
, w;.!.
)

(5.28)
F,+F1 +F. dt
Pentru un regim permanent de curgere unidirectional expresia (5.28) ia forma:
(5.29)

ntdw+Adp=- dFr dF,.

Dacli se irnparte relat ia (5.29) cu aria sectiunii de curgere A tinilnd cont de ecuatia
de continuitate, se obtine:
pwdw+dp = - dF, - dF.
A
A

(5.30)

lntegrilnd relatia (5.30) pentru douli sectiuni de curgere apropiate, in cazul cfmd p
met., A= ct., obtinem:
p

lj, 2

w; +(pl-p,) = -F,- ' - -FMA

rclatia care reprezintli ecuatia impulsului aplicatli unci

tran~e

(5.3 1)

de gaz aflatli in curgere.

5.2.4. E cuatia p rincipiul ui al doilu al termodinamicii

Pentru procesele reversibile acestii ecuarie are forma: liq = Tds; mlirimea liq poate
ti constituitli din clildura primitli din mediu l exterior (6q) sau din interiorul sistemului
tcrmodinamic analiza! (6q1). Pentru un gaz aflat in curgere, miirimea 6q, poate proveni
numai din clildurli de frecare (oq1).
ds = Sq - Sq. +&J, = Sq, + &J,
T

T
76

(5.32)

in timpul curgerii gazul poate primi sau ceda cA!durll deci

Sq,++ 0; pentru o

curgere adiabatll Sq.~ 0 fi in acest caz obtinem:

ds= &J, >0
T

Dcci intr-un proces de cugere cu frecare, entropia gazului va cre~te; in cazul

curgerii adiabate flirll frecare Sq1 = 0, ds = 0, s - ct., deci curgerea are loc dupll o
transformare izontropll.
5.2.5. Ecuat la de stare
Se considerii ell in timpul curgerii gazul se men1ine in echilibru termodinamic; ca
urmare, parametrii de stare verificll ecuatia de stare: pv a RT. Pentru o curgere adiabatll
flirll frecare, parametrii gazului in doull puncte din domeniul curgerii vor verifica
rela!iile:
Tv''
' - p 2 v'
2t
I I
PI V I

7:2

v.
2

'

..,

Til T, =(pi I p,)

(5.33)

5.3. Curger ea Ia diferente mari de presiune

5.3.1. Vitna s unetu lui, criteriul l\1acb, r egimuri de cu rge re
Viteza sunetului reprezintll viteza de propagare a perturbatiei elementare pnn
mediul respectiv. Pentru a stabili relatia dintre viteza sunetului ~i proprietlitile termodinamice ale mediului, se stud iazli propagarea unei unde elementare de comprimare
intr-un gaz. in acest seop se considerll un piston introdus intr-o conductl! de arie
transversala A in care se gase,le un gaz, stationar Ia presiunea p ~i densitatea p (fig. 5.6).

. .. .. .: . ... . . . ..
.
%
% dw -' : ... a . p} ~
:% ..- .. PdP . . . .
.
.
.
.
-.
~.L. . . f dr. ..-- .
. ' . .

,.

Fia. 5.6

Notaln de calcul pe:ntru Sllb1hrca vuczci sunc-tului

Dacll pistonul se deplaseazll spre dreapta cu viteza dw, stratul de gaz aflat Ia
suprafata pistonului inregistreazll. o cre~tere a presiunii cu dp ~i a densillilii cu dp,
deci apare o perturbatie elementarll. Aceasta nu se transmite instantaneu in intreaga
masll de gaz, ci se propagll ,din aproape in aproape", cu viteza sunetului ,a". Fie
A- A sectiunea atind de perturbatie Ia un moment dat.
77

in

partea dreaptl! a acestei sectiuni, fluidul este neperturbat avand parametrii

initiali, in timp ce volumul din stimga contine gaz perturbat ce se deplascazl! cu viteza
dw avand presiunea p+dp ~i densitatea p + dp. in intervalul de timp dt, sectiunea A- A
avansatl! cu distanta adt parcurgand (creand) un volum dV = A. adt; masa de fluid
aflatl! initial in acest volum va fi:
dm = pAa dt

(5.34)

Accea~i

masl! ajunsl! in spatele frontului de undl!, unde fluidul se deplaseazl! cu

viteza dw, va ocupa volumul dJI' = S(a - dw)dt, deci:
dm =(p+ dp) A(a- dw)dt

(5.35)

Conform principiu lui conservl!rii masei, vom egala ce le douli relatii (5.34) ~i
(5.35) obtinilnd:
pa = (p + dp)(a-dw)
care dupl! neglijarea termenului dp dw devine:
adp-pdw=O

(5.36)

unde a ~i w sunt necunoscute.

A doua ecuatie utilizatl! expriml! legea conservl!rii impulsului pentru cantitatea de
gaz ,dm":

dF= d(mw) ~dFdt = dm dw

dt

(5.37)

unde dF reprezintl! forta ce actioneazl! asupra fluidului at ins de perturbatie in intervalul

dt. Aceastli forti! este rezultatul diferentei de presiune: dF=Adp.
Relatia (5.37) devine:
Adpdt=pAadt dw

(5.38)

adidi:
dp=padw
Prin combinarea ecuatiilor (5.36) ~i (5.39) se obtine:
a=

Cum perturbatia este infinitezimall!

conditiile izentropice:

fdP

'{;ip
~i

(5.39)

(5.40)

reversibiHi, derivata o vom efectua in

(5.41)
deoarece p =

.!.v , obtinem:
a=fm

78

(5.42)

RelaJia obtinutli se nume~te ecuatia Laplace; ecuatia fiind o combinatie de mlirimi

de stare, rezultll eli ca viteza sunetului va fi o mllrime de stare. Pentru gaze perfecte,
ecuatia transformarii adiabate, sub forma diferentialli este:
dp +kdv ; Q
p
v

Din acestll relatie obtinem:

(Op)

Ov

=- kp

(5.43)

Ecuatia Laplace devine:

a=~

(5.44)

Utilizand ecuatia de stare scrisl'l pentru un kilogram de gaz: pv= RTobtinem:

a = ../kRT [m/s)

(5.45)

Ecuatia (5.45) arata eli viteza sunetului lntr-un gaz perfect depinde de natura
acestuia prin (k,R) ~ide temperatura absoluta T.
Se defi.n~e criteriul Mach, raportul lntre viteza de curgere a gazului

~i

viteza de propagare

a sunetului In gaz corespunzatoare starii respective (consideratli in studiu):

w

M=-

(5.46)

Din compararea vitezei de curgere a gazului cu viteza sunetului in gazul respectiv

rezultli o clasificare a regimuri lor de curgere a gazelor, astfel:
a) regimul de curgere subsonicli
w<a,M< 1
b) regimul de curgere sonica w=a, M= I
c) regimu l de curgere supersonica w>a,M> 1

5.3.2. Par ametrii franaJi, para metrii critici

Dupa cum s-a arlltat in paragraful 5.2.2., un gaz in curgere aflat intr-o stare curenta (p, T,
p) contine doua tipuri de energie: entalpie (energie termica) ~i energie cineticll; suma acestor
energii se noteaza cu H' ~i reprezinta entalpia franatli.
h

cre$te w

scadc

H =H +Ec=H+ mw' [J]

(5.47)

Pentru un kg de gaz, se obtine:

h =h + ::!!..._ [J/kg)

(5.48)

Entalpia ~i energia cineticli se pot transforms reciproc, reversibil, prin modificarea

vitezei de curgere:
79

Transformarea este izentropicli In ambele sensuri. Procesul prin care energia

cineticll a unui gaz in curgere se transformli integral in lucru mecanic de comprimare prin
rcducerea Ia zero a vitezei se nume~te frii.nare; acestea conduce Ia o stare .,frllnati!" in care
toati! energia fluidului se gi!se~te sub formli de entalpie. Din acest motiv mi!rimea II
definitl! de relatia (5.47) se nume~te entalpie friinatll.
Fiind o stare termodinamicli, starea frl\natll este caracterizatl! prin parametrii
frQnati: p', r', p'. tn cazul gazclor perfecte: dh = cpdT; alegiind origin ea entalpiei, Ia
temperatura 0 [K] , rezu ltati! h = cp T. inlocuind in ecuatia (5.48) obtinem:

..; {1+--wl)

T =T+-
2c,

(5.49)

2c,T

Dar: Cp = _!_R iar a2 kRT, deci obtinem:

k-1 '

r=Jt+k-t..J)
'~

2 a'

sau cu (5.46) obtinem expres ia de calcul a temperaturii franate:

T'

=~I+ k;l M
')

(5.50)

Pentru calculul celorlalti parametri, se tine cont ell franarea este un proces adiabatic:

r= (L )';'
T

( f..')''

(5.51)

Din relatiile (5.50) ~i (5.51) se obtin presiunea ~i dcnsitatea gazului in starea frilnatl!:

'

p' =~l+k;l M')''

(5.52)

M')'~'

(5.53)

p'={t+k;l

in figura 5.7. este reprezeotat procesul de frll.nare de Ia starea I in diagramele T-s ~i

h- s. Conform ecua1iei (5.48) in diagrama h- s segmeotul vertical t't este egal cu
. . . li ..;
energ1a emelle : - .
2

Fia. 5.1- Transformare adiabaotln T-s (a)'' in It-s (b).

ao

Cand curentul de gaz atingc o vitezll de curgere egalll cu vitcza sunetului

corespundtoarc temperaturii curcnte a gazului, vitcza sunetului are o valoare
particularll numitii vitezli criticli. Starea gazului care se dep laseazli cu viteza
sunetului se nume~te starea criticll ~i este caractcrizatli prin paramctrii critici:
Per, Tcr, Per fn aceastli s itu at ie, criteri ul Mach es te

(5.50), (5.52)

~i

M., =~= I, iar relatiil e

a,.

(5.53) devin :
2
T. =1'"
k+ l

(5.54)

- (.2._)~
k +I

(5.55)

=pt:J:;

(5.56)

p,.- p

P,.

Pentru calcu lul vi tezei critice se aplicli ecuatiile (5. 44)

ov..,. = ./kRT....

~i

(5.54):

k R1''
=Jk2+I

(5.57)

Se define~te coeficientul de vitezli

J..= -

(5.58)

a,.

care, asemeni criteriului Mach, imparte regimurile de curgere in subsonice (subcritice)

cu w<acr, (A. < I) ~i supersonice (supracritice) cu a>acr, (A.> 1). Se precizeazii:
- viteza criticli este un caz particular de vitezii a sunetului, corespunzlltoare stlirii
Ia care viteza de curgere este egalli cu viteza sunetului
- viteza cri ticli depinde numai de natura gazului ~ide starea sa frAnatli
- coeficientul A. este proportional cu viteza de curgere in limp ce criteriul Mach
depinde

~i

de temperatura curentll care variazli cu viteza dupli o lege neliniarli.

Din acest punct de vederc utilizarea lui A. in calcule gazodinamice este mai
avantajoasli decal utilizarca lui M.
Pentru o stare datli a gazului in curgere coeficientii lui M

~i

A. au in general valori

diferite.
Leglitura intre M ~i A. se stab ile$1C utilizllnd dcfinitiile (5.46) ~i {5.58) precum $i
expresiile vitezei sunetului (5.44) ~i a vitezei critice (5.57).
_ 2_ ..2

Ml= k+l

,_ .t-l,__z
k +I

din care rezultn:

81

k+ I M '

>..' =-+--.,.-1+ k - 1M '

2

(5.59)

Singurul caz in care cci doi coeficienti (M, 'A) sunt cgali este starea criticll, Ia care

5.3.3. Factor! ce influenteazll curge rea prin ajutaj e

fn general, curgcrca nuidelor are loc in conditii complexe, fiind influcntatl de
diferiti factori ca: variaJia scctiunii de curgere, schimbuJ de lucru mecanic, de clllduri ~i
masl cu mediul ambiant, frccare.
Se va stabili sensul actiunii factorilor men1ionati asupra vitczei de curgere ~i in
modu l in care

ace~tia

pot determina modificarea regimului de curgere, din subsonic in

supersonic ~i invers.
S-a demonstrat anterior, eli debitul masic este dat de relatia: ,;, = pAw, care sub
formli diferentiall se scrie:
dm dp dA 11w
-:- = - +- +m
p
A
w

(5.60)

De asemenea, ecuatia primului principiului al termodinamicii sub fonnli

diferentialll pentru sisteme deschise, poate fi scrisA astfel:
5q=dlr+wdw+&l +51r+gdz
relatia in care mlirimea Sq este constituitli din cllduri primitl din exterior (oq)

(5.61)
~i

din

interior (oq) in relaJia de mai sus, termenul ol coniine alte forme de lucru mecanic, in
afara cclui de deplasare d(pv), de accelerare wdw $i de frecare 511.
Acest termen contine de exemplu lucru mecanic produs prin rotirea unei turbine
de cl!.tre gaz sau prin efect magnetobidrodinamic Ia curgerea unui nuid conductor
printr-un camp magnetic.
Tinrtnd cont de primul principiu al termodinamicii 5q =dh - vdp; 5q - dlr - vdp,
relaJia (5.61) devine:
- vdp=wdw+SI+olr O
sau
dp + wdw+61 +f>/1 = 0
p

(5.62)

Din ecuatia de stare scrisA sub forma diferentiall:

dp = dp + dT
p
p
T

(5.63)

se lnlocuie~te tennenul dp in rei alia (5.60) i obtinem:

p

dnz dA dw dp dT
-.-=-+ - +- - m
A
w
p T

(5.64)

dp
p
-=--(&+&1 +wdw)
p
p

(5.65)

Din relatia (5.62) obtinem:

Din ecuatia caloricA de stare a gazelor perfecte: dh = cpdT i din ccuatia (5.61)
obtinem:
dT

I
= --(Oq
-ll/1 -

c,

(5.66)

wdw)

lnlocuind (5.65) i (5.66) in (5.64) oblinem:

dm. =dA
p (lll+ll1 + wdw) - --llq
I ( -Ill- wdw)
- +dw
- -1
m
A
w
p
c, T

(5.67)

Dar
p

p= k P =kRT =;;r
p

k
a2
c T=--RT= -

k- 1

k- 1

Tioand cont de ultimel e douA relatii, relatia (5.67) devine:

d!iJ
dA dw
-.
=
+- m
A
w

k (

k- I(

- 2 Ill + 1511 + wdw - - - 0q - Ill - wdw

a
a'

w')

dnz dA dw ( 1- - - I & k---Sq--lll,

I
k
-:--+2
m
A
w
a
a'
a'
a2
Deoarece "','
a

=M ' , ultima relatie devine:

dw
dA dm
I
k - I
k
-<M 1 - > = - - - - - lll - - oq--ll/1
w
A
,;,
al
a2
a2

(5.68)

Relatia (5.68) evidenJiazli influenta fiecarui factor perturbator asupra varia)iei vitezei
de curgere a gazului prin ajutaj.
Se observA

en influenta parametrilor analizati asupra vitezei este inversil In regim

subsonic (M< I) fat Ade cea din regim supersonic (M> I).
Conform ecuatiei (5.68) varia)ia lntr-un singur sens a unui parametru
poate determina varialia vitezei de curgere a gazului plinll Ia viteza

83

critic!!. Depll~irea vitezei criticc se poate face numai prin schimbarea

sensului de varia)ie a pa ram etrului respectiv.
5.3.4. Tipurl de ajutaje

Se nume~te ajutaj un canal destinat curgerii unui gaz in conditiile

existentei a eel pu)in unuia dintre factorii perturbatori reprezentati in
membrul drept al ecua)iei (5 .68). in functie de cond itiile particulare ale
curgerii, unul din ace~ti factori poate fi predominant, astfel incit ceilalti sl\
fie neglijabili sau nuli. Astfel, eeuatia (5.68) caplitli forme mai simple ce
descrie funcponarea unor tipuri distincte de ajutaje, dupa cu m urm eazll:
- Ajutajul geometric (ciA 0; ,;, ~ ct.; 15/ ~ 0, 15q = 0, 15/r= 0) este un canal de
sec)iune variabila, izolat adiabat prin care curge fllrli frecare ~i flira a produce lucru
mecanic, un debit constant de gaz. Pentru simplificarea exprimarii ajutajele geometrice
sunt denumite pe scurt ,ajutaje". Ecuatia (5.68) sc scrie in acest caz astfel:

(5.69)
Conform ecuatiei (5.69) in regim subsonic (M < I) accelerarea curentului de gaz
(dw > 0) se ob)ine prin mic~rarea sec)iunii de curgere (ciA < 0); in regim supersonic (M >
I) accelerarea (dw > 0) se obtine prin mlirirea sectiunii (ciA > 0) (fig. 5.8).

d .. -0

FiO".

~ . It -

Aiut11iul

u ~nmetric

Ajutajul masic (dm 0; dA 0; l5q - 0; 151 = 0; 1511 ~ 0), este o conduct!~

cilindrici izolaUi energetic (termic ~i mecanic) in care un gaz care curge fliri frecare i~i
modificli debitul masic de Ia o sectiune Ia alta; in aceste conditii ecua)ia (5.68) devine:

dw(M1 - J) c- ~
w

(5.70)

Relatia de mai sus aratli eli accelerarea se obtine in regim subsonic (M < I) dacli
sistemul termodinamic prime~te in mod continuu substantll din exteriorul conductci
(d ,;, > 0); in regim supersonic (M > 1), dacli din sistem se extrage substantll (d < 0),
obtinem accelerarea curentului de gaz (fig. 5.9).

dill

~<

-o

Fig. S.9- AJ UIOJUI maJIC

14

(d1it > 0); in regim supersonic (M> 1), dacll din sistem se extrage substantli (d1it < 0),
obJinem accelerarea curentului de gaz (fig. 5.9).
- Ajutajul mecanic (I'J/ -.. 0; ,;, = ct.; dA = 0; I'Jq = 0; M1 = 0), este o conductli
cilindricli izolatll adiabat prin care curge rnrll frecare un gaz care schimbli lucru mecanic
cu mediul exterior (de exemplu gazul antreneazll rotorul unei turbine sau gazul prime~te
lucru mecaic de Ia paletele unui compresor). Forma ecuatiei (5.68) pentru aj utaj ul
mecanic devine:
dw
1
-(M2 - 1) = --ol

(5.71)
w
a'
Deci, in regim subsonic (M < I), pentru a fi accelerat, gazul trebuie sli producli lucru
mecanic (I'J/ > 0) intr-o serie de trepte ale unei turbine, iar in regim supersonic (M > I)
gazul trebuie sll primeasca lucru mecanic de Ia turbocompresor, o elice etc. (fig. 5.10).
Stcfiunt criticci

11-- 1

H1

M 1

=i-tm:I 666&6:
~

, , 0

d1-0

Fig. 5.10 - Ajutajul mec-anic

Ajutajul termic (I'Jq-.. 0; ,;, = ct.; dA = 0; /)/ =0; I'J/1= 0), este o conductli cilindrica
izolata mecanic in care gazul schimbll numai clHdura cu mediul ambiant prin peretii
conductei, curgerea efectuandu-se cu debit constant ~i B rll frecare. Cu aceste ipoteze,
ecuatia (5.68) se scrie:
dw (M' _ 1) = _ k - 1 Oq
w
a2

(5.72)

Din relatia (5.72) se constatll urmlltoarele:

- In regim subsonic (M < 1) viteza de curgere a gazului va crete ( dw > 0) dacll
gazul prime~te cllldurll (I'Jq>O).
- In regim supersonic (M > 1) viteza de curgere a gazului va cre~te dacll gazul
cedeazll cllldurll (I'Jq <0).

ss

\ \\

--

777 1 \'\ \
Fia. S. ll - AJUIQ)Ui tcrmic

5.3.5. Ajutaje geomctrice

Ajutajele geometrice sunt conducte (canale) scurte de sectiune transversalft
variabilft, destinate transformftrii energiei potentiale de presiune a unui gaz in energie
cineticll; deci, energia cineticll a gazului ce curge prin ajutaj va fi mai mare Ia ie~ire
decal Ia intrare.
Prin difuzor se intelege un canal de sectiune variabilll Ia care energia cineticll
a gazului Ia ie~ire este mai micA declit Ia intrare. In ajutajele geometrice, fluidul
compresibil (gaze sau vapori) nu interactioneazll termic sau mecanic cu mediul
'inconjurfttor.
'In functie de variatia sectiunii tranversale se deosebesc urmlitoarele tipuri de
ajutaje:
a) Ajutaje convergen te (confuzoare) Ia care sectiunea transversalli de curgere
descre~te continuu 'in sensul curgerii (fig. 5.12.a).

a
Fig. 5. 12 - T1pur1 de IJUtiJC: geometrice

b) Ajutaj convergent-divergent (ajutaj Laval) Ia care sectiunea descre$tC $i apoi

CTC$10 (fig. 5. 12, b).
Se precizeaz!l ell un difuzor in regim subsonic franeazll curentul de gaz (v iteza lui
scade, dar cre$tC presiunea); in regim supersonic viteza curentului de gaz va cre$1C
(presiunea scade in lungullui).
Dacli impunem conditiile ca f>q - f>l - f>lr - 0, dtit = 0, atunci ecuatia primului
principiu se scrie:
dh+wdw=O sau h + w' = ct.
2
86

(5.73)

sau folosind definitia entalpiei frinate (5.48) se obtine:

(5. 74)

h =ct.

relatie care aratl! eli in ajutajul geometric curgerea se desfli~oarli astfel incat entalpia
rlimane constantli. Scrisll intre sectiunea curentll ~i o sectiune de referintll notatl! cu
indicele ,0", relatia devine
w1

Ml

h +- = h, +-2.. = ct.

(5.75)
2
2
Este convcnabil sli se aleagli ca stare de referintli starea frlnatl!, Ia care viteza de
curgere este nulll, iar sectiunea de curgere infinitll. Modelul flZic corespunzlltor este al
unui ajutaj prin care curge gaz dintr-un rezervor de dimensiuni foarte mari clitre
exterior in care presiunea este p,.
in rezervor, gazul este in repaus, aflandu-se Ia starea fran all! (p > p,, 1", p, w = 0)
care, datoritli volumului mare, nu este afectatli de curgerea prin ajutaj lntr-un interval
de timp suficient de scurt.
Intr-o sectiune oarecare a ajutajului, gazul are viteza w ~i atinge starea (p, T, p). Se
noteazll raportul:

~=4

(5. 76)

Destinderea gazului in ajutaj, este o transformare izentropl deci se poate scrie:

: =(;)-

(5. 77)

rezultll:
(5.78)
Conform celor de mai sus, din relatia (5.48)

w'

" = h+ 2

rezultli:

w= Jl(l,- 4) [m/s]

(5.79)

Ecuatia (5.78) este valabilll indiferent de natura agentului termic In curgere. Pentru cp =
_k_ R ~i h=cpT, obtinem:
k - I

sau, ap liclind relatia (5. 78):

87

(5.80)

w= 2-k-Rr'(t - ll '; )
k-1

Debitul de gaz in sectiunea curentli dearie A este, conform relatiei (5.5)

m= pAw [kg/s].

Inlocuind w din relatia (5.80) ~i amplificand cup' , obtinem:

rio = A~ p' 2 k - RT ( I p

Scriind ell p' =

:r ~i

k - I

ll-'' "' )

(5.81)

h1)

(5.82)

)-

;. = ;. ' = pi1 , se obtine:

on =

A-b
vRT'

k ( .!.
k - I

2- - ll' - ll'

Relatia (5.82) este utill'l at11t in probleme de dimensionare, cat

~i

In cele de calcul al

functionllrii unui ajutaj de geometrie data. Yn primu l caz, cunoscand natura gazului (k,
R), debitul (

m), starea franatli ('r',p') ~i pres iunea In sectiunea curentli p, se calculeazli

aria transversaHI a sectiunii A.

In eel de al do ilea caz, se poate calcula raportul j3 =

P.

intr-o sectiune de arie A

datli, Ia curgerea unui debit impus ti1 de gaz de natura cunoscutli (k, R) ce se destinde de
Ia starea fr.natli (T' ,p').
Ecuatiile (5.46), (5.80)
stare

~i

~i

(5.69) permit detenninarea variatiei parametrilor de

a vitezei In lungul unui ajutaj geometric, in functie de tipul ajutajului

regimul de curgere. Reprezentarea calitativli a acestei variatii se face in fig. 5.13.

H-1

M-1

~
- -

~ ~

a
b
<
d
fig. 5.13- Variatia parametrilor (a, w, p, 1) pentru: a, b- ajutaj <:onvergent In
regim s ubsonic respectiv supersonic~ c, d - difuzor in regim subsonic rcspectiv
88

~i

de

5.3.5.1. Studiul curgeril prin ajutaj ul convergent

Dupli cum s-a arlitat in paragraful precedent, ajutajul convergent In regim
subsonic (M < 1) permite accelerarea unui tluid compresibil panli Ia viteze egale cu eel
mult viteza sunetului.
fn absenta freclirii, singura dimensiune caracteristicli a ajutajului convergent este
sectiunea de ie~ire (A 2 ) In care gazul atinge viteza wz ~i are parametrii de stare: Tz, pz,

P2
Pentru a intelege functionarea ajutajului Ia diferite regimuri ~i modul de aplicare
al relatiilor stabilite anterior, pentru un ajutaj convergent legat Ia un rezervor de
dimensiuni foarte mari, (fig. 5.14), se va urmltri variatia presiunii In lungul ajutajului ~i
relapa ce se stabile~te 1ntre:
P2- presiunea din sectiunea de ie~ire a ajutajului;
p,- presiunea mediului exterior;
p - presiunea gazului din rezervor;

.p

.,...
g

. . I
v - oo . . w
Fig. 5. 14 - Ajutaj convergent

Problema poate fi abordatli In douli moduri:

a) Considerlim presiunea p fixli ~i reducem treptat p,
b) Lulim o valoare constantli pentru p . ~i mlirim progresiv valoarea lui p .
in primul caz (fig. 5.15, a) sli presupunem eli P are initial valoarea Pe, =p .
in !ipsa unei diferente de presiune, nu are Joe o curgere a gazului prin ajutaj;
scliderea u~oarli a presiunii exterioare Ia valoarea Pe, reprezintli o perturbatie Ia nivelul
sectiunii de ie~ire care se transmite cu viteza sunetului ,a" clitre gazul din rezervor.

..

2
"2
[_...r?..,-,.,.,~" p 2

" t\'Ot'tObi tO)

a
Fig. 5.15- Studiul curgcrii prin ajutajul convergent; p, -

89

b
variabi l~ (a); p, - fixat~ (b)

Accsta ,rllspunde" destinzandu-se panli cand atinge Ia ie~ire viteza Wz ~i presiunea P 2 =

Pe, Scllzand In continuare pe, gazul se adapteazli acestei modificliri, atingand presiunea
exterioarli printr-o accelerare din ce In ce mai putemicli.
in aceste cazuri, ajutajul convergent realizeazli destinderea ,completli" a gazului.
La presiunea Pe, viteza gazului Ia ie~ire din ajutaj devine egalll cu viteza sunetului (a),
deci gazul se aflli Ia starea criticli (p. , Tcr, Per) ~i curge cu vitezll criticli wcr= acr.
Scaderea in continuare a presiunii exterioare (de exemp lu panli Ia p.), nu mai
influenteazll regimul de curgere In ajutaj, presiunea p 2 rlimanand constantll: Pe, = Per
Destinderea In acest caz este ,incompletli" scliderea presiunii de Ia p 2 Ia P efectuandu-se
in exteriorul ajutajului, printr-o destindere liberll, ireversibilli.
Cauza acestei comportllri rezidll in viteza de transmitere a informatiei despre
scllderea presiunii exterioare prin ajutaj, clltre gazul aflat in rezervor.
Aceastli vitezli ,u" este suma vectorialli dintre viteza sunetului ~i cea de curgere a
gazului, cele douli viteze avand sensuri opuse.
Cat timp p, > P e, , obtinem a > w
~i

~i

perturbatia plitrunde in ajutaj, determinand

= a, deci
u = 0, adicli informatia rlimane blocatli in sectiunea A2 Ajutajul ,nu aflli" despre
modificllrile surven ite in aval, deci curgerea nu se poate adapta noilor conditii
exterioare. in sectiunea de ie~i re se stabile~te o pres iune superioarll celei exterioare, de
aceea destinderea se nume~te in acest caz ,incompletli".
Un comentariu similar se poate face in cazul mentiunii constante a presiunii p, ~i
al cre~terii presiunii frfmatep' (fig. 5.15, b).
modificarea distributiei de presiune

de viteza de curgere. Cand p . = Pe, ,

w2

Debitul care curge prin ajutaj este impus de sectiunea minimll care, Ia ajutajul
convergent este sectiunea de

ie~ire

A2 Viteza In aceastli secfiune este, conform (5.80):

(5.83)
Expresia debitul ui (5.82) se scrie in acest caz:

m --

A,

p
~
vRT'

(5.84)

Observand ell debitul ,;, se anuleazll pentru lh = 0 ~i !32 = I, se cautll valoarea

maximll a functiei m = ./(!3 2) 2, ceea ce echivaleazli cu anularea derivatei
() ( 13;
! -13/"')
013,

=0.

Solutia ecuatiei de mai sus este:

90

)t:i

(ll, ) ....... = ( lc lc+l

(5.85)

Comparand aceaslli relatic cu ecuatia (5.55), rezultll eli (ll,).,...., e ~cr Deci, Ia
regim critic in scctiunea de ie~ire, dcbitul de gaz este maxim. Valoarea sa se obtine
inlocuind solutia (5.85) in ecuatia (5.84):

m..., = l~ ~c(..l...):::
k +l

(5.86)

n = P.

(5.87)

vRT'

Se noteazli:
t'<

Conform analizei fenomenologice care a precedat ecuatia (5.83), in intervalul

~2e(~." I), corespunzlltor regimurilor subsonice, lh p,, destinderea este completli.
Deci, in acest domcniu, ecuatia debitului (5.84) se scrie:

LU)

p
2Jc
j
1
m =A,JRr' k -1 ll, -ll.

(5.88)

p, e {0,1)

Functia tio{ll.) de mai sus se reprezintll grafic in intervalul

OM I din fig. 5. 16. Sa arlitat insli eli dacli p,<p.- (deci
criticll in sectiunea de

ie~ire ~i

~.<Per),

prin urmare debitul Ia valori

~.

prin curba

presiunea rlimiine

e(O,

~.,)

este ega! cu

dcbitul maxim (5.86) atins atunci cand ~. = ~cr

in consecintll, varialia rca!A a debitului in functie de presiunea exterioarii se face

dupli curba NM I.

,...,,

I
0
~<r
Fig. 5. 16 - Repro.t<ni8Tea gTAiicl

91

P
r,; ,;, - Jlll.)

Destinderea in ajutajul convergent poate fi reprezentatl! in diagrama T- s (fig. 5.17, a)

sau h- s (fig. 5.17, b).

in cazul (a) presiunea mcdiului exterior este mai mare decal presiunea criticl! (p. >
Pu) ; ca unnare ajutajul convergent va realiza destinderea gazului paoli Ia p 2 p, .

in cazul (b), p.<pu ~i gazul se destinde incomplet, atingand Ia ie~ire Pz'"Pu

in fig. 5.17, b domcniul ha~urat de sub izobara p = Per nu poate fi atins

prin

destinderea unui gaz intr-un ajutaj convergent.

5.3.5.2. Studiul curgerii pr in ajutaj ul converge nt-divergent

Ajutajul convergent-divergent este o combina)ie formatl! dintr-un confuzor urmat
de un difuzor. Prima datli a fost folosit de inginerul suedez Carl de Laval in anul 1889;
el are rolul de a realiza accelerarea unui curent de gaz de Ia regimuri de curgere
T

lh)

1~1

wz
2

b
Fig. 5.1 7 - Regimurl de luc-ru ale ajutajului convtrgcnt: a) p.> Pr:r; b) p. < p"

subsonice Ia regimuri supersonice.

Pentru localizarea sectiunii critice, in care se face trecerea de Ia un regun de
curgere Ia altul, se va apela Ia ecuatia (5.69) dedusli anterior:
dw(M' - !) ; dA
IV
A

Cond i)ia de regim critic anuleazli membrul stdng at acestei ecuatii, rezultllnd dA = 0,
deci un extrem at sec)iunii de curgere.
Datoritll configura)i ei geometrice, acest extrem nu poate fi decal sec)iunea
minimli ce une~te partea convergentli de cea divergent! a ajutajului. Deci, ori de cate
ori prcsiunea mediului in care debu~eazli ajutajul indepline~te conditia p , < Per (sau ~.
< llu) in sectiunea minimli se stabile~te regimul de curgere critic, iar in difuzor
distributia de viteze corespunde curgerii supersonice. Ca urmare ajutajul convergentdivergent este rezultatul combinl!rii unui difuzor subsonic cu un difuzor in care
curgerea are toe in regim supersonic.

92

Este suficient ca unui ajutaj convergent care functioneazll in regim critic (de
exemplu curba p' C Pe, din fig. 5.15 (a)) d i se ata~eze un ajutaj divergent, dimensional
corespunzlltor, pentru ca destinderea liberll, ireversibilll Cp,, ce are loc in exteriorul
ajutajului sll fie inlocuitll cu o destindere izentropicll panll Ia presiunea exterioarll p .
Aeest fapt poate fi ilustrat ~i prin reprezentarea graficl a procesului in diagrama T- s
(h- s). in cazul diagramei h-s, se pun in evident! segmentele

W:. ~i ~ ; se observll eli

2

. . I convergent-d.1vergent ~ >~,
W:. dec1. w2 >w.,.
pentru 3JUI8JU
2

Argumentatia facutli in paragraful destinat ajutajelor convergente duce Ia

concluzia ell adllugarea difuzorul ui nu afecteazll curgerea din partea convergentll a
ajutajului, datoritll vitezei sunetului atinse in sectiunea minimll. Aceasta inseamnl! cA
debitul rllmilne eel maxim atins in ajutajul convergent, farll a suferi vreo cre,tere
datoritli accelerlirii suplimentare in difuzor. El este impus de sectiunea criticll, conform
relatiei (5.86):

(_]_):~
k +I

(5.89)

T lh I

Fig. 5.18 - Desrind<reouourop.ellll doa8f1J113 T-s

Viteza in sectiunea de ie~ire depinde de gradul de destindere a gazului in ajutaj

~2 Dacli ajutajul este dimensional pentru dcstinderea completll p11nll Ia p., atunci lh
~. ,i, conform ecuatiei (5.80)

(5.90)
Scliderea presiunii exterioare P duce Ia cre,terea vitezei w2. Valoarea maximA a
acestei viteze se obtine in cazul ~. = 0, deci Pe 0, adicll al destinderii in vid:

w,_=W

(5.91)

Folosind relatia de calcul a vitezei critice (5.57), se poate determina coeficientul

maxim de vi ted

' - "'>- ,...,.

w.,

J*

(5.92)

+I

k- I

care depinde numai de natura gazului.

Regimuri de fun ction are ale ajutajelor convergent-divergente

in practicll intereseazll urmlitoarele doull tipuri de probleme:

a) Probleme de dimensionare a unui ajutaj in conditiile impuse de starea frlnatli (p',
r'), presiunea mediului exterior p, ~i debitul ce trece prin ajutaj (,;, ).
b) Pmbleme de verificare a functionlirii unui ajutaj existent in anumitc condifii,

Az

j ___ _
~. ~ ~

,I

Fig. 5.19 - Ajuraj convcrgcnt~divergcnt ,

regimuri de lucru

di ferite de regimul nominal pentru care a fost dimensional.

Dacli in cazul (a) rczo lvarea problemei este relativ simplli, in eel de a! doilea caz
(b) pot aplirea complicatii legate de modificarea cantitativli ~i chiar calitativll a
regimurilor de curgere. De aceea este necesar sll studiem variatia parametrilor de stare
ai gazului Ia modificarea in limite largi a unor conditii ce determinll curgerea prin
ajutaj. Vom arllta modul in care presiunea exterioarll (p,) influenteazll variatia presiunii
in lungul ajutajului, in conditiile rnentinerii constante a presiunii frlinate (p ') din
rezervor. Distributia celorlalti parametrii (T, w, p) se poate deduce pe baza relatiilor
anterioare ~i a ecuatiei de stare a gazelor perfecte. Rezultatele pot fi extinse ~i in cazul
p , ct.

~i p variabil dacli se ia ca parametru variabil raportul

13. =4.
p

Fie ajutajul

convergent-divergent din fig. 5. 19 definit dimensional de sectiunile Amln ~i A2 Initial Ia

p, p (adicli f3, 1), curgerea gazului nu are toe.
Sclizand p . cu valori suficient de mici, gazul incepe sli curgli, accelerllndu-se in
portiunea convergentli, flrli insli a a tinge regimul critic. De aceea in di fuzor are toe o
comprimare panli Ia presiunea pz prin scli.derea vitezei de curgere. Acest regim de
curgere este reprczcntatln fig. 5. 19 prin curba pAp0 1
Sclizand presiunea mediului exterior, lao anumitll valoare p,,, in secJiunea Amin se
instaleazli regimul critic, deci M I, dA = 0. in aceste condifii CCWIV& (5.69):
dw (M2 -I) = dA

conduce la o nedeterminare a lui dw ca semn ~i valoare; din punct de vedere materna tic
(relatia (5.69)) evoluJia curgerii in avalul sectiunii critice se poate situa atAt pe ramura
ascendent! a regimurilor subsonice (C Pe,) cat ~i pe cea descendentli a regimurilor
supersonice (CN), ambele fiind compatibile cu geometria difuzorului. Elementul
decisiv in aceastli alegere il constituie presiunea exterioarli p,,, care impune
comprimarea izentropicli pe ramura superioar!i. Sclizfind in continuare p. paoli Ia
valoarea p,,, imediat dupli Au curgerea devine supersonicli, corespunzi!tor ramurii
inferioare CN; lnsli p,, > Pu defi s-a arlitat eli difuzorul tinde sl accelereze curentul
supersonic, deci sA-l destindil.
Rezolvarea acestei contradictii se face printr-un proces ireversibil numit undi de
~oc dreaptli, care consli! dintr-un salt brusc al parametrilor gazului de Ia starea B de
regim supesonic atinsli In destindcrea izentropicli panli Ia starea D - corespunzlitoare
unui regim subsonic; procesele complexe care au loc in unda de ~oc sunt prezentate in
literatura de specialitate [30].
5.3.5.3. Curger ea cu freca re p r in aju taj e geometrice
Analiza proceselor rare au loc in ajutajele geometrice s-a efectuat In ipoteza
curgerii in absen1a freclrii deci a unei transformliri izentropice.
in procesele reate, curgerea estc insotitli de frecare atilt intre straturile de gaz, cat
~i

intre gaz ~i peretii ajutajului; se admite eli lucrul mecanic de frecare se transformli
integral in clildurli care este preluatli integral de gazul anat in curgere. in aceste conditii
procesul de curgere rlimane adiabatic, dar ireversibil, deci conform principiului al
doilea altermodinamicii va avea loco cre~tere a entropiei gazului.

9S

in fig. 5.20 este prezentatl! destinderea ireversibilli, (cu frecare), alllturat de cea
reversibilli a unui gaz perfect intr-un ajutaj de Ia starea franatll (p', 7") panllla presiunea
T
(h )

'2s As ir

z;r

PiJ.S.20- Oe:slindtrc:a rc:ll unui &U.. in

d11grama T-J

mediului exterior (p,). Am notal cu indicele .,2," starea atinsli de gaz in destinderea
izentropicll ~i cu indice .,2;,'' starca atinsli de gaz prin destinderea realll, ireversibilli.
Aplicfmd ecuatia cnergiei procesclor 1---. 2, ~i t ---. 2;, pentru un gaz care se destinde
intr-un ajutaj obtinem:
deci
dh ' =0 sau h ' =ct.
Explicitand entalpia franatll conform relatiei (5.84):
h

(5.93)

. = I~+ w.,' =h,+-=L=Ir.,+

w.
w.,

rezultll viteza teoreticl! ~i real A Ia

ie~irea

(5.94):

din ajutaj:

w,, ~2(h,' -h.,.)= ./2M,

(5.95)

w,. = ~2("' - h,) = .Ju.h

(5.96)

in care t:.h, ~i t:.h sunt diferentele (cl!derile) de entalpie inregistrate in cele douli
transformllri. Deoarece conform figurii (5.20) h2 > h,, rczultll ell W2 < w,,, deci existenta
frecllrii determinli mic~orarea vitezei gazului Ia ie~irea din ajutaj.
perfecte dh=cpd T deci obtinem:

ln

cazul gazelor

=.j2c,I!.T,

(5.97)

w,_ = .j2c,t!.T.

(5.98)

w,,

Deoarece procesele de curgere cu frecare presupun un model de studiu mull mai

comp lex, in teoria ajutajelor, referitor Ia viteza teoreticll ~i cea realli s-a introdus
coeficientul de vitezli:

w,.

q> ; - ;cpS I

(5.99)

w,

Valorile lui cp depind de tipul ajutajului; astfel pentru ajutajele convergeme

cp=0,95 ... 0,99 iar pentru cele convergent-<livergente cp=0,92 ...0,95. Pentru cele din
urmll valorile mici ale lui cp sunt datorate lungimii mai mari a ajutaj ului ~i
desprinderilor ce pot apare in zona divergentll.
Considerand energia cineticll a gazului in secJiunea de te~tre ca efect uti! a!
proceselor din ajutaj, se introduce no1iunea de randamcnt al ajutajului:
T)....

~= (w,)! =[(w,).r s cp'

(e,),

Tin1ind coni ell (e,). =

(e.),

(w~)! = h -(lt,),

(w,);

(5.100)

(w,),

iar

=(~)! = h'- (Ia,),, expresia randamentului devine:

T)

= 6Jrw

(5.101)

.. Mr

Pentru gaze perfecte, re latia (5 .10 I) devine:

aT,. r - r,"

11.. = -=
aT, T' -

(5.102)

r,,

Pierderea de energie cineticii in ajutaj datoritii freciirii este:

("')' (w)' (w)'
ae.=(e.),-(ec)tr _,_,
=~=~(l-cp 1 }
2
2
2

Dar:

Aec- (11,),,- (II,), = Cp(htr -

r,,)

(5.103)
(5.1 04)

Deci ACe este egalli cu cllldura prim.itli de gaz in procesul izobar 2,-+21r. adicli aria
A,,.,_, s,. ,s,,; ciildura rezultatli prin frecare gazodinamicll:

q1

'

Jrds = A,.,2.,,s,,,s,,

Diferenta dintre clildura rezultatll prin frecare ~i pierderea de energie cincticll va fi:
q,- &e, A,......,J. >0, cllldura ce se recupereazll in procesul de destindere sub
formA de encrgie cineticll. Preci zllm ell randamentu1 ajutajului mai poate fi scris
astfel:
ll.,=(e,),-ae,
(e.),

1- ae, < I
(e,),

~i

(5.105)

Cu ajutorul relatiei (5.1 02) se poate stabili expresia de calcul a tcmperaturii realc
in sectiunea de ie~ire a ajutajului:
(5.1 06)
T,_.. = T'- TJ,. (T- T,)
Folosind ecuatia (5.1 0 I)

~i

ecuatia transformllrii adiabate reversibile t-+ 2 rezultll:

91

(5.1 07)
re1atie in care~= p , , reprezintii gradul de destindere in ajutaj.
p
Prin aplicarea relatiei (5.9) a debitului in sect iunea de ie~ire a ajutajului obtinem:

m,= A,.w,,p,, [kg/s]

(5.1 08)

,;,,, =A,. w,.p,. [kg/s]

(5.109)

Prin impiirtirea acestor relatii obtinem:

~ =~~%.=~q> jl
m~

A,;,

PJ,

W:

A,,

(5.110)

Produsul celor doi coeficienti din re1atia (5.110) reprezintli coeficientul de debit a1
ajutajului (a):
(5. 111)
Deci obtinem:

n..

A,,

(5. 112)

- .-= - a
m,
A,,

Relatia (5.112) este utilizatii in ambele tipuri de probleme privind ajutajele:

a) in cazul proiectlirii unui ajutaj, trebuie tinut coni eli dacii ,;,, ,;,. , rezultii
Alo. = A,, I a deci A,. > A,,, ; deci dad! tinem cont de frecarea gazodinamicll sectiunea de
ie~ire

a ajutajului va fi mai mare decal in cazul teoretic.

b)

in cazul unui ajutaj existent: A21, = A2, deci rezultli ,;,. =am,; deci existenta

freclirii ruminueazii debitul de gaz destins in ajutaj fatli de cazul teoretic.

5.4. C urgerea Ia diferente mlcl de presiune

Ecuatia lui Bernoulli (5.24) pentru douli sectiuni de calcul amplasate transversal
pe o conductii 1-1 ~i 2- 2 are forma:
(5.113)
Pentru gaze, variatia de inliltime fatl de sol adicli ,,z" se poate neglija; pentru o
diferentl micli de presiune, valoarea densitiitii gazului se modificli putin deci putem
aproxima eli p 1 P2; ca urmare relatia (5.113) devine:

Pl-P2~

.V. -Hl.
I

'

2
Dacli sectiunea de calcul 1-1 are o suprafatA mare atunci putem neglija valoarea
lui w 1 ~i rezultli:
98

,,( - 2(p, - p,)

'

In cazul unui rezervor ce contine un gaz cu o presiune static a PI aproximativ egala

cu presiunea mediului exterior (po), vom putea determina viteza de curgere a gazului
printr-un orificiu (o fisura) a recipientului cu relatia aproximativa:
w

'

=t(p,-p.) =tllp
p

[m/s]

(5.114)

relatie in care Ap reprezinta diferenta de presiune staticll intre presiunea din rezervor ~i
presiunea mediului exterior.
in acest caz, valoarea densitlitii gazului sc determinli din ecuatia termica de stare:
pv=RT;

v=~;p= :r[kg/m3]

relatie !n care p este presiunea statica a gazului din rezervor notatli anterior cu
p 1[N/m 2]. Relatia (5.114) este aproximativli deoarece nu s-a luat in calcu l influenta
frecarii gazodinamice; viteza reala de curgere a gazului din rezervor (w2,ir) va fi mai
micli decal cea teoreticli (w2,s)
in care <peste coeficientul de vitezli, precizat in relatia (5.99).

5.5. Elemente de teoria stratului limita dinamic

5.5.1. Notiuni introductive
Sa considerlim o suprafata p lanli sau curbli, solidi!, impermeabila, de-a lungul
careia curge un fluid vfiscos; curgerea are Joe !n regim laminar.
Experimental s-a constatat eli influenta viscozitatii fluidului se manifestli putemic
intr-un strat subtire de fluid din imediata apropiere a suprafetei; viteza particulelor de
fluid pe suprafatli este nula, dar pe o distantli foarte micli de Ia ea, valoarea vitezei
cre$te rapid apropiindu-se de aceea a curgerii potentiate.
Pentru aceasta zonli din apropierea suprafetei solide L. Prandtl a introdus
denumirea de strat limitli, zonl! in care efectul viscozitlitii este preponderent Ia valori
mari ale numlirului Reynolds.
fn acest strat cre$1erea vitezei tangentiale este rapida ceea ce determinll valori
ridicate ale gradientului acesteia dupa normala Ia suprafatll; ca urmare $i tensiunile
tangentiale ating valori mari In stratul limitli.
fn afara acestui strat (in exteriorul lui) derivata normalll. a vitezei are valoare
redusli, $i ca urmare tensiunile tangentiale pot fi neglijate. Tinlind coot de aceste
aspecte este posibil ca curgerea fluidului real sa se separe in doull. zone [34), [42).
I. 0 zona foarte subtire in apropierea suprafetelor sol ide in care curgerea se
studiaza cu ajutorul teoriei stratului limitll..

99

2. Un domeniu at curgerii libere, in care ponderea foflelor de frecare este redusii

pentru studiul curgerii se utilizeazll teoria potcntialului.
Grosimea stratului limitl! (li) este variabill!

~i cre~te

~i

pe mlisura ce particulele de

nuid se deplaseaza de-a lungul suprafetei corpului; aceastl grosime depinde de numArul
Reynolds. Definirea acestei grosimi este arbitrarl! deoarece trecerea de Ia viteza din
stratul limita Ia aceea din curgerea exterioarll se face in realitate asimptotic;

totu~i

conventional se define$1C grosimea stratului limitli ca distanta de Ia suprafata corpului

pentru care viteza nuidului difcr!i cu I% fatii de cea a curgerii exterioare. Deci in acest
strat limitli numit

~i

strat limitli dinamic foJ1ele de vascozitate au

aceea~i

pondere ca $i

celelalte fofle care actioneazli asupra particulelor de nuid. in cazul ciind in curgerea
respectivli for(ele de inertie sunt mai mari decat fortele de vascozitate, deci numl!rul Re
este mare, grosimea stratului limitli dioamic este micl $i iovers; curgerea in stratul
limitll poate avea loc in rcgim laminar sau turbulent. Precizlim eli in loc de strat limitli
dinamic vom folosi termenul de strat limitli cu observa(ia eli el nu trebuie confundat cu
stratullimitli termic. Grosimile ector douli straturi sunt diferite (fig. 5.21).
in cazul curgerii bidimensionale de-a lungul unei suprafete curbilinii
caracteristicilc stratului limitl! se raporteazli Ia un sistem de axe in care abscisa ,,x" se
mAsoarli de-a lungul conturului de Ia un punct oarecare 0 luat ca origine a axelor de
coordonate; ordonata ,,y" se ia pe norma Ia Ia suprafata corpului in punctul considerat.
Caracteristicile geometrice ale stratului limitli contribuie Ia precizarea dorneniului
sliu de existenlll precum $i Ia definirea structurii sale interne. Din acest punet de vedere
se dcfinesc urmlitorii parametri geometrici:
1

To (Xl

0
Fag. 5.21 - Schema C\IT&tm in stratul hrruiJ

- frontiera IiberA a stratului limit!i dinamic sau termic

- frontiera solidli a stratului limitli care este chiar suprafata corpului pe care are
loc curgerea;
- grosimca stratului limitli dinamic (li), variabilli de-a lungul stratului limitli,
define~te distanta pe normala Ia suprafatii dintre frontiera liberli $i suprafata solidll.
100

Mlrimea a are un caracter conventional deoarece din punct de vedere fizic nu existli o
frontierl! nctli intre stratullimitli ~i curgerea exterioarli.
- grosimea stratulu i limitli termic ar
- grosimea stratului limitli laminar care delimiteazA In mod conventional curgerea
laminarli din imediata apropiere a peretelui fatli de restul stratului limitli turbulent
denumit nucleu turbulent.
in studiul stratului limitll se utilizeazll trei grosimi conventionale:

a - grosimea de deplasare
s - grosimea pierderii de impuls
s'" - grosimea pierderii de energie cineticll
Mlirimea

a'

aratli deplasarea liniei de curent in directia normaiA Ia suprafata

corpului de-a lungul clruia are loc curgerea. (fig.5.22). Altfel fonnuJat

ne aratll

distanta cu care au fost deplasate clitre exterior, liniile de curent ale curgerii exterioare,
y
ll"'lt dt

curtnt

-- -

. . .lid _ _..,

~rot

F11. 5.22- Gros~n>ea de dcptasare (6)

datoritll formlirii stratului limitl!;din fig.5.22 se observll eli granita stratului limitli nu
este o linie de curent; linia de curent poate intersecta aceastli granitli.
- Pentru a stabili relatia de calcul a grosimii de deplasare vom considers doua
cazuri ale curgerii:
a)

in

absenta freclirii, In unitatea de timp prin o sectiune de arie dA(dA I dy)

vom avea un debit:

dnr=p,w, dA p~w61dy
b) in acela~i timp prin sectiunea dA, in stratullimitll vom avea un debit:
dm

= p,w,dA ~ p,w,ldy

Difercnta dintre aceste douli debitc este:

101

~fp6 w6 dy -

-fp,w,dy

pw )dy =
pwx 1- :::.L...L
1

~~

= p, w, ,(I -

~\

p,w,)dy+p, w, ,(1- P, w,)dy

J\

P6 W1

p, w,

Ultima integrala este mica in raport cu prima, deci este suficient sA se integreze
numai in limitele grosimii fizice a stratului limiHI. Deci diferenta de debit o vom egala
astfcl:

(5. 115)
relatie din care rezulta:

s = ',(I - p,w,)dy

!\

p1 w,

tn cazul fluidelor incompresibile Px P&. sau pentru fluide compresib il e dacA

aproximiim cA p,a p 5 atunci obJinem:
&' = ,(1 -~)dy

J\ w.

(5.116)

Deci relatia (5.116) care ne define$1C pe s, ne justificii ~i faptul ell s ne aratii

reducerea debitului de fluid in stratul limitll prin o sectiune normalli Ia perete; aceastA
reducere este determinatll de eliminarea clltre exterior a fluidului din stratul limitA ~i de
aceea 5 se nume~te grosime de dislocare.
Deci putem spune conform egalitliJ ii (5. 11 5) ell s este acea grosime a stratului de
fluid care deplaseazll cu viteza w6 un debit egal cu eel ,pierdut" datoritll existentei
stratului limitll. Sau altfel spus prin aria s l trece diferenta de debit cu viteza W& ~i
densitatea p6 Dupll unii autori s se define~te in general astfel:

s = "1(~ -~~-~y

w.r

in care limita y = co corespunde teoriei asimptotice a stratului limitll iar y = S teoriei

grosimii finite a stratului limiUI. lnainte de a stabili expresia de calcul a grosimii
pierderii de impuls trebuie precizat ell ea a fost introdusli pentru a sugera ell impulsul
particulelor de fluid din stratul limitll se mic~oreazll in comparatie cu impulsul
particulelor din curgerea exterioarll. Gros imca picrderii de impuls (I>..) este egalll cu
acea grosime a unui strat de fluid care dcplaseaza cu viteza W& o cantitate de mi~care
cga lll cu impulsul fortelor de frecare d in stratul limitll. Aceastll cantitate de mi~care
,pierdutll" d(mw) = Fd't in stratullimitll este data de diferenta:

(jp,w,dy) w, -(jp,w,dy) w, = jp,w,w,(l- ~)dy

Diferenta o egalllm astfel:

102

rclatie din care rezulta:

Pentru fluide incompresibile p,=p6, sau pentru cele compresibile aproximlind eli
p,o:p6 obtinem:
(5. 117)
relatie care ne precizeaza grosimea pierderii de impuls. Grosimea pierderii de energie
cineticli se poate stab iii similar, ea fiind precizata de relatia:

o- = jw,
(1- '~)dy
w,
.;.

(5.118}

intre grosimile eonventionale ~i grosimea fiziea a stratului limitli se pot

stabili diferite relatii in funefi e de forma distributiei de viteze adoptatli in
stratu l limitli; astfel in ipoteza unei distributii liniare a viteze lor de Ia valoarca
zero pe perete Ia valoarea ws a eurgerii exterioare:
din rclatiile ( 5 .I 16), ( 5. I I 7)

~i

~ = ~ , prin
w&

integrare

( 5. 118) rezu Itli:

(5.119)

li' = ..!.li. 8"=..!.8 8-=..!.8

2 '
6 ,
4

Din relatia (5.119} rezultli eli eunoseand o grosime eonventionalli se poate ealcula
(pentru o anumitli distributie de viteze In stratul limita) grosimea fizieli a stratului
limitli, fapt ee va fi relevat in paragraful 5.5.3.
Pentru eazuri simple existli relatii de ealeul pentru rezu ltiind imediat grosimile
eonventionale. Astfel pentru placa plana, netedli, Ia curgerea unui fluid ineompresibil,
in regim turbul ent legea de variatie a grosimii in funetie de dist.anta x de Ia bordul de
alae al pllieii este datli de relatia:

0
x

in care:

IV

0,37
VRe ~

Re,=~

L - lungimea pllicii [m]

w., - viteza fluidului in amonte de placli [m/s]
v - viscozitatea cinematicli a fluidului [m2/s]
10}

(5.120)

Detenninarea grosimii fizice

~i

a grosimilor conventionale a stratului limitll este

necesarli pentru calculul pierderilor prin frecare In stratu l limitll, pentru determinarea
rezistentei Ia lnaintare a corpurilor.
Problema detenninllrii parametrilor curgerii pentru stratullimitil laminar sau turbulent
incompresibil este relativ simp Ill; problema devine sensibil mai complicatllln cazul stratului
limitli compresibil deoarece trebuie sa se ia In calcul fluctuatiile de vitezll, adicil:
w = W+w'

In care:

IV IV' -

viteza instantanee; IV - viteza medie;

viteza de fluctuatie
5.5.2. Metod e pentru calculul stratulu i limitli

in teoria stratului limitll curgerea unui fluid vascos este caracteri zatll de ecuatii de
mi~care

diferite in functie de zona de curgere studiatll; astfel deosebim zonele:

I) Cea din exteriorul stratului Jimitll unde avem curgerea unui fluid ideal
caracterizatli de ecuatiile de mi~care ale lui Euler.
2} Cea din stratul limitll unde avem curgerea unut fluid viiscos care este
caracterizatli de:
- Ecuatii le Navier-Stokes, pentru regim de curgere laminar;
- Ec uatiile lui Reynolds pentru regim de curgere turbulent.
Pentru studiul curgerii fluidelor in stratul limitll se folosesc numeroase metode,
ele putand fi clasi ficate In doull mari categorii:
a) 0 primil categoric de metode ~i procedee care au Ia bazli ecuatia impulsului
elaborata de Th. Karman
Bazandu-se pe aceastll ecuatie K. Polhausen, L. G. Loitianski ~i alti cerecetlltori
au dezvoltat diferite metode pentru calculul stratului limitli. Caracteristic acestor
metode este faptul ell profilul vitezei In stratul limitll este caracterizat de un singur
parametru de formil ele numindu-se ~i metode uniparametrice. Ulterior K. Wieghardt a
stabilit pe Hingil ecuatia impulsu lui inca o ecuatie ~i anume ecuatia energiei pe care a
utilizat-o pentru a dezvolta un procedeu de calcul cu doi parametri.
Astfel In literaturll au apl\rut numeroase metode de calcul In care profilul vitezei
In stratul limitil. este caracterizat de doi parametri; aceste metode sunt cunoscute sub
numele de metode biparametrice.
Aceste metode nu necesitil calcule foarte complicate, sunt u~or de programat pe
calculator, precizia lor este satisfllciltoare.
b) A doua categoric de metode au Ia bazll ecuatiile Navier-Stokes; In ipoteza unei
curgeri plane, subsonice, cu gradient de presiune, aceste ecuatii scrise pentru stratul
limitll au forma:

104

c3w, +w ~
Ow
I dp
a'w
= ---+v~

w -

ar

' ay

Ow

.::..;c.L

ax

pdx

ay'

Ow
+ :......L = 0

ay

(5.121)

In care:
w,-componenta vitezei unci particule din stratullimitA, pe axa Ox;
w, -componenta vitezei unci particule din stratullimitli, pe axa Oy;
Axa Ox este orientatil in sensul curgerii, iar axa Oy esle normalll Ia suprafa1a de-a
lungul clircia are Joe curgerea.
De~i ccuatiile diferentiale (5.121) ale curgerii In stratu l limitli laminar sunt mull
mai simple decal ecuaJiile generale ale mi~clirii lluidelor vAscoase, integrarea lor este
destul de complicatli deoarece caracterul neliniar al acestor ecuatii este piistrat.
Pentru rezolvarea ecuatiilor (5.121) ccrcetlitori ca F. Blottncr, T. Cebeci, S.V.
Patan.kar, D. S. Spalding au folosit diferite metode ~i procedee; ideea principalll care stil
Ia baza acestor metode ~i procedee constli tn integrarea numericli a ecuaJiilor (5.12 1) cu
ajutorul metodei diferenJelor finite [12], (13), [27], [28], (35).
Ca urmare a aplic!\rii metodei diferenJelor finite Ia calculul stratului limitli, in
functie de schema de calcul aplicatll deosebim:
I. Metode de calcul ce utilizeazli schema de calcul explicitll.
2. Metode de calcul ce utilizeazll schema de calcul implicitli.
Ob!inerea soluJiei dupli fiecare pas de calcul in direcJia de curgcre devine mai
complicatli din punct de vedere matematic pentru metoda implicitA deciit pentru cea
explicitli; totu~i avantajele schemei implicite sunt superioare celei explicite ~i de accea
tn ultimul timp se pune accentul pe utilizarea schemelor implicite.
Prin integrarea numerica a ecuaJiilor (5.121) rezultll in final mlirimile
caracteristice ale stratului limitli (I'>, I>', s'', s'''> distributia de viteze ,i a tensiunilor
tangentiale In fiecare sectiune de calcul orientatll transversal pe stratul limitll;
dispuniind de datele de mai s us se pot dctermina:
- For1a de frecare lntre fluid ~i corp, deci ~i rezisten1a lui Ia ina in tare.
- Pierderile prin frecare in stratul limitli.
- Punctul de desprindere a straiUiui limitli etc.
Metodele pentru calculul stratului limitli laminar sau turbulent sunt prezentate pe
larg in [5], [6), (7).

5.6 Curgerea cu frecarc prin conducte ~i canale

La curgerea lluidelor prin conducte sau canale datoritli viscozitliJii lluidului apar
forte de frecare ce se opun deplasllrii Ouidului; pentru invingerea acestor forte se
consumli un lucru mecanic care se transforml! integral in clildurA de frecare, clildurli
care rlimine tn gazu I care curge. Deci asupra parametrilor de stare a unui gaz tn curgere
poate actiona atat cl!ldura schimbatl! cu mediul exterior cat ~i clildura provenitli din
frecarea gazodinamicli.
105

Pentru conducte cu lungime midi se poale neglija influenta clildurii de frecare

asupra parametrilor de stare ai gazului care curge.

5.6.1. Pierd erl de pres iuoe Ia curgerea prlo cooducte scu rte
Sli considerlim douli scctiuni de calcul 1- 1 ~i 2- 2, transversal printr-o conductli de
sec(iune constantli, dreaptli, prin care curge un fluid vbcos.
Ecuatia lui Bernoulli (5.26) scrisli pentru cclc douli sectiuni devine:
p ,If.'
p
w'
.!:.L+~+ gz, =-' +.::l.+ gz, +11 (JIIcg]
p, 2
p, 2
sau:
~~

~;

I,

2g

p,g

2g

P +..a.
P!8

' + z1 = .J::l... + ..:l. + z1 + ...L..

(5. 122)

vdp; l r tJ.p v ~ llp ; deci tJ.p = p. 11

p

Sir

sau: !... Ap, ceea ce se ponte obscrva ~i din figura 5.23 in figurli am notal cu z presiunea totalli
g

pg

a fluidului exprimalli in metri. Dacli aproximlim: z 1 e; z2, relatia (5.122) se scric:

0.

<>

........
,"'
)ON

-j"'

o.;.

- - -

.....

Fig. S. 23- Notatii de calcul pnvind plerderile de presiunc

p w~

p w'

(5.123)

A"
PI +=2 =pl + =
2 + '-'I'

in care

Ap=!L [N/m 2]
v

Aft = p

._.,

-pl +p,w
: _ p,W,

2
2

Aft + Aft

..,,

u.y~

relatie in care:
4/J, = p,- p,, reprezinHI pierderea de presiune staticli
llp, -

p,wj - p,w;, reprezintli pierderea de presiune dinamicli

2

Pcntru lichide p, = p2 = p , dcci relatia devine :

106

(5.124)

l!.p ~p,-p,+p

w'-.C
I
2

(5.125)

DaeA in plus eonducta are secfiune constantli ~i regimul de curgere este stationar rezultli
eli w 1=w2; in aces! caz obfinem:
/J.p

= p, -

p,

~ !Jp,

adicA pierderea de presiune este datA numai de pierderea de presiune staticli.

La curgerea fluidelor prin conducte drepte expresia lucrului mecanic de freeare este:
w'
1'>11 s A d dx
2

Dar anterior am arlitat eli:

6.p~pl1

rezu ltli:
I w'
!Jp = A- p-

(5.126)

Din relatia (5. 126) se obtine valoarea pierderilor pnn freeare pentru eonduete
drepte, numite ~i pierderi de presiune liniare (!Jp1)
I

/J.p1 = Ad

w'

pT (Paj

(5.127)

relatie in care s-a notat:

A. - eoeficient de frecare ce depinde de viscozitatea ~i de temperatura fluidului

1- lungimea portiunii drepte a conductei, [m]
d - diametrul conductei [m]

p - densitatca fluidului [kg/m1 ]

w - viteza medic a fluidului (m/s)
Deoarece /J.p = pl1 put em afirma eli dacli valoarea lui p nu se modi fieli sensibil in

lungu1 conductei relatia (5.127) se poate utiliza

~i

pentru caleulu1 pierderilor de

presiune in cazul curgerii gazelor.

Valoarea lui A. se poate afla in douli moduri:
I) Se alege din tabelul 5.3 valoarca rugozitlitii absolute (E) pentru eonducta
respeetivA ~i se calculeazil. raportul

!!..;
ulterior se determinli cifra Re; Re
a

wd.
v

Tabelul 5.3 - Valori medii ale rugozitAIH ab1olutc, &, in mm pc-ntru conducte
Alaml, tupru, alumlnlu,
matulal plartlt tru

Ottl - IriS
v!huit Brl cuslturl

Nou
lntrtbulntat
Nou
intrebuincat ruginit
Nou, bituminat

intrebuintat, U$Of ruginit plnlla U.fOT cojit

Va)oarea medic pentr\1 conducte de abur $1 de presiu.ne
Valoana medte pc:ntru conducte de

au

<>tel - sudat

Valoarea medic pentru conducte de lraospon

Conducte pentru aaz de fumal
Conducte pentrv gaz de cocs fl JIZ de 1lununat. ruginite
107

Plalla 0,001
PIDlla 0 OJ
O,QJ - 0,05
010 - 030
0,05 - 0,20
0,20 -0,50
o,2o - o. o
o.2o- o. o
0,50- 1,00
1,00- 2,00
1,00 - ),00

Valoarca medic pcntru conducte de. apa.

Conducce de aoli cu un marc 2rad de ru2inirc
Nou, bituminat
Nou flrA bitum
inrrebuintat, rugini[
int:rcbuintat, u~or ruginit p!nA Ia un grad mare de ruginire
Valoare medie pentru cooductede aoo si a0e reziduale

Font!

Din diagram a 1.. = f(Re) (34] rezulta valoarea lui A. tn

0,40 - 1,20
1,50 300
0,10 - 0,20
0,30-0,40
1,00 - 1,50
1,50 - 3,00
I 00 - 300

func~ie de Re ~i !!...

2) Valoarea lui A. se poate determina cu una din urmlitoarele relatii:

Pentru regim de curgere laminar: A.=

64

Re

Pentru regim de curgere turbulent valoarea lui A. este influentatli nu numai de cifra
Re ci

~i

de rugozitatea relativli s/d a suprafetei interioare a peretelui conductei.

lnfluen~a

mlirimilor Re

~i

&ld nu este

aceea~i

in totreg domeoiul curgerii

turbu lente. Din acest punct de vedere se deosebesc trei zone:

- Pentru rugozitliti absolute mici

~i

numere Re mici valoarea lui A. depinde numai

de cifra Re; aceasta este zona hidraul ic oetedli peotru care este valabiHi relatia:

__k = 2lg(ReJi} -0,8

(5.128)

- Urmeazli o zonli de tranzitie In care coeficientul A. este influentat atat de Re dlt

~i

de &ld; valoarea lui A. se calculeazli din relatia:

_ I_ = _21 [ 2,51 + s l d ]
Jr.
g ReJ'i: 3,72

(5.129)

- La depli~irea unei limite care este determioatli de numlirul Re ~i de diametrul

conductei coeficientul de frecare A. nu mai depinde decat de rugozitatea relativli &ld, deci
rlimane constant pentru un anumit tip de conducta ch iar dacli numarul Re

cre~te.

Aceasta

este zona rugoasa pentru care este valabilli relatia:

1
vA

r::- = 1,14 -

21g-

(5. 130)

La curgerea gazelor prin conducte ~i canale in afara portiunilor drepte exista ~i

modificliri de sectiune a conductei, rob inete, rami ficatii, coturi etc.
Toate aceste clemente denumite tn ansamblu rezistente locale provoacli pierderi
de presiune numite pierderi locale (APioc) care se determinli cu relatia:

w'
APioc=l;p- [Pa]
2
in care: I; - coeficient de pierderi locale
p - densi tatea fluidului
108

(5. 131)

w - viteza medie a fluidului

ln functie de natura rezisten)ei locale in tabelul 5.4 sau in literatura de specialitate

se g4sesc valori pentru

~-

Pentru calculul pierderii totale de presiune (t.p) care apare Ia curgerea fluidelor prin
o conductl! ce prez intll por)iuni drepte ~i rezisten)e locale se pot aplica una din metodele:
Tahelul S.4 - Valori medii ale principalelor rczlstcnte
.
Curba Ia 90
R D~

R
R
R
R

D
2D
lD
4D

R SD

R 6D
R IOD

100

Neted

Cutat

Ondulat

O,SI
0 30
0,27
0,23
0 21
0,18
0 20

I .00
0.70
0.40
0 30

1,60
1,40
0,80
0 30

Comptnsaror fn forml de liri

Comoruotor In

form~

de U

Se-ament sudat

0,30
0 24

--

Turaat

1,20 - 2,20

---

--

Neted 0,7

Cutat 1,40

Neted 0 SO

Clltat 1,00

Roblatr ta ,etll

Dlamttrul aomJal mm

de trt<trt
I

l ocale(~)

Cu trecere liberl
lscun oblic\
T io normal (scaun dreotl

2S

so

80

100

ISO

200

300

1,7

1,00

0,80

0,70

0,60

0,60

2 70

2 00

I 40

I 00

I ) Se calculeazl! separat pierderea de presiune liniaril,

~i

locaHI ~i ulterior se adunll.:

(5.132)

2) Se calculeaza: pierderea totalll. de presiunc cu ajutorul lungimii cchivalente (/..)

a conductei.

w'( ,., d))..

w)
2

I w' I
~, ( p..:.:.L : ').. .!:..
n - 1+ I~, Ap = A-P-~

d 2 ,.,

d2

(5.133)

(5.134)

ln

cazul curgerii fluidelor prin conducte lungi trebuie luatll. in considerare ~i

cllldura ce apare prin frecare:

w'

'Oqr ='Oir =')..2ddx

fn acest caz ecuatia lui Bernoulli se scrie astfel:

109

(5.135)

dp+ d
("")
w' d.\- 0
- + d(g:) + A.p
2
2d

(5.1362)

rela\ie ce reprezintli ecua\ia curgerii cu frecare a fluidelor tn conducte lungi. Valoarea

cAidurii de frecare (&it) poate influenta in mod sensibil regimul de curgere al fluidului
prin conducte lungi avl\nd sectiunea de curgere constantl!.
5.6.2. C urgerea adiab atA cu frecare p rln condu cte lung!
Sli considerllm o conductl! de sectiune constantl! prin care curge un gaz perfect in
regim permanent, fl!rl! schimb de cl!ldurli ~i lucru mecanic cu mediul exterior. ln aeest
caz ccuatia primului principiu al termodinamicii, pentru sisteme deschise se scrie:
dp =-w' dw -~/
p
IV
I

(5.137)

Vom inlocui ml!rimea dp cu ajutorul ecuatiei de continuitate (pw ct.) ~i a ecuatiei de

p

stare (p = pRT) care prin diferentiere se scriu astfel:

dp =- dw
p
w

(5. 138)

dp=R(pdT+Tdp)
dp

=RdT+ RTdp

dp = RdT- RTdw
p
w

(5.139)

lntroducand (5.139) in (5.137) obtinem:

-w'dw -~ = RdT-RTdw
w
I
W
dw

dw

RdT + w'-- RT- + 611 aO

w
w

dar a = JkRT 'i obtinem:

RdT

+(w'- ~) d:

~11 = 0

(5.140)

in relatia (5.140) vom inlocui mllrimea RdT, apelllnd Ia temperatura frinatli:

w'
2c,

T' = T + -

II 0

Pentru douA sectiuni de calcul 1-1 ~i 2 - 2 amplasate transversal pe conducta prin

care curge gazu I avern:

r, = r, = c1., deci:

w' dw
d T =dT+-- 0

2c, w

w' dw
RdT =- R- c, w

sau:
R w' dw
RdT =-c.---c. c, w

- =k - I

Dar

c.,

. c
~~ ....L = k
c"

(5.141)
lntroduclnd (5.141) in (5.140) obtinem:
_k-lw2 dw +(w-a')dw +()I =O
k
w
k w
I

inmu ltind relatia (5. 142) cu

(5.142)

!,
obtinem:
a

2 dw
2
dw
k
-(k- I)M -+(kM - 1)- = --fJ/
w
w
a1 1

de unde:
(5.143)
Relatia (5. 143) ne aratA modul de variatie a! vitczei de curgere a gazu lui in functie
de fl/1 ~i cifra M.
Valoarea fl/1 va fi intotdeauna pozitivA ~i cre~tc oda!A cu cre~terea distantei de
transport a gazului.
in functie de valoarea cifrei Mach calculatA pentru gazul ce curge prin conduclA
avem douA situatii:
a) Pentru un regim de curgere subsonic (M < I) partea dreaptli a relatiei (5.143)
dev ine pozitivli deci dw >0; ca urmare pentru un regim subsonic, lucrul mecanic de
w

frecare determinA o cre~tcre a vitezei de curgere a gazului.

Ill

b) Penlru un regim de curgere supersonic (M> I) partea dreaptll a relatiei (5.143)

devine negativa deci dw <0; deci In acest regim supersonic lucrul mecanic de frecare
w

determina o mic~orare a vitezei de curgere a gazului.

Deci pentru un gaz ce curge cu vitezll subsonicll lucrul meeanic de frecare va
determina accelerarea lui pfinll Ia M = I; dacl! gazul curge cu vitezll supersonicll, lucrul
mecanic de frecare va determina decelerarea lui pllnll cand se atinge M = I. Cand s-a
atins M = I, curgerea subsonicll nu mai poate fi acceleratll, iar cea supersonicll nu mai
poate fi deceleratll, ea continullnd cu M = I; aceastll situatie limit a num itll ,criza
curgerii" cu frecare apare ~i se mentine numai dacll sunt respectate ipotezele fllcute Ia
inceputu l acestui paragraf.

BIBLIOGRAFIE
I. BAran N., Brusalis T. - Termotehnicd, Tipografia Universitltii Politehnice din Bucure$ti, 1983.
2. BAran N.- Termotehnicd .fi mafini termice, Culegere de probleme, Editura MATRJXROM, Buc:ure$ti, l996.
3. Bt\.ran N. - Termoteltnic4 $i mQ.~ini tent~ice, Culegere de probleme Edi1ia a 11-a, Editura MATRIXROM,
Bucure~ti, 1998.
4. Biintn N., Marinescu M. $i col. - Termogazodinamicd 1i transfer de cdldurd, indrumar de laborator, Tipografia
UniversitAtii Politehnice din Bucure$ti, l 996.
5. BAran N.- lnfluen(a parametrilor funcfionall asuprtJ transform6rilor energetice din ma#nile rotative. Tez.l de
doc:torat (rczumat), Tipografia Universitlltii Politehnic:e din Buc:ure~ti, 1979.
6. BAran N., Oimitriu S. $i col. - Tratat de termotehnlcd vol. IX. Utilizareo calculatoarelor in rezolvarea
problernclor de termoteh11ic6. tehnic6. T ipografia Universitlltii Politchnicc: din Bucure$ti. 1976.
7. Bliran N., lsvoranu 0 .- Utilizarea metodelor numerice Ia calculul strtJtului limit6. Luc:rtrile Conferintei
Nationale de Termotehnicl, Ed. A llla, 28-29 mai 1993, Bucure~ti.
8. BAran N. - Ce.r cetdri privind desprinderea strntului limitd. Luc:ririlc Conferintei Nationale de Termotcbnid.
Ed. A ll la, 28- 29 mai 1993, Bucure~ti .
9. BAran N. - /nfluen{a parametrilor funcJionali asupra interacJiunil dlntre un Jt tuia/..simetric fi o plac4
plan6. Lucrlrilc Confcrintei Na,iona1e de Termotehnic:i, Ed. a Ill-a, 23- 29 mai 1993. Bucureiti.
10. B!lran Gh., BAran N.- Metoda aproximath6 de ca/cul pentru determinarea valorilor caracteristice ale stratului
limitd. LucrAri1e Conferintci Nationalc de Tennotehniel., Ed. a llla, 23-24 mai 1997, Bueure~ti.
11. Bahvalov N.- Cisleni.~ m~todi. izdatelstvo Nauxa Moskva, 1972.
12. Blonncr F.- Finite Difler~nce MeJhods of the Boundary-Layer Equalions AIAA Journal No.2 Fcbruarie 1970.
13. Ccbc:c:i T., Smith A. - Calculation of Compresibile Turbulent Boundary Layers AIAA Journal vol. 8, nr. I I/
1970.
14. Cararoli B., Cons1an1incseu N. V. - Dlnamica flrlidelor~ Editura At-a demiei, Bucure$ti 1984.
I 5. Carafoli E. , Orovc:anu T.- Mec01rica fluidtlor vol. II Editura Ac:ademiei Bucure-$ti 1955 .
16. Collatz L. - The numerical treatment of difTerenllal equations, Springer-Verlag Berlin, Heidellbcrg, New
York 1966.
17. Crocco 1.,. - Transformation of the Compressible Turbulent Boundary Layer With Heat Exchange AlA A
Journal vol. I, nr. 12/ 1963.
18. Ol\nescu A ., Popa B. ~. a.- Termotehicd. # ma.f/nltermice, Editura Didaetid fi Pedagogiea. Bucurc$li, 1985.
19. Oc:ici B.M . - Tehnlceskoia gazodinamika Gosenergoizdat, Moskva, 1961.
20. Eckert R.G. - Heal and mass trtmsfer, Me:. Graw-Hill Book Company Inc. New York 1963.
2 1. Fediaevskii K. Ghinevski A., Kolesnicov B. - Rasset turbulentnogo pagranlclnogo sloia nejimaemai jldkas/1
izdotelstvo Sudostroe11ie, Leningrad 1973.
22. Gogunov K.S., Rcabenki V. - Scheme de calcul cu diferenfeflnlte, Editura Tehnici Bucuretti. 1977.
23. Grecu Titus- Turbine .Ji turbocompresoarc, vol J, Editura Didacticll $i PedagogicA, Buc:ure~li 1967.
24. James E., John A., - Gas Dynamics. University of Maryland, Boston, 1985.
2S. Jukovsld i I.M. - Rascet obtekania re.1etok profllei Jurboma$1n , Ma~ghiz, Moskva, 1960.
26. Kamarovici L., Krilov V. - Me-tode de aproxima(ie ale anallzei superioare. vol. I, Editura Acadcmici
Bucurc~ti, 1956.

112

27. Keller H., Ccveci T. - Acc-urate Numerical Methode for Boundary-Layer Flow AIAA, Journal septembr1e 1972.
28 Krause E.- Numerical SolutiOn of tire Bountlary-La)er Equations AIAA Journal nr. 7, aulie 967
29 Kulatc1adze S . Lconuev A
Ttplomassobmen i tum/' d turbulentnom progranic1am sloe. lldatclstvo
Energb1a Moslva 1972
lO Lcltaanslu LG. - MtllalltlQ JdNII I ga:a, Editura Nauka Mosk"a 1976
ll Markov N. - Teoria 1 rQSC~I turbinilt stuptnti Manhiz Lcnmarad 1963.
l2 M1chel Roger - Metltotlc practlqut de prevision dn coucht.t IIMIIt.t turbulents b1 t1 trtdtmttUione, La
Recherche Aerospottalc nr. l/1972.
33. Myskis D.A. - Introductory MOihematlcsfor Engineers. Ltcturt.!lnlliglrtr MQihematics, Mir Publishers, Moscow.
34. Marinescu M., Baran N., Radccnco Vs. $i col. - Term<,tllnamicd tchnictJ, Tcorie Ji aphc:a111, vol. I, II, Ill,
Ed11ura MATR1XROM, Oucurofli, 1998.
35. Patank.ar S. V., Spalding ll. D. - A finite difference proudurtfor so/v;ng tire equations oftht two-dimensional
Boundary-I.Ayu, lnlemational Journal Heat and Mass ra.nsfer, nr. 10/1967.
36 Pm\Sntt V. Bl.ran N - M4r~mea pncuiei d~ determ,tarta a dlstrlb11(itl vitn~.l.or ;, rtfttltiO de pallt a
turbmei prm mrtodo toftalu/111, Studia ~i Cercelln de Encraetad ft Electrotehn1el, Eduura Acadcmtct,
Tom 23 nr. 4, Bucur<fll 1973.
l7 P1nuncr V., Blran N.
/nfluniQ bordului de fwg6 a/ palate/or asupra distnbuflel pres,uttllor i.11 rr(ea,
Comunicare Ia Sestunea Stim,ific~ a IMFCA 2.4- 25 IBnuane 1974
38. Pim.sner V., Baran N.- Soo,tOftnie meJdu constructlvnim rttenlem vilrodnol kromki I f'aspr~dltnle 1corostei,
Comunicare Ia ,,Con rcrence on steam turbines of great output" 24-27. lX.I974.
39. Pimsncr V., Bilran N. - Corelafia dinlre ~olufia constrrJctlvd a palttei confuzoort $1 plertlullt de capdt,
Comunlacre Ia Scsiunca $tiin1ificA a J.PB 16- 17 Noicmbrie 1974.
40. Ptmsner V., Bllran N. - Influence de Ia forme du bard de fulte sur Ia dislribution dts WltUSS sur Ia con lour
du profll de I 'aubt! dt turbine, Rt\'Ue Roumaine des Sciences Techniques, sene ElectrOI, ct Energ.
Ed11ura Acadcm1c1, Tom 20 nr. 1. Bucure$"1i 1975.
41 Rcynold.s A.J. - Cultgtrltllrbt~lrntr in turbin4 ;,. trhnk6, Ed mara Tehnu:l, Bucurcfli, 1982
42 Schhehltng H.- Gr~nudlclttt~ori~ Y~rlag G Braulf Karlsruhe 1965.
43 . Scrtan.k ~- Tvrbul~llfit proaro~tlcilfii sloa lzdalt.stvo En,tltla Moslva 1974.
44. Snumov V.- Cours de Matlttlfltollqwes sup~riewr~s Tome I, Ed1110n Mlf Moskov 1969
46. Stdlnescu D., Marinescu M fl col.- Tcrmotehnic6, Edatun 01d1c1iel ft Pedagog1d BucurC$11. 1983.
47. Sccf'lnescu D., Marines.cu M ti col.- Ttrmogazodinamlcd teltnicd, Edilura Tehnid. BucurCfll, 1986.
48. Vavra H.M. - Aero -Tit~rmodynamlcs and Flow in Turbomacltlne.t Jobs WiJey a Sons rnc . New York London
1960.
49. Zeldovitch I. Mysk:is A. Eltmtnts de matltematiques appllquftl Bdition Mir Moscov, 1970.

Ill

Partea a 11 - a
MA ~ I N I

T E RM ICE RO TAT I VE D E L UC RU C U
ROTOA R E PR OF I LATE

Ma~inile

sunt agregate utili zate penlru transformarea energiilor dintr-o forml! in

alta cu ajutorul unui organ mobil (piston, rotor profilat, paleta).
M~inile, dupll scopul unnl!rit, se impart in doull mari categorii:
I. Ma~ini de fortll (ma~ini motoare), care transfonna o anumitli formA de enegie
in energie mecamcll (motoare cu ardere intemll, turbine cu abur sau gaze etc.);
2. M~ini de lucru, care transforma energia mecanica in altl! forml! de energie
(compresoarc, vcntilatoare, pompe).
Ma~inile de fortll ~ i de lucru care su nt parcurse de fluide, dupll variatia
paramctrilor curgerii se c lasilicl! astfel:
a. Ma~ini hidraulice, care vehicu leazll sau su nt actionate de lichide, Ia care se
neglijeazl! fenomenele tennice;
b. M~ini termice, care vehiculeazli gaze sau vapori (sau sunt actionate de ele) Ia
care nu se neglijea:dl fenomenele term ice care apar.
Cele mai rlispiinditc sunt ma~in.ile termice care, dupa principiul de functionare, se
clasi tiel! astfel:
a. Maini cu piston in mi ~care rectilinic alternativl!;
b. Maini rotative (cu roloare proli late sau cu palete);
c. Ma~ini (motoare) cu reacJie
Dupa natura fluidului motor, ma~in.ile termice, se clasificii astfel:
a. M~ini cu abur (cu piston sau cu rotor) ;
b. M~ini cu gaz (motoare cu arderc intcml!, turbine cu gaze, motoare cu reacrie)
0 clasificare mai detaliatll a ma~inilor term icc rotative este datli in tabelul I.
Dupl scopul
ur mi:irlt

Ma,lnl
termite
rotative

Ma1ini de lucru

fn fuoc(le de solu(ia
construct ivA

Oupl par ametrll de lucru (a, b) fl

natura agcotulul termodloamlc (c, d)

Mat int cu ro10are prolilatc

a) Veotilatoare sunante comoresoare

Masini cu oalete

b) Venrilatoare. suflantc comoresoare

Ma,ini cu rotoare prolilate

c) Motoare cu ardeJe inteml, motoare cu

abur sau gaze motoare pneumatiu

Maf ini cu palete

d) Turbine cu abur, turbtne cu gaze,

motoare eoliene

Ma1ini de for(l

La mainile de lu cru cu rotoare profi lalc sau cu palete, principiul de functionare

este acela~i, ele diferind prin parametrii de lucru ; se deline~te raportul de comprimare
() ca raportul intre presiune de refulare (p,) ~i presiunea de aspiralie (p. ).
II'

In func1ic de E se deosebesc:
a. ventilatoare E < 1,1
b.suflante E = 1, 1-2,5
c. compresoare E > 2,5
0 problem!\ mai difici lll cons tll in realizarea unci
care sli poatll fi utilizatll ca
teoretic sli fie o

ma~inii

Un asemenea tip de

ma~inli

de lucru sau

ma~ini

termice rotative,

ma~inii

de foqli, adicli

reversibilii.

ma~inll

trebuie sll asigure:

transformarea momentului utiI, cu pierderi min imc, cfmd lucreazll ca mainll de

lucru;
utilizarea integralli a encrgiei termice a agentului termic pentru ac1ionarea
arborelui, clind lucreazii ca

ma~inii

de forti!.

In

anul 1996 autorul a finalizat cercetllrile privind realizarea unui nou tip de

ma~inll

termicll (N.T.M.T.) ob!inand un brevet de inven1ie cu titlul: Motor rotativ cu

abur. Ulterior s-au conccput diferite variante constructive pentru acest nou tip de
mqinli termicii rotativll care poate fi utilizata in doull moduri:
I. Ca ma$ina de lucru:

a. pompll pentru vebicularca fluidelor pure sau cu suspensii

b. ventilator pentru vehicularea gaze lor sau vaporilor
c. suflantll pentru eomprimarea gazelor sau vaporilor
d. compresor
e. pompli de vid
II. Ca ma$illil de forfii:

a)motor hidrostatic
b)motor pneumatic
c)motor cu abur sau gaze de ardcre
Solu)ia constructivli de Ia J.d prczcntatll in aceastli carte poate fi utilizatll ~i ca
debitmetru pentru flu ide, dozator pcntru diferite substan1e etc.

in

paragraful 6.2 se prezintll trei variante constructive ale unci ma~ini termicc

rotative de lucru care poate fi utilizatli ca ventilator, suflantli sau compresor; se

reliefeazll avantajele ~i dezavantajele fiecarei variaote din punct de vedere
constructiv

~i

functional.
liS

CAPITOLUL 6
VENTILATOARE CU ROTOARE PROFILATE
6.1. Nofiuni generate
Ma~inile

termice rotative de lucru care consumA energie mecanicil in scopul de a

realiza cre~terea energiei potentiale de presiune a gazelor sau vaporilor sunt

ventilatoarele, suflantele, compresoarele.
Una din mlirimile caracteristice ale acestor

ma~i ni

de lucru este raporllll de

comprimare (&) dcfinit prin raportul dintre presiunea de refulare (p,)

~i

presiunea Ia

aspira)ie (p.):

= p,

P.

(6. 1)

care pentru ventilatoare are valori mai mici decat I, 1.

Este posibil ca

acel~i

tip de

ma~inll

de lucru, In func)ie de parametrii de luc ru, sa

fie util izatA ca venti lator, sutlant!l sau comprcsor.

Ventilatoarele sunt ma~ini de lucru destinate vehicull!rii unui debit mare de gaze,
cu un raport de comprimarc red us. Deoarece diferen)a intre presiunea totall! Ia refulare
~i

aspira)ie este micll (max. 1500mmH20) in studiul func)ionllrii ventilatoarelor se

considerll ell densitatea gazului se men)ine aproximativ constantl! (p ct.).
Ventilatoarele sunt utilizate pentru vehicularea gazelor ~i vaporilor tn instala)ii de
ventilare

~i

cli matizarea aerului, de uscare

~i

transport pneumatic.

Clasificarca ventilatoarclor este precizatll prin STAS 7465- I 989 In care se

prezintll principalele criterii de clasificare.
Acest STAS se refera in general Ia ventilatoare cu palcte (vezi cap. 8).
Din num eroascle criteri i de clasificare prezentate tn aces! STAS pentru
ventilatoare cu rotoare profilatc se pot adapta doua criterii de clasificare ~i anume:
a) in func)ie de cre~terea totaHi de presiune (A.p,) realizatl intre aspira)ie ~i
refulare se deosebcsc:
a) ventilatoare de joasli presi une (tJ.p, < 1OOmmHzO)
b) ventilatoare de medie presiune (l!.p, = 100 + 300mmH20)
c)ventilatoare de lnaltli presiune (l>1 = 300 + I OOOmmHzO)
d)ventilatoare de foarte ina Ill! prcsiune (tJ.p, > I OOOmmHzO)
b) in func)ie de forma constructivil a rotorului se deosebesc douli categorii
prezentate in continuare:
116

a) ventilatoare cu un rotor secundar ~i unul principal (varianta I)

b)ventilatoare cu doull rotoare principalc (varianta IJ ~i IJI)

6.2. Solutii constructive ~ i pr iocipiu I de functionare pentru un nou tip

de ma ~ioa termica rota tiva de lucru
Se prez intll trci varian te constructive care pot fi utilizate ca ,.venti lator cu rotoare
profi late"; Ia fiecare variantll se prezi ntll avantajele ~i dezavantajele solu!iei
constructi ve, principiul de func!ionare.
Toate cele trei variante se pot realiza in mod practic, pentru construc!ia lor nu
sunt necesare materiale $i tehnologii speciale.
6.2.1 Ma$i nil termicil rotativli de lu cr u, va ria nta I

in aceastll variantll, ma~ina este prezilvutll cu un rotor principal ~i un rotor secundar.

Solu!ia constructivll a
in interiorul cllreia so
interiorul cllreia se

ma~i nii

rote~te

rotc~te

(fig. 6.1) cons Ill dintr-o carcasll ci li ndricll mare (I)

rotorul principal (2)

~i

rotoru l secundar (4) numit

~i

o carcasll ci lindricll micll (3) in

rotor urmaritor.

Cele doull rotoare sunt tangente, lungimea teoreticll a circumferin!ei lor fiind:
- pentru rotorul secundar: L = 21tr [m)
- pentru rotorul principal: L = 27tR [m]
Dacll R = 2r, atunci rotorul secundar se

rote~te

cu o vitezll tangen1ialll dublll.

Prin roti rea pistonulu i A (fig. 6. l.a) gazul este asp irat prin racordul (5),
transportal cu 90 (fig. 6.1. b)

~i

ulterior dupll incll o rotatie cu 90, este for!at de

pistonul (B) sll pllrbeascll carcasa cilindrica (fig. 6. 1.c) prin racordul (6).

itru-t

Fig. 6.1 - Principiul de func!ionare al rna~inii de lucru cu un rotor principal ~i

un rotor secundar
Comprimarea gazu lui are loc, cand pistonul (A) trece de racordul (6), prin
plltrunderea gazului deja cornprirnat, aflat in racordul (camera) de refulare. Ca urrnare
117

Ia acest tip de

ma~inll

avem o comprimare ,.elCternll", In care evident presaunea la

refulare (p,) va fi mai mare decat presiunea Ia aspira1ie (p.).

Cele doull rotoare (2) ~i (3) sunt tangente iar sincronizarea mi~cllrii de rotarie
poate fi asiguratli In douli mod uri:
- prin practicarea unor dinli pe suprafata lateral A a rotoarelor;
- prin douli roti din\ate amplasate i n elCtcriorul ma~inii de lucru filCate elite una pe
fiecare ar bore (7) $i (8) al fiecllrui rotor.
Dacli rotoru l (2) este echilibrat dioamic, pentru rotorul (4) problema nu este
rezolvatll datoritll golului (9) in care pl!trunde pistonul A (fig. 6.1.c).
La o rotarie complctll, volumul de gaz aspirat va fi dat de volumul cuprins lntre
rotorul principal ~i carcasll:

V=!lR;t-!lR;t=trl(R; - R:} [m3/rot]

(6.2)

in care:
I - lungi mea rotoru lui, dimeosi lme perpendicu larll pc planul figurii [m]
Rc- raza ioterioarll a carcasei [m]
R, - raza rotorului principal [m]
Debitul de gaz apirat va fi dat de relatia:

v. = n
.

V [m1/min]

(6.3)

II

V =-V [m /min]
n

(6.4)

60

in care n este turatia rotorului [rot/min). Dacli notl!m cu p 1 = p . presiunea In colectorul

de aspiratie ~i cu p 2 = p,. presiunea In colectorul de refulare, atunci puterea teoreticl! de
antrenare a m~inii va fi:

vDp [kW]

P= V.(p,- p,)= ;

6.2.2 Pute ri

~i

(6.5)

01

ra nda men te Ia vent ilatoare

Puterea teoreticll care este utilizatll pentru vehicularea debitului

V.

~i realizarea

cre$terii de presiune intre aspiratie ~i refulare ( t:.P) se mai nume$1C $i puterea utilli
(P.).
Datoritli faptului ell in interiorul ma$inii de lucru (interiorul ventilatorului) au toe
pierdcri gazodinamice ca:
- frecarea di ntre gaz

~i

- frecarea di ntre rotor

peretii carcasci;
~i

gaz;

118

curgerea in versa a gazul ui (prin jocul existent intre rotor

~i

carcasll de Ia spaJiul

cu presiune ridicatli clltre spaJ iul cu presiune sclizutli; apare ca necesar un aport
de put ere din exterior AP;.
Se introduce no1iunea de put ere intemll [STAS- 7465-89]:

P, =P,. +6P, [W)

(6.6)

P.
,, =-

(6.7)

Randamentul intern va fi:

P,

Puterca absorbita de ventilator Ia arborele motor, mai precis Ia cuplll va fi datll de

relalia:

P,. =P, +AP. (W]

(6.8)

in care AP. reprezintll puterca corespunzlltoare compensArii pierderilor mecanice

apllrute prin:
- frecarea intre piston ~i suprafa1a interioarll a carcasei;
- frecarea intre rotor ~i pere1ii carcasei;
- frecarea din lagllrele in care se rote~te arborele ma~inii.
Randamentul mecanic va fi:

(6.9)
Randamentul ventilatorului va fi dat de relalia:

(6.1 0)

sau:

(6.11)

Se noteazll:

17,.01 - randamentul efectiv a! rnotorului de antrenare

17, - randamentul transmisiei de Ia motorul de antrenare Ia ventilator
Randamentul total al agregatului (ventilator + motor de antrenare) va fi:
119

(6.12)

'7 = '7, . "~ . '7

puterea absorbit~ de motorul de antrenare:

P =

P.

P,

=P.-

(6.13)

1J, 1J,or

Evident: Pma > P. > P; > P. iar 11 < 1) , .

6.2.3

Ma~in a

termicli rotativa de lu cru (va rian ta II)

in aceasta variantli, ma~ina este prevl!zutll cu doull rotoare principale (identice)

Ia care pistoane le sunt amplasate llingli goluri (cavitatea in care intrll pistonul rotativ al
rotorului adiacent).Dacli In varianta 1 carcasele erau cilindrice (incomplete)
aici deosebim doul! cazuri:

~i

inegale

a. carcasele sunt cilindrice, egale dar incomplete pe circumferintli cu un unghi Ia

centru decca 90 (fig. 6.2);
b. carcasele sunt egale i perfect semicilindrice (fig. 6.3).
Prin deplasarea pistonului 4 (fig. 6.2.a) se creeazli o depresiune, gazul este aspirat
in carcasli i ulterior transportal spre refulare (fig. 6.2.b., c.). Clind vlirful pistonului (4)
plirlisqte suprafata interioarll a carcasei D (fig. 6.2.c) gazul aflat In racordul de refulare
pAtrunde In spatiul aflat lntre pistoanele (4) ~i (3) ~i comprimli gazul existent In acest
spatiu; ulterior pistonul (3) evacueazli fortat gazul aflat In carcasa cilindricli inferioarli
(D); evitand presiunea Ia aspiratie (p 1) va fi mai mica decal presiunea existentll in
camera de refulare (p 2).

--

-d:"
~

~
u..
~

Fig. 6.2 - P'rincipiul de functionare al uuui ventilator cu rotoare profilate: A - rotor superior;
B - rotor inferior; C - semicilindu superior; D - semicilindu inferior;
E, F - arbori ; 1, 2, 3, 4 - pistoane rotative; 1' , 2', 3', 4' - goJuri in care intrl pistoanele rotative

Aceastli solutie constructivli asigurll o etanare sporitli intre zona de aspiratie i

zona de refulare deoarece dacll o cantitate de gaz vrea sli treacli de Ia refulare Ia
120

aspiratie ea trebuie sa strllbatll (cu exceptia fig. b) doull strangulliri (2 jocuri) existente
intre varful pistoanelor (I) ~i (2) respectiv (3) ~i (4) ~i carcasll.

0 solutie mai simplll din punct de vedere constructiv este prezentatli in fig. 6.3.
Aici carcasele sunt semicilindrice iar pe parcursul unei rotatii cu 180
zona de aspiratie

~i

etan~area

intre

cea de refulare este asiguratli de o singurli strangul are (un singur

joe) de exemplu intre varful pistonului 1 ~i carcasa semic ilindricli (c) fig. 6.3. b
Principiul de functionare at N.T.M .T .R.L. din fig. 6.3 este similar celui din fig.
6.2; deosebirea dintre fig. 6.2 ~i 6.3 constll numai in forma carcaselor, care in fig. 6.3.
este mai simplu de realizat din punct de vedere tehnologic.

LU

a::

<
-'
::J

u.
LU

a::

Fig. 6.3 - Principiul de functionare al N.T.M.T.L. (varianta ll): A - rotor superior;

B - roror inferior; C - caress superiod. semiciliodric!~ D - carcasS inferiori semicilindricA;
E, F- arbori; 1, 2, 3, 4- pistoane rotative; 1', 2', 3', 4"- goluri to care intri. pistoanele rotative

Debitul de gaz vehiculat de

ma~inli

este functie de spatiul dintre rotor

~i

carcasll:
(6.14)

Debitul aspirat de

rna~ ina

de lucru va fi:
.

V,=V n [m /min]

in care n este turatia: v = -

(6.15)

60
(6.16)

121

Puterea teoreticli de antrenare a

ma~inii

de lucru va fi :

P- v.(p1 -

p,) (kW]

(6.17)

10'
in care (p2- p,) reprezintl!
6.2.4

cre~terea

Ma~inli

de presiune intre aspiratie

~i

refulare

termicii r otativll de lu cru (varianta III)

aceastii varianta ma~ina cuprinde douii rotoare principale (idenlice) Ia care

pisloanele sunl amplasale, fata de goluri, decalate cu 90. Similar ca In varianla II,
carcasele se pol realiza In doull moduri:
a. Carcase le s unt cilindrice (incomplete) fig. 6.4;
b. Carcasele sunt semicilindrice fig. 6.5.
in fig. 6.4 se observli cum gazul este aspirat intre pistoanele I ~i 3' (fig. 6.4.a),
transportal ciitre refulare (fig. 6.6.b.c.) ~i evacua1 din spa]iul de lucru al ma~inii (fig.
6.4.d)

in

Ca

~i

Ia variantele I

~i

II, asigurarea

mi~cllrii

sincrone a celor 2 rotoare se face prin

practicarea unor dinti pe suprafata lateralll a rotoarelor sau prin douli roti dinjate
amplasate in exleriorul

ma~inii

punct de vedere constructiv

o:

~i

pc arborii E

~i

F; ultima variantll cste mai simplli din

functional.

<l

bl

d)

Fig. 6.4- PrincipiUI de func]ionare al N.T.M.T.L. (varianta lll)

Din fig. 6.4 se observii ca in aceastll varianlli Ia fiecare rotor pistoanele sunt
decalale cu 180 (sunt simetrice) Ia fel
echilibrat dinamic, poate fi realizal mai

~i

u~or

golurile; in acest mod rolorul esle perfect

din punct de vedere Ichnologic.

Func]ionarea celor douli rotoare esle similarli cu cele din varianta II; pistonul (I)
aflat pe rotorul in ferior in

mi~carca

s-a de rola)ie creeazli o depresiune astfe l incat gazul

122

cu presiunea p 1 pAlrunde in carcasa cilindricli (fig. 6.4.a) ulterior gazul cuprins lntre
pistoanele (I)

in

~i

(2) (fig. 6.4.b) este transportal clitre refulare (fig. 6.4.c).

momentul cil.nd pistonul (I) pulise~te suprafata interioarli a carcasei (6.4.c)

gazul aflat in camera de refulare plitrunde in spa\iul dintre pistoanele (I)

~i

(2)

~i

comprimli gazul aflat In acest spatiu, Ia o presiunc Pl > PI; ulterior pistonul (2)
evacueazli foJ1al gazul aflat in carcasli inferioarli (A).

in

timpul rotatiei pistoanele I, 2 respectiv 3', 4' intrA in golurile 1', 2'
~i

respectiv 3, 4. Ca

in varianta II carcasa fiind cilindricli (dar incompletli pe

circumferintli cu cca 180) treccrea gazu lu i din partea de refularc ci!tre partea de
aspira)ie este limitatli de
pistoanelor 3', 4 '

~i

doull

strangull!ri

(de exemplu intre

vllrfurilc

carcasli fig. 6. 4.a).

0 solu)ie constructivli mult mai simplli, a variantei ill, este prezcntatli in fig. 6.5.
Rotoarele (A)

~i

(B) sunt identice iar carcasele (C) $i (D) sunt semicilindrice $i

identice.
Principiu l de functionare at acestui nou tip de ma~ i nli termicli rotativli de lucru
(N.T.M.T.R.L.) este asemlinlitor cu eel prezentat pentru solutia construct ivA din fig. 6.4.
in figura 6.5 sunt desenate rotoarele in pozifii succesive dupli rotirea lor cu un unghi Ia
centru ega! cu 90.

b.
c.
Fig. 6.5- Sch1)a ma~inii de lucru: A - rotor superior; B - rotor inferior; C - carcasl superiorl
semicllindrica; 0 carcasl! inferiorl! semicilindricl; E, F - arbori;
1, 2, 3', 4' - p1stoane rotative; 1', 2', 3, 4- goluri in care intrA pistoanele rotative
Q.

In cazu l In care carcasa este semicil indricli loire spatiu l de reful are $i
eel de aspiratie se aflli o sing urli poqiune de etan$arC: intre caput
pistonului (I) $i carcasa semicilindricli superioarl! (C) (fig. 6.5.b). Dupli
prezentarea variantelor I, Il, 111, cea mai simplli

~i

U$Or de realizat din punct de vedere

tehnologic este cea prezentatli in fig. 6.5; aceastli solu)ie constructivli va fi analizatli in
continuare ca ventilator $i compresor.
IH

6.3 Ventilatoare cu rotoare profilate

6.3.1 Calculul debi tului volumic de gaz aspirat de ventilator

in figura 6.6 se prezint~ o secti une

transversal~ (6.7.a) ~i o sectiune longitudinal~

(fig. 6.7.b) prin N.T.M.T.R.L. in varianta III. Ca c lemente geometrice mai importante
deosebim: R, - raza rotorului; Rc - raza

interioar~

a carcasei

semicilindric~;

z -

tnlHtimea pistonului rotativ; I- lungimea unui rotor, V,. - volumul de fluid cuprins intre
dou~

pistoane rotative.
Din figur~ se observ~ c~ rotile dintate (G) care asigura rotirea sincron~ a celor

dou~

rotoare sunt fixate pe arbori i E ~i Fin exteriorul

ma~inii.

Pentru a s tabi li relatia de ca lcul a debitului N.T.M.T.R.L ne vom referi Ia fig. 6.5
~i

6.6.

SECTIUNEA A-A

SECTlUNEA B- B
Ar

a
Fig. 6.6- Ventilator cu rotoare profilatc: BB- sectiune transversal3; A-A - sectiune longitudinalli, A
-rotor superior; B - roto r inferior; C- carcas~ superior-A semiciliodricl;

D- carcasi inferiorli semicilindrid; E, F - arbori; G- roti din]ate ciliodrice; H- capac peotru rulmeoti
1, 2 , 3'. 4' - pistoane rotative~ l ', 2', 3, 4 - goluri in care intrft pistoanele rotative

Fluidul aspirat (fig. 6.5) este transportal spre refulare ~i dup~ o rotire cu 90 a
ambelor rotoare ~i se ajunge in situatia din figura 6.5.b.
Dupa o rotire cu 180, fluidul aflat in volumul uti!
cuprins lntre pistoane va fi transportal c~tre refulare.

v. (fig. 6.6.a) adica in spatiul

La o rotatie a arborelui vor fi transportate de Ia aspiratie cl!tre refulare, doul!

,,( rr.R 2 - rr.R 2

asemenea volume adica '\.

'

' I (m3)
124

v. = (1tR; - nR;)-1

[m 3/min]

(6.1 8)

relatie in care raza carcasei se poate exprima astfel:

R, = R, + z [m 3/rot.]
1n care: z este inMtimea pistonului [m]
Rezultll:

(6.19)

(6.20)
sau

v. = ltiz{z+1tR,) [m3/rot.]
Debitul volumic de fluid refulat de

ma~in~

(6.21)

de lucru va fi:

V = ltlz(z +1tR, }u [m 3/s]

(6.22)

in care u- frecven1a de rota(ie [rot./s]

Valoarea lui u se poate inlocui cu:
11

u=60

uode n este tura(ia [rot./min.)

~i

(6.23)

ob(inem:
(6.24)

Deoarece rna~ ina de lucru are douli rotoare identice debitul de fluid vehiculat va fi:

.
.
(
) n
V = 2V = 21tlzz+2R
T
60

(6.25}

v.. = itk(Z+2R, )-~

[m /s)
30

(6.26)

Din relalia (6.26) se observll ell debitul vehiculat de

cu /, z~

ma~ina

de lucru variazli liniar

n.
6.3.2 Calculu l puterii de an trenare a ventilatorulul

Puterea teoreticli necesarll antrenllrii

m~inii

de lucru (respectiv a ambelor rotoare)

este datll de rela1ia [3], [4], [5].

(6.27)
in care: 6p -

cre~terea

totaiA de presiune realizatll de

ma~ina

de lucru intre aspiratie $i

refulare.

P,.

=Jtlz(z + 2R, ) ;O 6p

125

[ W]

(6.28)

Valoarea lui llp poate fi exprimatli in metri coloanA de lichid (H):

llp = pgH [N/m

(6.29)

in care: p- densitatea lichidului (kglm 3 )

g- acceleratia gravitationalli [m/s2]

lntroducand relatiil e (6.26) $i (6.29) In relatia (6.27) obtinem:

Pm =nlz(z + 2R, ) ~ pgH [W)

(6.30)

Din relafia (6.30) se obscrvli eli valoarca puterii de antrenare a mQ$inii de lucru
este proportionalli cu clemente constructive (/, z, R), cu turatia ~i cre~terea de presiune.
Puterea variazli liniar cu /, Rr, n, llp i crete cu inlltimea pistonului (z) Ia plitrat.

Bibliografie
I. Blran N., Brusalis T.- Tumotthnlcd, Tipog_rafia Universitll1ii Polilehnica" din BucureJii, 1983.
2. Blran N., Biran Gh.- Brcvel de anve.n11C nr. 111296/1996 cu tillu1 Motor rotativ cu abur eliberat de OSIM,
Bucu-rq-1i.
3 Blnn N. - Eltllftlftt de calc/ /Hiflrv "" nov tip de "'tJ.IIIuJ dt lucrv c11 piJttH.Jnt rotatn~. Revis.la de chimic,
vol. S I, nr. 4, 2000
4 Blran N.- Rtlatla di~tlft putueo dt antrc>nare s,; princlpaltlt eltmtttte construclil- ale und poMpe rotative,
Rev. Mecanicll Flnl Optld Ji Mccatronid, nr. 16/ 1999, Bucurcfti, 2000.
S. BAran N., Stancau - Tlt~r Pumptng of Gtu -Solld Mixtures Departme11t of E111lttcering
Tltermodynamlcs, UniverSity Politehnica or Bucharcsl, ECOS 2000 . Procecdtng Part
2 Un1versiceic Twence Nederla nd .
6. BAran Gh., BAran N. - Colculul puttrli teoretice de antrenarc a und ma1ini de lucrw rotatlw, Hidrote.bnica,
vol. 43, nr. 12/1998.
7. Baran Gh., Blran N. - Calc11latlon elements COff.JideretJ /11 the tlettrMIIIatioll of tlteorttlcol pot+'er of a
rotating machine ,Pohtehn1ca"' Uoiversitz or Bucharut Scientific Bul1etin Series 0 : Mechanical
EnJineering, \OI. 61/ 1999, no 3-4.
8 BAran Gh., Blran N - Cucetdrl as11pra 1111111 11011 lip de co.mpruor rototiv, Lucdrile celui de aJ VII-lea
Sunpozion ..TehnoiOJII, IDStalatu $1 ecbipamente penlru tmboal1irea calitl1ii medeulu1 .., 9-13 no1embrie
1998, Buc:ure$1i.
9. Blnn Gh., Blran N. - 0 ntw coruti"Ucttve solution COIIIIdcr~d for tlte transport oftlte multiltase fluids,
lucr!lrilc celui de al VIII-lea Simpozion ,.Tehnolo&ii. instalatii $i echipamcntc pcntru tmbogi1irea
calitltii mediului", vol. 1, 9- 11 noeembrie 1999, Universito.tea Polilehnica, BucurCfli.
10. Baran N.- Termotehnlc6 tl maflnltermke, Culegeredc probleme, Editura MATRJXROM. Bucure.fti, 1996.
II . BAran N., BAran Gh.- Ctrcet4rl prlvlnd ~:ehicularea fluidtlor pollfazlce, LucrArile Conferintcl Nalionale de
Termodinamicl edilil 1 X-a Sabiu, 25-27 mai 2000.
12 Blran N. - Calculul puttrll teoretice dt antrenare a unulnou tip de po~ttp6 volumic4, Lucrlrile cclci de a
IX"" Conferinl< National< de Termotehnici, 25-29 mal 1999, Cniova.
13 Bln.n N. - Wrcetdrl ttorttlce prtv111d .,,. now tip de MGflluf d lucrv, Lucrtrile cclei de 1 XJ~a Conferintc
Nationale de Termo1ehnac1, 17- 19 mat 2001 , Gal111.
14. Carafoh E., Cons:tanlinescu V.N- Omamaca Ou1drlor c:omprcsable. Editu.ra Ac:adtmiel , 1944, Bucurqti.
IS. Dines<u A. !i colea.- Ttrmotthlcd fl m~inllmfll, Editu"' Dtdac!Jcl fi Pedagogicl Bucureftl, 198S.
16. Orecu T. 4i colab.- Maliffl mtcano~lttrgetice. Edicura Oidactid ''Pedagogic:;\ Bucure,-u, 1967.
17. Marinescu M., Baran N., Radccnco Vs. ,.a.- Termodlnamlc4tthnlcd, Teorie aplica,H, vol . 1,11,111, Editura
MATRIXROM Bucureju. 1998.
18. STAS 746589, Ventilatoa,.. termlnologle $1 c/asificore.

'i

116

CAPITOLUL 7
COMPRESOARE VOLUMICE ROTATIVE CU
ROTOARE PROFILATE
7.1. Notiuni introductive, clasificare
Compresoarele fac parte din categoria ma~inilor de lucru care consumli., in
general, lucru mecanic in scopul de a realiza cre~terea energiei potentiate de presiune a
gaze lor sau vaporilor.
Compresoarele volumice rotative sunt caracterizate prin mi~carea de rotatie a unui rotor
(sau douli) prevazute cu palete, pistoane sau special profilat.
Organul de lucru (rotorul) nu are mi~care altemativli de translatie ci o mi~care de
rotatie fatli de cilindrul ( carcasa) in care se invarte.
Prin eliminarea mecanismului bielli manivelli s-au realizat solutii constructive
echilibrate dinamic total sau partial. Pentru rapoarte de comprimare mai mici ca 3
utilizarea acestor tipuri de compresoare este favorabilll deoarece ele functioneazll cu un
randament superior fatli de compresoarele cu piston.
Presiunea gazului refulat de aceste compresoare este limitatli de precizia de
fabricatie impusli pieselor aflate in mi~care (in contact direct), precizie care determinli
mlirimea jocului prin care are loc curgerea inversli a gazului, din spatiul cu presiune
ridicatll (refulare) ciitre spatiul de joasa presiune (asp iratie).
in general, ma~inile termice rotative de lucru care transvazeaza (vehiculeazll) gaze
sau vapori, din punct de vedere constructiv se impart in doull categorii:
- Ma~ini term ice rotative de lucru cu rotoare profilate
- Ma~ini termice rotative de lucru cu palete
Una din mllrimile principale care caracterizeazll aceste ma~ini de lucru este
raportul de comprimare (s) definit ca raportul dintre presiunea de refulare (p,) ~
presiunea Ia aspiratia (p.); Ia ventilatoare s < I, I; Ia suflante e = I, I + 2,5; Ia
compresoare s > 2,5.
Clasificarea compresoarelor este indicatli. de cli.tre STAS 7147- 1965; se prezintll
mai jos unele criterii de clasificare mai importante.
Dupii principiul de func(ionare, se deosebesc
I. Compresoare volumice
2. Compresoare dinamice (compresoare in curgere continu!i)
La compresoarele volumice marirea presiunii gazului are loc prin mic~orarea
volumului ocupat de gaz; acest volum poate fi considerat ca un sistem termodinamic
inchis in care agentul termodinamic gaz sau vapori este supus unui proces ce urm!ire~te
127

reducerea volumului ~i ca urmare apare o cre$tere a presiunii gazului, sistemul schimband

lucru mecanic ~i clHdurll cu exteriorul.
Compresoare/e volumice se clasiflcii astfel:
a. Compresoare cu piston in mi$Care rectilinie altemativa, denumite pe scurt
compresoare cu piston.
b. Compresoare rotative
La compresoarele rotative comprimarea gazului se realizeazll, ca ~i Ia
compresoarele cu piston, prin mi$carea spat iului ocupat initial de gaz; organul de lucru
(lamelll, rotor) j oacll rolul de piston dar nu are o mi~care alternativll de translatie, ci o
mi~care de rotatie fatll de axa ma$inii.
in functie de natura (modul) procesului de comprimare, cornpresoarele volumice
rotative se impart in trei categorii:
a. Compresoare volumice rotative cu comprimare interioarii
La acestea comprimarea gazului se produce ca rezultat a! variatiei continue
(m ic~or!irii) a volumului spatiului ocupat de gaz; acest fenomen este similar
compresorului cu piston.
Din aceastli categoric fac parte:
- compresoare cu lamele culisante in rotor (fig. 7.1)
- compresoare cu lame1e ghjdate
- compresoare cu lamele culisante in stator
- compresoare cu inel de lichid
- compresoare cu rotor inelar ~i sertare de distributie
b. Compresoare volumice rotative c11 comprimare exterioarii
Comprimarea gazului are loc in momentul clind volumul de gaz transportal de
rotor de Ia aspiratie clitre refulare este pus in legliturll cu spatiul de refu1are in care
gazul aflat in colectorul de refulare (cu presiunea p,) curge in interiorul spatiu1ui in care
se aflli gazul cu presiune joasl! (p.).
Ulterior gazul astfel comprimat este evacuat de cl!tre pistonul rotativ clltre
colectorul de refulare.
Din aceastll categoric fac parte:
- compresoare tip Roots (fig 7.8, fig. 7.9)
- un nou tip dde compresor rotativ (N.T.C.R.) propus de autor (fig. 7.11)
- compresoare tip Jliger.
c. Compresoare volumice

comprimare mixtii
La acest tip de compresoare se fo losesc ambele procedee prezentate Ia punctele b
~i c; astfel initial gazul este comprimat datoritl! variatiei volumului geometric al
spati ului in care se afla gazul aspirat, urmat de o comprimare prin curgerea inversli a
gazului din colectorul de refulare. Din aceastl! categoric fac parte compresoarele
rotative elicoidale (de tip Lysholm).
in functie de solutia constructivl!, compresoarele volumice rotative se impart in
doul! categorii:
Cll

128

a. Cu un rotor (compresoare cu lamele, compresoare cu inel lichid, compresoare

cu rotor inelar si sertare de distributie)
b. Cu mai multe rotoare (compresoare tip Roots, N.T.C.R., compresoare tip Jager,
compresoare elicoidale.
in afara criteriului constructiv compresoarele volumice rotative pot fi clasificate ~i
In functie de numl\rul de trepte de comprimare:
I. Compresoare cu o singurll treaptll;
2. Compresoare cu mai multe trepte.
La compresoarele rotative cu o singura treaptll, In unele cazuri, raportul de
comprimare I, I < E < 2,5 ~i ca urmare ele se incadreazllln categoria suflantelor.
in continuare se prezintll atAt solutiile constuctive mai de lntA!nite In tehnicll c~t ~i
noi tipuri de compresoare rotative.

7.2 Compresor volumic rotativ cu lamele culisante in rotor

0 sectiune transversal! prin compresorul volumic rotativ cu lamele culisante In
rotor este prezentat prezentatll In fig. 7.1. Rotorul (I) este plasat excentric in interiorul
corpului cilindric (2), excentricitatea fiind ,e" (fig. 7.1)

Fig. 7.1 - Compresor rotativ cu Jamele

culisantc in rotor

!n rotor sunt executate canale inclinate cu unghiul cp fatll de directia radialll. in

interiorul cll.rora sunt introduse tiber lamelele (3). in timpul functionlirii compresorului
datoritli foqei centrifuge lamelele sunt impinse clitre suprafata interioarli a cilindrului.
Rllcirea compresorului este asiguratll de canalele (4) prin care circuHI un agent de
rlicire. Aspiratia gazului are Joe prin conducta (5) ~i refularea prin (6).
La aspiratie gazullntrli In spatiu {I) limitat de doulllamele succesive, de suprafata
interioarli a cilindrului (statorului) de suprafata interioarli a rotorului

~i

cele douli

capace exterioare.
in timpul unei rotatii volumul de gaz aspirat I ocupli pozitiile II ~i III, care sunt
izolate faJll de spatiul de aspiratie

~i

eel de refulare.
129

Dupli ce lamelele depli~esc orificiile de aspiratie spatiul I se mic~oreazil ocupand

succesiv pozitiile II $i III; aceastli miC$Orare se datoreazli excentricitlitii rotorului fatli
de cilindru.
Ca unnare a rotatiei rotorului spatiul III este pus in legliturii cu conducta de
refulare. Acest compresor functioneazli fiirli supape, diagrama de lucru fiind analoagii
cu cea a compresorului cu piston.
v

~~~~~====t=~--~ 3
~~~~~----~~1~~~4
p1

p1

fig.. 7.2 - Diagrama teoretid de functionare a compresorului rotativ cu lamele culisante in rotor

Aceste compresoare sunt denumite compresoare volumjce cu comprimare

interioarli deoarece comprimarea gazului are loc In intcriorul cilindrului.

in aceastii

diagramii se observli eli presiunea Ia inceputul comprimlirii (p 1) este egalli cu presiunea

medie din conducta de aspiratie iar presiunea Ia finele comprimiirii (p2) este egalii cu
presiunea medie din conducta de refulare.
Transformarile ce compun diagrama sunt: 1-2 aspiratia gazului in spatiul I; 2-3
comprimarea gazului prin trecerea lui succesivli in pozitiile II $i Ill; 3-4, refularea
gazului comprimat; 4-1, destinderea gazului care riimane Ia finele comprimiirii intre
cele douli palete $i este antrenat clitre aspiratie; diagrama astfel realizatli este similarli
compresorului tehnic cu piston, ca urmare calculele sunt

acelea~i.

Avantajele acestui tip de compresor volumic rotativ sunt:

- gabarit red us $i greutate micli,
- turatie mare, deci se pot cupla direct Ia un motor electric,
- Ia refulare au debit uniform,
- din punct de vedere constructiv sunt mai simple clici nu au supape, mecanism
bieHi. manivelli
Dezvantajele sunt:
130

- apare o frecare mare a paletelor fatli de suprafata interioarll a carcasei, ceea ce

detenninll o degajare de cllldurll ~i ca urmare este necesarll rllcirea carcasei cu
apll; frecarea paletelor de carcasll se poate reduce prin montarea unor inele
(inele wiling) in doull canale circulare ale carcasei. Paletele rotorului se
sprijinll pe aceste inele care se pot roti u~or in aceste canale
- raportul de comprimare este micE =4, iar randarnentul este red us (TI ==0,65).
7.2.1. Coeficientul de debit

In studiul compresoarelor, Ia stabilirea performantelor lor, trebuie tinut cont de

douli aspecte:
a. Pierderile de gaz
b. Pierderile de energie (vezi par. 7.2.3.)
a. Pierderile de gaz se datoreazli in general:
- neetan~eitlltilor supapelor (acolo unde existll)
- pierderilor de presiune Ia aspiratie, cunosclind faptul ca acea cantitate de gaz
care este aspiratli Ia o rotatie este proportionali! cu presiunea gazului Ia
aspiratie
- pierderi prin interstitii:
- intre palete ~i carcasll
- intre pistonul rotativ ~i suprafata interioarli a carcasei
- !ntre rotor ~i carcad
Referitor Ia eficacitatea transvazlirii (vehicularii) unei anumite cantitllti de gaz
!ntre aspiratie ~i refulare, in studiul compresoarelor se intlUnesc doull notiuni
principale:
a. Coeficientul de debit
b. Coeficientul de umplere
a. Coeficientul de debit se define~te ca raportul dintre masa gazului refulat din
cilindru ~i masa de gaz care ar putea fi aspiratll in volumul general de piston.
it= m, =

m,,

m, [ kg / min]
til,, kg / min

(7.1)

Pentru a sene relatia (7 . I) in alt mod vom aplica ecuatia termicll de stare Ia
aspiratie ~i refulare:
(7.2)
p, V-.
,.- m, RT,

(7.3)

rezultll:

m,

V,

p,

r,'l

- = -.- - m.,J v,s p,, T,

13 1

(7.4)

A.ri,, = v, . p, . r.,
p,., T,.

(7.5)

Partea dreaptl! a ecuattet (6.35) reprezintA chiar debitul volumic Ia refulare,

transfomal in conditiile de Ia aspiratie, volum notal cu (Ji, ).

A=
Dupl! alti au tori [ 18, 19) se

(V)
v,,

define~le

(7.6)

coeficientul de debit ca raportul dintre

productivitatea compresorului ~i volumul general de piston in unitatea de timp; prin

productivitate se intelege debitul volumic refulat de compresor raportat Ia starea
initiall!.
Ca urmare:
A.=

(V, ). [

m'lmin
]
V, n, m'l rot roV min

(7.7)

Evident relatia (7.7) definitl! prin STAS 7147-65 este in concordant!\ cu relatia
(7.1).

in general, valorile lui >-. sunt cuprinse in limitele 0,6 ... 0,8.
b. in STAS 7147-65 se define~te coeficientul de umplere (},)
debitul volumic aspirat

~i

ca raportul dintre

volumul general de piston in unitatea de timp:

A = V,

(7.8)

Ji"'

V,

(7.9)

=A.. V.,

in care:
(7.10)

d- diametrul pistonului
s- cursa pistonului
Debitul corespunzlltor cursei pistonului va fi:

v.,. = V,. ll,.

60

(m /s)

(7.11)

0 frac~e din

Ji, constituie debitul aspirat (v.) .

Altli fractie din v., o constituie debitul efectiv (Ji, ). Dacl! se neglijeazll pierderile

prin

neetan~eitlltile

interioare atunci:

v. = (v, ).

1)2

(7 .12)

7.2.2. Calculul debltulul vo lumlc

Pentru a stabili rela)ia de calcul a debitului volumic din fig. 7.1 se poate observa
eli excentritatea axei rotorului (e) fa)a de axa cilindrului este data de rela)ia :

e=R-r[mJ

(7.13)

in care:

R- este raza cilindrului

r - raza rotorului

Volumul maxim am celulei (spatiul ui) dintre doulllamele succesive este:

2el
V...,.,.. =
-(2trR-zb)

(7.14)

in care:
1- lungimea cilindrului [m]
z- numarul de lamcle
b - grosimea lame lei
Debitul teoretic al compresorului va fi :
.
v, = v,,~, .z. n, [m J /mtn)

(7.15)

n,- turafia (rot/min)

V, = 2el n, (2trR- zb) [m 3/min)

(16)

Neglijand grosimea lamelelor debitul teoretic poate fi calculat cu rela)ia:

V, = 4mdRn,

[m 3/ min)

(7.17)

sau:
(7. 18)
Datorila pierderilor prin curgere inversll, a existentei spatiului mort, a tncllzirii
gazului aspirat, debitul real va fi mai mic; ca urmare se introduce un coeficient de debit

>. < I.

v,,, = .tV, = A- 2e/ n, (2trR - zb) [m / min]

3

(7.19)

iar dacll nu se tine coni de gros imea lamelelor:

V, . =24nk/Rn,

[m 3/min)

(7.20)

sau:
(7.21)
Valoarea lui >. se determina in urma incerclirilor pe stand a compresorului,
mlisurandu-se debitul real al compresorului ~i transformandu-1 in conditiile de Ia
asp irati e.
Deci coeficientul de debit:
(7.22)
I))

reprezintli raportul intre debitul real de gaz livrat de compresor (transformat in

conditiile de Ia aspiratie) ~i debitul teoretic aspirat de compresor (vezi 7.2.1.).
Pentru compresoru l volumic rotativ cu lamelc culisantc in rotor valoarea
coeficicntului de debit depinde de raportul de comprimare ~i ea poate fi determinatli cu
relatia empiricli:
A.= 1 -~ p,

(7.23)

p,

in care: ~ = 0, I 0, pentru compresoare cu debite mici (li < 0,5 m' I min)
~ = 0,05, pentru compresoare cu debite mari ( Y > 25 m' I min)

Valoarea lui A depinde de m~ri mea debitului de gaz ce trece prin jocurile
(interstitiile) radiale ~i axial e. de grosimea ~i numarul lamelelor.
1n fig. 7.3 se prezintli curbele de variatie a coefieientului de debit aJ
compresorului rotativ cu lame lc culisante in rotor in functie de raportul de comprimare

s = p, Ia diferite debite.
p,

~
0.8
0,7

0.6
0.5

'

Fi 7.3- Dependent >.=I(<) pentru: I - eompruoare eu debito

marl, 2- t:ompresoare cu debite mijlocli,
3 - compresoare: cu debite mici

Din fig. 7.3 se observli eli valoarea numericii a coeficientului de debit scade odatii
cu crc~terea raportului de comprimare, deoarece se miiresc pierderile prin trecerea
gazului dintr-o cclulli in alta, de Ia refulare ciUre aspira1ie.
7.2.3. Pu ter i ~~ r an damente Ia compresoare volumh:e
Oupli cum se observli in fig. 7.2, diagrama de lucru a compresorului rotativ cu
lamele culisante in rotor este similarli cu cea a compresorului tehnic cu piston, tntr-o
treaptli.
Ca ~i Ia compresoarele cu piston, Ia compresoarele vo lumice cu rotoare profilate,
mi~carea spa\iului ocupat de gaz de efectueazll prin reducerea volumului ocupat de gaz,
care teoretic se realizeazli prin una din transformiirile:
a. comprimare izotermll ; b.comprimare politropa; c.comprimare adiabata
1)4

Evident cea mai avantajoasll este comprimarea izotermll, dar in practicl!

comprimarea are loc dupll o politropll.Transformllrile de mai sus intervin Ia calculul
lucrului mecanic ~i ulterior a puterii de antrenare a compresorului:
P=

mill [kW]

(7.24)
103
m - debitul masic de gaz comprimat [kg/s] ; 111- lucru mecanic specific [Jikg]

in continuare se prezintll cateva notiuni pentru compresorul tehnic cu piston, care

vor fi utilizate In continuare Ia compresoarele rotative.
Lucrul mecanic necesar parcurgerii diagramei (fig. 7 .4) compresorului tehnic cu
piston, In cazul eel or trei procese de comprimare, izoterml!, adiabatA

~i

L, = p,v. ln .EL = p,V,ln.!. [J ! rot]

p,

,_, ]

L.- = --p,V. 1-s'

k- 1
11

-p,V.[i-/;']

L,.. = n- l

politropl! va fi:
(7.25)

[J i rot]

(7.26)

[Jirot]

(7.27)

Puterea teoreticl! consumatll pentru parcurgerea diagramei:

Pig. 7.4 - Oiag1ama teoreticl a compresorului tchnic cu piston, intro treaptll

p=

jLjn,i
60 10

[kW ]

(7.28)

in care:
n, - turatia compresorului [rot.lmin]
i - numllrul de cilindrii
in cazul eel or trei transformllri obtinem:

P. =p,V, hl& n,i[kW]

"
6010 3

135

(7.29)

-1 -1 ] n i
-k- pV0 [ &'
k-J I
'
6010 3

P_.

(7.30)

[kW]

_ n_ p I
n- I

V[&: -l]n

,.. -

'

[kW]

60 10'

(7 .31)

Tinand cont ell debitul aspirat

v.

n, V. [m' I s]

(7.32)

60

se obtine:

P;, =
P

od

IO' p V.In&i
1

(7.33)

[kW]

[!:!. ]

(7.34)

[!:! ]

(7.35)

I
=JO' p I Vn

& '

-I i [kW]

P = - I p 1V s - I i [kW]

""' 1o'

Pentru parcurgerea diagramei reale a compresorului tehnic numitli ~i diagramli

indicatli, este necesarl\ o putere mai mare numitl\ putere indicatli (Pi); acest spor de
putere este necesar pentru invingerea pierderilor de presi une Ia aspirati e ~i refulare.
In STAS 7147-65 se define~te puterea indicatli drept puterea consumatli de
compresor faclind abstractie de pierderile mecanice din compresor.
Se deosebesc douli cazuri in aflarea puterii indicate:
a. Compresorul este in functiune; b.Compresorul trebuie proiectat
a. Pentru determinarea puterii indicate consumatli in treapta compresorului se
traseazli diagrama indicatli cu aparatul indicator; prin planimetrarea ariei
inchise de conturul I '2'3' 4' I' se obtine Ia o anumitll scarll valoarea presiunii
medii pe cursa pistonului; aceastli valoare este presiunea medie indicatli (p.,,)
(fig. 7.5).

v
fig. 7 .S - Diagram a indicat<\

p;- presiunea medie Ia aspiratie; p;-

nl'e(iune:l merlie Ia reful::~re

136

Lucrul mecanic indica! va fi:

(7.36)
Puterea indicata:

P; = Pmf, v (W]

(7.37)

in care:

v, - volumul cursei pistonului [m3]

v - frecven~a de rota~ie [rot/s]

b. Pentru compresoarele care trebuie proiecate evaluarea puterii indicate ~

ulterior a puterii de antrenare a compresorului se poate face pe baza unor randamente
pentru care exista date in literatura de specialitate.
Referitor Ia randamente ~i puteri, Ia compresoare volumice se introduc
urrnatoarele noti uni:
A. Randamentul indicat (1J 1) care se

define~te

ca raportul intre putcrea

corespunzatoare lucrului mecanic teoretic necesar unui proces izoterrn (P1, ) adiabat
(Pod) sau politrop (Ppol) ~i puterea corespunzatoare lucrului mecanic indica!:
- Randamentul indicat izoterm:

[
.,.,,..,. = -ph
p 100 %]

(7.38)

- Randamentul indica! adiabat:

"

'1 1,1111

= P..,
P, 100 [%)

(7.39)

- Randamen!ul indica\ politrop:

"

' l 1,pol

ppol

(7.40)

= -100
[%)
P,
I

In legaturl! cu ultimile trei relatii trebuie facute urmatoare le doua observatii:

In cazul dind compresoru l trebuie proiectat, adicl! avem in vedere

un

compresor de tip nou pentru aprecierea procesului de comprimare, in general,

trebuie sa ne folosim de un randament de forma:
(7 .41)
Valoarea P ;deatt va fi P ,., iar valoarea Preall intre prima aproximatie va fi Ppol
Expresia randamentu lui indicat politrop, Ia un compresor de tip nou poate fi
utilizatli deoarece P1 nu se cunoa~te iar daca se aproximeaza P, = Ppo1 rezultli.
1, ceea ce este fals !
Pentru calculele practice existl! in literaturli (17) diagrame
lJI. pol =

137

~i

relatii de calcul.

 Expresia randamentului indicat politrop, Ia un compresor de tip nou poate fi

utilizaUi deoarecc P 1 nu se cunoa$1e iar dacli se aproximeazli P, P""' rezullli
7J;. fH'I = I, ceca ce este fals!
Pentru calculele practice existll in literaturli [ 17) diagrame $i rei alii de calcul.
Valoarea randamentului indica! depinde, pentru un anumit gaz depindc de raportul
de comprimare, de pierderile Ia presiune Ia aspira1ie $i refulare, de condi!iile reale in
care au loc fazele de comprimare (I ... 2') $i destindere (3' -+ 4') (fig. 7.5). Dacll
notlim

&

= p,.
p,

$i

&'

= !!..L, pentru gaze, in mod aproximativ expresia randamentului

p,.

indicat izoterm este data de rela!ia [ 17):

_1J _

RT,Iue

lu&

,,. , -~/,.,1- _11-l

n_ RT,[(c)':' -1]- ..!!....[(c'f,.' -1]
n-l

(7.42)

B. Randamentul mecani c se define$1C ca raportul dintre puterea corespunzlitoare

lucrului mecanic indicat $i puterea corespunzlitoare lucrului mecanic consemnat Ia
arborele MQ$inii mai precis Ia cuplajul arborelui compresorului (Pee).
TJ.

=-t...
P.

(7.43}

Diferen1a de putere dintre Pee $i P; este consumatli pentru invingerea frecArilor $i

laglire $i in mecanismul motor, pentru actionarca sistemului de rlicire $i de ungerc.
Valoarea randamentului mecanic depinde de solu!ia constructivA aleasA, de gradul
de uzurli al picselor aflate in mi$care, de gradul de inclircare aJ mQ$inii, de starea de
func1ionare a instala!iei de ungere $i rlicire. Valorile randamentului mecanic sunt date
in literatura de specialitate [ 17); de exemplu, pentru un compresor cu piston, intr-o
treapUI 7J., = 0,9 .. .0,96, valorile inspre limita superioarll sunt pentru rapoarte de
.
..
compnmare mtct.
C. Randamentul global al compresorulul, denumit pe scurt ca randamentul
compresorului se define$1C ca raportul dintre puterea corespunzlitoare lucrului mecanic
teoretic necesar procesului de comprimare (izoterm, adiabat, politrop) $i puterea
corespunzlltoare lucrului mecanic consumat Ia cuplajul arborelui comprcsorului:
'lc.J<

P;,

P,

='11.;, '1. =P,' p

I

P*

= pIOO(%)

(7.44)

(7.45)

1)8

Valorile randamentelor globale ale compresoarelor volumice rotative cu lamele

culisante in rotor sunt mai scazute dedit Ia compresoarelor cu piston.
in fig. 7.6 se prezinta variatia randamentuluui global (llc,lr) pentru compresoare
rotative cu lamele cu o singur!l treapta, In functie de debitul volumic V (m 3/min] ~i
raportul de comprimare (E) pentru valori uzuale.

\~z
0,70
o.~

~~

0.50

12
':;

1-""

4
1)

30

20

Fig. 7.6 - Dependenta TJ,.~ = f(V ,c)

[ - E = 2; 2- E = 3; 3- E = 4; 4- E = 5

Yn fig. 7. 7 se prezinta variatia puterii specifice cerute Ia cupla compresorului

pentru comprimarea aerului in compresoarele rotative cu lamele culisante in rotor in
funtie de presiunea de refulare (p,) In ipoteza eli presiunea de aspiratie este P = I bar.

Fig. 7.7- Dependent P" = f(p,)

1- compresoare mici (

v< o,sm'Jmin);

2- c:ompresoare mari (

139

V>25m 3/ min)

in general compresoare le volurnice sunt antrenate de motoare cu ardere iotemli sau

de motoare electrice; peotru a stabili raodamentul agregatului (ansamblu ce cuprinde
motoruJ de antrenare + compresorul) se definesc randamentele de Ia punctele D ~~ E.

D. Ra nda mentul trans misiei (prin curclc sau reductor de turatie) Yntre motorul
de antrenare in compresor (71, ) se define~te ca raportul dintre puterea absorbitA Ia
cuplajul compresorului (Pet) ~i putcrea efectivil a motorului (puterea cedatil de motor Ia
cuplajul sliu) (P,J) .
'I, =

:n

(7.47)

100 (%)

"

E. Randamentul efectiv al motoru lui de antrenare (IIJ):

- La un motor tcnnic reprezinta raportul dintre cilldura transformatil In lucru
mecanic efectiv (Q.) (corespunzlltor puterea efectivll) ~~ cllldura degajalli prin
arderea combustibilului in motor (Q.) (corespunzlitor puterea teoreticli);

"" =Q
'?.

p
=....

(7.48)

P,

-La un motor electric, valoare randamentului efectiv depinde de randamentul

nominal (llno.,)

~~

de sarcina motoru lui electric de antrenare a compresorului;

x=

p
Jot

PEM_

lOO(y)

(7.49)

unde:
PEN - puterea nominalli a electromotorului
Valorile mllrimii:
(7.50)
se pot determina dinlr-o diagramli [17).
E. Randamen tul agregatului se

define~te

ca

raportul

dintre

puterea

corespunzlitoare lucrului teoretic necesar procesului de comprimare ~~ puterea teoreticll

a motorului de antrenare (rcspecti v Ia un motor cu ardere internli, este datil de cllldura
degajatli prin arderea combustibilului iar Ia un motor electric de energia electricli
absorbitli de retea) .
Randamentul agregatului poate fi exprimat ~~ ca produsul:

"It' = TJ, . '1, .,.,

care pentru cele trei mod uri de comprimare ia forma:
- comprimare izotermli:
140

(7.51)

P,. P.,.

0
'1 ... = -0 - - = ...
P,. P., P.
P,

(7.52)

- comprimare adiabatli:
(7.53)
- comprimare politropli:
(7.54)

7.3. Compresorul Roots

7.3.1. Var iaotc constr uctive, prl nclplul de fuoctlonare

Un compresor tip Roots constil. din douil corp uri cilindrice (I), douli rotoare
profilate (2) (3) cu doi lobi, racordul de aspiratie (4)

~i

racordul de refulare (5).

Rotoarele se rotesc In sens contrar, cu viteze unghiulare egale, plistrandu-se tot timpul
un mic joe atilt lntre cele doul! rotoare cat ~i intre rotoare

corpul semicilindric.

in timpul comuniclirii

cu racordul de aspiratie (fig. 7.8.a) are loc umplerea cu gaz

~i

cilindru; prin rotirea mai departe a rotoarelor acestea separli

a spatiilor dintre rotoare

Ia un moment dat gazul cuprins in spatiul Vc

~i

~i

ha~urat

(fig. 7.8.b) de racordul de aspiratie

il transportli apoi clitre racordul de refulare. Comprimarea gazului se produce In

momentul cilnd volumul de gaz Vc comunicli cu racordul de refulare prin curgerea

inverd a gazu lui din conducta de refulare ciitre spatiul V, (fig. 7.8.c).
Comprimarea are Joe practic Ia volum constant dupA care urmeazli refularea gazului
dio spatiul V< in cooducta de refularc. Procesul de lucru al compresorului Roots poate fi
deci caracterizat ca fiind cu comprimare exterioarA, diagrama teoreticli de lucru avind
forma unui dreptunghi a-b-e-d- a; suprafata ha~uratA bee reprezintl! lucrul mecanic
suplimentar care se consumli Ia compresoru l Roots in comparatie cu compresorul cu piston.

141

ExistA compresoare rotative Ia care rotoarele sunt prevlizute fiecare cu cAte trei

c
Fig. 7.8 - Sc:hita comprc.sorului ro1a1iv fi dlagrama teorecicl de functionare

lobi (fig. 7.9.).

Principiul de functionare este acela~i ca ~i Ia compresorul cu doi lobi: prin rotirea
in continuare (fig. 7.9.a, b, c, d) a rotoarelor acestea separli
de Ia aspiratie clltre refulare.

1 2

~i

traosportll volume de gaz

p
Q

RtfuiCI'e

RtfuiCI'e

Rtfulare

Fis. 7.9 - Schita. principiul de funClionare fl dlngrama dclucru a compre$0fUiui rorariv fiecare piston avlnd trtl lobl.

Compresorul de tip Roots nu poate realiza rapoarte rnari de comprimare din cauz.a
scliderii coeficientului de debit datoritli scurgerilor de gaz prin interstitii (jocuri) din
spatiul de refulare clitre

spa~iul

de aspiratie; ca urmare aceste tipuri de compresoare

sunl incadrate in categoria suflantelor; in plus tehnologia de fabricatie a rotoarelor este

relativ cornplicatli.
Diagrama teoretica de lucru a compresorului (suflantei) Roots are forma unui
dreptungbi I, 2, 3, 4 (fig. 7.9).
Linia 4-1 reprezintli faza de aspiratic, (fig. 7.9a) linia 1- 2 faza.de comprimare
(fig. 7.9c), cftnd gazul aflat in spatiul doi lobi este pus in legaturli cu conducta de
refulare ~i presiunea cre~te brusc prin curgerea gazului cornprimat in aces! spatiu.
Urrneazli faza de refulare (linia 2- 3) In care gazul este impins de lob clitre
conducta de refulare; 3-4 linia de lnchidere a disgrarnei, presiunea scade de Ia p, Ia P
Lucrul mecanic teoretic cerut din exterior pentru o rotatie este dat de aria
dreptungbiului 1234: I = v 1(p, - p. ) iar puterea teoretieli necesarll antrenllrii
compresorului va fi:

..
)

rillll

P=- (kW]
10'

(7.55)

in calc ,;, este debitul de gaz aspirat de compresor ex primal in kg/s.

7.3. 2 C al culul d ebitului ' i raod ameotului compresorulu i
Pcntru un compresor Roots cu 2 rotoare profilate fiecare rotor avAnd doi lobi
debitul teoretic va fi:

V = 4V, n,

v. = Ac I

in care:
I

(7 .56)

[m' I min)

(7.57)

lungimea rotorului

Ac - aria sectiunii transversale a spa(iului Vc, spatiu cuprins intre rotor si carcasA
n,- turatia compresorului

V=4A, In, (m'lmin)

(7.58)

DacA noiAm cu A, - aria sectiunii transversale a rotorului, atunci:

A, = ~ (nR'- A,)

(7.59)

(m'J

unde:

R - raza semicilindrului [m]

Se introduce un coeficient de utilizarc a volumului cilindrului:
k =

A,

(7.60)

2. n:R'
2

~i

obtinem:

V. =4-I n:R l k I ll =2nicR ' In

2
'
'
Coeficientul k depinde de forma profilului rotorului

(7.61)
~i

anume:

- pentru sullante cu doi lobi k =0,53 + 0,59

- peotru suflante cu trei lobi k = 0,49 + 0,53
Debitul volumic real al compresorului rotativ tip Roots va fi:

V, =A 211kR 11n,[m ' I min]

(7.62)

in care:
A- este coeficientul de debit.
Valoarea lui A depinde de mArimea debitului de gaz scurs printre jocurile celor
douA rotoare ~i printre rotoare ~i suprafetele laterale ale semicilindrilor.
Valoarea lui A este cuprinsA intre limitele 0,65 + 0,85, valoarea maximA
corespunzand unci realizAri de inaltA precizie a rotoarelor

~i

pentru turatii mari, viteza

peri fericA a rotoarelor atingilnd 40 + SOmis.

Valoarea randamentului meeanic (!1.,) sc situeazli intre limitele 11 =0,82 + 0,95.

Pentru stabilirea randamentu lui indica! ne folos im de relatia:

TJ.

_.

=P...,.
=~I
P...._ I.

(7.63)

in care:
/1:- lucrul mecanic consumat in cazul comprimArii izoterme (Aabeda fig. 7 .8)
/, . 00

- lucrul mecanic consumat in cazul comprimiirii izocore (Aabed fig. 7.8)

1],_. =

RT, ln&

(7.64)

Vo (Po- p , }

Din ecuatia termicil de stare se obtine:

f; v0 = RT,

RT,

v0 =--

(7.65)

Po
'1i.i:

Dacl!. se comparli

In&
--&-1
p , -po
Pol.&

(7.66)

'ocu o comprimare politropll (/pot) atunci:

i~Rr.[c~o -~]

v... l
, ,_,., = - - =

(7.67)
vo (P, - P o)

1_,

Cu relatia (7.65) se ob1inc:

- - I

&

Tl;..,, = -

n- 1

&-

(7.68)

Dacli se comparill. cu o comprimare adiabatli (/.d) se obtine:

,_,

&

- I

(7.69)

'h.- = k-1 . &- 1

in figura 7 .I 0 se prczintli pentru compresorul Roots reprezentarea graficli a

rela1iei (7.69).

0.9

r\.

0,6

'

0,1

0,6

'

r--.... r-...

Q.5

Fog. 7. 10- Dependent ~'--" ./{<)

145

Din figura 7.10 se observli. eli Ia rapoartele de comprimare mari (E > 2) valoarea
randamentului scade Ia 0,75 iar pentru

= 4, 'll.u 0,57 ceea ce rcprezinta o valoare

foarte scAzutA.
In unele cazuri, in practicll, acest tip de compresor este utilizat ca suflantll,
valoarea lui E fiind limitatll Ia 2.
La rapoarte de comprimare mai mari scade atat randamentul cit

~i

coeficientul de

debit.
Valoarea randamentului mecanic se situeazllln limitele: 71111 = 0,82 + 0,95.
'1,.,.,

(7. 70)

='1..... I).

Randamentul agregatului va fi:

'1.,.11 ='lc.tl I), I)<I

Puterea cerutli. Ia cupla compresorului va fi:
p = P,., =
1], II

unde

(7.71)

Ji(pl- p,) [W]

(7.72)

60 llc.po/

V este debitul compresorului [m 3/min].

7.4 Uo oou tip de compresor rotativ (N.T.C.R.)

La ma~inile cu piston mi~carea rectilinie altemativll a pistonului este
transformatll in mi~care de rotat ie prin intermediul unui mecanism biela manivelll,
transformare care este insotitll de numeroase frecllri intre piesele care realizeazA acest
mecanism . Actual atentia cercetlltorilor este orientatll spre eliminarea acestui
mecanism, prin construirea unor

ma~ini

rotative atilt ca

ma~ini

motoare (motoare

rotative) cfil ~i ca ma~ini de lucru (compresoare).

Pentru realizarea unei solutii constructive cfit mai simple, care sA functionezc cu
un randament izotermic ridicat sau realizat diferite tipuri de compresoare volumice
rotative.
Astfel, prin elinimarea mecanismului bielll manivelli ~i prin folosirea avantajului
mi~cllrii de rotatie uniformll a arborelui compresorului au fost construite compresoarele
volumice rotative pentru debite de circa 100m3/min ~i rapoarte de comprimare E = 3;
pentru E > 3 ele functioneazii cu randamente mici. Limitarea valorii lui E are doull cauze
principale:
- viteza perifericll a pieselor aflate In mi~care de rotatie;
- precizia executiei rotorului
Solutia constructivll propusll de autor pentru o noull
lucru (N.M.T.R.L.) are Ia bazll un brevet de inventie

~i

ma~inli

termicll rotativA de

este prezentatli. in trei variante

constructive in par. 6.2; oricare din cele trei variante poate fi folositli ca ventilator,
146

suflantll sau compresor. Din cele trei variante vom studia In continuare varianta ni care
este mai simplli din punct de vcdere constructiv.
7.4.1 Calculul debitului volumit de gaz aspirat
Din fig. 7.11 sc observli ell Ia o rotatic a arborelui vor fi transportate de Ia
aspiratie clitre refulare doul! volume:

v. =(n:R; -n:R: )I [m3/rot. ]

(7.73)

!nlocuind Rc = R, + z rezultll:
(7. 74)

Pig 7.11 - Schito N.M.1RL. (variance Ill): A, D- roloarc; C, 0- scmicilindri;

E, F- arbor\; \, 2, 3', 4' - \)istoanc rotative; 1', 2', 3, 4 - goluri tn eare inti'! pi.stoanelc rot11ive

Debitul volumic de fluid aspirat de un rotor:

V= 7!lz{2R, + z ) ..!!.. [m 3/s]

(7.75)

60

Pentru intregul compresor, care are doull rotoare identice, debitul va fi:

V,. =2V =mz(2R, +z) ;O

[m /s)

(7. 76)

Din relatia (7. 76) se observli eli debitul volumic cre~te liniar cu lungimea ~i raza
rotoru lui (/, R,) ~i cu turatia (11).
7.4.2 Calcu lul puterii de antrenare a compresorul ul
Pentru N.T.C.R puterea teoreticli de antrenare se obtine cu relatia:

P,. = Ji., tJ.p [W)

In care inlocuim debitul din relatia (7.76) ~i se obtine:

147

(7.77)

P., = mz(2R, + z )..!!..Ap [W]

30

(7. 78)

Relatia (7. 78) este simi larA cu relatia (6.28) stabilitii in capitolul 6.

in continuare vom stabili aceastii formulA in all mod ~i anume pe baza momentului
de torsiune dat arborelui compresorului [2], [3].
Vom calcula mai intni puterea necesarll antrenArii unui rotor (fig. 7. 12) pe care au
fost practicati dinti de angrenare cu celalalt rotor; in acest caz nu mai sunt necesare
rotile dintate (G) din fig. 6.6.

Fig. 7.12 - Schita unui rotor cu doul pistoane I, 2 - pistoane;

3, 4 golun in care intrA pistoanele rotorului adiacent; z in~lfimea p1stonului; /- lungi-mea pistonului; R,- raza rotorului;
Rc- raza carcasci semicilindrice
Dupii cum se poate observa in figura 7 . 12. pe o fata a pistonului se exercitli
presiunea Ia aspiratie (p,) iar pe cealalta presiunea de Ia refulare (p2); asupra pistonului
actioneazA o forta:
F

= A(pz- P I) (N]

(7.79)

in care: A - aria sectiunii transversale a pistonului

(7.80)

z- lnaltimea pistonului [m]

1- lungimea pistonului [m]
Momentul motor care trebuie transmis Ia un arbore este:

...

M=F b [Nm]

(7.81)

in b este bratul
(7.82)

R,- raza rotoru lui [m]

(7.83)
Puterea necesar3 antrenllrii unui rotor va fi (3], [4]:

P = Mro = z i(p, - p, ( R, + ~
P = 1tZ 1(2R, + z)(p,-

}2ltV

(7.84)

p.)- v (W]

(7.85)

in care: v- frecventa [rot.ls].

Compresorul rotativ are doua rotoarc care functioneaza asemanator, deci ele
solicitli Ia arborc aceea~i putere din exterior; puterea teoreticli necesarll antrenarii
compresorului va fi datil de rclatia:

P. = 2P = 21tZ 1(2R, + z)(p,- p,) v (W]

(7.86)

sau:

P,. =1tlz(2R,

+z) ..!!..< [W]

(7.87)
30
se constatli eli rclatia (7.87) obtinuta pe altll calc cste identic3 cu (7. 78) ceea ce
demonstreazA faptul ell estc corect stabi litll.
Din relatia (7.87) sc obscrvll ell puterea de antrenare a compresorului cre~te odatli
cu mllrimea razei rotorului (R,) ~i a inliltimii pistonului (z); de asemenea puterea cre~te
odatll cu m3rimea presiuni i Ia refulare {p2) ~i cu sporirea turatiei.
Antrenarea compresorulu i se poate efectua Ia arborele superior (E) sau inferior
(F), cele doua rotoare fiind angrenate prin roti dintate amplasate in exteriorul carcasei

sau prin dintii practicati pe suprafata lateral3 a rotoarelor (fig. 7 .12).

-

Comparativ cu compresoarele rotative existente in prezent, acest tip de compresor

are o solutie constructivli simplli, rotoarele sunt cilindrice iar carcasa
semicilindricli; ca urmare tehnologia de fabricatie va fi relativ simplll, u~or de
realizat.

Puterea teoreticli de antrenare a compresorului rotativ depinde de:

a. clemente constructive: raza rotorului (R,), inllltimea (z)
a pistonului rotativ

,.,

~i

lungimea (/)

b. clemente functionale: diferenta de prcstune intre aspiratie {pt}

~~

refulare {p2 }, adicA cre~terea de presiune ce urmeazli a fi rcalizatA

Ap = p 2 - p, [N/m 2]

(7.88)

c. turatia compresorului care se alege In functie de debitul solicitat, de

Deci:

P
8

turatia motoru lui . de antrenare

= J(R,,I, z', Ap,

v)

0 altA cale de stabilire a puterii de antrenare a N.T.C. o stabilim cu ajutorul

diagramei de Jucru a N.T.C.R. in diagrama p- V.
functionare a N.T.C.R. in coordonate pv este datA in fi8ura 7.13.

Fig. 7.13- Diagrama de

funcfionare a N.T.C.

Diagrarna este alclituitli din urrnliloarele transformAri : doull izobare (a .... b

~i

douli izocore (b .... c

~i

~i

c .... d)

d .... a)

a .... b - aspiratia gazului in volumul uti I ( V.)

b .... c - comprimarea gazului din volumul

v. care se efectueazl prin curgerea

gazului cu presiune mare P2 in volumul V, (propagarea unei unde de presiune).

c .... d - refularea gazului comprimat din volumul

v.

d .... a - transformare teorcticA (v = ct) de 1nchidere a diagramei.

Pentru stabilirea lucrului mecanic necesar antrenlirii compresorului sc procedeazA
astfel:
-

Pentru rotor:

L0 =L._6 +L~>- +L,_,

=p,(V6 - V.)+o+ p,(V, -V,)

L,,1 = p,v,- p,v. = v.(p,- p,)

Lao rotatie a arborelui se aspirll douA volume egale

(7.89)
(7.90)

v. adicA:

2n{R; - R; )I

nlz(z + 2R, )I [W)

2
L4 ,1 = nlz(z + 2R,)(p, - p,) [J/rot)
ISO

(7 .91)

Ma~ina de lucru are doua rotoare identice deci lucrul mecanic total cerut din

exterior va fi:

L, = 211/z( z + 2R, )(p, -

p, ) [J/rot)

(7.92)

Puterea teoretica necesarli antrenlili i N.T. M.

IL ln
60

(W)

Pentru a elimina modulul se va scrie in continuare (p2

PM

_ 2rtlz(z + 2R, ){p,- p,}

60

(7.93)
-

p 1) in loc de (p 1 - p 2 ):

I (
R)
21!ZZ + 2 r ~
A"V

(7.94)

sau:
(7.95)

Relafiile (6.28) sau (7.78), (7.87) ~i (7.95) stabilite pe 3 di diferite sunt

identice, ceea ce demon streazi! corectitudio ea calculelor.
Dacli in relatia:
(7.96)
se inlocuiesc:

K,R,; K, < I

l = K,R, ; K2 > I

se obtine:
(7.97)
Existli o valoare a puterii minime ceruta de compresor in functie de raza rotorului?
Din: P '(R) = 0 se obtine:

21tK,K ,3R: (2 + K,){p,- p,)= 0

(7.98)

Deoarece 2nK,K 1 3R , ~ 0, se obtine:

(2 + K,){p,- p 1)= 0

(7.99)

A vern doua situatii:

P2- p, = 0-

gazul nu este comprimat.

2+K, =0 -+K, = - = -2, z=-2R ,

rclatie nesemnificativli

R,

Ca urmare, in concluzie, exista o valoare minima a puterii de antrenare in funcJie

de R,

~i

z ciind R, = 0 sau K, = 0, adica z = 0.

Daca in relatia de calcul a puterii teoretice de antrenare a ma~inii de lucru:

lSI

P = 21tZI(2R, + K, )vll.p

se introduce:
z = cpR, unde cp < 1
I =ljiR, unde IV~ l
se obtine:
(7.1 00)
Din relatia (7 .I 00) se observll ell puterea necesarll antrenllrii compresorului

cre~te

cu raza de cub:
(7.101)
~i

lin iar eu frecventa de rotatie (v)

~i cre~terea

de presiune intre aspiratie

~i

refulare ( ll.p) .

Deoareee: P = Vll.p se poate a firma ell ~i deb itul volumie cre~te eu raza rotorului
Ia puterea a treia [8], [9].
Din figura 7.13 se observli ca procesul de comprimare al gazului are Joe, teoretic,
dupli o transformare izocorli (b -+ c).
Deoarece acest tip de eompresor nu a fost realizat practic nu putem introduce un
randament indica! izoterm; vom uti1i za lermenu1 de randament izoterm.
PNJN/a 11.1
RT,l n&
Tl;, = - - = - =
P"'" l'"'' v2 (p 2 - p,)

(7. 102)

Similar cain paragraful 7.3.2. se obtine:

Ins
'7 = -s- 1

(7.103)

Din relatia (7.103) se observa eli valoarea randamentului depinde numai de

raportul de comprimare.
Relatia (7 .I 03) este reprezentatll in fig. (7 . 14)
Din fig 7.14 se observli eli pentru valori ale raportului de comprimare mai mari
decat 3, randamentul izotermie scade sub 0,55, eeea ce teoretic ar conduce Ia o
functionare ineficientli. a compresoru1ui.

152

"1.IZ

I "I
70

60

50

'

'\

'\.

"

'0

-........ r--

30
20
10

Fig. 7. 14 - Dependent ~ " J!<)

7.4.3 l nflueota p ara metrilor functioo ali 1i geometrici asupra puterli

de aotreoar e a compresoru lul
Anterior in paragraful 7 .4.2 s-a stabi lit relatia:

P., =

f{t:.p, v, R, , I z')

(7. 104)

care ne aratli eli puterea teoreticli de antrenare a N.T.C dcpinde de:

- doi parametrii functionali: Ap, v
- trei parametrii geomctrici: R, /, z
in legl!turli cu parametrii functionali din relatia (7.87) se observl! iotre P,. pede o
parte

~i cre~terea

~i

de presiune i ntre aspirati e

refularc (6.p)

altli parte existli o dependentli liniarli, cu cat va

antrenllrii compresorului va
se observli eli intre P.,

~i

crc~te.

cre~te

Ap

~i

~i

turatie (v

= n/60) pe de

n, cu atl\t puterea necesarli

Referitor Ia parametrii geometrici din relatia (7.87)

R,. I existli de asemenea o dependentli liniarli puterea necesarli

antrenllrii compresorului variind liniar cu ace~ti doi parametrii. intre Pm ~i z apare o

functie de gradul doi care va fi analizatli in continuare.
lnfluenta inliltimii pistonului (z) asupra puterii de antrenare a N.T.C. se studiazli
in 2 cazuri:
a. raza semicercului (Rc) cste limitatll
b. raza semieercului (Rc) nu este limitatl!
a. Raza semlcilin drulul este limitatii
Tn continuare sc urmllre~te a se determina pe calc matematic!l valorile extreme ale
functiei P = f{i ), respectiv pentru un anumit tip de N.T.C. (Rc = ct.) care este puterea
minimA

~i

maximll scbimbatl! cu mediul exterior.

1 ~3

in acest scop relatia (7.87) se aranjeazii astfel:

P = (21tR 1z + nlz 2) . .!!.. An

r
30 '"I"

(7.105)

Dacl! relatia (7.105) se efectueazii derivata P ' =j{z) ~i se egaleazii cu zero se obtine:

21tR, I + 2nlz = 0

(7.106)

R,+ z = 0

(7.107)

sau:
Sub aceastii formii relatia (7.1 07) nu retevll nici o informatie; dacll se inlocuie~te
in relatia (7.I 07):

R, =R,- z

(7.1 08)

Se obtine:
(7.109)
Relatia Rc 0 implicll z = 0, adicll puterea este minima cand z 0, rezultat care
este firesc din punct de vedere tehnic.
Cand puterea este maximll?
Pentru a obtine alt extrem at functiei: P j{z 2) se procedeazli astfel: in relatia
(7.I 05) se inlocuie~te

R, =Rc - Z

(7.110)
(7.111)

~i

se obtine:
(7.112)
Dacl\ efectullm derivata P' j{z2) ~i o egalizm cu zero se obtine:

21tR.f- 2nlz = 0 (W]

(7.1 13)

Rezultli:
Z

=Rc

(7.114)

Ca urrnare puterea este maxlmli cind i nlltlrnea pistonulul este egalii cu raza
cilindr u1ui, rezultat corect d in pun ct de vedere tehntc, dar lmposlbll de realizat
practic.
inlocuind re1atia (7 .114) in relatia (7.112) se obJine valoarea puterii maxi me a
N.T.M.
2
p =nl
- nAn . R (WJ
.... 30 '-'I' '

IS4

(7.1 15)

Asupra relatiei (7 . II 5) vom face urmMoarea observatie:

Volumul unui cilindru este:

V, =

1tR: [m

(7.116)

Tntroducand relatia (7. 116) in relatia (7.115) se va obtine:

(7.117)

P,.... =2V,v l\'J [W)

(7 .118)

0 parte (k < 1) din volumul N.T.M. este strAblltutli de fluid, deci prod usul
k VNDiv, apare ca un debit; ca urmare
(7.119)

P... =Vl\'J (W)

relatie cunoscutli in literatura de specialitate.

Astfel se confirmli ca i pentru ncest nou tip de mainli puterea schirnbatli cu

mediul exterior este functie de debit $i de cre$terea (sau scAderea) de presiune dintre
aspiratie

~i

refulare.

Sli observlim ce se intiimplli dacll se pune o conditie restrictivll din punct de vedere
tehnic, de forma:

R, kz sau R. = kz

(7 .120)

Dacll in relatia (7 .I ll) serid sub forma:

P=

:0 nl\'J(R, z-z

(7.12 1)

inlouind Rt = kz, se obtine:

1!1 nl\'J (2kz 2 -z >)

P =30

(7.122)

Dacl cfectulim dcrivata P' = j{z) $i o egalium cu zero, obtincm:

2kz - 2z = 0 - k = I

(7.123)

Rezul tatul obtinut in aceastli rclatie este identic cu eel prezentat In relatia (7 . 114),
adid puterea ma$inii este maximA dacll z = Rc.
b. Raza semidllndrulu i nu este llmitatl
Rei alia (7. 78) se mai poate scrie $i astfel:

P,. =nll30nl\'J(2R,z+z 1 )
Pcntru un anumit regim de functionare (n

(7.124)

ct., l\'J= ct.) pe fiecare metru de

lungirne a rotorului se obtine:

(7. 125)
ISS

Deoarece z > 0, relatia (7 . 124) se observli eli functia P' = fl/) este pozitiv definitli
~i

are numai un extrem, mai precis un minim.

Din cele prezentate anterior deosebim douli cazuri distincte:
L

Dacli N.T.C.R. are raza cilindru lui limitatli atunci putem afirrna:
- puterea m~inii este zero cilnd z = Rc = 0
- puterea m~inii este maxima dind z = Rc

Din punct de vedere tehnic valoarea z = Rc nu poate fi realizatli; constructiv se

poate alege z

= kRc unde

k = 0.2 ... 0.4. Deoarece acest tip de ma~inli nu a fost I nell

realizat, valorile lui k sunt orientative.

II. Dacli N.T.C.R nu are raza cilindrului limitatli atunci P = fli), este o functie
strict cresclitoare.
In cazul cl\nd noul tip de ma~inp (N.T.M.) este utilizatli ca ma~inli de lucru, faptul
eli momentul motor transmis Ia arbore este utilizat aproape integral pentru cre~terea
presiunii flu idului relevli ca solutia constructivli propusli are sanse de a fi realizatli in
vi itor.
De asemenea clind N.T.M. este utilizatli ca ma~inli de fortli energia termicli a
fluidului de lucru este transfom1atli In energie mecanicli cu pierderi minime.
Pentru a realiza practic aceastli
materiale special e.

ma~inli

nu sunt necesare tehno logii speciale ~i nici

Solutia constructivli a N.T.C.R. daca este miniaturizatA poate fi utilizatli in

numeroase domenii din mecanica tina (micromotor pneumatic, pompli pentru actionliri
etc.).

7.4.4. Studio comparativ intre compresorul roots

s i un nou tip de compresor
Problema realizarii unor masini termice rotative de lucru cu performante ridicate
este de actualitate; solutiile constructive realizate pana in prezent sunt complicate, greu
de realizat tehnologic, in functionare apar prin frecare mecanica pierderi mari de
energte.
Atentia cercetatori lor se indrepta catre realizarea unei masini termice rotative de
lucru care sa asigure transformarea momentu lui motor primit de Ia arbore, intr-un efect
uti!, cu pierderi minime; in plus noul tip de masina trebuie sa prezinte unele avantaje
fata de solutiile constructive existente in prezent.
Pentru a evidentia aceste avantaje, in cazul a doua compresoare rotative cu rotoare
profilate, in prezenta lucrare se procedeaza astfel :
- Se stabilesc relatiile de calcul a debitului fiecaru i compresor

156

- Pentru clemente geometrice si parametrii functionali identici ,se compara

debitele de fluid vehiculate de fiecare compresor.
7.4.4.1. Dependenta din tre debit

~I

raza carcasei se mlcilindrice, Ia compresorul

Roots

Pentru un compresor Roots cu dou3 rotoare fiecare avand doi lobi (fig. 7.15), debitul
volumic teoretic este dat de relatia [I] :
V=2-(2 V, )-n

[m' /min]

(7. 126)

tn care: V, - spatiul di ntre rotor ~i carcasa semicilindricil (fig. I)

n - turatia compresorului

(7.127)

V =A' -I

A - aria sectiunii transversale a spatiului V,

L - lungimea rotorului
.
)
V =4 A, -I n =4 A, -I v [ m Is]

(7.128)

v - frecventa de rot at ie
Din relatia (7 .128) se observli ca debitul volumic este direct propotlional cu
valoarea lui A,.

Fig.7.15 - Sectiune transversal II prin compresorul

Roots: I, 2 - rotoare; 3, 4 - carcase

semicil indrice

Se introduce un coeficient (k) de utilizare a volumului semicilindrului:

K=

A I
'
]_JrR' -1
2

(7.129)

in care: R - reprezintli raza carcasei semicilindrice

A =]_K Jr R'
'

lntroducand relatia (7 .130) in (7 .128) se obtine:

.
l
)
V=2JrR, ln [m / min]
Coeficientul k depinde de forma prolilului rotorului:
151

(7.130)

(7.131)

- pentru compresorul cu doi lobi: k = 0,53 .....0,59

- pentru compresorul cu trei lobi: k = 0,49... ... 0,53
Relalia (1.130) se poate scrie:
I
z
tr 2
2
Ac,mm =k mm
. -tr Rc: = 0.53-R
=0.832Rt
2
2

(7.132)

I
tr R' =0.926R ,
At',II'IU = k '"'~ -tr
Rt'2 =0.59-
2
2 ~
c
~i

Se aleg cftteva valori uzuale pentru R,

(7.133)

rezultli datele din tabelul I:

Tabel I

Valori ale lui A, in func1ie de R,

Nr.crt.

R, (em]

10
20
30
40
50
60

2
3
4
5
6

A~.ml (em)

83,20
332,80
748,80
1331,20
2080,00
2995 20

llA [cm2)

[em)

A C',INIII

92,6
370,40
833,67
1484,16
2315,00
3333,60

9,43
37,60
84,87
149,96
235,00
338,40

Pe baza datelor din Label s-a construit diagrama din figura nr. 7 .16.
Ac~l
3300
300) ~ t- -

1--

[/

2'

2?00
1,

2l.OO

I'-

2100

1800

1'j()0

.~

12CX'l

900
600

vv

300

10

75

I~

20 z;

~
v

1/

""PY'v

I
/

IJ

30 3S

IIJ 45

Rc[em
55 60

Fig. 7.16 - Reprezentarea graficA a functiei

A, =f(R,) 1-A, ... (k=0.53) ; 2-A .- (k=0.59)

158

Din tabel se observll ell diferenta (llA) intre A,.~, ~i A,,..,. este de circa 10%; ca
urmare ~i debitul, pentru cele doull valori ale lui k se va modi fica cu circa I 0%.
7.4.4.2 Calculul deb itulul vebiculat de clltre un nou tip d e co mpresor

Solutia conslructivll ~i princi piu l de functionare al compresorului se observll in

figura nr.7.17; gazul aspirat (fig.7.17a) este transportal spre refulare ~i dupll o rota(ie cu
90" a ambelor rotoare se ajunge in situatia din figura nr. 7.17b ~i ulterior in 7.17c.
Dupll o rotatie cu 180" gazul aflat in volumul util v. (fig. 7.17b) adicll in spatiul
cuprins intre pistoanele 3 si 4 va fi transportal clltre refulare.

(
a
Fig. 7.17 - Schita N.T.C.R. A - rotor superior; B - rotor inferior; C - carcasa
semicilindricll. superioarli; D- carcasli semicilindricll inferioara; E,F - arbori; I, 2, 3',
4',- pistoane rotative; I', 2', 3, 4, - goluri in care intrll pistoanele rotative

La o rotatie cu 180" a arborclui va fi transportal de Ia aspiratie clltre refulare un

volum v. :
I
' -R ' )I
V11 =A~ 1=-tr(R
e
'

(7.134)
2
In care: A, - aria sectiunii transversale a lui V, adicll aria cuprinsA intre conturul
rotorului ~i peretele interior al carcasei semicilindrice.
R, - raza rotorului [m)
R, - raza carcasei [m)
(7.135)
R, = R, + z [m)
z - inliltimea pistonu lui [m)
Inlocuind relatia (7.135) in relatia (7. 134) se obtine:
I
v. ='211'z
(2R, - z)l
[m 1

(7.136)

Prin identificarea relatiilor (9) si ( II ) se obtine:

l

A. =2' nz (2R.-z)
159

(m

(7.137)

La o rotatie cu 360 vor fi transportate douA asemcnea volume:

v.,., =trz(2 R,-z)-l

[m']

(7.138)

Debitul volumic vehiculat de compresorul cu doull rotoare identice va fi:

V = 2 tr z I (2R,- z) v
[ m/s]

(7.139)

Sau:
.

n
n 4 A lv
V =-I trz(2R -r) 2 1-=A
2/-c
2

'

JO

'

(7.140)

[ m'ts]

V = trZI(2R - z)'
30
JO

'

[m'/s)

( 7.141 )

Compariind relatia (7.141)cu relatia (7.128) sc observA ca debitul N.T.C.R. este

identic cu eel at compresorului Roots dacll valoarea lui A, , turatia ~i lungimea
rotoarelor este aceca~i.
7.4.4.3 Relat ia dintre ina ltimea pisto nului rotativ $1 r aza
carcasei se micili ndrice
Pentru N.T.C.R. se introduce un coeficient de utilizare al volumului V:
I
(R,, - R,')
A I
-tr
K'
=2
.!..trR' .J
2

(7.142)

2
R'
(R,-z)
K=l--' =1

R'

R'

'

(7.143)

Se obtine:

z 2 -2zRc -k R't =0

(7.144)

Pentru a ana extremele functiei f(z), tn relatia (7 .1 44) se efectueazli derivata

egaleazli cu zero:

f'(z)
Rezu ItA:

=2z -2R, = 0

~i

se

(7.145)
(7.146)

z = R,

Deci inliltimea maximli a pistonului este z = R,, rezultat normal din punct de
vedere teoretic, dar tehnologic z < R,. Dacli in relatia (7.137) se efectueazli derivata

A; = f(z) se obtine:
(7.147)
Relatie din care prin egalare cu zero se obtine acela~i rezultat: z = R,.
Dacli in relatia ( 19) se inlocuie~te k cu cele douli valori extreme se obtine:
z2

2 z R, + 0.53 R~ = 0

160

(7.148)

(7.1 49)
lnlocuind in relatiile ( 7.148) ~i (7. 149) valoarca lui R succesiv cu IOcm, 20cm,
30cm, 40cm, 50cm, 60, se obtin mai multe ecuatii de gradul doi Ia care numai o solutie
este valabilll; rezultatele de calcul sunt prezentate in tabelul or. 2.
Evident dacil se introduc valorile lui R, ~i z in relatia (7.137) se obtin acelea~i
valori pentru A,..., ~i A, . ca in tabelul I.
Valori pentru z obtinuto din ecuati ile (7. 148) si 7.1 49)
R
[em)
10
20
30
40
50
60

k - 0,53

k = 0,59

3, 14
6,29
9 43
12,60
15,72
I 8 43

3,60
7, 19
10 79
14,39
17,98
21 58

Tabel 2
Z/R

k = 0.53
0,3 1
0 31
0,3 1
0,3 1
0 31
0,3 1

k - 0.59
0,36
0 36
0 36
0.36
0 36
0,36

Din tabelul 2 se observil ca pentru coeficicntii k""" ~i k""' se obtin valori ale
raportului z I R de 0,31 ~i 0,36 valori care sunt acceptabile din punct de vedere
constru.cti v.
7.4.4.4 Comparatie intre compresorul Roots'' N.T.C.R. privind debit ul vebiculat
Dacil in relatia (7.137) se introduc R ~i z in centimetri, rezultil:
I

A, ='2n z(2R, -z)

Se dau valori lui z si R, astfellnd it
Valori pentru A, in functie de R,

[em')

(7.149)

z/ R, = 0.3 ~i rezullil datele din tabelul nr. 3

~i

Tabe13

z[cm]

12
15
18
3
6
9
R, [em)
10
80.0
20
320.0
720.6
30
1281.1
40
2001.7
50
2882.5
60
Din tabel se constatA urmlitoarele:
- Deasupra diagonalci principale z/ R, > 0.3, iar dedesubt z/ R, < 0.3
- Pe diagonals principal!\ z/ R, este constant ~i ega! cu 0.3
Dacli se aleg valorile lui z astfel incM z/ R, = 0.4 se obtin valorile din tabelul 4.

161

Va1ori peotru

A, in funcpe de R,

Tabelul4

si z

z[cm]
4

12

16

20

24

R, (em]
IOOA

10
20
30
40
50
60

401.9
904.3
1607.6
2512.0
3617.2
Din tabelul4 se observli:
- Deasupra diagooalei principale

z/ R, > 0.4, iar dedesubt z/ R, < 0.4

- Pe diagona1a principala z/ R, =

0.4

Pe baza datelor din tabelele 3 si 4 s-a reprezentat dependenta

A, = f(R, ) , comparativ cu

graticul din figura nr. 7 .18.

I
4

2\,

2700

1,

'

2f.OO

i\-...

"') ?5

1'-..

2100
1800

1500

900
600
300

'0

15

20 25

lj ~

r~

~ II'

1200

V/
I V!J

r-..

~ 17'

1\

!?"

3l 35 40 45

SO $

60Rct:ml

A, = f(R,);
1- A,,..m (k = 0.53) 2 - A,,,.... (k = 0.59); 3- zfR, = 0.3; 4- zfR, = 0.4
Fig.7.18 Repreuntarea graficli a fuocpei

Din ligura nr.7. 18 se observli eli pentru valori ale raportului

valoarea lui

A,

z/ R, > 0.36 (curbli 2)

pentru N.T.C.R. este mai mare cu circa 10% declit pentru compresorul Roots; ca

urrnare ~i debitul volumic a l N.T.C.R. va fi mai marc in aceea~i masurli.

--162

Coocluzii
- Relatii le de calcul a debitului volumic pentru compresorul Roots

~i

N.T.C.R.

sunt identice; debitul depinde de A, , n, I.

Comparilnd valorile lui A, pentru

aceea~i

razli a carcasei R, rezulta ca

pentru z/R, > 0.36. N.T.C.R. este mai avantajos.

7.4.5 Exemplu de calcul pentru N.T.C.R.

in capitolul 7 s-a stabilit formula de calcul pentru debitul volumic (Ji [ml/s]) ~i
puterea teoreticll de antrenare a compresorului rotativ:
.
n
V = 1tZI(2R, + z)-

(7.151)

30

P = V(f) =1tZI(2R, + z)-{/)

(7.152)

P = 21tZ/(2R, + z)v(f)

(7.153)

30

sau:

Din relatiile (7 .151) ~i (7 .152) se constatll urmAtoarele:

a. Dacll de impun anumiti parametrii geometrici (/. R, z)

~i

functionali n, t!.p,

rezultli un anumit debit volumic ~i o anumitl! putere teoreticl!. in Jucrarea [6]

se prezinta

~i

un program de calcul pentru determinarea debitului

~i

a puterii

odatli cu modificarea lui R,, z, nt!.p, v cu variatii foarte mici.

fn cazul de fatli vom a lege anumite date, uzuale in tehnicli:
II
1480
= 6o = 24,667 Hz
b. Frecventa de rotatie: v =
60
c.

Cre~terea

de presiune intre aspiratia

f=310 5 P.
d. Raza rotorului: R, = 25mm = 0,025m
e. lnliltime piston: z =I Omm = 0,0 lm
Din formula (7.151) rezultli:
163

~i

refularea compresorului rotativ:

1480
= 0,0186 m3/s
30

V = 7r0,01 0,2(2 0,025 + 0,01)-

(7. 154)

V = 0,0186 3600 = 66,9m3/h

P

(7.155)

= V6J> = 0,0186 10' =5577 w

(7.156)

P = 5,57KW

Ca dimensiuni de gabarit avem:

- lungime compresor: 220mm
- inllltime: I OOmm
Comparativ cu unele tipuri de compresoare cu piston fabricate de Uzina Timpuri
Noi S.A. din Bucure~ti, acest tip de N.T.C.R. este mai performant.

7.5. Compresor volumic, rotativ, elicoidal

7.5.1 Principiul de functionare

Compresoarele elicoidale (tip Lysholm) sunt alclltuite din doull rotoare 1

~i

2,

montate intro carcasll a cllror canale el icoidale ale rotoarelor formeazll spatiile de lucru
ale compresorului iar dintii elicoidali indeplinesc functia pistonului. La compresoarele
elico idale fllrll injectie de ulei un angrenaj cu roti dintate 3 asigurll

~i

sincronizeazll

rotafia in sens invers a rotoarelor (fig. 7 .19).0rificiile de aspiratie

~i

refulare sunt

amplasate in capacele frontale ale cilindrului. Gazul plltrunde in canalele elicoidale care
comun icll, intr-o anurnitll succesiune, cu orificiul de aspiratie.
Cand dintele 0 1 depll~e~te pragul conductei de aspiratie, incepe sll se facll leglltura
spatiului S 1 cu conducta de admisie 4,
pllrllse~te

~i.

cum datoritll invartirii dintelui elico idal d1

treptat can alul S 1, volumul canalului

cre~te ~i

are loc procesul de aspiratie In

acest canal. Cand dintele 0 1 ajunge in locul dintelui 0 4 , dintele elicoidal d3 ajuns In
locul dintelui d6 incepe inchiderea canalului S 1

~i

deci comprimarea gazului din canal.

fu momentul in care datoritA invartirii, portiunea posterioarll a canalului S1 este pusll in

164

leglUur~

cu conducta de refulare 5, actiunea de miC$Orare a vo lumului canalului S 1 de

catre dintele elicoidal d3 produce refularea gazului comprimat In rezervorul instalatiei.

Un proces de lucru asemlinlitor este realizat In toate canalele, atat ale rotorului I cat $i

Fig. 7.19 - SchitA compresorului elicoidal: a - sec{iune longitudinalli; b- sectiune transversa Iii
ale rotorului 2. [16], [18].Pe mllsurll ce rotoarele se tnvht, o tranli de gaz aspiratli (fig.
7.20a) este comprimatll (fig. 7.20b, c,) $i refulatll (fig. 7.20.d) in colectorul de refu1are
Ia o presiune Pv > Pn
Rotorul principal (de antrenare) are profil convex iar rotorul secundar are un
pro til concav. Prin indepartarea danturii se fomteazli o linie continua de angrenare;
profilele, linia de angrenare $i carcasa delimiteazli un spatiu de volum valabil; In timpul
rotatiei celor doull rotoare datoritll formei profilelor danturii acest spatiu se mic$oreazli
spre refulare.
in acest mod rotoarele compresorelor elicoidale, in afarll de deplasarea gazului de
Ia aspiratie catre refu lare realizeazli pe parcurs $i o comprimare in functie de raportul de
variatie a volum elor spatiilor din canalele elicoidale.
16S

Aspira(ia, comprimarea
elicoidal;

diafragma de

~i

refularea gazului au toe succesiv In fiecare canal

func(ionare

a compresorului

elicoidal

este

similar!~

compresorului volumic rotativ cu lamele culisante in rotor.

Compresoarele elicoidale func(ionead cu tura(ii ridicate, ca urmare ele sunt
antrenate prin intermediul unui sistem de roti dintate care multiplicli tura(ia primitll de
Ia motorul de antrenare (fig. 7.19).

Fig. 7.20- Principml de functonare a compresorului

CliCOida(

166

Fig. 7.21 - Sec{iune longitudinal! prin compresorului elicoidal: I -rotor principal; 2- rotor
secundar;
3 - roti din\3te care se angreneazl!; 4 - cuzinet care preia forta axialA; 5- !agAr de alunecare;
6 - etan~are lmpotriva p3trunderii uleiului; 7 - inelc de carbon; 8 - alimenare cu ulei; 9- carter;
10- ~rhnrp 11 -

ha~r

riP ~lunPr.~rp 1? - mlmrnri r.1t hllr mn n tM~ N' ~rhnrt" I P f'ip AntrPnArP

Rotirea sincronl! a celor douli rotoare este asiguratli de ro]ile dintate (3) care sun!
executate cu un lnalt grad de precizie; ungerea acestor roti a lagarelor compresorului

~i

multiplicatorului de tura]ie se face cu ulei sub presiune asigurat de clitre o pompli.

7.5.2. Deb itul ~i pu t erea compr esoru lui elicoidal

Debitul volumic, teoretic, de gaz furnizat de compresorul elicoidal este dat de
relatia:

V, = A,lz,n"' + A,lz,n, 2 [m I mm}

(7.157)

unde:
A~o A 2
I
z~o z2

ariile utile ale sectiunilor transversale ale canalelor e licoidale [m2 ]

lungimea canal ului elicoidal
numerele de dinti ale rotoarelor
n,~o n,z
turatiile rotoarelor (principal ~i secundar)
Tinfmd cent de relatia:
(7 .158)

V, = I z

n,,,(A, + ~)

(7.159)

Debitul real (efectiv) al compresorului elicoidal va fi:

v, =,tV,

(7.160)

Coeficientul de debit depinde de scurgeri le de gaz care apar in timpul comprimllrii

lntre rotoare ~i intre rotoare ~i carcasli; de asemenea valoarea lui f. este influentatll de

variatia parametrilor de stare ai gazul ui in timpul aspiratiei datoritll atiit pierderilor de

presiune care apar Ia trecerea gazului prin orificiu de aspiratie cat

~i

inclllzirii gazului

ca urmare a cllldurii primite de Ia carcasa compresorului.

in general valorile lui)\ variazll in limitele 0,85 .. .0,92 (fig. 7.22).
Din fig. 7.22 se observll ell pentru a obtine un coeficient de debit ridicat,
compresorul elicoidal trebuie sll aibli o turatie mare; uni formitatea debitului refulat se
obtine prin mllrimea numllrului de din!i ai rotorului conductor.

---_
..

..-

100

-
.

..._, -

80

I
I

60

.._

-,. -

13

'2

{
LO

20

Fig. 7.22- Dependent >. = ./{<) pentru diferite turatii

l- 6000(rotlmin]; 2- 9000(rotlmio]; 3-12000(rotlmin]; 4-ISOOO[rot/min)

in fig. 7.23 se prezintll curbele de variatie a randamentului adiabat Ia cupla

compresorului in funqie de raportul de comprimare ~i de turatie.
acel a~i

Din fig. 7.23 se observli eli pentru

raport de comprimare valoarea

randamentului adiabat Ia cuplll cre~te cu turatia compresorului.

Puterea Ia cupla compresorului:

= itI v.

17, .... 60

in care:

v. - debitul compresorului [m /m in ]
3

t..

=-k-p, (p' )T
tl

k- I

P,

(7.161)

-1 . V, ,_1_

(7.162)

60 11...

In literatura de specialitate, in afara notiuni de coeficient de debit ~i coeficient de

umplere definite prin STAS 7147-64 se intfllnete ~i notiunea de randament volumetric.

.= v. = v.-:-v, =1_v, =1 _..t:._

11

v.

v.

v.

n,v.

in care:

168

~c~ (%1 ,1--.---.---r-~---.---,--.--,

(7.163)

100

3\

--4

I~
60

I WI

40

20
2

Fig. 7.23- Dependent ~' " =/I.E) pcntru duerite turatii

l-6000(rot/min), 2- 9000(rot/mio], 3-12000[rot/nun), 4-ISOOO[rot/min)

v. - volum de ga:z efectiv aspirat [m /s)

3

v. - volum teoretic aspirat [m3/s)

v. - volumul pierderilor de gaz, interne (curgere inversli prin jocuri)

n, - turatia compresorului
Valoarea lui 11 nu depinde de turatie ci de diferenta de presiune intre aspiratie ~i
refulare (!!.p ). Dacli !!.p cre~te, 11 va scad e. La compresoarele elicoidale randamentul
volumic depli~e~te 80%.
in afarli unui randament volumetric bun Ia acest tip de compresoare presiunea Ia
refulare este mai ridicatli declit Ia compresoarele Roots.
Din diagrama de mai jos se observli eli Ia refulare presiunea poate atinge valori de
cca. 4 bar in cazul unui compresor elicoidal cu o singurli treaptli.
I} '

[//

/jlji;~P\

J~~~/~~/~v/~~*~~~~-+-r-~
~~ ~~~r\.

1---+-+--+-- .--J-.._-l--+--+~
Fig. 7.24 - Diagrama p-V a unui compresor elicoidal in comparatie cu a unei suflante tip Roots

169

Zona dreptunghiularli din partca inferioarli a diagramei corespunde domeniului de

functionare a compresoarelor Roots iar zona superioarli compresoarelor elicoidale cu o
singurli treaptli.
Compresoarele rotative cu rotoare profilate ~i compresoarele elicoidale se
incadreazli in clasa compresoaretor de joasli presiune (E < I 0) deoarece Ia cre~terea
presiuni i Ia refulare randamentu l volumetric va cre~te.

7.5.3 Scheme de fun ct ion are ~ ~ domen ii de utiliza re a compresorulul ellcold al

Mic~orarea

puterii consumate cat ~i mic~orarea pierderilor de gaz prin jocurile

dintre rotoare ~i carcas!l ~i prin injectoare de ulei in aerul ce urmeazii a fi comprimat.
Rotoare le se invftrt flirl! a fi in contact unul cu celalalt (eel conduclitor sau
principal cuplat cu motorul de antrenare ~i eel condus sau secundar) iar mllrimea
jocului intre ele ~i a jocului dintrc rotoare ~i peretii cilindrului este de (0,001+0,00 15)d
in care d este diamet rul cercului exterior al rotorului; aceste jocuri cAt ~i cele dintre
rotoare ~i peretii frontali se aleg in functie de dilatarea rotoarelor.
Compresoarele elicoidale au un grad de comprimare de panll Ia 15bar (in douli
trepte) ~i debite de 3+750 [mJ/min).
Compresoarele e licoidale dupli principiul de functionare se impart in douli
categorii:
a. Compresoare elicoidale flirli injectie de ul ei
b. Compresoare elicoidale cu injectie de ulei
In fig. 7.25 se prezintll shema de functionare a unui corp flirli injectie de ulei;
separatorul de ulei eliminli uleiul provenit prin neetan~eitliti de Ia laglire etc.

t
3
Fig. 7.25- S.hita mstnlotiei de comprimare a aerului I - filtru pentru aer; 2- clapeuo de
regiMe a dcbitclor de aer aspirat; 3- compresor elicoidol; 4 - motor electric; 5- aepan~~or de
ulei; 6- schimbator de clldurl api-ulei; 7- schtmbltor de clldUJt---: 8- sutie de
ttatare a ICO.Ilui comprimat

170

La unele instalatii Ia care nu se um1lire~te recuperarea cllldurii schimblitorul de cllldurll

(6) poate slllipseascll rllcirea uleiului efectuandu-se In schimblltorul de cllldurll (7).
La compresoarele e licoidale cu injectie de ulei nu mai sunt necesare rotile dintate
(3) din fig. 7. 19, angrenarea ~i sincronizarea invartirii celor doull rotoare fiind asiguratll
de dintii elicoidali practicati pe rotor
Compresoarele elicoidale au o functionare silentioasll

~i

o fiabilitate sporitll;

dezavantajele lor constau in faptul ell au un consurn de ulei special pentru ungerea
rotoarelor iar realizarea practicll a rotoarelor elicoidale constituie o problema dificilll.
Pe parcursul procesului de comprimare uleiul este injectat in partea de joasll
presiune a compresorului (fig. 7 .26}.
Injectia de ulei are drept scop:
- ungerea lagllrelor rotorului;
- ungerea intre cele doull rotoare;
- ungerea intre rotoare ~ i peretii carcasei;

Aer rece
compriroo.t

Fig. 7.26- Schita comprcsoruJui c:licoidal cu injectie de ulei; I - filtru de aer~

2- clapetl; 3- compresor~ 4 roata de anrrenare; 5 -evacuate ae.r fi ulei; 6 - rezervor;
7- scpamtor aer-ulei; 8 - filtru de ulei; 9 - schimb!itorde ca.Jdur~ 10- motor electric

- evacuarea cllldurii care apare in procesul de comprimare a gazului;

- reducerea zgomotului

La

ie~ire

din compresor avcm un amestec de aer comprimat + ulei care este

introdus in rezervorul (6); in rezervor uleiul se depune In partea inferioarli iar restul
este antrenat de aer clltre separatorul (7). Ulterior aerul fllrll ulei este rllcit in
schimblltorul de cl\ldurll

(9)

~i

trimis Ia utilizator. La acest tip de compresor se

remarcll:
17 1

are un grad de fiabilitate sporit,

!ipsa supapelor de admisie ~i refulare,

greutate ~i gabarit redus,

Ia turatii mari randamentul global al compresorului este ridicat,

prin injectia de ulei se ri!ce~te gazul

nivelul de zgomot este relativ redus,

Ia o singura treaptli raportul de comprimare poate ajunge Ia 6.

~i

se reduc sclipi!rile de gaz,

Fabricarea compresoarelor elicoidale este dificilli deoarece constructia rotoarelor

este complicatli necesitlind un lnalt grad de precizie Ia fabricatie

~i

Ia montaj.

Aceste compresoare se folosesc pentru comprimarea diferitelor gaze, pentru

transportul pneumatic.
Avlind o singurantli mare In functionare

~i

un nivel de zgomot redus ele sunt

utilizate ca sursli se aer Ia locomotive.

De asemenea compresoarele el icoidale sunt util izate in instalatii de turbine cu
gaze Ia supraalimntarea motoarelor Diesel, In industria chimicli ~i metalurgica.

7.6 Avantajele ~i dezavantajele compresoarelor volumice rotative

Avantajele compresoarelor rotative In comparatie cu compresoarele cu piston
sunt:
a. constructia este mai simpHl deoarece lipse~te sistemul bieHi manivelli ~i
supapele; aceastli lipsli conduce Ia o greutate mai redusli, deci Ia o fundatie mai
mica;
b. rotorul este echi librat dinamic, deci compresoarele pot functiona cu turatii
ridicate ajunglind panli Ia 30.000 rot/mi n.;
c. avantajul de Ia punctul a. conduce Ia o sigurantli mai mare in functionare;
d. debitul este uniform ~i in uncle cazuri presiunea gazului comprimat nu depinde
de presiunea gazului din re{ea.
Atat Ia compresoarele volumice cu piston cat ~i Ia cele rotative, in comparatie cu
compresoarele centrifuge, se constatli o variatie redusli a debitului in cazul variatiei
presiunii gazului din retea.
Dezavantajele compresoarelor vo lumice sunt urmlitoarele:
a. existenta unor jocuri in functionare, ca:
- lntre rotor sau rotoare

~i

carcasll;

- intre rotoare;
- lntre rotoare

~i

peretii laterali (perpendicalari pe axa de rotatie) conduc Ia

scurgeri de gaz de Ia partea de inaltli presiune (refulare) clitre partea de joasli

172

presiune (aspiratie) adicll o curgere inversli. Aceste pierderi de gaz conduc Ia

reducerea debitu lui de gaz refu lat, Ia scaderea coeficientului de debit

~i

randamentului compresorului.
b. Pentru a reduce ,c urgerea inversll" este necesar un grad de precizie ridicat atat
Ia executie cat ~i Ia montaj;
c. Este necesarll o instalatie de racire ~i una de ungere;
d. Raportul de comprimare este limitat Ia 3 .. .4 datoritli dezavantajului de Ia
punctul (a.)
Cele mai utilizate dintre compresoarele volumice rotative sunt cele de tip Roots;
e le au dezavantajul ell pentru realizarea profilului rotorului care este similar unci
lemniscate se cere o tehno logie speciala, un grad sporit de precizie

~i ma~ini

de

prelucrat speciale.
De asemenea trebuie realizatli
rotoare

~i

etan~area

dintre cei doi arbori, respectiv dintre

carcasll, problemli care nu este pe dep lin rezolvatli.

Compresoarele elicoidale au randamet volumetric mare, sunt silentioase au o

duratll mare de functionare, sunt solicitate din ce in ce mai mult in industrie cat

~i

In

transporturi cum ar fi Ia echiparea locomotivelor care circulll prin tara noastrll.

Atflt compresorul Roots cat

~i

copresorul elicoidal au costuri de productie

deoarece din punct de vedere constructiv sunt greu de realizat, necesitll o tehnologie
avansatll ~i un grad de precizie ridicat.
Cu toate aceste dezavantaje compresoarele volumice rotative sunt utilizate ca:
- compresoare de joasll presiunse acolo unde se cer debite mari, relativ uniforme,
gabarit

~i

intern~

greutate reduse Ia suplimentarea rnotoarelor cu ardere

instalaJii de turbine cu gaze,

compresoare unde se solicitll o siguranJll In func~ionare sporitll
zgomot redus (sistemul de franare a locomotivelor),

~i

in

un nivel de

suflante ce fumizeaz11 aer pentru cuptoare din industria metalurgicll,

pompe de vid {In tehnica vidului),
- sursli de aer comprimat in actionliri pneumatice, transport pneumatic,
- mentinerea presiunii atmosferice In avioanele de pasageri

Bibliografie
I. BAran N., Brusalis T. - TermotehnicO Tipografia Universitlilii Politehnica din Bucuretti, 1983.
2. B!lran N., BAran Gh. - Brevet de inventie nr 11129611996 c~ titlul ,.Motor rotativ cu abur" eliberat de OSIM Bucu~ti.
3. BAran N.- Elemente de calcul pentru. un 11011 lip de mafind de lucru cu pistoane rotalive, Revista de chimic,
vol. S l , nr. 4, 2000.
4. BAran N. - Relafia dintre puterea de anrre11are # principalele e/emente constructive ale unel pompe rotative,
Rev. Mecanid Fin3 Ootic3 si MecatronicA. nr. 16/1999. Bucuresti. 2000.

173

S. BAran N., Stanciu - Th~ Pumping of Gas-Solid Mixtures Department of Engineering Thermodynamics
University Politehnica of Bucharest, ECOS 2000. Proceedings Part 2 Universitcit Twcnte Nederland.
6. BAran Gh . Blran N. - Calculul puterllteoretice de antrenare a unei mafini de lucru rotative, Hidrotehnica,
vol. 43, nr. 1211998.
1. BAran Gh., BAran N. - CalcJIIatitm elements considered in the determination of theoretical power of a
rotating mach/net, ,,Politehnica" University of Bucharest Scientific Bulletin Series 0 : Mechanical
Engineering, vol. 61/1999, no. 3-4.
8. BAran N., Bliran Gh. - Cercet6ri asupra unui nou tip de compresor rotativ, l ucririlc celui de a) VII-lea
Simpozion .,Tehnologii, instalatii $i echipamente pentru imbunAtAtirea calitltii mcdiului", 9-13

noiembrie 1998, Bucure$ti.

9. BAran N., BAran Gh. - 0 new constructtve solution considered for the transport of the multiphase fluids)
LucrA.rile celui de al VJIJ. Jea Simpozion ,,Tehnologii, instalatii $i ecbipamente pentru tmbunAtA,irea
calitAtii mcdiului", vol. I, 9- 11 noicmbrie 1999, Universitatea Politehnica. Bucurefti.
10. BAran N. - Termotehnic6 ~; mo1ini termice, Culcgcrc de problcme, Editura MATRlXROM , Bucure~ t i, 1996.
I I. BAran N., BAran Gb. - Cercetdri privind llehiculoreo fluide/or polifozlce, Lucrllrile Conferintei Nationale de
Termotehnici editia a Xa, Sibiu, 25- 27 mai 2000.

12. BAran N. - Ca/culu/ puteril teoretlce de antrenare a unul nou tip de pompG volumicd, LucrArile celei de a IX
a Conferinte Nationale de Termotehnidl., 25- 29 mai 1999, Craiova.
13. BAran N. - Cercet6ri teorelice privind un 11ou tip de mo~inQ de lucru, Lucrllrile celei de a Xl a Conferinte
Nationale de Tennotehnici, 17- 19 mai 2001 Galati.
14. BAran N., Ma1ini termice rotative. Editura MATRIXROM, Bucure$1i 2001.
IS . Grecu T., Turbine fi turbocompresoare
16. Radcenco V., Florescu AI.) Duicu T., ~ . a . m. d . Jnstolopi de pompe de c4/dur6. Editura Tehnid
1985.
17. Stamatcscu C., Ta~cA 0 ., Grigoriu M., Compresoare volumice, Editura Tehnid, Bu cure~ ti 1965 .
18. $tcflncscu D., Marinescu M. , Termotehniclf, Editura Didactidl ~i Pedagogid, Bucure~ti, 1983.
19. STAS 7 147-65, Compresoart.. terminologie # c/asljicare

Bucure~ti)

174

MA~INI

Partea a III-a
TERMICE ROTATIVE DE LUCRU CU PALETE

Capitolul 8
VENTILATOARE CU PALETE
8.1 Notiuni introductive, clasificare
Venti latoarele sunt ma$ ini tenn ice rotative de lucru utilizate pentru vehicularea,
in general , a unor medii gazoase; aceste medii pot contine vapori, particule fine in
suspensie etc.
Deoarece raportul de comprimare ( c = ; :
d iferenta intre presiunea totala Ia refulare

~i

J este red us e < I, I ~i. in general,

aspiratie este mic1! (max. !500mmH2 0) in

s tudiul functionarii ventilatoare lor se considerli ell densitatea gazului se mentine

aprox imativ constanta.
Cre~terea

de presiune totalli fiind mica, Ia efectuarea masuratorilor privind

functionarea ventilatoarelor, se lucreazli ca unitate de mlisurli pentru presiune cu mmH20.

Ventilatoarele vehiculeazll debitc mari de gaze dar nu modifica parametrii
gazulu i: umiditate, densitate etc.; elc sunt utilizate in instalafii de ventilare
climatizare in instalatii de uscare

~i

~i

transport pneumatic, in industria energeticli, in

metalurgie, in industria chimicll ~i pctrochimicli.

in functionarea venti latoarelor se deosebesc frecvent urmiltoarele trei cazuri
de functionare :
a. Ventilatoare cu rezistenta gazodinamica Ia aspiratie
b. Ventilatoare c u aspiratie Iibera

~i

~i

Ia refulare.

rezistenta gazodinamicli Ia refulare

c. Ventilatoare cu rez istenta gazodinamica Ia aspiratie

Pentru cele trei cazuri vom stab ili fo rmula de calcul a

~i

refulare Iibera.

cre~terii

de presiune totala

(D,p,) lntre aspiratia ~i refularea ventilatorului.

in acest scop, din ecuatia lui Bernoulli [1):

Pt = p, + Pd + Pg (N/m 2)

(8.1)

neglijand presiunea geometricli, obtinem:

p,

= Ps + Pd [N/m2 ]

(8.2)

115

In care:
p,- pres iunea totalli in sectiunea de aspiratie sau reful are a venti latorului

p, - pres iunea staticli medie in sectiunea consideratli

PJ- pres iunea dinamicli medie in sectiunea consideratli:

Pd

pw!
2

(8.3)

In care:
w,. -viteza medie in sectiunea consideratll,
p - densitatea gazul ui
Dacll se considerll sectiunea 1- 1, Ia asp iratia venti latoru lui, iar sectiunea 2-2 Ia
refularea ventilatorului (fig. 8.1), atunci pentru cele douli sectiuni se poate scrie:

p,, = Psi + Pdl : p,z = Ps2 + Pdl

Cre~terea

(8.4)

totala de prcsiune rca1izatli de ventilator l ntre aspiratie i reful are va fi:

(8.5)

Tinand cont de modu1 cum functioneazli un ventilator (depres iune Ia aspiratie ~i

suprapresiune Ia refulare) vom nota:
Depresiunea Ia aspi ratie:
(8.6)
Suprap resiunea Ia refulare:
(8.7)

D.p,z = PsZ - Pn
in care Pn este pres iunea med iului ambiant.
Din (8.6) $i (8.7) obtinem :
p,, =p. - !!.ps,

P,z = p . +!!.ps,

Introducand (8.8) in (8.5) obtinem:

!!.p, =[{p. + !!.p,, ) - (p.

- ,,)] + p.,-p.,

!!.p, = (,, + !!.p,, )+ (D.p d)=!!.p' + !!.p"

a. Ven tilator cu r ezistcnta Ia aspir atie

~i

(8.8)

(8.9)

(8.1 0)

refulare

Din figura 8.2. se observa urmlitoare1e D.p, = D.p, 1 + D.p,z iar segmentul AB se
exprimli astfel :

D.p, + Pd2 = AB = Pdl + D.p,

(8.11)

relatie din care rezul tli:

D.p, = D.p, + Pd1

- Pd l =

D.p, + D.pd

(8. 12)

Rcla]ia (8.12) este identica cu rela) ia (8.5).

176

d
F1g. 8. L

Schl~

pentru cfectuarea rohurAtorilor: a

flan~a

ventilator, b- motor electric de ontrenare, c -

de rcfulare a ventilatoru lui, d - monoroetru cu tub U

p
B

:i

<l

<l

P.n

cf

:r

!;:::!
0..

ri
F1g. 8.2 - Notatu de co leu!

b. Ventilator cu aspiratie libe ril $i r ezisteu ti Ia refulare

in acest caz se considerll ca 6.p,, ~ Pdt

Din figura 8.4 se observll urmatoarc lc:

(8. 13)
177

Din rela!ia (8.1 0) se obtine:

c;{'
<l

d
F1g. 8 .3 - Schitl pentru cfectuarea misuritorilor: a - venu lator, b - motor electnc de antrenare, c Oan~a

de re fulare a vcn1ilntorulu1 , d - mooometru cu tub U

a:

<I

N
Iii

;;

a.

c:

<I

Pa

N
.._

a.

c:P
rf
II
.....

N
Iii

a.

o.lil

p:O
Fig. 8.4 - NoloIii do colcul

(8.14)
dar
!J.p,,

=p~,

(8.15)
(8.16)

Relatia (8. I 6) este

identic~

cu (8. I 3) ceea ce confirma exactitatea rationamen-

tului flicut.
171

c. Ventilator cu rezi stenlll Ia aspirafle $1 refulare Iibera

in aces\ caz (c) se considerli ca Ap1 2 = 0; din figura 8.6 se observli urmlitoarele:
Ap, = Ap,t - Pdt + Pn

(8. 17)

Din rela!ia (8. I 0) se obtine:

llp, = (/lp,2 + /lp, .)+ llp~

utilizand faptu l ell:

,,

vI' K~(
.

.
P0

II

.
\

11

1\

,,

lJ

"'

~d

a.

<:]

Fig. 8.5 - Schill pentru efcctuarea mlsurltorilor: a - ventilator, b - motor electric de antrenarc, c flnnf&de refulare a ventilatorului, d - monometru cu tub U

J.

..%

pa

<:]

.....

p:0

,E
cf

Fig. 8.6 - Notatii de calcul

179

(8.18)
se obtine:
6p, = llp,l + Pdz- Pdl = 6p,1 - Pdl + Pd2

(8.19)

Se observa eli re latia (8.19) este identica cu relatia (8.17).

Clasificare ventilatoarelor este precizatli prin ST AS 7465-89; se deosebesc
urmatoarele criterii de clasificare:
I. Dupa principiul de functionare:

a. Ventilatoare radiale (centrifugate) in care particulele de gaz sunt

transportate spre refulare pe traiectorii perpendiculare pe axa rotorului;
b. Ventilatoare axiale, in care particulele de gaz sunt transportate spre refulare
pe traiectorii paralele cu axa rotorului
2.

In functie de cre~terea presiunii

- venti latoare de joasa presiune (6p, < I OOmm H20)
- venti latoare de presiune medie (I 00 <6p1 < 300mmH20)
- venti latoare de inalta pres iune (300

~p1

< JOOOmmH20)

- ventilatoare de presiune foarte lnalta (6p1 > 1000 mm H20), exclusiv

ventilatoarele multietajate.
3.

In functie de temperatura gazelor vehicu late:

- venti latoare pentru gaze reci (pana Ia 80C)
- ventilatoare pentru gaze calde (peste 80 pan a Ia 400C)
- ventilatoare pentru gaze fierbinti (peste 400C)

4.

In functie de sistemul de reglare:

- venti latoare cu palete fixe
- ventilatoare cu palete reglabile
- ventilatoare cu palete cu aparat director

5.

In functie de sensu! de rotatie a rotorului:

- ventilatoare cu sens direct (ventilatoare al caror rotor, privit dinspre aspiratie, se
invarte~te

in sensu! acelor de ceasomic);

- ventilatoare cu sens invers (ventilatoare al cliror rotor, privit dinspre aspiratie, se

lnvart~te in sens invers

6. In functie de utilizare:

acelor de ceasomic);

- ventt latoare ae uz general;

- ventilatoare de uz special;
- pentru mediu exploziv;
- pentru mediu toxic;
ISO

- pentru mediu abraziv;

- pentru mediu corosiv;
- pentru transport pneumatic;
- pentru ma~ini electrice cu nivet rcdus de zgomot ~i vibratii
7. in functie de forma constructiva a rotorului:
- La ventilatoarele radiate exista urmatoarele solutii constructive (fig. 8.7, 8.8, 8.9,
8.10, 8. 11):

Fig. 8.7 - Rotor cu palete orientate inapoi: a - palete curbate; b - palete profilate; c - palete

Fig. 8.8- Rotor cu palete orientate inainte: a - palete cu grad mic de reacpune; b- palete cu grad n.,re de reac~une

Fig. 8.9 - Rotor cu palete radiale: a - palete simple radiale; b - palete cu ic~ire radial~

Fig. 8.10 - Rotor cu palete cu sector Fig. 8.11 - Rotor cu palete cu sector initial

~i

dublii curbura

initial

La ventilatoarele axiale existll urml!toarele solupi constructive (fig. 8.12):

8.

ln functie de modul de cuplare Ia motorul de antrenare:

La venti latoarele radiale se utilizeazll urml!toarele moduri de cuplare (fig. 8.13,

8.14, 8.15):

- La ventilatoarele axiale se utilizeazll urml!toarele moduri de cuplare (fig. 8.16,

8.17, 8.18):
Ill

Fig. 8.12- Sectiune prin reteaua de pa1ete: a - palete

Fig. 8.13 - Rotorul montat duect pe

profilate;

arborele motorului electric

--

Ftg 8.14- Rotorul cuplat cu arborele motorului

prin cuplaj elastic ti paliere

Ftg. 8. IS Rotorul cuplat cu arborele motorulut prin

uan.smisie mtcrmcdiari (reductor de turatae, curele
trapezoida.le sau alt lip de transmasie)

- f1- 1-

Fig. 8. 16 - Rotorul monlllt d1rect pe

Fig. 8.17- Rotorul cuplat cu arborele motorului

arborele motorul

prin cuplaj elastic

r:- o 1 o

~ ........ .1 .... " ' " ' .... , .............. 1.

""'"''1\rnlui ,.,,.,.,,.;,. "''" h'"""iei.-

int~rm,.tlirl

(r,.tlurtnr ,..,..

turatie, curele trapezoidale sau alt tip de transmisie)

In funct ie de modul de aspira!ie al gazelor:

- La ventilatoarele radiale se deosebesc urm1!toarele variante (fig. 8.19, 8.20):
182

fig. 8.19 - Ventilator radial mottoaspiraot

Fig. 8.20 - Ventilator radial dublu aspirant a - BrA conductl de aspira1ie; b - cu conduct! de aspiratic

- La ventilatoarele axiale se deosebesc urmatoarele variante (fig. 8.21, 8.22, 8.23):

......_

. _./

Fig. 8.21 - Ventilator axial monlal in tub

A'

/I

I-

-+--~\;::;:;'

1-l

--

-~~~-- --1-

Fig. 8.22- Ventila!Of axial flirt rubularurt

c
b
a
Fig. 8.23 - Ventilatoare axiale: a- ventilatoare monoetajate; b - veotilatoare multietajate;
c - ventiJatoare cu rotoare ce se invirt in sens contrar
183

8.2. Ventilatoare radiale

8.2.1. Solutii constructive, turafie sp ecificli
Ventilatoarele radiale pot fi monoaspirante sau dublu aspirante.
- In primul eaz aspiratia gazului are Joe numai pe o parte lateralli a careasei (fig
8.24). Suportul 2 sustine careasa spiralli l ~i laglirele axului 3. De carcasa se fixeazli
racordul de refulare (5) ~i racordul de aspiratie (6) prevllzut cu piasa de siirrnli pentru
retinerea eorpurilor straine din aer.
/

.5

; 10::-::.f._- ~::

"3
-

- , r-

;=::;;
'

~.

rf.-

-- ..

~-

''

_j

'' '

'

'

I
Fig. 8.24 - Vcntilatorul radial monoaspirant

La vcntilatorul monoaspirant eele douli laglire se afla pe o singurli parte a

eareasei, pe eand Ia eel dublu aspirant ele sunt amplasate pe amble plirti (fig. 8.25).

--
__ .,. . -- - ------

'

t ..

Mo

JJ

,.

'

i'.

'

Fig. 8.25 - Ventilatorul radial dublu aspirant

184

- La ventilatoarele dublu aspirante, aspiratia gazului are Joe pe cele doull pllrti
laterale ale carcasei (6 ~i 6'); partea mobilll (4) (rotoru l) este format din contopirea a
doull rotoare s imple a~ezate spate in spate.
Ventilatoarele dublu aspirante reali zeazll
asp iratie

~i

aceea~i cre~tere

de presJUne tntre

refulare ca ~i cele monoaspirante, dar au un debit dublu.

Actionarea acestor ventilatoare se face in mod uzual prin roatll de transmisie

pentru curea lata sau pentru curele trapezoidale. Cand turatia ventilatorul ui coresp unde
cu turatia motorului electric, acesta se poate cupla direct sau prin intermediul unui
cup laj e lastic.
Turatia specificli (n,) sau coeficientul de rapiditate se define~te ca fiind turatia
unci ma~ini asemenea, functionilnd Ia D.p, ~i P egale cu unitatea:
n =A

'

II.JV
(H)!

II.JV

relatie in care:
A

- constantli

11

turatia

ma~inii

[rot/min]

V -

debitul volumic [m 3/s]

H -

cre~terea

de presiune [m]

D.p1 - cre~terea de presiune [N/m2]

p - densitatea gazului [Kglm3]

- acce laratia gravitationalll [rn/s 2]

Cu cat n, cre~te, venti latorul are un deb it mai mare ~i o cre~tere de presiune intre
aspiratie

~i

refulare mai micl\. Venti latoarele care au

aceea~i

turatie specificll

~i

sunt

asemenea geometric formeazll o familie de ventilatoare sau altfel spus Ia douli ma~ini
similare coefic ientii de rapid itate sunt egali.
Dupll unii autori, ventilatoarele Ia care

11,

::;

1400 se numesc ventilatoare

centrifuge iar cele cu n, > 1400 se numesc venti latoare ax iale.

8.2.2 Ven tilatoare cen trifuge; p ri ncipiul de funcfionare, lucrul mecanic,

puterea d e antrenare
Ventilatorul se compune dintr-un stator, in care se role$1C un rotor; rotorul este
fixat pe un arbore sprijinit in laglire montate pe un batiu (fig. 8.26). Rotorui este un
ansamblu mobil, aflat in mi$care de rotatie care transmite energia absorbi tli Ia
arborele ventilatorului particu lelo r de gaz care constituie mediul de lucru vehiculat
de ventilato r.
ISS

- Rotorul este constituit dintr-o coroanll circularli (I) so lidarli cu butucul (2); pe
coroanli sunt amplasate mai multe palete plane sau curbate (3), butucu l este f'ixat pe
arborele (4).

SECTI UNE A A

Refulare

I
A~
Fig. 8.26- Venlilalor cen1rirugal

- Statorul, partea fixA este alclituilA dintr-o camerli spiralli (S) de llitime
constantli, prevlizutli cu di fuzorul de aspiratie (6) $i racordul de refulare (7). Camera
spiralli cu difuzorul $i racordul de refulare formeazli carcasa ventilatorului care se
monteazli pe un batiu (8) ce sust ine laglirele (9).
Antrenarea ventilatorului se face de obicci printr-o curea de transmisie montatli pe
roata ( 10). Gazul este aspi rat prin di fuzorul (6)

~i

cste centrifugal de rotor; ul terior gazul

colectat in camera spiralli (S) este evacuat prin racordul (7).

Functionarea ventilatorului centrifug se bazeazA pe creerea unci forte centrifuge
(F,) care se aplicli particulelor de gaz aflate in rotor:
F, = mw 2r

(8.20)

in care:
m - masa particulei [kg)
- distant a de Ia ax a de rotatie plinllla centrul de greutate al particulei [m)

viteza unghiularl! a

mi~cl!rii

de rota)ie [rad/s)

Forta centrifugl! se aplicll fieclirei particule de gaz

~i

este orientalli pe directia

razei cu sensu! spre peri feria rotoru lui.

Rotorul fiind inconjurat de un stator inchis de particulele gaz sunt centrifugate
clltre acest stator ~i antrenate entre racordul de refulare; dacli clitre peri feria rotorului
186

prcsiunea gazului crc~te, Ia centrul lui se produce o depresiune care face ca gazul sa
fie aspirat in ventilator. Deci aspira)ia este axialll iar refularea este tangen)ial!lla rotor.
Gazul care cste centrifugal de rotor este colectat intro camerll, de lll)ime
constantli ~i inlil)ime care

cre~te

clltre refulare, de forma unei spirale.

Rezu!UI ell intr-un ventilator centrifugal energia mecanicli transmisll rotorului

se transformll in energie cineticli a gazului; ulterior pe mlisurli ce gazul se
depl!rteazll de axa rotorului o parte din energia cineticli se transformll in energie
potentiaHi de presiune.
Pentru stabilirea lucru lui mecanic ~i a puterii teo ret ice necesare antrenlirii,
ventilatorului centrifugal sc fac urmlitoarele ipotcze simplificatoare:
- agentul de lucru este un gaz perfect;
- schimbul de clildurli cu mediul exterior este nul;
- rotorul are un numlir infinit de palete de grosime infinit de micli;
- viteza gazului cste uniformll in directia de curgere;
- regimul de curgerc cste permanent iar rotorul se invlirte~te cu w ct.;
- gazul ump le complet canalele ro10rulu i, nu existli pierderi prin frecare
mecanicll sau gazodinamicll.
Mllrimile de cal cui sunt afectate de in iodicele I pentru intrare in rotor ~i 2 pentru
ie~ire

u1

din rotor, astfel:

viteza tangen)iall! a rotorului

w1 - viteza relativll a gazului Ia intrare in rotor

c1

viteza abso lutll a gazului Ia intrarea in rotor

Analog Ia

ie~ire

din rotor a vern u 2 , wz, Cz.

Particula de gaz intratll in rotor in pllllctul I va parcurge traiectoria relativll I a 2; datoritll

mi~cllrii

de rotaJie a rotorului cu viteza unghiularii w, particula va urma traiectoria I a'

2'; in fiecare punct altraiectoriei putem scrie relatia:

c=u +w

(8.21)

Unghiul dintre vectorul vitezei absolute

nuxului In

mi~care

c ~i

vectorul ii

~i

se

nume~te

absolutl! (cr) iar unghiul dintre vectorul vitezei relative

uoghiul

w ~i sensu!

invers a! lui ii se noteazl/3 ~i se nume~te unghiul paletei.

Proiectia vitezei absolute pe directie tangentiall! au fost notate cu c ,,
respectiv

c,,.

Conform teoremei momentului impulsului, momentul rezultantei fortelor exterioare

in raport cu o ad de rotatie este egal cu variatia momentului impulsului in unitatea de
187

timp In raport cu aceea$i axll. Dacll considerllm ell rezultanta F are punctul de aplicatie
Ia raza r (fig. 8.27), putem scrie:

(8.23)

-'l

Fig. 8.27 - Nooatli do eolcul

Paletele de pe rotor deviazl! cureotul de gaz conducand Ia modificarea cantiUitii de

mi~care intre

intrarea ~i ie$irea din rotor, proiectand relatia (8.23), pe directie tangentiaJA:

M = F, r = ,;,(r,c,, - ljC,,)
(8.24)

in care F, este proicctia lui F pe directie tangential A.

Pcntru a transmitc gazului acest moment arborele ventilatorului trebuie sA
dispuna de o putere [6)

P =Moo= rilro(r2c2,

r,c,,}

Deoarece u = ror relatia (8.25), devine:

p = m(ulcJ. - u.c. )
Din relatia (8.24)

~i

(8.26) obtinem:

(8.25)

(8.26)

(8.27)
Rezulta lucrul mecanic spec ific transmis de rotor catre gazul de debit ri1:
(8.28)
Din triunghiurilc de viteza (fig. 8.27) ale gazului Ia intrarea ~i i~irea din rotor aplicand
teorerna cosinusului se obpne:

188

u 22 + c 22

c,.

w22

(8.29)

Introducfmd (8.29) In (8.28) obtinem:

[Jikg]

(8.30)

Daca neglij llm vari atia densitlltii gazulu i in rotor, tinand cont pentru ell pentru un
sistem deschis:
2

I= Jvdp=
I

din (8.30)

~i

J-1~

(8.31)

(8.3 I) putem stabi li relatia de calcu l a

cre~terii

totale de presiune realizatli

de ventilator:
(8.32)
in care:
reprezintli

cre~terea

presiUnn dinam ice deoarece

cre~te

vitcza

absolutli a gazului
reprezintli

c re~terea

presiunii statice care poate fi sporitli prm

marirea turatie i
w2 -wz2

p '

reprezinta cre~terea presiunii statice, care de asemenea se poate

mliri prin fdinarea curentu lui de gaz in

mi~care

re lativa

Ecuatia de bazli a functionlirii vent il atoarelor exprimatli in viteze (8.30) in

presiuni (8.32) poate fi scrisa

~i

in mH 2 0 tinftnd coot eli:

(8.33)

Ml, = t!.p, [mH20]

PH,Og

Daca se considerll

PHzO

(8.34)

"'10 3[kglm 3 ] atunci relatia (8.34) poate fi exprimaUi In

mmHzO

Mf, = p

c 2 -c 2
2

2g

+p

u2l -u 12
2g

+p

w 12 -w22

2g

(8.35)

[mmHzO]

In care p es te densitatea gazului vehiculat de ventilator.

189

Puterea teoreticll necesarl'l antrenlirii ventilatoru lui este datl'l de relatia:

P=t.p,

.Ji

(8.36)

Lcglltura intre debitul volumic ( V [m 3/s)) ~i cre~terea totall'l de presiune

( t!.p, [N/m 2)) este data de fum izoru l ventilatorului prin diagrame (vezi par. 8.2.3).

- Puterea teoreticl'l care este utilizatll pentru vehicularea debitului

cre~terii de presiune 6.p se mai nume~te ~i putere uti Ill (P,.).

V ~i realizarea

Datoritll faptului ell in interiorul ventilatorului au Joe pierderi (frecllrile

gazodinamice a discului rotorului, frecarea gazu lui de carcasll, curgere inversll) apare
ca necesar un aport de putere din exterior: I!J',
- Se introduce notiunea de putere in lema (indicatll) [STAS 7465/ 1985):
PI= P. +

I!J', [W)

(8.37)

$i notiunea de randament intern (indicat):

P.
11; =P.

(8.38)

- Puterea absorbitll de ventilator Ia arborele motor (Ia cuplll) va fi datll de relatia:

Pa = P; + 6?~ [W)
(8.39)
in care

6?~

reprezintll puterea corespunzllloare compenslirii pierderilor mecanice

apllrute prin frecllri in laglire.

Randamentul mecanic va fi:
11 = P; = P.-6?.. _ 1_6?..

"

P.

P.

P.

(8.40)

Randamentul ventilatorului este dat de relatia:

I C'>

.t 1 \

DacA not lim:

11...,- randamentul motorului de antrcnare
11"-

randamentultransmisici de Ia motorul de antrenare Ia ventilator

atunci randamentultotal al agrcgatului va fi :

(8.42)

11 = 11 11Mol 1l1r

Putcrea absorbitll de motorul de antrenarc:

(8.43)
190

8.2.3. Pa ramet rii car acteristici, cu r be ca racteristice al e veotila toru lui cen trifug
Parametrii caracteristici ai ventilatoarelor sc grupeazll astfel:
- Parametrii geometrici

~i

cinematici: dimensiuni caracteristice, sec)iunile de

aspira)ie ~ i refulare, viteza In sec)iunea de aspiratie a ventilatorului;

- Paramet rii functionali: debitul vehiculat cresterea de presiune rcalizatll de
ventilator, puterea de antrenarc

~i

randamentul ventilatorului.

Din punct de vcdere funct ional un ventilator este precizat prin cinc i parametrii:
- Puterea absorbitll de ventilator (In cazul unui agregat elsie puterea elcctricll
absorbitll Ia bomele motorului electric (P));
- Turatia ventilatorului (11,);
Cre~terea de presiune totalll ( {!,p, ) ;
- Cre$1Crea de presiune staticll ( 6p );
- Debitul volumic de gaz ( V ).
C urb ele caracter istice ale unui ventila tor se clasificli a stfel:
a. Curbe caracteristice simple
b. Fami lii de caracteristici
Caracteristicile simple sunt curbe lc care exprimll dependentele:

t.p,

=f(V);

P = f(V); ,

=f(V)

undc:
{!,p, -

cre~terea

totalll de presiune realizatli de ventilator intre aspira)ie

refulare;
P

- puterea de antrenare a ventilatorului

11

randamentul total al ventilatorului

debitul volumic de gaz aspirat

~~

Dependent a /lp, = f(V) se mai nume~te ~i caracteristica interioarll.

Ventilatorul aspirll

~i

pierderi de presiune locale

refuleaza gazul pe un traseu de conducte in care apar

~i

liniare care depind de numarul Re al curgeri

~i

de

rugozitatea pere(ilor conductelor.

Pentru a cunoa$1C comportarea ventilatoarelor in exploatarc este necesar sa se
cunoasca dependenta dintre cre$terea de presiune totala (llp,), puterea necesarll
antrenarii ventilatorului (P) $i randamentul vcntilatorului (ll), in functie de debitul
volum ic de gaz ( ri) vehiculat de ventilator.
Reprezentarea gra!icll a functiilor:
(8.44)
l 9l

ridicate in urma incercllrilor efectuate pe un stand de probll pentru o turatie constanlli

~i

o temperaturll constantll a gazului aspirat se numesc caracteristicile simple ale

ventilatorului (fig. 8.28).

Caracte risti cile simple ale unui ventilator centrifugal sunt prezentate
in !igura 8.28. Dcbitul vehiculat, puterea absorbitll, cre$terea de presiune totalll
rcalizatll de ventilator $i randamentul lui dcpind de rezistentcle gazodinamice care se
anll pe traseul de aspira(ie

~i

refulare al ventilatorului.

Aceste curbe au fost construite pentru o tura(ie constantll

~i

parametrii mediului

vehiculat constanti Ia aspiratie (temperaturll, densitate, umid.i tate, viscozitate); daca se

modi fica turatia ventilatorulu i, pentru fiecare turatie se obtine altll curbll caracteristicll.
Pentru fiecare ventilator, constructorul de ventilatoare asigurll

~i

o diagramll de

lucru (fig. 8.29) realizatll in urma incercarilor ventilatorului pe un stand de probe.

in

afara caracteristicilor simple ale unui ventilator, in practicll se in talnesc

diagrame in care sunt prezentate faruilii de curbe caracteristice.

6p,
p

"l 1----"

Fig. 8.28- Curbc caractcristicc al vcntilatorului centrifugal

= j{"V);

Acestea sunt formate d in curbele caractcristice: l:lpr

~i

11

= j(V);

P.

= f(V)

curbele de randament constant ridicate pentru mai multe turatii.

in proiectarea ~i exploatarea ventilatoarelor se inHUnesc urm~toarele notiuni:
- Parametrii nominali: ei sunt parametrii care stau Ia baza proiect~rii

ventilatoru lui
regim de functionare al

- Regim nominal:

ventilatorului corespunzator

parametrilor de proiectare ai ventilatorului

- Parametrii optimi: ei sunt parametrii corespunzatori randamentului maxim
192

.. ...

f- 1-

- -

....

I'"' f- 1- :/"
!< foo 1-

I>

..,

r"

"

II

..
",.

"

~.

.. f....
,.

II

r~

II

1/
I

tf,~
..

1-

lo'!!J v

1.~v

I!"'

v
:;...--

r---.. ,....,
r---.. ~

t>s:

k<:

//'
~R

rx p<,

./

v
~
<0

"

v
v

I/

!;:/

v ...J

'

1:/ 1/

\ 1\
.

!/

1\
\ \

~
~
I;
I(

v
II

...

~
:

I i\

/')(

fli~

1\,1X

i)<

v v v v 1/ v I>< ~
vv
v v
1/ 1\

v
-,

---...
v

'f""""'
f,..

1--

.oiS

...

!<;-

._,

11

so

r:~

{-

,.

"

~~-

J($

JS.S 4# h .

.,;>, ...,..

"~

- Regim optim: regimul de funclionare corespunzMor randamentul ui maxim

- Regim economic: regim de functionare pentru care randamentul nu scade sub

90% din va loarea sa maximl\.

8.2.4. Fun ction area ven tilatorului in reteaua d e transport; proced ee de reglare
iosumllnd toate pierderile de presiune (D.p) de pe traseul de conducte care
transporU gazu l, pierderi care depind de debitul de fluid vehiculat, vom obtine o
dependent~ care ex prima caracteristica exterioara data de relatia: l:lp = j( V ).

Caracteristica

ex terioar~

este o functie parabolicll, care trece pnn punctul de

functionare al retelei de conducte.

Debitul vehiculat de ventilator ~i cre~terea de presiune realizatll de e l trebuie sll
fie ega le cu debitul vehiculat prin retea

~i

cu rezistenta gazodinam icll a acesteia .

Practic aflarea punctului de functionare se all!\ prin suprapunerea caracteristicii

retelei peste cea a ventilatorului (fig. 8.30); Ia intersectia celor doull caracteristici se
obtine punctul de functionare (F) care ne indid parametrii de functionare ai
ventilatorului care vehiculeazll gazul In reteaua respectivll, sau altfel forrnulat:

Pf

Fig. 8.30 - Caractcristica relelei $i punctul de funqionare 1- dp, /( V)

pentru ventilator; 2 - /j,p, = f{_ Y) pcntru rctca

Punctul de functionare al venti latorul ui se aflll Ia intersectia dintre caracteriscll

interioarll (l!.p1 =

.It V))

~i caracteristica exterioarll (l!.p, =

.It V));

aj unge Ia o egalitate lntre presiunea din reteaua de transport

~i

in acest punct se

presiunea existentll Ia

refu larea ventilatorul ui (fig. 8.30).

Pentru o functionare optima punctul F trebuie sll se gllseascll pe verticala care trece
prin maxirnul functiei

!] =

Jt V)

adicll prin punctul de randament maxim.

Ca urmare, pentru o exploatare corectll a ventilatorului trebuie cunoscut In

permanentll alura celor doull caracteristici; c urbele caracteristice pot avea abateri de Ia
194

cele teoretice dar in functionare lrebuie urmliri t ca punctul de functionare sll co respundll
valorii maxime a randamentului (penlru punclul F din fig. 8.30)
Fatli de conditiile teoretice existenle Ia proiectarea ventilatorului

~i

a retele i de

transport, datori tli unor erori de montaj, alura curbelor caracteristice poate diferi de cea
teoreticll; aceasta conduce Ia ideea eli punctul de functionare nu este puncl lix, ci el se
poate afla intr-o anumitll zona (aria ha~uratll AFBC din fig. 8.3 I ).

L\ PI

I I
I I
I I
I I
I I
Vmin.

I
I
I
I

I
I
I
I

I I

I
I
I
I

Vmax.

Ivb

max

v
Fig. 8.31 - Domeniulin care poate apare punctul de functionare
Astfel debitul volumic dat de ventilator va fi cuprins intre V,..V.,..

Jar

randamentul va fi situat in zona ha~uratli abed fig. 8.31. Dacli in exploatare apar
abatcri de Ia caracteristica interioar!l

~i

exterioarli fatli de cele precizate Ia proiectare,

atunci va cre~te consumul de energie pentru antrenarea veotilatorulu i.

Dacll in functionarea ventilatorului apare ca necesar un alt regim (se cere reglarea
debitului sau a cre~terii de presiune realizatll de ventilator) se adoptll unu l din procedee:
195

a. reg lare prin obturare

b. reglare prin turatie
c. reglare prin aparatul director
d. reglare prin modificarea pasului sau a numlirului de palete
e. reglare prin rccirculare
Alegerea procedeulu i de reglare se face din considerente ecooomice.

un echilibru al prcs iunii

~i

debitului lntre reteaua de transport

~i

ventilator.

Dacl! initial un utilizator consum!l din rctea dcbitul Vt, punctul de

functionare este F, (fig. 8. 32); ulterior dacli debitul solicitat Ji, < Ji, nc afllim in
situatia urmatoarc:

v
Fig. 8.32 - Reglarea dcbitulu i prin obturarc
deoarece caracteristica venti latorului nu se schimbli, trebuie modificatli
caracteristica rctelei (caracteristica exterioar!l)
aceastli modificarc sc efectueazli prin mlirimca rezistentci gazodinamice a
reJelei de transport, mai precis prin inchiderea partiaH't a clapetei situate pe
conducta de refulare a ventilatorului.
i n acest mod punctul de funcJionare Ft se deplaseazli in Fz; Ia debitul

Ji,

presiunea Ia rcful arc ar trebui sll fie Pn dar deoarece caracteristica interioarli nu se
modificli, va trebui modificatli caracteristica exterioarli, punctul de functionare
alunecand pe caracteristica interioarli din Ft in Fz, punct in care p z > p ,. Apare un
196

consum suplimentar de putere (ll.P) datoritli picrderii de presiune prm strangularea

curentului de fluid cu ajutorul clapetei (ll.p).
M' - llp V [W]

TJ.
Prin scliderea debitului are Joe o diminuare a putcrii utile a rotorului , dar cre~te
nutf"'rf"'n r-nnc:um~t~ I~ run ln rff"' !lnhPn~rP ~ v.-ntilatnru1ui

b. Reglarea prin variatia turatiei este eel mai economic procedeu dar necesitli
investitii In aparatele ce realizeazli modificarea turatiei.
in functie de turatie parametrii functionali ai ventilatorului se modificli astfel:
debi tul este direct proportional cu turatia;
cre~terea

de presiune este proportionalli cu patratul turatiei;

puterea de antrenare este proportionala cu turatia Ia cub.

Dacli se monteazli un dispoz itiv de variatie continua a turatiei d in fig. 8.33 se
observli elise pot obtine diferite puncte de functionare (Fh F2, FJ).

v
Fig. 8.33 - Reg1area prin variatia turatiei 111 = 1450 rot/min;
rot/min;

112

= 1200 rot/min; n, = 900

c. Reglarea prin aparatul director se obtine prin modificarea curgerii Ia intrare in

rotor, lucru ce se realizeazli odatli cu modificarea unghiului de inclinare a
paletelor aparatului director.
Aparatul director creeazli o rotatie a fluidului in sectiunea de aspiratie astfel:
daca paletele orienteazll fluidul ln sensu! rotirii rotorului se obtine o diminuare
a valorii D.p1;
197

- dacli fl uidul este orient at invers se obtine o

c re~tere

a valorii D.p,;

d. Reglarea prin modificarea pasului paletelor se face prin modificarea unghiul ui

de insta lare a palete lor pe rotor, fapt ce conduce Ia modificarea caracteristicii
interioare, de asemenea prin modificarea numlirului de plalete ale rotorului se
poate obtine deplasarea caracteristici i interioare a ventilatorulu i.

e. Kegtarea pnn rectrcutare se lace asttel: o parte dtn debttul volum1c refulat de
venti lator este redus printr-un canal inapoi In sectiunea de aspiratie; pe canal
se ana o clapeta de reglarc a dcbitu lui. Deb itul preluat de reteaua de transport
va fi diferenta dintre debitul refulat de ventilator

~i

debitul preluat prin canal

din nou catre aspiratia venti latorului.

8.3 Ventilatoare axiale

8.3. ). Solu tia cons tru ctiva

~~

principiul de funcfion ar e a le ventilatorului

axial

La ventilatoarele axiale particulele de gaz sunt transportate spre

ie~i re

pe

traiectorii paralele cu axul ventilatorului, adic!l rotorul este parcurs de gaz pe o directie
paralela cu axa acestuia.
Deplasarca gazului In rotor

~i

stator se

desta~oara

pe suprafete de curent

cilindrice coaxiale cu axa ventilatorului; componenta radiala a vitezei este neglijabilli

In raport cu componenta axiala.
Ca solutii constructive de realizare a ventilatoarelor axiale deosebim (fig. 8.34)
a. cu rotor amp lasat intr-o carcasll scurta;
b. cu rotor urmat de stator;
c. cu rotor urmat de stator ~ide difuzor.
In fig. 8.34b, c se observa statoru l care este confectionat din profile de grosime
constant:!

~i

arc rolul de a transforma o parte din energia cineticll data fluidu lui de
2

bl

c)

Fig. 8.34 - Solutii constructive de realizare a ventilatoarelor axiale: I -rotor; 2 - motor

electric; 3- stator; 4- difuzor
198

catre rotor, in energie potentiala de presiune

~i

de a anula treptat componenta

tangentialll a vitezei absolute existenta Ia ie~irea din rotor.

Unele venti latoare axiale (fig. 8.34c) in aval de stator sunt prevllzute cu un
difuzor care are rolul de a transfonna energia cinetica a gazu lui In energie potentiala

u~ pr~:;1

uu.;.

Pentru acelea~i caracteristici constructive ~i aceea~i turatie, randamentul

ventilatorului cre~te (fig. 8.34) de Ia a catre c.
Ventilatoarele axiale se ut ilizeazll pentru vehiculat deb ite mari de gaz, realizand
o cre~tere de presiune totalli relativ mica; ele au avantajul ell sunt simple din punct de
vedere constructiv, au gabarit ~i greutate redusa. Sub aspect constructiv un ventilator
axial se compune din urmlitoarele elemente (fig. 8.35):
- Partea fixa (statorul) este alclltuitll din carcasll (I) in interiorul cllreia se
monteazli paletajul (2); paletele sunt fixate cu un capllt de carcasll iar cu cellllalt de
un butuc cilindric (3). Paletele fixe care constituie aparatul director au rolul de a
dirija in mod favorabi l curcntul clltre rotor.

..
~ --'1--t..
""

:.;::.

3
Fig. 8.3S- Vcntilatorul axial

- Partea mobil a (rotorul) este alclltuit dintr-un disc circular (4) pe care sun! fixate
paletele (5); discul este soli dar cu arborele (6) care se rote~te in lagllrul 7.
Rotorul este antrenat de electromotorul (8) care se monteazll in interiorul carcasei
pe suportul (9).
Aceste ventilatoare au avantajul elise monteazli prin

flan~e

(10) chiar pe traseul

conductei prin care urmeazll a fi vehiculat gazul respectiv; Ia ventilatoarele axiale

simp le, aparatul director poate lipsi.
Puterea teoreticll necesarll antrenllrii ventilatorului este data de relatia:
P= V 6p, [W]

Randamentul total al agregatului

~i

(8.45)

puterea absorbitli de motorul de antrenare sunt

date de relatiile (8.42) ~i (8.43).

199

8.3.2. Cu rbele caracteristice ale ven tilato rului axial

Curbele caracteristice simple ale unui venti lator axial:
(8.46)

sunt prezentate in fig. 8.36.

v
Fig. 8.36 - Curbe caracterislice ale ventilatorulul axial

Stabilirea perfonnantelor unui ventilator se realizeaza prin ridicarea curbelor

caracteristice; metodologia de incercare pe
functionali (debit,

cre~tere

venti latoare radiale

~i

~tand

~i

determinarea parametriilor

de presiune realizata, puterea absorbita, randament) pentru

axiale de uz general sunt reglementate prin STAS 7466-1 984.

Prin mod iticarea turatiei venti latorul ui sc obtine o familie de curbe caracteristice
pentru acelai tip de ventilator.

8.4 Functionarea ventilatoarelor in serie i in paralel

Pentru a mari presiunea gazul ui furn izat In retea se recurge Ia functionarea in
serie a ventilatoare lor; sa considcram doua venti latoare identice cu

acelea~i

caracteristici simple.
- La functionarea lor in sene, teoretic, curba caracteristica care se obtine ar
trebui sll contina rezultatul adunarii

cre~terii

de presiune totala (D.p,) a celor douli

ventilatoare, adica curba caracteristica a venti latoarelor lnseriate (D.p,), = f( v) ar

trebui sa aiba ordonate duble fat a de curba D.p, = f(

v). a unui singur ventilator.

in realitate, datorita pierderilor prin frecare gazodinamica care apar in canalul de

legaturli dintre cele doua ventilatoare
cre~terea

~i

Ia admisia in eel de al doilea ventilator,

(D.p,), este mai mica (fig. 8.37).

200

Caracteristica internli a celor doua ventilatoare fiind identica (curbele se

suprapun) In fig. 8.37 a fost desenatll o singura curbli (I).

..,
Fig. 8.37 - Functionarea ventilatoarelor in serie: I - caracteristica intemA l!.p, = Jt V );
2 - caracteristica comunli (IJ.p 1),= Jt V ); 3 - caracteristica retelei
Pentru un singur ventilator in retea, punctul de functionare este F 1 (p~,

V, ).

Caracteristica globalll a eel or douli venti latoare in serie intcrsectatll cu

caracteristica retelei ne da punctul de functionare F,. in acest caz se observa ell
presiunea in retea a crescut de Ia p 1 Ia p, (mai mica decl\t 2 p 1) iar debitul este putin
mai mare ( Ji,) deciu al unui singur ventilator ( Ji, ).
- Functionarea in paralel a ventilatoarelor este utilll in momentul cand pentru o
retea existenta se cere majorarea debitului de gaz. Pentru doull ventilatoare identice cu
acelea~i

caracteristici simple, caracteristica internll a lor este reprezentaHI prin aceea~i

curbll (I). (fig. 8.38).

Teoretic caracteristica comuna (l::.p1)p = f( v) rezultll prin adunarea debitelor eel or
doull ventilatoare cup late in paralel fiecare din ele realizand

acea~i

/::.p 1

20 1

Punctul de functionare a! unu1 smgur ventilator in re(ea este F 1; Ia intersec(ia

caracteristicii interne comune (2 V) cu caracteristica exterioara (caracteristica rete lei)

rezulta punctu l de functionare Fp; din fig. 8.38 rezultl! ell in realitate debitu l volumic V,
a! ventilatoarelor care lucreaza in paralel este mai mic declit suma debitelor

( V,,

v,. = 2V,,) cu care lucreazl! fiecare ventilator independent.

'I

v~

Fig. 8.38 - Functionarea ventilatoarelor in para lei: 1 - caracteristica intemll. !J.p,; /( V );

2 - caracteristica comun~ (tJ.p,), = /( V ); 3 - caracteristica retelei
Functionarea corectli a mai multor ventilatoare legate in paralel, este asiguratll
dacll toate realizeazll aceea~i

cre~tere

de presiune tJ.p, Ia debitul zero.

Pentru a asigura o functionare stabila caracteristica internll lncepand cu punctul

V;

0 trebuie sa aibll o panta descrescatoare; fenomenul de pompaj are ~anse mai mari

de aparitie Ia ventilatoarele axiale Ia care caracterstica intema are puncte de inflexiune

(fig. 8.36).

8.5 Domenii de utilizare ale ventilatoarelor

Reducerea costului instalatiilor

~i

obtinerea unei eficacitati sponte a instalatiilor

de vehiculare ~i tratare a aerului sau a altor gaze se obtine In urma dimensionarii

corecte a ventilatoarelor. La alegerea lor trebuie tinut cont de urmlltoarele:
- Natura

~i

parametrii fizici ai gazu lui vehiculat;

202

- Debitul de gaz vehiculat

- I"Jeroerlle oe presmne Ia asp1rape

~~

reru1are

- Modul de reglare a instalatiei

in general ventilatoarele se utilizeaza pentru vehicularea urmlltoarelor medii:
- faza gazoasa mono sau policomponenta (gaze, amestecuri de gaze, vapori);
- amestec bifazic (gaze+ particule in suspensie).
Vehicularea acestor medii este prezentl! in industria chimicli

petrolierll, in

industria minierli, energeticli, conslructii, transporturi etc.

Se prezinUI pe scurt d teva domenii din tehnica in care se utilizeazli ma1 des
ventilatoarele:
A. brstalafii tie ventilare mecanicii

in

general aceste instalatii evacueaza aerul viciat din incin te sau introduc aer

curat 'in ele astfel inca! in interior sa se asigure o anumitli compozitie din punct de
vedere fiziologic.
Jnstalatiile de ventilare vehiculeazll aerul (curat sau viciat) flirli a modifica
parametrii lui ca temperatura., umiditate, entalpie etc.
Tn general, Ia functionarea oricllrui sistem de ventilare este necesar sll se introducli
intr-un spatiu aer (denumit aer refulat sau aer introdus) care prezintli capacitatea de a
prelua nocivitlitile in exces (umiditate, cllldurli, gaze, vapori, praf), dupli care este
eliminat din acest spatiu (ca aer viciat sau aer evacuat).
lntroducerea

~i

el iminarea aerului dintr-un spatiu (inc!l.pere, hal!!. industrialll etc.)

se poate efectua in trei modu.ri , cu alte cuvinte vehicularea lui poate fi flicutli astfel:
in mod natural, datoritli actiunii vantul ui

mi~cllrii

aerului pe verticalli ca urmare

a diferentei de densitate; in acest caz avem o ventilare naturalli;

in mod fortat, cu ajutorul unuia sau mai multor veotilatoare (un ventilator
introduce aerul

~i

altu l ll evacueazli), in acest caz avem o ventilare mecanicli;

in mod combinat: adicli introducerea aerului in mod natural iar evacuarea

se face in mod fortat. Existli posibilitatea ca introducerea aerului sli aibll
loc In mod fortat iar evacuarea se face in mod natural; in acest caz avem
o venti lare mixtli.
in functie de mllrimea spatiului ventil at se deosebesc: ventilarea genera lli,
ventilarea localll ~i ventilarea combinatli.
203

- Venti larea 2eneralll are drept scop schimbarea aerului in lntreaga incintli $i este

utilizatll in cazulincllperilor social+cuhurale sau a celor industriale P.trll degajari

importante de nociviU!ti;
Ventilarea localli cste necesara in unnlitoarele situatii:
Cand existli sursc concentrate de nocivitate ce degajA canti!li!i mari de
praf, fum etc.; acestea sun! captate in loeul unde se produc cu ajutorul
unor hole de aspiratie;
Pentru lmpiediearea aeru lui rece in incapcri (Ia deschiderea freeventll a
u~ilor)

se utilizeazli perdele de acr cald, iar Ia depozite frigorifice, vara, se

utilizeazli perdele de aer rece.

Ventilarea combinatli imbina ventilarea generalll cu eea localll adoptiind solutii
particularc pcntru fiecare caz concret.
in functie de diferenta de presiunc care apare intre aerul existent in interiorul
incintei

~i

mediu l exterior se deosebesc:

Ventilarea echilibratll, caz in caz in care debitul de aer introdus in incinta este
ega! cu eel evaeuat;
Ventilarea eu suprapresiune, eand debitul de aer introdus este mai mare decal
eel evacuat; in interiorul incintei apare o suprapresiune a acrului, debitul in
execs evacufindu-se in mod natural;
Ventilarea cu depresiune, Ia care debitu l de acr cvacuat este mai mare decal eel
introdus, in incinta ereandu-se o depresiune care permite patrunderea de aer din
exteriorul incintei prin

neetan~eitatile

acesteia; acest procedeu este utilizat

frecvent in incintele in care au loc degajAri importante de noxe, exitenta unor

depresiuni impiedicand raspandirea in mediul exterior a noxelor.
In figura 8.39 este reprezentata schita unci instalatii de ventilare mecanica.
lnstalatia I introduce prin ventilatoru l YR in tot spatiul incaperii, (prin conducta de
refulare C, ~i gurile de refulare G,) aerul proasplit, filtrat in filtrul F

~i,

in timpul iemii,

inclilzit in bateria de incilzire Bl. Instalatia A evacueazl, cu ajutorul ventilatorului VA,

aerul viciat, realiziind o aspiratie generalii prin eondueta de aspiratie

c.

~i

gurile de

aspiratie G.
Ventilarea generalli este un proces de dilutie, noxa care viciad spatiul general al
incllperi i fiind diluatll eu aer curat (noxa puliind fi o
C02), sau cu aer cald sau rece.
20

substan~

nocivll, spre exemplu:

Fig. 8.39 - Schema unui sistem de ventilare mecanica genera Ia

Sistemele de introduccre au ro lul predominant, ele reali zeaz1! dilutia noxelor;
sistemele de aspiratie general1! au rolu l secundar de a extrage d in incliperi aerul viciat

~i

realizeazli astfel evacuarea noxelor in exterior. Cand vecinatatea pem1 ite, pot se
lipseascli instalatiile de aspi ratie, aerul vic iat

ie~ind

din incapere (prin descbideri

intamplatoare sau organizate) datorit1! suprapunerii create de instalatia de introducere a

aerului proaspat.
Debitele de aer ale sistemelor de ventilare mecanica general1!, destinate pentru
dil uarea noxe lor (constante in limp) pot fi determinate prin dou1! metode:
- Metoda!, care adopt1! ca baza de calcul concentratia admisibilll ca c.[gJ kg,,.,),
ce trebuie mentinutli In inclipere, este mai exactli dar comport1!

cuno~terea

debitului de nocivitate, lit (glh). In acest caz notiind cu c. concentratia de noxe

existenta in aerul exterior, deb itul de aer proaspat, introdus din exterior este
dat de relatia:

m. =

m_,

c. - c()

[kg/ h)

- Metoda 11 este empiricli, bazatli pe o experientli practicli, mai putin exactli dar
sigur aplicabilli In situatiile In care debitul de noxe nu poate fi cunoscut. Dupli
aceasUI a doua metodli, debitul volumic de aer este:

v.. = nV [m /h]
3

In care
V- volumul incliperii [m 3 ]
n - numlirul de schimburi de aer pe orli
20S

Debitele de aer ale s istemelor de ventilarc mecanicli generala, destinate pentru

inclilzirea san racirea lncaperii,depind de temperatura t1 a incliperii i de temperatura 1,
aeru l introdus in lnclipere.
B. Instalatii de climatizare (conditionare)

Similar insta latiilor de venti lare, instalatiile de c lim atizare (conditionare) asigurli
vehicularea aerului, dar in ace lai timp ele modificli parametri i de stare ai aerului
(temperatura, umiditate, entalpie).
Cond iti onarea propriu-zisli a aerului are ca scop obtinerea lntr-un anumit vo lum,
separat de atmosfera exterioarli a unui aer cu anumite caractcristici: temperatura,
umiditatc, vitez1i de deplasare i puritate.
lnstalatiile de c limatizare cuprind:
- instalatii de ventilare;
sursc de clildurli ~i de frig;
filtrc i separatoare
pompe
Toate acestea urmliresc douli scopuri:
a. sli mentinli constantli temperatura corpului omenesc sau sli mentinli constantli
temperatura aerului intr-un spatiu in care se desfl!Oarli procese tehnologice ce
impun o anumitli temperatura
b. sli asigure puritatea ~i umiditatea corespunzlitoare a aerului.
Dupli scopul urmlirit instalatiile de conditionare pot fi:
instalatii de conditionare pentru confort care realizeazli in incliperi o microclimli
artificiala, In limitelc necesare asigurliri i confortului terrnic al oarnenilor;
instalatii de conditionare pentru scopuri tehnologice care sa asigure conditiile de
temperatura i umid itate necesare bunei

desfl!.~urliri

a procesului de productie

sau a conservlirii unor prod use.

Cond iti onarea de confort se real izeaza In incaperi social-culturale cu aglomerare
mare de oameni ca: teatre, cinematografe, biblioteci, vagoane de calatori, autobuze
pentru turism, avioane, urmlirind crearea de conditii favorabile ca omu l sa se simtli bin e.
Yn cazul halelor industriale, instalatiile de ventilare i conditionare creazli, in
afarli de un mediu favorabil pentru buna desfl!nrare a procesului tehnologic

~i

in

conditii de confort pentru oameni, care due i Ia ob linerea unci creteri lnsemnate a
productivitlitii muncii. Unele procese tehnologice (din industria textilli, alimentarli,
opticli, in industria lemnului, prelucrliri de mare precizie, in laboratoare metrologice Ia
206

fabrici le de tutun, de hl!rtie, ca

~i

~i

in industria poligrafica

centre de calcu l) impun

cerinte stricte unuia sau a mai multora dintre paramctrii microclimatului interior, ceea
cc influenteaza nu numai complexitatea agregatului de climatizare ci

~i insu~i

sistemul

constructiv al incintei respective.

lnstalatiile de conditionare sunt concepute a functiona cu acelea~i agregate atat in
timpu l verii cllt ~i in timpul iemii, de obicei cu acela~i debit de aer. intrucat perioada de
varA rec lamA un debit de aer mai mare, debitul instalatiei se

stabile~te

pentru conditiile

de varll.
La alegerea instalatiilor de conditionarc,in general, trebuie tinut coni de urmlltoarolc:
a. conditiilc de temperatura ~i umiditate cerute de beneficiar, natura ~i felul noxelor;
b. numllrul

~i

volumul incaperilor sau halelor industriale;

c. posibilitatile de procurare a sursei de frig ~i de caldura;

d. amplasarea instalatiei de climatizare in cladire
e. nivelul de zgomot prod us de instalatia de conditionare.
in leglltura cu punctul e.) se poate afirma ca este cunoscut faptul eli in instalatiile
de ventilare

~i

climatizare a aerului, zgomotul care apace se datoreaza ventilatorului,

motoarelor electrice de antrenare, compresoarelor,

ma~inilor

frigorifice, pompelor.

Pentru un agregat (motor e lec tric + ventilator) nivelul zgomotului

produs de motorul electric este cu 10-ISdB mai mic decat nivelu l zgomotului produs
de ventilator.
Zgomotul produs de venti latorul centrifug sau axial poate fi de ongme
aerodinamicll (ca urmare a

mi~carii

de rota1ie a gazului, a vartejurilor) sau de origine

mecanica (datoritl! jocurilor din lagare, neechihbrlirii rotorilor).

ln instalatiile de ventilare ~i climatizare un agregat poate fi considerat eli
functioneazil silentios daca nivelul de zgomot pe care-I produce, Ia distanta de I m, este
mai mic decal 60 foni.
C. lnstalatii de uscare
La o instalatie cu uscare prin convecti e, ventilatorul trimite aenll intr-o batorie de
incA izire in care acesta

i~i urmlire~te

temperatura; in interiorul uscatorului se intraduce

printr-un mijloc de transport un flux de material. Prin deplasarea aerului cald peste
suprafata materialului se realizeaza procesul de uscare.
D. lnstalatii de transp ort pn eum ati c
Ventilatorul furnizeazli aerul necesar pentru asigurarea deplaslirii corpurilor sau
particulelor in conducte cu ajutorul unui curent de aer.
207

E.

Instala~ii

de a rdere

Ventilatorul asigura aerul necesar arderii in focare (cazane de abur, cuptoare), i

vehicul eazli gazele de ardere catre co~ul de fum (in acest caz se numesc exhaustoare).
F. Mij loace de transport
Existenta ventilatoarelor este perceputli i in caz ul autovehiculelor, vapoarelor,
avioanelor e tc.
G. Tehnica de cal cui
Cu ajutorul ven tilatoarelor pnn insuflarea unu1 curent de aer rece se eliminli
clildura degajata de diferite circ uite electrice.

Bibliografie
1. Bl\ran N., Brusalis T . - Termotehnic6, Tipografia Un i ve ~s itl\~ii Politehnica din B ucurc~ti , 1983.
2. Bliran N., Baran Gh.- Brevet de invenl:ie nr I I 1296!1996 cu titlul ..Motor rotariv cu obur.. eliberat de OSIM Bucure~i.
3. B:1ran N . - Ma~ini termice rotative, ditura MATR IXROM Bucure$ti , 200 1.
4. Cristea AI.- VentUorea $i condifionarea aerului. Editura Tehnic3, Bucurc~ti, 1971.
5. Grccu T ~i colab. - Ma$illi mecat~oenugetlce, Editura Didactic:4 ~i Pedagogiel Bucurt$li, 1967.
6. Marincsc:u M., lUran N., Radcenco Vs. $i colab.- TermodinamicO tehnicti, Teorie $i aplicaJii, vol. 11 IJ, Ill,
Editura MATRIXROM, Bucurc~ti, 1998.
7. Pimsner V. - Ma.fini cu palete, Editura Tehnic:L Bucure~ti, 1988.
8. Pimsner V ~i colab. - Procese in malini terndce cu paltle. Problcmc ~i aplicatii pentru ingineri. Editura
Tehnic:A Bucure$ti, 1986.
9. Robescu D., G rigoriu M. - Pompe, ven1ilatoare, compresoare, Tipografia Universitlitii Politchnica din
Bucurejti, 199 1.
10. Steflnescu D. Marinescu M. ~i col. - Termntehnicii. Editura Oidactid $i Pcdagogica, Bucurefri, 1983.
I I. STAS 7465-89- Ventilatoare, Termi110iogle $1 closiflcare.
12. Tcaccnco V., Stanciu C. - lnstolofli de 11entilare meconicQ, Partea I, Partea 1/, T ipografia Univcrsititii
Politehnica d in Bucure~ti, 1996.

208

CA PITO LU L 9
COMPRESOARE CU PALETE
9.1. N oti u n i de bad , criterii de clasificare
Anterior in capitolul 7 s-au analiza! compresoarcle volumice rotative; aact vom
studia compresoarele dinamice Ia care realizarea procesului de comprimare are loc in
doull etape:
1n prima etapa rotorul compresorului transmite un lucru mecanic gazului, fapt
ce determinft cre~terea energiei cinetice a particulelor de gaz.
in a doua etapa energia cineticil acum ulatll de gaz se transformll in energie
potentialli de presiune, proces care are Joe, in general, in statorul ma~inii.
Cu ahe cuvinte, exprimat mai concis, lucrul mecanjc de antrenare din exterior se
transform!\, in rotorul ma~inii, in energie cineticli; ulterior energia cinctica a curcntului
de gaz se transformll in stator in energie potentiala de presiune.
Compresoarele dinamice sunt cunoscute ~i sub denumirea de compresoare cu
comprimare in curgere continull. Clasificarea compresoarelor (E > 2,5) poate fi fllcutll
dupil mai multe criterii (STAS 714765) dintre care prczentam mai jos pe cclc mai
importante:
I. Dupli numllrul treptelor (etajelor) de comprimare, compresoarelc dinamice se
clasificll astfel:
- compresoare cu un s ingur etaj (mo noetajate);
- compresoare cu mai rnulte etaje (multietajate)
II. in functie de mlirimea gradului de comprimare
- compresoare de joasli presiune E < I0
- compresoare de med ic presiune E = I 0 + I 00
- compresoare de inaltll presiune E > 100
Ill. in functie de modul de antrenare:
- motocompresoare (cornpresoare antrenate de motoare cu ardere intemli)
- turbocompresoare (compresoare antrcnate de turbine cu abur ~ i gaze)
- electrocompresoare (compresoare antrenate de motoare electrice)
IV. in functie de traiectoria descrisil de particulele de gaz imre aspiratie ~i refulare,
aceste compresoare se impart in douli mari categorii:
a) compresoare radiale (centrifuge) in care particulele de gaz se deplaseazll pe
traiectorii care se deplirteazA pe axa ma~inii; gazul aflat intre paletele
rotorului este supus actiunii unor forte centrifuge ceea ce detcrminll
indepArtarea particulelor de gaz de axa rotorului.
b) comprcsoare axiale in care part icu lele de gaz se deplaseazli pe traiectorii
aproximativ paralele cu ax a ma~inii.

209

Atat compresoarele axiale cat ~i cele centrifuge fumizeazli debite mari de gaze, Ia
presiuni sclizute, dar au avantajul eli presiunea Ia refulare se rnentine aproximativ constanUi.
in general, compresoarele radiale ~i axiale necesitli puteri mari de antrenare fiind
antrenate de turbine cu abur sau cu gaze; ca urrnarc in tehnicli le intillnim sub
denumirca de turbocompresoare centrifuge ~i turbocornpresoare axiale.

Compresoarele radiale pot fi clasificate astfel:

a. Monoetajate
b.

Multietajate

<

cu aspiratie simplli (fig. 9. L)

cu aspiratie dublli (fig. 9.2)
- (fig. 9.3)

Compresoarele axiale - clasificarca lor conform STAS 7147/65 poate fi

efectuatli astfel:

Compresoare axialc

<
a.

monoetajate (fig. 9.4.a)

dupi! numlirul de
etaje

multietajate (fig. 9.b)

cu aspiratie axialli (fig. 9.5a)

dupli aspiratie

cu aspiratie radiala (fig. 9.5b)

b.

Fig. 9.1 - Compresor radial cu aspiratie sirnplli

a - compresor cu aspiratie axialli, b - compresor cu aspiratie radial!\

a.

Fig. 9.2 - Compresor radial cu aspiratie dublli

a - compresor cu aspiratie axialli. b- compresor cu asparatae ra<laala

210

Fig. 9.3- Compresor cu mai multe etajc (multietajat)

b.

a.

Fig. 9.4- Compresoare ax ialc: a - monoetajate, b - multietajatc

.:.

.r

J -

uJ ~u

;- n

...

\.
-"1

..

.L

"'

"

"'

L,
f1j

b.

a.

Fig. 9.5- Compresoare axiale

a- cu aspiratie axialll, b - cu aspiratic radialll

9.2 Compresoare centrifuge

9.2. I Solutia cons tructivll ~I principiul de fun ction a re a l
compresor ului centrifu g
Compresorul centrifug realizeazli transvazarea
mi~clirii

~i

comprimarca gazului pe scama

de rotatic (a fortei centrifuge) pe care rotorul o imprimll curentului de gaz.

Aceste compresoare pot fi realizate cu una cu doull sau cu mai multe trepte de
comprimare; compresoarele centrifuge vchiculeazll debite mari ( V = 10 + 2500 m1/mio)
Ia presiuoi relativ ridicate ( p"' 25 bar), ca urmare puterea nccesarli antren~rii este datll
de o turbioa. Principalele pllr\i compooente ale unci trepte ale compresorului centrifug

(compresor monoetajat) sunt (fig. 9.6):

211

3
Fig. 9.6 - Compresor centrifugal monoetajat

- rotorul (I) prevlizut cu palete (2) care este solidar cu arborele (3)
-

statorul format din camera de aspira)ie (4) aparatul director (5), difuzorul (6),
camera spiraHi (7).

Aparatul director (5) are rol ul de a imprima o

mi~care

de rota)ie a gazului in

do..,..-..
do CIOI'i1p'li1illl0; n-~m~p~a an.. do""''""'*'

Fia. 9.7- ecoo ...._ Ql doul caje

t - ~m~p~a 1

sensu! rota)iei rotorului sau in scns invers.

Rotirea gazului in sensu ) ro tirii rotorului

mic~oreazl\

lucrul mecanic transmis de

rotor fluidului compresibil.

Pentru

aceea~i

turafie

~i

dimensiuni ale rotorului este suficient sll rotim gazul in

sens invers rotirii rotorului pentru ca sll creascll lucrul mecanic specific transmis de
rotor fluidu lui deci

~i

gradul de comprimare al compresorului.

Prin centri fugarea gazului in rotor in zona de aspiratie se creeazii o depresiune

care permite aspira)ia gazului in compresor. Gazul plitrunzand intre paletele rotorului
e~fe

centrifu2at. ener2ia lui cineticli va

cre~te;

ulterior el intri!i in difuzor care are rolul

212

de a transforma cnergia cineticl\ a gazulu i in energie potcntiaHI de presiune; acest lucru

are Joe prin ml\rirca sectiunii de trecere (prin frl\nare).
in figura 9.8 ~i 9.9 sunt prczentate doul\ solutii constructive ale rotorului .
a. Rotor fiirii disc de acoperire (fig. 9.8). Rotorul este alclltuit dintr-un disc
profilat fixat pe un arbore; pe suprafata laterall\ a discului sunt fixate palete
drepte radiale.

f& 9.8 - Ro1or cu palete rad1ale tllri disc de ocoperire: a - rotor;

b - difuzor paletat

b. Rotor cu disc de acopcrire (fig. 9.9). Rotorul este prevl\zut cu palctc curbate
tnapoi (cazul eel mai uzual), radiale sau curbate inainte ~i acoperite cu un disc
de inchidere numit disc de acoperire.

Fig. 9.9 - Rotor cu palcte curbate inapoi ~i cu disc de acoperire: a - rotor;

b - difuzor palelal; c - disc de acoperire

in ambele cazuri, rotorul este inconjurat Ia periferie de un difuzor fix in formli de

tor cu seqiune dreptunghiularll a cllrui llltime (b) (fig. 9. 10) este egalii cu l{l!tmea
periferiei rotorului; acest difuzor poate fi prev{!zut cu palete sau nu.
in fig. 9.10 s-a notat:
213

d 1 - diametrul mediu al sec1i uni i de intrare

d2 - diametrul mediu al sec]iunii de ic~ire

d; - diametrul interior a l sectiunii de intrare (d; a 2r;)
d, - diametrul exterior al sectiuni i de intrare (d, 2r.)

b - llltimea axialli a caoalului difuzor

.., "
Ftg. 9. tO- Scht!l de rotor ndtat cu dimensiuo.tle princtpale

Dcbitul de nuid aspirat tn treapta de comprimare, Ia iotrarc (sectiunea I I fig.

9.6).

m= p 1c1 A1 [Kg/s) in care p 1 ~i c1 sunt deositatea ~~ viteza absolutll a gazului.

Sectiunea de intrare At este inelarll de mllrime:
A1 =

Cre~terea

4m1: - 4mi

2
1

1-;:
(r

=trr,
(
-r,'} =trr.' [

)']

debitului se poate realiza pe seama mllririi vitezei tangentiale a rotorului

Ia peri feria sectiunii ioelare.

Peotru obtinerca unui grad de comprcsie mai ridicat se folosesc compresoare
centrifuge multietajate, care sunt constituite de o succcsiune de comprcsoare monoetajate.
Pentru asigurarea
labirinti.

etan~lirii

tntre ce lc doull etaje de comprimare se folosesc

La compresoarete eu ruat mUHt! llt:plc ue

CVUl}JttiU4H.. \It!) .J,11J

\t..IVIUt-'.l'-'Uv ..... vn;

multietajate) compresorul este prevuut cu o camera Ia aspiratie I, care asigurli prin

canalele sale introducerea uni formli ~i lini~tiUi a gazului prin intregul orificiu de
aspiratie 3 al rotoru lui 2. Gazul intra!

prin orificiu ajunge in canalele formate de

za

palctele 4 ale rotorului, unde datoritli actiunii paletelor aflate in

mlirc~te

mi~care

de rotatie

i~i

energia cineticli ~i pn3se~te rotorul inlrand in difuzor; in acela~i limp, in

orificiul de aspiratie se creeazli o depresiune care asigurli continuitatea aspiratiei. in

difuzorul 5, cea mai mare parte din energie cineticll a curcntului cste transformata in
S~</lllnoa

SK/ivni?<J AA

8 8

LL.

A 8

Pr

,JJa

Fig. 9. 11 - Schil compresorului centrifugal cu mai muhe trepte

cnergie potential!~ de presiune, dupll care gazultrece printr-un dispozitiv de schimbare a

sensu lui de curgere, ale cllrui palete 6 asigurl! intrarea lui unifom1!1

~i

radialli in rotorul

treptei urmlitoare. Dupli ultima treaptli compresorul este prevlizut cu o camera de

refu lare 7, care in schema din figurll are o formli de spiralll. La uncle constructii gazul
suferli ~i o rllcire intermediarli intre treptele compresorului.
Lucr ul meca oic $i pu terea oecesarll an tre nli rii co mpresorului.
Pentru s tabilirea lucrulu i mecanic

~i

a putcrii teoreticc necesare antrenarii

turbocompresorului centrifugal se fac urmlltoarele ipotcze:

- rotorul are un mamlir infinit de palete de grosime infinit de micli;
- viteza gazului este uni formll in directia de curgerc;
- gazul umple complet canalele rotorulu i, nu existli pierderi prin frecllri ~i met
rezistente aerodinam ice

Transformare energiei cinetice in energie potentialli de presiune are Joe in difuzor

..

' - ----=- . . . . . . ,

..I.- ""'"'~"""'"'"'r

'in I"'A7n1 lntrArii AYiaJe a

pnn tranarea gazutul. Lucrut trrt:a.:ua ral.i t...cJ uL uv

\.>VUilJtV.JVI

,u

"'"'... "''

... u_....

--

gazului in rotor (a1 =90; c 1.=0) este tinand coot de relatia (8.28) va fi:

Iii =c2. u2 [J/kg)

(9.1)

Din triungh iul vitezelor in sectiunea de i e~ire se obtine:

215

sin~ 1

sin(a,+ ~ 2 )'
deci:

Ill= 11 2 sin~2 cosa 2

(9.2)

'sin(a, +~,)

Din relaJia (9.2) se observa eli valoarea unghiului Jh influenteazA lucrul mecanic
cerut ~i deci gradul de comprimare.
Pentru ~ 2 <90 paletelc Ia ie~irea din rotor vor fi curbate inapoi, fata de sensu I de
rotatie al rotorului.
Pentru ~ 2 = 90 paletele vor fi radiale; pentru ~~ > 90 paletele vor fi curbate
inainte. Lucrul mecanic cerut
cre~terea

~i

gradul de comprimare vor

cre~te

cu

~2;

odatli cu

lui ~ 2 va cre~te $i viteza absoluUI a gazului (c2) Ia ie$irea din rotor. Astfel va

cre$te energia cineticli deci va cre~te pres iunea dinamicli a gazul ui in dauna presiunii
statice, ceea ce areca rezultat inrliutlitirea treptei.
Puterea teoreticll ceruta de compresor pentru un debit de gaz vehiculat (m, [kg!s))
va fi:
(9.3)

Fig. 9.12 - Amplasarea palcrelor pe ro1or

Dacli se considerli rotorul ca un sistem termodinamic deschis, izolat adiabat at unci

primul principiu al tennodinamicii se scrie astfel:

IJ.I=h, - h, = 11

2 -

din (8.30) $i (9.4) rezultli:

'

h, +-I (c21 - c1,)

2

(9.4)

1(

u;-u1
-'---'-+w2 - w2 )
2
2 I
2

lr, - I~

Deoarece:

(9.5)

2d

Jvdp = J.E

(9.6)

216

(9.7)

Ultima re latie ne

confirm~

precizllrile fllcute anterior

~i

anumc ell

crc~terea

presiunii statice in rotor se obtine prin marirea rurajiei sau franarea Ouidului in
mi~carea

re lativll.
9.2.2 Analiza proces ulu i d e comprim a re in compresorul cen trifug

Pentru vehicularea unor debite mari, compresoarele necesitli putcri de anlrcnare

mari, care sunt livrate de turbine; se

nume~te

turbocompresor un agregat compus dintr-

un comprcsor ~i o turbinll care il antreneaza; compresorul poate fi centrifug sau axial.

Compresorul centrifug poate fi cu aspiratie simpla sau dub !~. in cazul unui
compresor cu aspiratie simplli (fig. 9.13) rotorul compresorului este prevlizut cu palete
dispuse numai pe o parte a discului; rotorul compresorului se monteazli pe acela$i ax cu
rotorul rurbinei .

F1g. 9.13 - Schita compresorului centnfug, cu un singur etaj

de comprimare, cu asp1ratie simpld
Aeurul plitrunde pnn cananlul de aspiratie ( I ) in rotorul (2) unde es te centrifugal
clitre periferia discului

~i

ulterior

p~trunde

in difuzorul (3) unde prin franare se

compriml!; gazu l comprimat se adunll in camera sptrala t4). xotorut ~;u a~vuaf'" ""'""'
poate fi construit in a~a fel incat sl! echilibreze eforturile axiale ale rotorului turbinei. in
figura 9.14 este ar!Hat rotorul turbinei montat pe acela~i ax cu rotorul cu aspiratie dubla
al compresorului.

217

in cazul rotoru lui cu adm isie dub lll paletele sunt dispuse pe ambele parti ale
discului; Ia fiecare dintre ele aerul vine prin co lectoarele (I) dispuse pe amb lele pl!rti
ale rotorului. in continuare curentul de aer se deplaseaza ca ~i in cazul compresorului
cu admisie simplll.

Fig. 9.14 - Rotorul compresorului cu aspiratie dublA

rotorul turbinei

~i

in comparafie cu compresorul cu aspiratie simpla, prin utilizarea compresorului cu

admisie dub Ill se mllre~le deb itul de aer ce trece prin compresor.
Pentru a fumiza acel~i debit Ia compresorul cu aspiratie simpla trebuie sll i se
ml!reascl! dimensiuni le rotorului ceea ce conduce Ia cre~terea suprafetei frontale a
motorului.
Rotorul cu admisie dubll! permite mic~orarea diametrului motorului cu 40% fatl!
de motoru l echipat cu rotor cu aspi ratic simp Ill.
Rotorul cu aspiratie dub Ill are dezavantajul ell nu ma.i echilibreazll eforturile axiale
cauzate de rotorul turbinei.
a. Gradul d e co mprimare al gazulu i i n tu rbocompresor
Se considerl! doull sectiuni de cal cui (fig. 9.6):
0-0, Ia intrarc In compresor
3- 3, Ia
~i

ie~ire

din difuzor

se scrie relatia presiunii totale in cele doull sectiuni:

(9.8)

(9.9)

Gradul de comprimare at gazuJui in turbocompresor va fi dat de relatia:

218

(9.10)

Valoarea lui f se poate nOa dintr-o relntie ce se

stabile~te

astfel: se scrie ec uatia

primului principiu at termodinamic ii pentru sisteme deschise (intrarc in sistem, sectiune

0-0,

ie~ire

din sistem sectiunea 3- 3 (fig. 9.6)):

(9 .II)

(9 .12)

itm~l=c,(r; -r;)=_!_Rr,;[r
k-1
T

3
:

k
it. i=-R
T; [ c'
k- 1
H

-t]

(9.13)

(9.14)

- 1]

relatie din care rezultll:

C=

11..,1
_..!!__
k-1

-
+I

(9. 15)

Rr:

b. Proces ul de compr i m ar e in diagr ama T-s

Procesu l teoretic de comprirnare, in compresorul centrifuga l estc reprezentat in
diagrama T- s, de izentropa

o --+ 3;

(fig. 9.15).

1n

concordantli cu fig. 9.6, indicii

marimilor de stare rcprezintl\: 0 - Ia intrare in canalul de asptratte; I - Ia mtrare 111

rotor; 2 - Ia

ie~ire

din rotor; 3- Ia ie$ire din difuzor.

Procesul real de comprimare are toe cu un consum mare de lucru mecanic necesar
pentru invingerea frecl\rilor ~i rez istcntelor gazodinamice; lucrul mecanic de frecare se
transform!! integral in cllldurl!, cl!ldurl! preluatl! de gaz. Ca urmare curba de comprimare
va fi o politropll

o --+ 3, lucrul mecanic specific de comprimare va fi:

219

(9.16)

Aria h3$uratl! 03;3 din fig. 9.15 ne indicll clildura echivalentli lucrului mecanic
de comprimare suplimentar fatll de adiabatl\, iar aria 03.ab ne indicll cllldura echi valentl!
lucrului mecanic de frecarc.
T

T3'

Fig. 9.15

Procesul leorctic ~i real de comprimare, in

dtagrama T-s

9.2.3 Plerderi de ene rgle in compresoru l cen trlfug

Pierderile de energie in compresorul centrifug se impart in doul! categorii:
I. Pierderi exteme ce cuprind:

- pierderi cu lucrul mecanic de frecare in palierele ma$inii;

- pierderi de gaz prin lab irintii de etan$are dintre rotor $i mediul exterior.
Aceste pierderi nu influenteazl! asupra procesului de comprimare, nu conduc Ia
variatia parametriilor de stare a gazului comprimat.

. ..

H. Pteraen tnt erne. care tDUUt:lt\taza asuvua ovva upt...a

vuvvouuu

u~ro~ ~ro~vu.tl" uuu1 "'

cuprind:
a. Pierderi in aparatul director (in dispozitivul de admisie) datorate frecllrii
gazodinamice $i modificllrii directiei de curgere a gazului. Aceste pierderi
se calculeazli cu relatia:

c2
cl
6/}=~pt=p/fr; lfr =~t
in care~ este un coeficient de pierderi locale referitor Ia aparatul director.
220

b.Pierderi in rotor:
datoritll modificllrii directiei de curgcrc a gazului din axialll in radialll:
datoriHI frecl!ri lor dintre gaz $i peretclc rotorulu i;
- datoriH\ curgerii cu varteju ri locale in zona radiala a rotorului
-Pierderi de cap!it care cuprind:
lucrul mecanic de frecare datoritA rotirii rotorului (consumat in
interstitiul dintre stator $i rotor);
- lucrul mecanic cbeltuit datoritA curgerii gazului de-alungul peretilor
statorului {curgcre inversli);
b. Pierderi datori tl! freci!rii gazodinamice $i desprinderii de pereti a gazul ui
in difuzorul de ie$ire $i in colector.
9.2.4 Randamentele compresor ulu i centrifug
Pentru invingerea rezistentelor gazodinamice $i fred\rilor in organele fixe $i in
rotorul compresorului este necesar un lucru mecanic suplimentar care se dctermina
tinand cont de pierderile ce apar in dispozitivul de admisic, in rotor, in d ifuzor.
Lucrul mecanic specific transmis fluidului de rotor este dat de relatia:
(9.17)
undc lucrul mecamc politrop (/,) insumeazll lucrul mecanic izcntropic (1.4 ) $i eel
suplimentar (/,). Conform proprietAtilor diagramei T
T

T)'1

din fig. 9.16 se obtine:

Cl

Fig. 9. 16 - Lucrul mecanic al evoluti ei comprimare

I, - luerul mecanic suplimentar (aria 03;3 )

11 lucrul mecanic rezutent transformat in clldura (aria 03" bo)

221

(9.18)

(9. 19)

Evolulia 1"

-t

3"

este o transfonnare adiabatl ireversibiiA; din punct de vedere

tcrmodinamic ea poate fi asimilatli cu o transformare politropll de exponent n; ca

urmare rela!ia (9.19) devine:
Jl,J=c,T0"( G

!:!.

)
k
[ -I
]
- I = k - l RT; G -I

(9.20)

Din fig. 9.16 se observll ell evolu!ia de comprimare ireversibilll are alura uoei
politrope care insumeazl! lucru l mecanic izentropic (/.4 ) ~i eel suplimentar (/1 ).
Raponul dintre lucrul mecanic specific in cazul unci comp riml!ri izentrope
(adiabata reversibiBI) ~i lucrul mecanic real se nutn e$1e randamcntu l adiabatic al
procesului de comprimare ~i nu al compresorului.
in unele lucrllri acest rapon este denumit randameotul adiabat al compresorului ~i
este considerat ca un randament intern.

(9.21)
sau

(9.22)

t-1

n.,.., =

t t
~,

-I

(9.23)

c - 1
Dacll procesul de comprimare este o transformare politropli atunci se

define~te

randamcotu1 politrop:

(9.24)

lll

-"-Rr;
n- 1
llpo~ =

)
(

-- Rr;

,_,

c - I

k-1

l1

-1

c-;- -I

k-1

=
-pol
n-1 k

(9.25)

(9.26)

de uncle:
n-1

k- 1

II

k I]pol

--=-Relatia dintre randamentul adiabat

~i

politrop va fi urml!toarea:

l -1

l'lod

l -1

c-1
nl

E'

c- 1
.t- 1

(9.27)

- 1 ..,._-1

Lucrul mecanic specific real Uc) necesar procesului de comprimarc cstc mai mic
decAl lucrul mecanic efectiv (/.) coosumat pentru antreoarea compresorului, deoarece
apar pierderi prio frecliri in laglire

~i

se consumll energie mecanicii pentru antrenarea

instalatiei de ungere fi de rllcire.

Se

defioe~te

randamentul mecaoic al compresorului

llm

=f
'

Pierderile totale in compresorul real s unt cuprinse iotr-un coeficient global oumit
randamant efectiv (randameot global compresorului):

lo4
1.

lo4 I,
1, 1.

ll. = - =-- = ll.J TJ.

Dacll se considerl! lld

11~ 1

ca randamente interne, atunci se poate scrie:

(9.28)

(9.29)
Puterea teoreticli consumatli de compresor pentru comprimarea unui debit de gaz
ri1 [kgls] va fi:

P = mjl..tl (W)

(9.30)

Puterea efectivli consumatli (puterea nccesarll Ia cupla compresoru lui) se

calculeazl! cu rela(ia:

p
=-

(9.31)

223

Notand cu

7] 1,

randamentul transmisiei

~i

cu

antreneazl! compresoru l atunci puterea teoretica a

p-

!].,., randamentul ma$inii de fortll care

ma~inii

va fi :

P.

(9.32)

'1v'1-

In cazul clind compresorul este cuplat direct Ia arborele turbinei sau este montat
pe acela$i ax, at unci !],. ~ 1.
Cunoa~tcrca

randamentul ui total (global) al compresorului are o importanta mare

deoarece:
- evalueazll gradul de perfectiune a elementelor strl!blitute de gaz (in compresor)
din punct de vedere a calitatiilor gazodinamice;
- permite sll se calculeze puterea reall! necesarll antrenl!rii compresorului (puterea
Ia cupla compresorulu i).
Calculul puterii Ia comprcsoarc de tip nou se poate face $i tara ajutorul
randamentului; se iau din literarura de specialitate coeficienti care sll indice valoarea
raportului dintre lucru mecanic consumat in cazul unui proces de compresie foarte
simplu (avantajos) ~i lucrul mecanic consumat in mod efectiv.
9.2.5 M etodc d e rlici re a compreso ar elor
Rl!cirea gazului supus comprimllrii se poate efectua in trei locuri:
a. pe H'lngll spatiul de comprimarc, in timpul procesului de comprimare;
b. in rl!citorul intermediar dupll fiecare treaptll de comprimare;
c. in rllcitorul final dupll ultima treaptl! de comprimare.
Din ccle de mai sus rezultll doua mod uri de rllcire:
- racire interioara (a) cAnd in difuzorul fiecllrei trepte suot prevllzute canale de
circulatie a axei de rlicire;

- rli.cire exterioarft (b, c) cand agentul de r~cire strli.bate schimb~toare de caldura

aflate i n exteriorul compresorului propriu-zis.
in ambele moduri apar pierderi de presiunc care genereazli. un consum de lucru
mecanic necesar atlit pentru vehicularea gazului clit ~i a agentului de rlicire.
- Rli.cirea gazului se poate face ~i prin injectare de apli sau ulei in gazul care se
comprimli..

R~cirea

gazului este necesarll datoritli. urrnlltoarelor aspecte:

Conduce Ia o economic de energie preluatll din exterior.

Rli.cirea constituie o mli.surli. de siguranlli a instalatiei; astfel in rezervorul de
aer comprimat existli pericol de autoaprindere a uleiului antrenat de aerul
introdus in rezervor.
224

Ca medii de rl!cire se uti lizeazli. aerul

~~

apa iar in tehnica frigului agentii

frigorifici.
a. Rlicirea cu aer a compresoarelor, in cazul agregatelor cu pierderi mtct, se
face in doull moduri:
- pri n convectie naturall!, caz in care corpul compresorul ui sc toarnli. cu
nervuri (aripioare) pentru a

m ~ri

s uprafata de schimb de caldura;

- prin convec1ie fortatli. cu aj utorul unui ventilator axi al montat pc arborele

ma~inii

sau intr-un schimbli.tor de cl!ldurli. (aer - aer comprimat) montat

separat pe agregat.
b. Racirea cu apli este mai eficientli. deoarece apa are o clildurll specificl!
(cn,o =4185Ji kgK) mai mare decitt a aerului (c,,.., = l005J i kgK); in acest
caz apa circull! prin carcasa compresorului si schimbul de cll ldurll are toe
intr-un schimblitor de cli.ldurll (apli. - aer comprimat) montat pe sau llingli.
agregat.
Sli analizli.m procesul de comprimare intr-un compresor cu rlicire exterioarli.
Gazul este comprimat in cateva etaje (care forrneazli. o ,sectie") panllla un grad de
comprimare ( E = 2 ~5 ) acceptabil din punct de vedere al temperaturii, dupli. care
pllrllse~te

eompresorul

~i

in trAi ntr-un rli.c itor intermed iar unde temperatura lui scade de

Ia It Ia t 1 (fig. 9.17). Ulterior gazul intrl! in cea de a doua .,sectie" unde presiunea lui
cre~te

de Ia 2,4 bar Ia 4,92 bar; apoi e rlicit pnA Ia t 2

pfinli Ia 8,82 bar.

..

~i

comprimat in a treia sectie

I 'I

Fig. 9. 17- Diagrama de lucru a unu1 compresor cu rAe ire exterioarl

in diagrama T- s

Tn fig.

9. 17 este prezentat procesul de comprimare dintr-un compresor cu trei

scc(ii (1 , II, Ill)

~i

doua racitoare intermediare in care se eliminl'l cantata(ile de cMdura:

225

q, =c, (t, -r,.}+l_.; q1

=c, (r,-t,. )+l_. [J/kg]

Lucrul mecanic total al compresorului plurietajat este egal cu suma lucrurilor

mecanice ale fiecarui etaj (treaptll).
9.2.6 Caracteristicile t urbocompr esoar elor centrifuge
Caractcristicile turbocompresoarelor centrifuge reprezinta dependen(ele:
(9.33)

p = f(V), 11 = f(V), P = f(V)

care sunt prczentate in fig. (9.18), (9. 19). in fig. (9.18) se observl'l ell presiunea gazului
Ia refulare (care Ia debitul minim este maximll) scadc continuu pe miisurll ce debitul
cre~te;

randamentul turbocompresoarelor este aproximativ constant (fig. 9. 18)

menJiniindu-se in limitele 60+70% .

pbcrll()

'tl%1

t-.

8
7
6

')

3
2

30

l2

'll.

36

38

Fig. 9.18 - Caracteristici ale turbocompresoarelor:

P = f(V), 11 = J(V}
Din fig. 9.19 se observll cii pentru debite cupriose iotre 30.000+40.000mJ/h fi o
presiune Ia refulare de 7 ... 1Obar, puterea compresorului variazl'l intre 3.300C.P. fi
4.300C.P. (IC.P. =736W).
PICPI

4500

1.000
3500

3000
~ t-

30

Fig. 9.19

Avantajele
lor.
~i

~i

32

36

Dependenta P = j("f) pcn1ru turbocompresorul

centrifugal

dezavantajele compresoarelor centrifuge rezultli din caracteristicile

1n comparatie cu comprcsoarele cu piston ele se caracterizeazli prin debitc mai mari

prcsiuni Ia refulare mai mici, printr-o constructie mai simplll (nu avem supape,

mecanisme bielli-manivell!) ~i o sigurantli in functionare mai mare.

226

Trebuie precizat eli exploatarea compresoarclor centrifuge este mai

u~oarli ~i

ca

urmare ~i cheltuielile de exploatare vor fi reduse.

Un dezavantaj ale compresoarelor centrifuge se referli Ia sensibilitatea lor mai
mare in functionare, respectiv functionarea lor instabilli in anumite conditii; daca
debi tul unui compresor centrifug scade sub o anumitli limitli, prcsiunea gazul ui Ia
refulare devine mai micA declit presiunea gazului din conducta .de refulare (din retea) ~i
deoarece compresorul nu are supape, traversarea gazului se inverseazli, producandu-se o
curgere din retea in compresor clitre conducta de aspiratie. Acest fenomen se nume~te
pompaj

~i

conduce Ia intreruperea functionlirii compresorului.

Pentru a se evita acest fenomen se

~tranguleazli

in o anumitli mlisurli conducta de

aspiratie fie se monteazll o supapli de retinere pe conduc ta de refulare .

9.3. Compresoare axiale

Deoscbirea dintre compresorul centrifug ~i compresorul axial cste modul de
realizare a comprimlirii; astfel Ia compresoare centrifuge comprimarea are loc pe baza
fortei centrifuge iar Ia cele axiale pe baza fortei portante, similarli fortei ce apare Ia un
profit aerodinamic.
Forta centrifugli poate fi de intensitate mutt mai mare deciit cea portantll, deci
raportul de comprimare pe o treaptli va fi mai mare Ia compresorul centri fug declit Ia eel

axial; ca urmare pentru a reahd grade man de compnmare, compresorut axtat treOUie
sl! fie polietajat.

f, ge11eral ava11tajele compresorului axial sunt:

I. vehiculeazli de bite mari (rir > !OOkg Is);
2. are sectiune frontall! redusl!;
3. realizeazll grade de comprimare totalli de valori mari (E = I 0+25).
Dezavanlajele compresorului axial srmt:

1. are dimenisuni de gabarit mari ~i o grcutate mare;

2. tehnologia de fabricatie este complicata, este scump, fiabilitate redusli.

227

9.3.1. Solutia co nstructivil

~~

principiul de function arc al compresorulul ax ial

Din punct de vedere constructiv un compresor axial este constituit din:

- un tambur {I) pe care sunt montate radial ~irurile de palete mobile (2); tamburul
este solidar cu arborele (3), formand impreunl\ partea mobilll ad icll rotorul (fig. 9.20);

Fog. 9.20 - Compruorul axial

partea fixll a compresorului, adicli statorul, este compusli din carcasa (4) pe care
sunt fixate ~irurilc de palete fixe (5); de carcasli se fixeazll camera de aspirati e (6) ~i

camera de refulare (7). Accste comprcsoare se conslruiesc multietajate; o treapt~

elementam (un etaj) se compune dintr-un ~ir de palete mobile ~i un ~ir de palete fixe care le
urmea.zll. !?irurile de palete formeazli canale prin care curge gazul ~i au drept scop:
- canalele realizate de paletele fixe servesc Ia transformarea energiei cin etice a
gazului in energie potentialli de presiune;
- canalele realizate de paletele mobile servesc Ia comprimarea gazului ~i Ia
transform area lucrului mecanic in cnergie cineticli a gazului.
Fig 9.2 1 cuprinde reprezentarea schematicll a treptei de compresor axial cu o
R.P.M. urmatA de o R.P.F. (aparatul difuzor).
Sectiunile plane de control care compartimenteazli treapta in directie axialli sunt
numerotate astfel:
1- 1, Ia in trare in R.P.M.; 2-2, Ia intrare in R.P.F.; 3- 3, Ia ie~ire din R.P.F.

l28

Forma uzuall! a canalului paletelor in scctiunea medianll este caracterizatl! fie prin
contur interior cilindric ~i contur exterior cu diametrul decresclitor in sensu! curgerii
(fig. 9.21) fie prin contur exterior cilindric ~i contur interior conic cu diametrul
crescl!tor In sensu I curgerii.

b'

P.M.

P.F.

1!
3

Fig. 9.21 - Schita secti unii axiale prin trcapta de comprcsor

I - lungimea paletelor, S- joe radial

.,. __

~-

- - - - r; __ ___ ... -

In maJOntatea cazunlor, m tala pr1me1 trepte, eXI$La o rc:1c:a uc: paHm: u11.e '""c au
rolul de a imprima gazului o directie de curgere (o mi~care de rotatie) favorabilli inlrlirii
in R.P.M.; aceastli retea de palete fixe se numC$1C aparat director (A.D.). Existli $i
aparat redresor (A.R.) care readuce gazul pe directie axialli, inaintea intrhii lui in
camera de ardere.
Principiul de functionare este urmlitorul:
- Lucrul mecanic primt de Ia arbore este transformat atiit in lucru mecanic de
comprimare cat $i in variatia energiei cinetice; ca urmare o tteaplli a
compresorului axial trebuie sA cuprindli:
- o re1ea de paletc mob ile (R.P.M.) necesarli pentru transmiterea c!ltre gaz
a lucrului mccanic;
- o retea de palete fixli (R.P.F.) care transformli o parte din energia cineticli
a gazului in lucru mecanic de comprimare
Sprc desosebire de compresorul cen trifug, forta transmisli gazului este in principal
foqa portanlli a p rofilului aerodinamic. Deoarece portanta profilului este mai micli
decat forta centrifugli, gradul de comprimare a treptei compresorului axial este:
229

E,, = I, 15+ I ,35 pentru treapta subsonicl! $i I ,9+2,5 pentru treapta supersonic!. Ca
urmare pentru ca un compresor axial sll realizeze un grad de comprimare mare E = 7+20
sunt necesare 6+ 17 trcpte montate In serie. Cu alte cuvi nte avcm un compresor
plurietajat Ia care retelele de palete mobi le sunt fixate in organul mobil (rotor) iar re1ele
de palete fixe sunt montate in organul fix (stalor).
Gazul intrli in compresor prin camera spirall! (6) $i treee prin primul $ir de palete
directoare de Ia intrare (8); aceste pa lete impri mli curentulu i de Ia gaz o anumitll
directie favorab ile plitrunderii gazul ui in $irul de palcte mobile. Sub actiunea paletelor
gazul i$i mlire$1C viteza, are loc procesul de transformare a energiei mecanice in energie
cineticli acumulatli de gaz; in urmatorul $ir de palete fixe energia cineticl! a gazului se
transformll in energie potentialli de pres iunc (fig. 9.22).
Palo~ 1110~ilt
\ \_\ \ \

!PHI Palete fixo tPFl

'-....\. \ \ ''...;
, . '\ '\
\

PH

PF
\

'

' '

'\

co r ~----

PF

'

\'

PH

PF

\\

I' ' '

Elol II

Eta1 I

.. ,

Po

' '\ \

I',

.....

).

" .......

p2

--

II II
Fig. 9.22- Varia)ia presiunii ~i vitezei gazului in
compresoru l axial

Prin trecerea succesivli a gazului printr-un anumit numlir de ~iruri de palete fixe ~i
mobile (un anumit numl!r de trepte} se asigurli cre~terea presiunii gazului de Ia
presiunea de aspiratie {p.) Ia presiunea de refulare (p,). Dacli pa letele mobile sunl cu
reac)iune atunci cre~terea presiunii poate avea Joe ~i in R.P.M. (fig. 9.22).

2)0

9.3.2. Caracte ristici geometri ce ale profilu lui $1 ale rc!elci de palete
Paleta este elementul de transmitere a fortei ce se excrcitll intre agentul
termodinamic $i ma$id.
Lao paletll se deosebesc trei pllrti (fig. 9.23):

Fig. 9.23 - Schi)a paletei:

I - corpul palereo, 2 - pociorul palcreo, 3 - 'Arful paleteo

corpul paletei (partea de lucru, partea activll} adicl! partea profilatli care vine in

con tact cu agentul temod in am ic;

- piciorul sau coada paletei cu care pal eta se fizeazl de rotor;
- capul snu varful paletei, care Ia paletele cu acJiune are nituri (in continuaren
corpului) pentru prinderea bandaj ului iar Ia palatele cu reac1iune este subtiat.
intre plf\ ile de lucru ale paletclor vecine trebuie sll rllml\nll un canal pentru
Lrecerea agentului terrnodinamic (abur, gaze de ardere, aer, alte gaze sau vapori) in
acest scop se prevlid piese de distan!li
lntersectia dintre corpul paletei

~i

~ezate

inlre picioarele paletelor vecine.

un plan perpendicular pe ea ne dli un contur inchis,

alungit numi t profi l; conturu l exterior al sectiunii se

nume~te

conturul profilului. Forma

profilului este avantajoasli din punct de vedere hidrodinamic, adicll asigurli o portanlli
mare Ia o rezisten!li Ia inaintare micli; ca fonnli profilele sunt diferite pentru turbine,
compresoare etc.

231

in general, caracteristicile geometrice ale unui pro til sunt: (fig. 9.24)
y

d"'

'0

0:'1

~li-~-r - ' ..,7'

.... ... ~---

-- ~
,...;:

F
)(

"m
)(

Fig. 9.24 - Profilul unei palete de compresor

a. Bordul de atac (muchia de intare) al profilului (A) este rotunjit ~i geometric
este prccizat ca punctul de tnngentli Ia profil al unui cere cu centru l in punctul

F;
b. Bordul de fugll (muchia de ie~ire) F este ma i sub! ire;
c. Coarda profilului (b), pentru care deosebim:
- coarda geometricli, segmentul de dreaptli ce une$te punctele A ~i F;
- r.nuctn nernctinamicll care este distanta maximli intre dou!l puncte situate

respectiv in zona bordului de atac ~i in zona bordului de fugll.

d. Extradosul este panea superioarli a profilului {latura convexil a profilului);
e. Jntradosul este panea inferioarli a profilului (latura concavll a profilului);
f. Scheletul profilului sau lin ia med ic a profilului este locul geometric al
centrelor cercurilor inscrise in profil (0., 0 2 );
g. Sligeata profilului este distanta maximli (I) de Ia coardli Ia schelet; pozitia
sllgetii se precizeaz!l prin

x,b 100 [%]

100 [%] se nume~te curbura profilului

b
i. Grosimea profilului (d).
Ducand un segment de dreaptll perpendicular pe coardll se observli eli o parte din
el estc delimitat de conturul profilului; se observli eli d f(x).
h. Mllrimea

Se deosebesc:
- grosimea maxima (dm) situatli Ia distanta Xm fatli de bordul de atac x "'~. b

..

grosimea relativli

d=

d [%]

~i pozitia ei fatli de bordul de atac d = ~

b

232

Forma prolilului poate fi precizata in urmlitoarele moduri:

- prin ordonatcle y ~i y - ale extradosului respectiv intradosului mlisurate fatll de
axa x luatll in lungul coardei profi lului;
prin coordonatele scheletului ~ i grosimea mlisuratli pe norma la Ia scbelct;
prin arce de cere, precizand coordonatele centrelor cercurilor ~i raze! or lor.
Reteaua de palete este formatli dintr-un numiir de palete identice ega! distantate
lntre ele pe suprafata de rotatie.
Retelele de palete mobile (R.P.M.) sunt fixate in rotor, iar retelele de paletc fiXe
(R.P.F.) sunt solidare cu carcasa compresorului.
Numlirul retelelor de palete mobile prccizeaza

~i

numllrul de trepte sau etaje; in

functie de acestea deosebim ma$ini cu paletc monoetajate sau polietajate. In functie de

variatia vitezei agentului termodinamic Ia trecerea sa prin retea se deosebesc:
- retele confuzoarc Ia care sectiunea de curgere dintre doull pa letc vecinc scade
pe directia de curgere; astfel se realizeazli o accelerare a agentului
termodinamic;
retelc difu zoare care

mic~oreazll

viteza de cu rgere transformand encrgia

cineticli in lucru mecanic de comprimare;

- retele active care au Ia intrare ~i te~tre sec\tum egalc, ele tl\oatuca numat
directia de curgcre a agentului tennodinamic.
in general, Ia compresoarele cu palete intlilnim retele active ~i retele difuzoare.
Arhitectura rete lei de palete este determ inatl! de urml!toarele clemente:
- fonna profilului;
- pasul retelei (t), care este distanta dintre doull profile, mllsuratl! intre puncte
similare pe directia frontului retelei;
- unghiul de fixare al profilului in retea adicli unghiul fonnat de coada profilului
cu frontul retelei; el se noteazll astfel: (fig. 9.25)
-lX{ - pentru pal etc fixe

-6,- pentru palete fixe

Pentru palete mobile se noteazll:
(3 11- unghiul de fixare al bordului de atac care este ungbiul format de tangenta Ia

fibra medic in bordul de atac, cu frontul retelei.

{121 - unghiul format de tangenta Ia libra medic in bordul de fugli cu frontul retelei
233

Pentru paletele fixe cele doul! unghiuri de mai sus se noteazli cu a 21 ~i a 31.
Ungbiurile de curbare a profilului in retea sunt:

R.P. F.

-9-pt

Fig. 9.25 - Parametrii geometrici ~i cinematici ai retelei de profile

(9.34)

Fluidul are Ia intrare in R.P.M. viteza

ie~ire are

viteza

1v2

w1 care

face cu frontul relelei unghiul /3 1 iar

Ia

care face cu frontul retelei unghiul /3z (/3z< t32J).

(9.35)
(9.36)
Deci pcntn. reteaua de palcte mobile putem scric unghiul de deviere a fluidului
(principal parametru cinematic):
6~=~,-~.

(9.37)

6~=(Jl, 1 -s )-{Jl,, - i )=~,1 -~,,-S-i

sau

6~=9,. - C>+i=(9-S+i),.

(9.38)

234

Similar pentru re1eaua de palete fixe putem scrie:

6a=a 3 -a 2

(9.39)
(9.40)

In reteaua de palete mobile vitcza relativll se mic~oreazll (w2< w1) iar i n re1eaua de
palete fixe se

mic~oreazll

viteza absolutli (cz< c 1); acest lucru este o consecinlli a formci

canalului dintre doull palete succesive, canal care are forma unui difuzor.

9.3.3. Cu rgerea monodirncnsionalli prin treapta comprcsorului axial

Pentru studiul curgerii in cornpresoarele cu palete in vederea efectulirii unor

calcule cu suficienti! exactitate se fac urmlltoarele ipoteze:
- a2entul termodinamic (fluidul de lucru) se considerli un gaz perfect, tarll

viscozitate;
curgerea este adiabatll, stationara;
se neglijeaza variatia densi tatii fluidului Ia treeerea prin treapta, eurgerea are
Joe cu c, = 0, pe suprafete de curent cilindrice, concentrice cu axa ma~inii;
- curgerea are Joe flira desprinderea stratului limitll de suprafata paletclor;
se considerli ell numarul palete lor este infinit de mare, iar paletele sunt foarte
subtiri ~i de forma unei lin ii de curent medii.
Prin intersectia retelelor treptei reate cu o suprafata cilindricll de raza r, se
desfaoara in plan se obJ.ine treapta elementara plana; considerfmd eli pe o in11ltime a
paletei ,dr" paran1etrii curgerii sunt constanti se obtine o curgere monodimensionala in
treapta elementara.
Valoarea vitezei medii intr-o sectiune de calcul, in sistemul de referintll absolut se
noteaza cu c i are doua componente (se descompune dupa doua direetii):
o componenU axiala, ca
- o eomponentli tangentiaHi, c.

23S

0 ITeaptli propriu-z isa a unui eompresor axial este formaHI din o retea de palete
mobile (R.P.M.) ~i o retea de palete fixe (R.P.F.) care urmeaza dupli R.P.M. (fig. 9.26).

RP M

RP F

3- -

---- ---

.,.
Fig. 9.26 - Notatii de calcul pentru curgerea prin treapta elementara
Pentru parametrii curgerii se stabilesc indicii astfel:
- La intrare in R.P .M., indicele 1
- La ie~ire In R.P.M., indice le 2
Se cons iderl\ parametrii Ia intrarc sau Ia ie~irea din retea egali cu cei medii din
interstitiul dintre retele.
- La intrare In R.P .F., indicele 2
- La

ie~ire

in R.P.F., indicele 3

Pentru treapta urmlitoare indicele 3 devine indicele l. 1n s istem absol ut, viteza
absolutl! (c) a unei particule de fl uid va fi compusli d in o mi~care de transport (ii) ~i o
micare re lativli ( w):

Unghiurile flicute de viteza absolutli cu fronturile retelei (de alae ~i de fugli) se

noteazli cu a, iar pentru viteza relativli cu (J; in lungul treptei, Cta =

C2n

CJa

WJa

W2n

Canalul dintre doua palete succesive reprezintll un difuzor cu scopul:

- In R.P.M., flui dul are Ia ieire o energie mai mare decat Ia intrare, p 2 > p 1 i

c2 > c, (cu to ate ell w2 < w,)

236

- In R.P.M., are Joe o mic~orare a vitezei absolute,(cJ < c2)

p; -

Pentru o treaptli elementarli compresorul axial vom nota:

presiunea franata Ia intrarea in R.P.M.
-pres iunea franatllla ie irea din R.P.F .

p;

p, = p ,

c1

+2;

cl
p, = p, +2

(9.4 1)

Raportul de comprimare (gradul de comprimare) al treptei compresorului va fi:

(9.42)

Se noteazli:

&~ = P!- raportul de compri mare in R.P.M. e; =P! -raportul de comprimare In R.P.F.
p,

p,

s>&;.e;

(9.43)

9.3.4. Lucrul mecanic al treptei

Analiza curgerii spatiale In treapta compresorului axial prezinta un grad de
dificultate ridicat; pentru a lntocmi un bilant a l sch imburilor de energie i pentru a

efectua analiza variatiei parametrilor de stare ai gazului se introduce mai JOS no(IUnea
de treaptli elementarli.
La intrare in prima treaptli gazul este oriental in sensu! de rotire a! rotorului de
clitre reteaua de palete a aparatului director (A.D.) fig. 9.27.

I I I

Fta 9.27- Sch11a lrcpki coqw-aon~lu1 a.x1a1:

1- 1, sccttunca de intrare In R P.M.; 2-2, intertti11ul fntte cde doul ~Ide; J- l,letllu.nea de iqirc

din R.P.F.
237

Se

define~te

diametrul fibrei med ii (fig. 9.23)

d-d.+d.
2

in care:
d.

diametrul varfului paletei;

db

diametrul bazei paletei

Cu aceste notatii lungimea paletei va fi :

1
l = -2 (d -d b )
Geometria treptei este caractematli de parametrul adimensional: d = d
Pentru treapta I-a; d ~ 0,4+0,6 Ia T.R.; d =

d.
0,35+0,4 Ia T.R.D .F.; d ~ 0,5 +0,7 La

d ""0,8+0,9.

T.P. La ultimele trepte

Treapta elementarli se ob!ine prin intersec!ia treptei cu o suprafa!li cilindricli cu

diametrul ega! cu eel al fibrei med ii
mlirimile de stare

~i

~i

coaxia lli cu axa

ma~inii,

In treapta elcmentarli

viteza gazului nu variazli in lungul razei.

... '"" n

n n r

- - -- :-t;... ;,

"* ...nltp fip

nrnoirnP

uaca se constaera ca

K ...... JVl. ~ l

K..t*.r. au

Ull IIUII141 11JUUH U\.1 }JU1\.Il\.. U\oi 6vuuw...

infinit micA, deci parametrii curgerii nu se modificli normal pe directia de curgere,

curgerea bidimensional!~ din treapta elementarli devine monodimensionalli.

o-- -------

----- ---

3--------(~t\;-----c-;
Fig. 9.28 Desf'A~urarea

Desf'A~urarea

in plan a treptei elementare

'in plan a treptei elementare este prezentatli in fig. 9.28.

Pentru construirea triunghiurilor de vitezli (fig. 9.28) s-au adoptat notatiile:

238

co - viteza de intrare a gazului in paletele directoare

c, - viteza absolutli de ie~ire a gazului din paletele directoare
u - viteza tangentiaHI a paletelor mobile

w, - viteza relativll de intrare a gazu lui in paletele mobile

w2 -

viteza relativl! de ie~ire a gazului din paletele mobile

c2 - viteza absolutl! de ie~ire a gazului din paletele mobile ~i intrare in paletele

fixe
C3 -

viteza absolutli a gazului Ia

ic~irea

din palcte le fixe

Viteza de intrare $i ie$ire din retea este tangentialli Ia libra medic:

(9.44)
Din triunghiul de vitezll (fig. 9.29) se observii ca w2 < w 1 (in mi$care relativll
fluidul este frilnat) $i se poate scrie relatiile:

w;

-..,., -....
:<;;;

a
a.

b.

Fig. 9.29 - Triunghiuri de viteze in sec)iunile: 1- l(a) $i 2-2(b)

(9.45)
(9.46)

DacA se suprapun ccle douli triunghiuri de viteze din fig. 9.29 se ob)ine fig. 9.30a;
dacl! c 1.

c2 se ob(ine fig. 9.30.b.

Se define$1C viteza medic in re)ea:

<u
F1g. 9.l 0- Triungh1uri de \l"llct e
239

I t-

_\

c,. = -\c1 +c2 "

La compresorul axial RPM

I (-

_ )

w2 =- w1 +w2

constituie canale difuzoare in care

w2

<

w,

iar

curentul de gaz este deviat cu:

(9.47)

Pentru a stabili cxpresia de calcul a lucru lui mecaoic specific realizat de re1eaua
mobilli sll considerllm suprafelele de control (1 - 1) ~ i (2- 2) delimitate lateral de liniile
de curent ab

~i

cd (fig. 9.31 ).

/ll// //-;;
Fo

/Ill l w;
2-bnnrrrn~---

p2

Fig. 9.3 1 - Forte care actioncaza asupra profilului paletei din R.P.M.

Presiunile pe liniile de curcnt ab

~i

cd se anuleazli reciproc, iar in sectiunile de

calcul 1- 1 ~i 2- 2 ariile suprafctelor ce intervin in calcul sunt egale cu t l;

t-

pasul

retelei, iar I este dimensiune perpendicular!! pe planul figurii. Debitul de fluid

compresibil prin sectiunea (ac) va fi:
fir

= p, c,.

I [kg/s)

Paleta compresorului actioneazll asupra gazului cu o fortli

(9.48)

F $i ii

modi ficli directia

de curgere (fig. 9.3 1).

240

Tinllnd coni de legea conse rvlirii impulsulu i (suma vectorialll a fortelor

exterioare care actioneazll asupra unei mase de gaz in mi$care este egall! cu variatia
impulsului in unitatea de timp) se poate scrie:
d
L:F.
=-(me)
d-r.
ll

d(mc)
F, + F. + F1 = tit

(9.49)

in care:

Fp - forta de presiune
Fm

fort a mecanica

F1 - forta de frecare

.
dm
dm
dm
In regtm permanent: - -1 = _..!.. =- = const.
tit
tit
tit
dm1 =p 1 A1dl1 =p, A, w1dt; dm1 = p1 A1 w1 tit

(9.50)

Pentru regim permanent:

dnr
- - = ,;,, = ,;,, =,;, [kg!s]

(9.51)

d~

Neglijand fortele de frecare relatia (9.49) devine:

F_dnr .F +
=c-=nrc

'

(9.52)

dr

Proiectand relatia vectoriaiA (9.52) pe directie axialli (a) ~i pc directie tangcntiaHi

(u) se obtine:
(a):

F.+ (p,- p,)tl

=m(c,. -c,.)

(9.53)

sau
F. = (p 2 - p 1 )t l + lil(c,. -c,.)

(9.54)

F. = m(w,. - ...,.) = rilll.IV

(9.55)

(u):

Considerl\nd curgerea incompresibiiA

~i

c 1a = c2a

Ca

debitul prin sec)iunca (a-c)

va fi dat de rala)ia:

m=p tlc. [kg!s]

(9.56)

Forta cu care profilul ac)ioneazli asupra fluidului compresibil se aplicli Ia distanta

r fa)A de ax a compresorului creand un moment:

M =F. r = mtJ.w. r [kg!s]

(9.57)

La aceastli relatie se poate ajunge ~i pe altll cale, astfel: se scrie ec uatia

conser vlir ii moment ului impu lsului (suma momentelor fortelor exterioare in raport cu
241

o axA este egalll cu variatia momentului impulsului in unitatea de timp raportat cu

aceea~i axa).

~M- ; =d- (-rxmc-)

LJ
,_,

dt

(9.58)

Pentru a transmite gazu lui acest moment arbore le comprcsorului trebuie sll
dispunll de o putere:

= Mro = Fro>
= ria!J.w r ro

(9.59)

=Fu =m!J.w u

(9.60)

Se obtine:

Lucrul mecanic specific transmis de rotor gazului va fi:

.= m.

P = F,u
.
nr

riulw II
."
= u!J. w, (J /kg]
Ill

/_ = ull.w_ = uAc_

(9.61)

unde:
(9.62)
in cazu l intrl!rii ax iale a gazului In retea (cx1 = 90, c 1 =0) se obtine:
(9 .63)

1. = uc 2 [J/kg)

unde:

Clu

C2 COSCX2.

Din ecuatia primului principiu al termodinamici i scrisl! pentru un sistem deschis

adiabat se obtine:

1 2
2
1. =h 2 -h1 =h 2 - h2 +- (c 2 - c,)

(9.64)

Consederfind cu rgerea incompresibill!:

2d

I
I12 -h2 = vdp = - p = -(p
2
I
1 p
p

I( w,2 - w 2 )
p 2 ) +2
2
2

(9.65)

(9.66)

I =-(w1 - w2 ) + -(c2- 1
c)
"2
2
Din relatia (9.65) se observl\ ca lucrul mecanic transmis gazului
statica a acestuia (

mare~te

presiunea

!~) dar ~i pres iunea dinarnicl!. Comprimarea staticl! se realizeaza

prin franarea gazului in

mi~carea

relativl!;

acela~i

lucru se obtine numai dacl! se

modi fica directia de curgere a vitezei relative adicl\ w 2 se apropie de axa (Oa) in R.P.M.
are loc mlirimea energiei (c 2 > c 1) care ulterior in R.P. F. se transformll In energie
potentialll de presiune (cJ < c2 ~i PJ > P2).
242

Expresia lucrul ui mecanic tTansferat lluidului tn R.P.M . se poate expri.ma

~i

in alt

mod , astfel :
Anterior: 1. = ut.w. = ut.c.
sau: 1. = u(w2.

w,.) = u(c2 -c,. )

Din fig. 9.25 se observll:

w2 = c2.ctg~ 2

(9.67)

w,. = c,,ctg~,

(9.68)
(9 .69)

1. = uc. (ctg~2

ctg~,)

(9.70)

Din fig. 9.29 se observl!:

(9. 71)
(9.72)

c,. = c,.ctga,

(9.73)

u c,. (ctgj}, + ctga1 )

(9.74)

Se noteazll coeficientul de sarcina:

J = ~ = 11t.c. = !J.c. = !J.w.

II

t:;C

II

=t.c. .

II

!J.w

II

(9.75)

II

=!J.w.

(9. 76)

II

(9.77)
unde !J.w. se nume~te coeficicnt de deviere a fluidului in retea

= ~=

uc. (ctgj}, - erg!}, )

u,

ul

.,

(9.78)

= c. (ctgj3 1 - ctgp,)
c,. (ctg!}, + ctga,)

J = ctg!},

ctg!},
ctgj31 + ctga,

Deoarece fluidul e comprimat in R.P.M. prin

observli din fig. 9.26 ell {3, <

(9.79)
mic~orarea

vitezei (w2 < w 1 se

132 ,prin urmare ctg/31 > ctg/32 ; ca urmarc rclatia (9.79) se

va sene:

v1-

ctgj}, - ctgj},
- ctg!}, + ctga 1

(9.80)

24)

9.3.5. Dep end enta dintre pa r a metrii geomet rici $i fu ncJion ali ai retelei de pal ete $i
lucr ul mecanic al t r ep tei
Paleta act ioneazll asupra fluidul ui compresib il cc trece prin retea, modificandu-i
directia de curgere; fie

ln

reactiunea Ouidului asupra paletei (fig. 9.32).

cazul fluidului compresibil, vascos, aceastli fortli nu este perpendicularll pe

viteza medie (w,.) $i se descompune astfel:

- pe directia Ox, (de-alungul vitezei w,.) apare componenta F.
- pe di rectia Oz, (normalll pc Ox) apare componcnta F,

FX = -2I cX p bw..'

(9.81)

I
'
FI =-c
2 I p bw

(9.82)

unde:

c, - coeficientul de rezistentli Ia ioaintare; c.- coeficientul de portantli

b coarda profilului; w,.

- viteza medie a fluidului

_

P. =-vPI p,; w.

w+w
I

(9.83)

2 '

Se noteazli cup coeficicntul de finete al profilului (p-15 ... 20)

(9.84)

).1 =....!..

c,

De asemcnea forta F poate fi

tangential!\

descompus~ pc directia axial!\

(ft.) ~i

pe directie

(ft.) (fig. 9.32).

Fig. 9.32 - Notatii de calcul.

244

F. - este preluatl\ de palierele ma$inii

F. - cstc forta care ne iotereseazll, ea role$1C R.P.M.

Vom stabili depcndenta dintre coeficieotul de sarcinll

lu = ~
Il l

$i coeficientul de

debit c.=~.
u

I =uc. (ct~, - ctgl31 } =c. (ctgl}, - ct~ 1 )

II

c.
I~

(9.85)

II

= ctgl}, - ctgl3 1

(9.86)

1'1 = crgp, - crgp, = cos~

-=. '
c.
smjl,
11.1

c.

cosj3

(9.87)

sinjl 2

sin(p, - p,)
sin 6P
sin P, sin P2 sin P, sin(p, + 6P)

(9.88)

Relatia (9.88) ne aratll ell raportul dintre coeficientul de sarcinll

~i

coeficientul de

debit depinde de unghiu l de deviere a! fluidului In R.P.M.

~i

de unghiul de intrare (13 1)

a! fluidului in R.P.M.
in afara relatiei (9.88) pentru a stabili o lcglitura intre

J.

~i

c.

utiliziind relatia:

I =F.

.mU

(9.89)

in accst scop se poiecteazll forta F pe directie tangentialll ~i axialli:

F=F,+F.

- - -

(9.90)

F, = 0A+AD+DE

(9 .91)

Din figura 9.32 se observli:

Din triunghiurile OAC, DAC ~i DEH rezulta:
OA
cosP .. = - ; OA=F,cosP.,

(9.92)

F,

-P. )= :::;

AD=DCco{;

-P.)

co{; -P. )= ~!;

DE=DHco{;

-P.)

co{;

F.= F, cosP. +DCsinP. + DH sin fl.

(9.93)
(9.94)

F. = F, cosP. +(DC+ DH)sin P.

Fv

=F

cosf3 + FI sinf3 M

F, c,
- = -=F,
c, 11

F. = F, sinf3.( 1+

F,

~ ctgp.,)

~c,p.,bw!sin ,B,.(l+ ~ ctg,B,.)

(9.95)

(9.96)

(9.97)

(9.98)

Din triunghiul OAB se ob!ine:

u

Fig. 9.33 - Triunghiul de viteze to R.P.M.

c..

. p

s1n *' = ; ctg

w.

w ..,

111

=- -

(9.99)

c,..0

w....

ctgp

=-"= w- .
c
~

c..

= p,
-c_

(9.100)

u
(9.101)

w.. =u

c. . (I+-P:)
l
c_

(9. 102)

246

2
l
)
F. =-I c,p,.bw. -c_ ( I +-ctgp,.

w.

(9. I 03)

}J

(9.104)

F. u .
I
I ., = - , m=t p .. cM4

(9.105)

1=b

c, _
1- =I., = -c
- ..
21

(I I P, )RfP!
+-1~c*

+-1c*

(9.1 06)
Oeci:
(9.1 07)
I
Din rela1ia (9. 107) se observa ca raportul _. depindc de:
c_
- forma profilului (prin c, ~i

.!.)
~

- pasul rete lei (I)

- de gradul de rcactiunc altrcptei ( p.)
- vileza de curgere a gazu lui ( em. )
247

Coeficientul de sarcina al trcptei compresorului ax ial uzual are va lori c uprinse in

limitele 0,25+0,4; corelatia dintre parametrii energetici ~i pasul relativ (I) a fost
stabi1itli de Howell:

f. )
( c. =

1,55
I+ 1,51

(9.108)

1,2 .. 12)
'
1+1,51

(9.109)

valabilfi pentru:

~E(
c.

Pentru i I, in fig. 9.34 s-a reprczentat variatia

Din fig 9.34 se constata ca pemru

!."" 0,8
c.

- ----
0

i. = f(p,),

valoarea lui

J.

parametru fiind

c.

este minima.

----

0,5

1,0

.t

Fig. 9.34 - Oependen1a coeficientu1ui de sarcina 1. de gradu1 de react tune

p,, avand ca parametru

c. si i = I

Cu re1a!ii1e (9.88) (9.108) se ponte scric:

1. )

( c. -

1,55
I+ l,5i' =

sin A~
sin~. sin ll,

(9. 11 0)

unde: All = O+i -8

Ca urmare pentru

c.

si

13,

date mlirirea coeficientului de sarcinli se obtine prin

devierea mai puternicli a fluidului

sau i (sau

cre~terea

lui

(cre~terea

lui

613)

deci prin cresterea unghiurilor 0

e ~i lui i).

9.3.6 Raodameotu l procesu lui d e com primare, raodameotul treptei, pulerea de

aotreoare a treptei $i a co mpresor ul axial
In uncle lucrliri se confundli randamentul procesului de comprimare cu
randamentul compresorului.

.,)d.

\..VI1~1UVIcUU

Ull

!S"-lo

031-JUU~

U'-' '-'UUV

U l'

VV I U,PiVUVt

uu.i

"'uo vuvu

\''I

UJt

supus unui proces de comprimare adiabat, in prezenta frecuilor.

Procesul real de comprimare se abate de Ia eel izentropic consecintll in principal
al freclirilor gazodinamice.

dI

Fig. 9.35 - Reprezentarea procesului de comprimare in diagrama T- s:

1- 2 proces izentrop, 1- 2; proccs real
Randamentul izentropic (in uncle lucrllri ,adiabatic") al procesului de comprimare
(nu al compresorului) se

define~te

ca raport dintre:

- lucrul mecanic spec i fie teoretic neccsar compri mliri i izcntrope (adiabatli
reversibilli):

IL,I=h; - h,

(9.111)

[J/kg]

- lucrul mecamc nccesar comprimlirii reate (adiabatll ircversibiiA, practic o

politropli):

I,I= h;, - h,

(9. 112)

249

( - )

h, c T - 1

(9.1 13)

h;, - h,

unde c = p, - este raportul de comprimare.

Po
Valoarea lui 11 {ine con t de totalitatea pierderilor din procesul de comprimare al
gazului .
A

Tn 1'0'7'11 nnf"t tr,.ntP riP t'nmnrp~nr ~ vi A l

c:A l"l"'ne-1 tl~~>r~m

ini1;~1

11n nrnt'PC: tfp

comprimare simp/ificat, pentru care utiliz~m notatiile cunoscute:

I-I intrarea gazului in R.P.M.
2-2

ie~irea

gazului din R.P.M.

~i

intnrea in R.P.F.

3- 3 ie$irea gazului din R.P.F.

Procesul de comprimare izentropic {1 -43) $i eel real (l-43;) este prezentat in
fig. 9.36.
Randamentul izentropic al procesului de comprimare va fi raportul dintre lucrul
mecanic specific izentropic de comprimare $i lucrul mecanic specific real:

11

11;,

" =

I1, I
lt,l

. r;

. .

c,T., -;- - 1
'" - h,
T.,
~z;, h,' = 1~,- h,'

(9.114)

'"[(~l'C -I] h,eT,_,

-1

(9.115)

h;, -h;

s
Fig. 9.36 - Reprezentarca procesului de comprimare in lreaprli in diagrama h-s
250

in care E este raportul de comprimare al treptei:

p,
=h'I

Procesu l de comprimare in detaliu este prezentat in fig. 9.37.

in R.P.F. avem o curgere adiabat3, cu frecare, f3ra a se produce lucru mecamc

deci h' = ct., ca urmare ~z;,

= h;,; raportul de comprimare va fi:

e: = P!
p,

(9.116)

Randamentul izentropic a! treptei compresorului axial va fi dat de relatia:

h; - h; h;(c"';' -1)

--1

r;, -1
r:

h;(~:: -1)

(9.117)

(9.118)

__l ___

'

h 11 - - - - -

"'l'jN

_;>--

I
I

I
.I
_ _ _ _ ...!_

:/z._o,- -N"-IJ --- --

---~--_}
I

Fig. 9.37- Reprezentarea procesului de comprimare in diagrama h-s:

1- 3 proces teoretic de comprimare, 1- 2; - 3; proces real de comprimare

in care:

e:

P; - este raportul de comprimare al treptei

p,

25 1

e~ = p~ - este raportul de comprimare al rotorului.

p,
Se noteaza:

.
cr;

=....!!..L- pierderea de presiune in R.P.M.

p...,

P>

a, =-. - pierderea de presiune in R.P.F.

p,

Sc poate scrie:

. . .
P> P> Pz

=-.=--:--.=a,&,.
PI
p, PI

&,

(9.119)

rela1ia ce stabile~te legi!.tura dintre cele douli rapoarte de comprimare.

Expresia randamentu lui se mai poatc scrie:
H

_(a; c:J.- I
(c;}t-1

TJc-

(9.120)

Daca se tn locuiete procesu1 real de comprimarc prin o politropli de exponent n,

comparativ cu comprimarea izentropi!., se poate introduce un randament politropic al
treptei, astfel:

r.) ~c, (T.J - I

T, 1
c, (r,:- r, )'" "'"'r,'=-:___1

(9. 12 1)

r:
I

(9. 122)

sau:

= r; - r,
TJ,.,

{t.r) _ (dr).,

r. -r. (t.r)JIOI - (dr) pol

Jr

(9.123)

Dacll se scrie ecua1ia transformlirii adiabate p"

= ct. i ecua1ia de stare pv = RT,

prin di ferentiere se obtine:

(9.123)

2S2

dv
v

dp

dT
T

dv
v

dT
T

dp

- +-=--+-=-- p

dp
v

+J dT _ dp)=o
"~ T

dp (1-k) = k dT
.,

(9.124)
(9.125)

k dT = k - 1dp

(9.126)

Deci pentru procesul adiabat creterea de temperaturA va fi:

(dT) .. =k - ldpT

p
Analog cre~terea de temperatura in procesul politrop:

(9.127)

= n - I dp T

( dT)

k-1 dp T
k p

(dT)..

'!Pr

(dr),.,

n- 1

(9.128)

II

pol

k- 1 n
k n-1

= -- -

(9.129)

Sau altfel demonstrat:

1'1 ,..,

(dT).., =

(dr),.,

I (dT)
-r .=n-r
.

(9.130)

(EJ..J ';'

(9. 131)

( dT)

(d;),.,

~d:),.,

De Ia transformarea adiabatA:
T1 =

T,

p,

(9.132)

,_,

(d~=(~)'
I (dT)_.

(9.133)

k - Iln dp
k
p

(9.134)

(dT)po~ n - 1 dp
= - - tn T
n
p

(9.135)

Similar:
In

lSl

k-ilndp
k
p
n - llndp
n

k- 1

II

n- 1

- - -

(9. 136)

Randamentul izentropic a! treptei tine cont numai de pierderile interne al e treptei

(pierderi de profil, pierderi datorate stratului lim itli aderent Ia peretii carcase ~
tamburului). Randamentul mecanic (II ..) cuprinde toate pierderile exterioare

R.P.M .~i

R.P.F. (frecare mecanicli in paliere, frecare gazodinamicli a gazului de suprafetele

laterale ale discurilor etc.).
Valorile uzuale ale lui lim sunt cuprinse In limitele 0,985 ... 0,99.
Tinllnd coni de relatii le:

~-l=~.. l=h;, -h; =h;, -h; J...l

11;,

(9.137)

Puterea teorcticli antrenllrii R.P.M. din o treaptli strliblitutli de rir (kg!s] de agentul
termodinamic va fi:
P=

,;,111 (WJ

(9.138)

Puterea realli, pentru o treaptli, necesarli Ia cup Ia compresorului va fi:

(9.139)
Pentru compresorul axia l in ansamblu puterea de antrcnare va fi:

P = _L P,.J (W)

(9.139)

i.al

in care n estc numArul treptclor.

Daca se cunosc debitu l mas ic aspirat( m.,, ), temperatura franata Ia aspiratie(

r.:, ),

presiunile franate Ia aspiratie si refulare( p:.,., p;..) si exponentul politropic n, puterea

de actionare a rurbocompresorului va fi data de relatia:

rir sp RT'
..,,
p
""

[(p~):'
-1]
P.,,

= _n_. -------'~-'7"---=n -I

1], 7],. 7].

10)

(kW]

(9. 140.)

Pentru un turbocompresor polietajat racit puterea necesara comprimarii va avea

valori diferite in functie de gradul de racire reali zat de racitoarele intermediate.

254

9.3.7 Pierderi de en ergie i n treapta compresor ul ui axial

9.3.7.1. Clasificarea pi erderil or

Similar compresorului centrifug (par. 9.2.3.) pierderile compresorului axial se
impart in pierderi externe

~i

interne, cele exteme sunt

acelea~i

ca

~i

Ia compresorul

cen1rifug, iar Ia cele interne, care influenteazli asupra variatiei pararnetrilor de stare ai
gazului se clasificli in douli categorii:
I. Pierderi de profit

in cazul teoretic, al unei retele de palete cu inliltime infinitA cxistll numai

pierderi lc de profil care apar in stratul limitll de pe palete ~i in siajul acestora.
Pierderile de profi l cuprind:
a. Pierderi de frecare in stratul limitll care se formeazli pe paletll;
b. Pierderi de muchie;
c. Pierderi datoritli prezentei undelor de

~oc

in cazul curgerii supersonice;

d. Pierderi prin desprinderea stratului limitll de suprafata paletei.

II. Pierderi secundare

1n condit ii reale, inllltimea retelei de palete este finitll ~i apar pierderi secundare
care cuprind:
a. Pierderi prin frecare in stratul limitll ce sc formeazll pe peretii laterali (adicli
~i

suprafata cilindricll a rotorului

a statorului cuprinsli intre doull palete

succesive);
b. Pierderi induse. Deoarece canalul format de douli palete vecine cstc curbat
apare un gradient de presiune care conduce in final Ia formarea a doull
vllrtejuri care nu participll direct Ia schimbul uti! de energie;
c. Pierderi prin interstitiul radial. Prin interstitiul de Ia caplitul paletelor
(interstitiu dintre varful paletei

~i

stator) trece un debit de gaz a cli.rui energie

se pierde. Curgerea prin acest interstitiu are douli componente:

- un deb it de gaz ce curge pe directie axiall'l;
- un debit de gaz ce curge pe directie radialli (peste caplitul paletei) datoritli
diferentei de presiune dintrc intrados

~i

extrados.

255

Una din problemele actuale ale teoriei retelelor de palete constli in determinarea
teoreticli a picrdcrilor de encrgie in rctele folosind distributia vitezelor din curgerea
potcntialll ~i teoria stratului limitll.

Metodele pentru calculu l pierderilor de enegie In retele de palete se pot imparti In

doull grupe:
I. Metode care iau In consderat ie pierderi le pe profil ~i pierderile din siaj (L.G.

Loitianski, H. Schlichting, N. Scholz etc.).

2. Metode care nu iau In consideratie pierderile In siaje, ci doar pe cele de profil
(G.L Stepanov, N.M. Markow etc.).

Coeficintii globali de pierderi ai retelei se refera Ia totalitatea pierderilor din retea

~i

valoarea lor se obtine tnsumand coeficientul pierderilor de profil cu eel al pierderilor

secundare.Cunoscand coeficientii se pot calcula randamentul retelei

~i

al treptei.

Pentru calculul pierderilor tn literatura de specialitate existli diferite met ode [ 17],
(18 ]; se prezintli o metoda de ca lcul a pierderilor de profil utilizand rezultatele obtinute
Ia calculu l stratului limitli pe profil (12].
9.3. 7.2. Detrmlnarea pierderilor d e profil
Deoarece s-a dispus numai de datele realizarii unui profil de turbinli se prezintli
calcu lul pierderi lor de profi pentru acest caz, un calcul similar efectuandu-se

~i

Ia o

retea de palete de compresor.

Dispunand de o metoda rapida de calcul s-a trecut Ia calculul stratului limitli pe
conturul profi lulu i paletei de turbina; profilul ales din literaturll este tip TN2; solutia
constructivli a profilului $i arhitectura retelei este prezentatli in fig. 9.38.
in aceastli figura se observl\ atilt amplasarea punctelor de calcul pe conturul
profilului pentru determinarea vitezelor (profilul A), cat ~i amplasarea punctelor
privind sectiunile de calcul ale stratului limitli (profil B).
Anterior tnceperii calculului stratului limitli, cu ajutorul metodei ecuatiilor
integrale s-a determinat distributia vitezelor pe conturul profilului TN2; distributia de
viteze rezultatli din calcul pentru i = 0,565, ~. = 90, este prezentatli sub forma
adimensionalli In fig. 9.39. Din figurli se observli o coincidentli satisfaclitoare a datelor
rezultate din calcul cu datele experimentale. Se precizeazli eli In fig. 9.39. in abscisli se
afHI amplasate punctele de calcu l pe conturul profilului A. Calculul stratului limitli s-a
efectuat separat pe extradosul ~i intradosul profilului, astfel:

2S6

144M

1:66\IJ4

91

120810

Fig. 9.38

RfTEA (( PALETE DE TURBINA

PROFilE TIP IN 2 - SCARA 1'1
1=66,904mm; B:80 mm.

129068

a. Pentru extrados calculul incepe cu punctul m

145 (profil B).

= 15 ~i

se terminli in punctul m

b. Pentru extrados calculu l incepe cu punctul m = 15 ~i se terminli in punctul m =

145 (profil B).
c. Pentru intrados calculul incepe cu punctul m = 15
125 (profil B).

~i

se terminll in punctul m =

lpoteze de calcul:
257

I - curgerea este plana cu gradient de presiunc, fluidul este incompres ibil;

2 - se neglijeaza influen!a curburii profilului;

3 - curgerea are loc fllrli desprinderi

6

"

,_

"-

1\

1/

\ f'.,.,

""

3 5 7 911 1Hi 171121 232527 293133 35 J1 'R 41434547 I .95153 55

Fig. 9.39 - DistribuJia vitezelor pe conturul profilului
TN2 - rezultate de calcul; x- date experimentale

Ca fluid de lucru s-a ales aerul cu parametrii:

w., = 8,247m/s; 1 = 20C;

v = 15,06 10-6 [m2/s)

Dupli realizarea programului de calcul a stratului limitli turbulent s-a trecut Ia

calculul concret al stratului limitli turbu lent pe conturul profilului de paletll tip TN2,
amplasat in retea.
Domeniul de calcul, solutia constructivli a profilului

~i

arhitectura rctelei sunt

prezentate anterior (fig. 9.38).

Folosind programul de calcul realizat s-au calculat mlirimile caracteristice ale
stratului limit a turbulent in cele 130 de sectiuni de cal cui pe extrados

~i

II 0 pe

intradosul profilului.
Rezultatele de calcu l obtinute sunt prezentate in figurile 9.40- 9.45.
Pentru

aceea~i

distributie a vitezelor in curgerea exterioarli, grosimea stratului

limitli turbulent Ia bordul de fuga al paletei, este mai mare deci'it cea a stratului limitli
laminar.Ca urmare

~i

grosimile conventionale ale stratului limitli vor fi mari (fig. 9.41),

deci si pierderile prin frecare in stratul limitll turbulent vor fi mai mari.Pentru intrados
in cazu l stratului limita turbulent variatia grosimii este prezentata in fig. 9.43.
258

1.()

&1m ml

35

Lv

25

6
1

2()

"6

ll

"'

'" "'

35

45

65

75

85

ss

115 125 135 145

'IJ'j

Fig. 9.40- Distribu)ia vi1ezelor ~i varia1ia m~rimii

orofilului TN2.

os"l

15 25

o pe extradosul

-lmml

0J

"

1/

0;,

0,4

0.3

S7'" ./
~ ./v

0'~

::;... ~

0,1
n

1; 2i

35

45 55 65 75

v
1/

85 9S 105 115 1?; 135 145

o. o", o'", pe extradosul

Fig. 9.41 - Varia)ia mllrimii

profilului TN2 .

.-;l r---..

98
7

"

" " ll

<p

2~ ~

'

"'

r-..

Re

........

1,...--- V'

,
"

15

25

I'-...
35

75

SS

'IJS

........

..

~ ffi 1~

Fig. 9.42- Varia)ia numllrului Re ~i a coeficientului de frecare pe

ex1radosul orofilului TN2

259

3 ll

"6

25
2 20

f.l...

15
1

10

5
n

15 25

35 45

~ I<

"

/
17

.....

75 IE 95 105 115 125

55 65

Fig. 9.43- Distributia vitezelor ~i variatia milrimii

profilului TN2.

o pe intradosul

Din figura 9.44 rezultll grosimile conventionale ale stratului lim ita turbulent, pe
intrados; Ia bordul de fuga ele sunt mai mici decat pe extrados .

o"S..S"""Imml
0,5
0,4

......

0.2

.....

0,1

0
15 25

--......

0 '-'

35

45

"

1'--....

55 65

F ig. 9.44 - Variatia milrimii

~-

15 a; 95

'(!;

n; 125

o, o.., o..., pe intradosul profilului

TN2.

In final, in figura 9.45 am rep rezentat variatia numllrului Re ~i a coeficientul ui de

frecare pe intradosul pro fi lul ui.
Analiza metodelor de calcul a stratului limita ~i cercetari le efectuate at11l cu
metoda uniparametricll cat ~ i cu metodele bazate pe integrarea numericll a ecuatiilor
stratului limita lam inar sau turbulent ne conduc Ia urmlltoarele conc luzii:
I. Metoda uniparametricll care se bazeaza pe ecuatia integrala a stratului lim ita In
comparatie cu metodele bazate pe integrarea numericll a ecuatii lor stratului
limita au urmlltoarele avantaje (a) ~i dezavantaje (b):
a.
- Metoda uniparametricll este mai expeditiva, metod ica de calcu l este
relativ simpla.

260

10

9\

.....

./

i"'

[)-..
1
1 c
1

I'

r-.....
!'....

1
0

.....

a
5

25

35 45 95

lh

75

(!;

95

..... /

105 15 125

Fig. 9.45- Variatia numllrului Re ~i a coelicieotului de frecare pe

iotradosul prolilului TN2

Metoda este

u~or

de programat pe calcu lator; pentru un calcul concret

tmpul de uti lizare al calculatorul ui este de cinci ori mai mic decl'i.t in

b.

cazul folosirii metodelor cu diferente finite.

Precizia metodei este In general satisflicatoare.
- in urma calculelor efectuate cu metoda uniparametricli nu rezultli insli toate

a,

ml\rimile caracteristice ale stratului limitli; nu se obtin mlirimile:

r..,, c1,
cat ~i distributiile w, = w,(y) ~i 't = 't(y) in fiecare punct al unei sectiuni de
calcul a stratului limitli.
- De asemenea metoda uniparametricli nu precizeazli mmtc In privinta
fenomenului de desprindere a stratul ui limita.
2. Spre deosebire de metoda uniparametricli, metodele bazate pe integrarea
numericli a ecuatiilor stratului limi tli laminar sau turbu lent, necesitli un volum
de calcule foarte mare, ca urmare ~i timpul de utilizare a calculatorului va fi
mai mare; aceste metode au avantajul d in urma calculelor, in orice sectiune
de calcul a stratului limitll se cunosc atat mlirimile caracteristice ale stratului
limiU\ cat ~i distributiile w, = w,(y) ~i 't = 't(y).
3. Apeland Ia metodele bazate pe integrarea numericli a ecuatiilor stratului limitli,
avem avantajul eli fenomenul desprinderii stratu lui limitli este tinut in mod
continuu sub control; In cazul aparitiei desprinderii, punctul in care are toe
desprinderea stratu lui limitl\ este localizat cu precizie.

261

4. Metodele de calcul expuse ~i programele de calcul realizate cu un caracter

general, ele putand fi aplicate ~i alte cazuri de calcul ale stratului limitll sau
turbulent, cu respectarea ipotezelor de calcul mentionate.
5. Rezultatele de calcul ob[ inute sunt comparabile cu rezultate experimentale
existente In literaturli [12].
Structura stratului limit~ turbulent pe profit este determinatli de regimul de
functionare al retelei de palete. Aces\ regim este determinat de douli categorii de
parametri i (12):
a. Parametrii regimului de curgere in amonte de retea
b. Parametrii geometrici ai retelei de pa lete
Influenta acestor parametrii asupra marimilor caracteristice ale stratului limita
turbul ent pe profil este prezentatll in lucrarea ( 12).

in

orice retea de palete fixll sau mobilli, in oricare regim de functionare apar
pierderi de profil.
Pentru a calcula aceste pierderi, cu ajutorul teoriei stratu lui limita se fomlUleazli
urml\toarele ipoteze de calcul:
I. Curgerea fluidului este planl\, subsonicli regimul de curgere este turbulent
2. Nu are loc desprinderea stratului limita de paletli
3. Suprafata paletei este neteda iar paletele au o lungime infinitli.
Cu aceste ipoteze, pierderile de energie se explicll ~i prin formarea de vartejuri in
aval de muchia de ie~ire a paletei.
Yn baza ipotezelor de mai sus, coeficientul de pierderi de profit (~pr) este dat de
relatia [23]:
(9.141)
In care:
DB - energia cinetica pierdutll in re[ea
m

- debitul real de fluid printr-un canal al retelei

eo - energia cinetica disponibila a unui kg de fluid In aval de retea, In !ipsa

pi erderi lor
DB1 - energia cineticli picrdutli prin free are in stratul limitll
DB. - energia c inetica pierdutli prin vlirtejuri In aval de bordul de fuga (muchia de
ie~ire)

al paletei
1:, 1 - coeficient de pierderi prin frecare in stratul limita
1:,. - coeficient de pierderi de muchie
Coeficientul de pierderi de profilln retele cu muchia de
este dat de relatia (1 2], [13]:

262

ie~ire

(s) infinit de subtire

(9.142)
w2, - viteza teoreticli Ia ie~irea din retea

m, - dcbitulteoretic de fluid printr-un canal at retelei de paletc

Indicele ,b" precizeazli faptu l eli marimile respective se iau In sectiunea bordulu i
de fuga, iar semnul suma se refera Ia faptul eli marimi le de sub acest semn se calculeaza
separat pentru extrados ji separat pentru intrados ~i apoi se insumeazli.
Ca lcu lul lui (~;,.. ... cu relatia (9.142) se face prin metoda aproximatiilor
succesive, in prima aproximatie mlirimea I - 1;,.. se poate lua egalli cu I.

in literaturli [23)

se indica eli valoarea coeficientului de pierderi prin frecare

(1; 1 )

poate fi luatli egala cu valoarea coefic ientului de pierdcri de profil (~;,.. ),. 0 ; relatia
(9.141) devine:
(9.143)
Relatia (9. 142) se aduce Ia o forma mai comodll pentru calcule, astfe l Ia
intrare In retea:
(9.144)
rir, =pAw.,.
in care:
A = t lr; t - pasul retelei; h -lnaltimea retele i (a paletei) care pen lru simp lificare
se ia egalll cu I.
Se considerli eli mlirimile pe extrados, Ia bordul de fuga sunl cele din ultimul
puncl de calcul:
(9.145)
Similar penlru intrados:
Wa,

s; = (1>'" )

= {w6 ) 115 ;

25

(9.146)

Viteza teoretica la ie~ire din retea va fi:

wl, =

{w6) ..s + {wa)us

Tinil.nd coni de relatiile 9.144 - 9.147

~i

(9.147)

p ""'Pb relatia 9. 142.se scrie:

(9. 148)

Se noteazli:

263

(9.149)

D=tWc

(9.150)

Cu notat i i le (9. 149) ~i (9 .150) re latia (9.148) devine:

A+B

c,,

(9.151)

C D~l -(,,

ln prima aproximatie relatia (9.151) se scrie astfel

(, 1 _,

= A+B
CD

(9.152)

in expresia de calcu l a m11rimii ,.D" va loarea lui we reprezintll componenta ax ialli

a vitezei adicli w., sin~.; dnd ~. * 90, valoarea componentei axiale este di feritli de
w .

Oetermioarea pierderilor d e mu cbie

in cazul paletelor cu mucbie de ie~ire groasli pierderea de energie in retea se
exp licll nu numai prin frccare in stratul limitli dar
de muchia de

ie~ire.

~i

prin formarea de vartejuri in ava1

Pentru determinarea cocficientului de pierderi de much ie se poate

utiliza relatia (13]

r

0,3s

... =.,, 2::S~

(9.153)

in care:
- grosimea muchiei de ie~ire
L;li; - reprczintli suma dintre grosimea de dislocare pe extrados

grosimea de dis locare pc intrados

(li"),.,

(li")I2S

Cunoscand pe (, 1,, sc poate determina

muchie intro primli aproximatie:

~i

va loarea coeficientului de picrderi de

0,3 S

(9.154)

Se poate calcula coeficientul de pierderi de profil in prima aproximatie:

(9.155)
Calculul se reia astfel:
(9.156)

264

0,3 s

(9. 157)

RezuWi:

(9 .158)
Relatia (9. 158) ne indica va1oarea coefic ientulu i de pierderi de profil in a doua
aprox imatie.
Randamentul retele i va fi:

(9. 159)

in

conc1uzie, pentru determin area coeficientulu i de pierderi de profil trebuie

cunoscute urmlitoarele mllrimi:

1) Viteza in amonte de retea ( w~ )
2) Unghiu1 de intrare a l c urentu lui i n retea

(p;)

3) Grosimea muchiei de i e~ire a pro fi lul ui (s)

4) Pasul retelei (t)

5) Viteza tluidul ui in curgerea exter ioarli, Ia bordul de fugli pe extrados

~i

intrados

(w, )
6) Grosimea pierderii de energie cinetici! Ia bordul de fuga pe extrados ~i intrados (I) )

7) Grosimea de dislocare Ia bordul de fuga pe extrados ~i intrados (I>')

Mlirirea randamentului retelei, lnseamna reducerea coeficientului de pierderi de
pro til ( 1;,..); deoarece I;P, = 1;1 +l;m, se analizeazli factorii care intluenteazli valoarea
coeficientului de pierderi prin frecare tn stratul limitli ( 1; 1 )
pierderi de muchie ( Sm ).

~i

a coefic ientul ui de

9.3.7.3. lnflucnta parametrilor funcfionali asup r a coeficientului de pierderi

de profil
Pierderi le prin frecare in stratul lim itll Ia curgcrea p lana prin o retea de palete
depi nd de urmlltorii factori (13):
I) Parametrii geometrici ai profi lului

~i

amplasarea pa letelor (profilu l paletei,

pasu l retelei, unghiul de insta lare al profi lul ui)

2) Directia curentului Ia intrare in retea
3) Numlirul Reynolds al curgerii Ia intrare in retea
4) Numlirul Mach at curgerii Ia intrare in retea
5) Rugozi tatea suprafetei ~i gradul de turbu lentli a1 curentului Ia intrare in retea
Pierderi le de muchie s unt in.fl uentate de urmlitorii factori [ 13):
I) Grosimea

~i

forma muchiei de

ie~ire

a profilului pa1etei

2) Caracterul curgerii (confuzoare sau difuzoare) Ia ie~irea tl uidului din retea.

265

3) Numerele Mach

~i

Reynolds ale curgerii Ia intrarea in reJea

in cele ce urmeaz~ nc vom ocupa numai de prima categoric de pierderi adic~ de

inlluenta parametrilor functionali asupra pierderilor prin frecare; in final se prezintli
inlluenta anumitor parametrii functionali asupra eoe ficientului de picrderi de profit

~i

asupra randamentului retelei de palete.

Tinand eont de ipotezele flleute Ia calculul stratului limita turbulent

~i

anume:

paletele au lungime infinita, suprafata paletelor cste netedli, turbulcnta curentului Ia

intrare in retca este redud,

paramelrii

functionali

care influenteazA asupra

cocficientului de pierdcri prin frecare pot fi clasificati astfel:

I. Parametrii geometrici ce

caracterizeazA
arhitectura retelei
Parametrii
functionali

I) Forma profi lului

2) Pasul retelei
{ 3) ~nghiu l de inslalare al profilului
m retea

II. Parametrii gazodinamici { I) Viteza fluidului in amonte de retea

ce caracterizeaza
2) NumArul Reynolds
3) Unghiul de intrare a l curentu lui
regimul de curgere al
in retea
llu idului in retea

Modificarea formei profilului, in special cand profilul este dat prin puncte, este o
problemA deosebit de complcxl.
Paqial acest aspect este tratat in (13), in care a fost aratatll influenJa formei
constructive a bordului de fugA al paletei asupra distributiei de viteze pe conturul
profilului. Modificarea distributiei de viteze atrage dupi! sine modificarea structurii
stratu lu i limitii pe profil (a marimilor caracteristice ale stratului limita)

~i

dcc i in final

rczultil o schimbare a valorii coeficientului de pierderi de profil, deci a randamentului

rete lei de palete.
Modificarea unghiului de instalare a profilului in retea are asupra curgerii efecte
similare cu cele date de modificarea unghiului de intrare al curentului in retea; din cele
doul! modi ficllri posibile, pcntru studiu, am ales pe cea de a doua.
Deci in cele ce urmeazll se analizeazl! inlluenta urmlitorilor parametrii functionali:
I. Parametrii geometrici: pasul retelei

II. Parametrii gazodinamici: viteza lluidului in amonte de retea, numArul Re,

unghiul de intrare al curentului in retea.

266

Studiul influen!ei acestor parametrii func!ionali (E, w., Re, {31) asupra coeficientului
de pierderi de profit (deci asupra randamentului retelei) s-a efectuat astfel:
a) Pentru diferite valori ale fiedlrui parametru functional s-au calculat mai intlii
distributiile de viteze [ I3) ~i apoi marimile caracteristice ale stratului limitli.
b) S-au calculat valorile coeficientului de pierderi de profit in functie de valorile
parametrului functional respectiv.
c)

in

final s-a reprezentat grafic variatia coeficientului de pierderi de profit ~~

variatia randamentului retelei de palete in functie de variatia parametrului

functional analiza!.
Variantele de studiu considerate in calcul

~~

valorile adoptate pentru parametrii

functionali sunt reprezentati in tabelul 9. 1.

Tabelul 9 I
Ca1egoria
param.
functionali

I. Paramelrii

geometrici

Parametru functionaJ
analizat

I. Pasul retelei (i)

2. Viteza Ouidului in
amonte de reJea
(w.)

n. Parametrii
gazodinamici

3. Numlirul Re

Mlirimi dale initial

Valori constaote pentru
Variantele de ca lcul
cele patru variante de
calcul
Variama I: i = 0,4
w~ = 77m/s
Varianta 2: i = 0,565
~~ = go
Variaota 3: i - 0,63
Varianta 4: i = 0,795
Varianta 1: w~ 8,247m/s
Varianta 2: w~ = 30nVs
i = 0,565
~~ = go
Variaota 3: w~ - 50m/s
Varianta 4:
Varianta I:
b =0,1184141 [m)
v 1 = 15,06 10-' [m2/s)

w~

= 77m/s
- 8,247m/s

w~

Obs

Varianta 2: w~ = 30m/s
Varianla 3: w. 50m/s
Varianla 4: w. - 77m/s
Varianla I: ~~ - 60

4. Ungbiul de intrare
al cureniUiui in
rete a

Varianla 2:
Varianla 3:

w. = 77m/s

acela ~i

p1
Varianla 4: P1

i = 0,795

Obs.: Variantele de calcul notale cu

~I

aslerisc au

a celea~i

so
90

110

date ini)iale deci valoarea

coeficientului de pierderi de profil va fi ideoticli

1. Influenta pasului r etelei as up r a coeficientului de p ierd eri de profil s-a

studiat alegand acel a~i tip d e profil T N2

Cu mllrirea pasului retelei (t) pl\nll Ia o anumitll limitll p ierderile de energie In

retea se reduc [13].

267

depa~ele

Daca marimea pasului t

aceasta limita atunci pierderile in retea cresc ca

urmare a aparitiei desprinderii stratului limi ta.

Valoarea pasului retelei Ia care pierderile de energie sunt minime, reprezinH\ pasul
optimal retelei [ 13].
Marimea pasului optim (10 p1) depinde de anumiti parametrii funcJionali ai retelei;
conform datelor din literaturli (12], [13], marimea pasulu i optim depinde in primul rllnd
de unghiul de intrare i de

i e~ire

al curentului In i din reJea, de cifra Mach

numarul Re al curentului in amonte de reJea; as upra ml\rimii

grosimea muchiei de

ie~ire

l 0p 1

~i

de

influenteazli ~i

a profilului .

Studiul influenJei pasului retelei asupra pierderi lor de profil s-a efectuat in modul
urmlltor:
- Pentru un regim de curgere dat ( w.. = 77m/s; 13, = 90) ~i consid erllnd ca fluid
de lucru aerul (t = 20C); v 1 =15,06 IO.. [m 2/s] s-au ales pentru pas ul retelei cllteva
valori, rezultand urmatoarele variante de calcul:
I) Varianta 1: w~ = 77rn/s; 13, = 90; I= 0,4

13, = 90; I = 0,565

3) Varianta 3: w.. = 77rn/s; 13, = 90; I= 0,63
4) Varianta 4: w.. = 77rn/s; 13, = 90; I = 0, 795

2) Varianta 2: w~ = 77m/s;

Pentru aceste variante de calcul s-au determ inat mai lntai distributia vitezelor pe
conturul profilului TN2 iar apoi s-au calculat marimi le caracteristice ale stratului limit a
turbu lent pe profilul TN2.
Din rezultatele obtinute in urma calculului stratului limita am extras valorile necesare
pentru determinarea coeficientului de pierderi de profilm doull aproxima\i i succesive.
Pe baza datelor obtinute din calc ul am reprezentat grafic variatia coeficientului de
pierderi de profil in functie de pasul retelei (fig. 9.46)
~1% 1
6

5
4

1\

""

..........1--

 "b _.. -.v ...... , ...

'-'V"'""'".""""' """ ..' ... ..,

yvvv .._...,

profil in funqie de pasul reJelei

263

Din fig. 9.46 se constata eli pierderile in rete a scad Ia mlirirea pasului retelei, iar
apoi lind sa creasca din nou; curba de variatie ne indicllun minim in jurul valorii I= 0,7.
Deci pentru cazul analiza! pasul opt im al rete lei este cuprins intr-o zonli situatli in
apropierea lui I= 0, 7.
in fig. 9.47 am reprezentat variatia randamentului retelei In functie de pasul retelei.
Curba de variatie a randamentului retelei prezintli un maxim in jurul valori i 1 = 0,7;
pentru acest pas randamentul retelei cste de 98,5% valoare ce coincide satisfliclitor cu

99,0

,.,.,..
.....

96,0

'11.0

96P
I

'TJ{J

0,5

0,4

0~

0~

Fig. 9.4 7 Varia]ia randamentului rctelci in

funqie de pasul reJelei

datele experimentale din literaturli. Astfel, in literaturll [ 13) pentru o retea de profile
TN2 avand pasul I= 0,565, se indica o valoare a randamentului retelei de 98,3%,
valoare stabilitli experimental.

2. Influen ta vitezei fluidu lui in amonte de retea asup ra p ierderilor de p rofil a

fost stu diatli pen tru

p,

= 90 ~ i

i = 0,565.

Variatia coefic ientului de pierderi de profil

~i

a randamentului rete lei in functie de

viteza fluidului in amonte de retea este prezentatli in fig. 9.48 ~i 9.49.

Din fig. 9.48 ~i 9.49 se constata eli Ia cre~terea vitezei fluidului In amonte de retea
valoarea coeficientului de pierderi de profil scade, iar randamentul retelei

6 I--

s
/,

!'...

I'- t-

cre~te.

~I

I I I I IJI I I~~
1l

20

))

g)

t.()

60

10

Fig. 9.48 Variataa cocficcotului de pierdcri de profil in

func:tic de v itez.a fludului In amootc de retea

169

In literatur~ [ 13] pentru J ~ 0,565 ~i

P, = 90

se indicA T1 = 98,3% valoare ce

coincide satisfllclitor cu rezultate le de calcul obtinute pentru

w~

= 77 m/s; p,

90

~i

= 0,565 rezuiHi T1 = 98,21%.

ltl%1
99.o
98.
~.,.....--

97.

Jl l
0

v_lm/sl

1)

al

))

t.()

9)

60

10

00

so

Fig. 9.49 Variatia randamentului reJelei in

funcJie de viteza nuidului in a monte de ,.,

3. l nfluenta numllrului Re asupra pierd crilor de profil este prezeutatil in fig. 9.50.
In domeniul numerelor mici numllrul Re are o influentl!. importantft; pe mbur5 ce
numllrul Re cre~te influenta lui sc miC$Oreazi!, deoarece Ia valori mari ale cifrci Re
influcnta vascozitlltii este relativ micA.

Re
Fig. 9.50 Schema influentci numlrului Re
asupra coeficicntului de pierderi in re(ele

Domeniul de variatie al cifrei Re in care influenta sa in rezolvarea problemelor

practice poate fi neglijatll se nume~te domeniul automodelllrii.
in domeniul (I), Ia numere Re mici , curgerea pe profil este laminarll; in acest
domeniu influenta cifrei Re este sensibilli. in domeniul de trecere (2) aceastll influentl!.
scade ~i pe mlisurll ce ne apropiem de domeniul (3) (domeniul automodelllrii) influenta
cifrei Re este tot mai micll. Granita dintre domeniile (2) ~i (3) este dati\ de un numllr
Reynolds, pe care il notllm Re,; alegerea lui Rc, se face astfel incat mllrirca lui Re, de
doull ori duce Ia mic~orarea coeficientului de pierderi ( t,1 ) cu o mllrime care are acela~i
ordin ca si eroarea de deterrninare a lui C, , [13].

., .
Pentru retele fixe de palete cifra Re se calcu leazn [ 13] cu relatia:
Re =bc,

(9.160)

v,
in care:
270

c 1 - viteza Ia ie~ire din ajutaj

b coarda profi lului
in ealculele efectuate viteza fluidului Ia ie~ire din retea a fost determinatli ca
media algebricli a vitezelor Ia bordul de fuga pe extrados ~i intrados.
Cu datele din tabela 9.1 dupli efecruarea calculelor in fig. 9.51 am rcprezentat grafic
dependenta (,., = j{Re).
Din fig. 9.51 se constatn en pe masurli cc numlirul Re cr~te valoarea coeficicntului de
picrderi de profil scade repedc panll la o valoare Re .. 10 I 05 ; ulterior valoarc cocficientului
de picrdcri de profil scadc mai lent, Ia cifre Re > I 0 I 0 1 ea rllrnanand practic constanta.

1pi r'/o]
7

'

...........
............

3
0

--

12

14

16

1l

20

Ftg. 9.51 Variatta coefictentului de picrden de profil in funcfie de numirul Re

Aceastli grani!li a domeniului de automodelare (Re, ..10 I 05) pentru rctclc de pal etc cu profil
TN2, ob\inuta prin calcul csle apropiata de valoarea lui Re, stabilita experimental.
4. lnfluenp ungblulul de intrare al curentului in r efea asupra pierderilor de profit
Cu datele initiale din tabela 9. 1 pe baza datelor din ealcul sa reprezental in fig.
9.52 ~i fig. 9.53 variatia eoeficientului de pierderi de profil $i a randamentulu i retelei i n
funqie de unghiul de intrare al eurentului in retea.
Din fig. 9.52 se constatll ell pierderile de profil sunt minime pentru p,- 90; de
asemenea se observli eli o abatere a unghiului de intrare a curentului in retea eu 20 nu
are acel~i efecl asupra coe ficientului de pierderi de profit. Pentru P, = 110 viteza pe
extrados scade ca urmare

3,5

crc~tc

valoarea gros imii pierdcrii de energie c in eticli Ia bordu l

_/

3.ollll l l l / l l l .
IIJ

Ill

'00

'!Ojl,

Fig. 9.52 Variatia coeficientulu i de pierderi de profilln

functie de unghiul de intrare al curentului in retea
27 1

de fuga pe extrados, deci coeficientul de pierderi de profil va avea o valoare mai micli
pentru ~I= 80.
Din fig. 9.53 se observli eli pentru ~~ = 90 randamentul retelei are o valoare
maximli: T], = 98,34%; datele obtinute din calcul co incid in mod satisfliclitor cu datele
experimentale existente in literaturli [13 ]. in concluzie, din studiul influentei
parametrilor functionali asupra coeficientu lui de pierderi de profil se desprind
urmatoarele concluzii:

98.0 1--l--+---1f--+--+-+--l--+--+----1

60

70

80

110,

Fig. 9.53 Variatia raodamenrului retelei in fuoctie de uoghiul

de intrare al curentului in re,ea

1) Arhitectura retelei de palete este caracterizat!\ de anumi te valori ale

parametrilor geometrici ai retelei pentru care valorile coeficientului de pierderi de
profil sunt minime; Ia aceste valori, denumite valori opt ime, randamentul retelei cstre
maxim, deci este necesar ca ele sll. fie cunoscute pentru fiecare tip de retea de palete.
2) Pentru viteze de curgere ale fluidului in retea, subson ice, coefic ientul de
pierderi de profil scade, pe mlisurli ce viteza In amonte de retea cre~te.
3) Odatli cu cre~terea vi tezei fluidului i n amonte de retea coeficientul de pierderi
prin frecare scade in mod continuu; coeficientul de pierderi de muchie se ment ine Ia o
valoare aprox imativ constanta, de circa 2%.
4) Influcnta numarulu i Reynolds asupra caracteristicilor retele i dev ine
neinsemnatl! pentru valori mai mari ca 10 10 5. Experimental s-a st.abilit eli domeniul
de automodelare pentru numlirul Re incepe cu (6 + 7) 105 . Aceasta valoare este
apropiata de cea obt inuta in calculul efectuat de autor.
5} lnfluenta unghiul ui de intrare a curentului in retea asupra caracteristicilor
retelei de palete se manifesta intr-un mod mai s lab decat influenta pasului retelei sau a
vi tezei fl ui dului in amonte de retea; Ia variatia unghi ului de intrare a curentului in retea

intr-o gama larga de valori (/3 1

60 + II 0) randamentul retelei variaza numai intre

98,0 + 98,4%.
6) Datele ob!inute de autor in urma calculelor efectuate coincid in mod
satisflicator cu datele experimenta le existente in literatura [13).

272

9.3.8 Gradul de reacfiune al treptei co mpresorului axial

Se

define~te

gradul de reac!iune al treptei ca raportu l dintre

cre~terea

statice in rotor (comprimarea gazului) ~i lucrul mecank transmis de rotor:

_ h2 -h, _ wI2 -w22
P< - h. -I 21'
1

ental piei

(9. 16 1)

lr

cre~terea

sau altfel enuntat reprezinta raportul dintre

de presiune din rotor

~ i cre~terea

de presiune to tall\ pe treapta.

Din relatia:

(9.162)
Ca urmare:

P, -

h2

h, - -I (c22

c,'

-1- c,

h'-h'
2

I ,_ ,
c,
2h' - h'
l
I

(9. 163)

p' = I _ _I c 2
2 2,

(c

c,

(9. 164)

c,,)

(9. 165)
P,

1 c2., + cl1r

=1

(9.166)

2u

Se define~te viteza medie in retea pe directiea lui ii:

c 2., +c1.,
c Jll ,.ll

(9.167)

c,..lf
Pc =t-- = 1-cllf,ll = - wm,ar

(9.168)

= 0+ I.
p, = 0, in

Evident p,

Pentru marimea p, avem urmlHoarele tre i cazuri particulare:

a. Daca
R.P.M. nu se mare~te presiune statica, comprimarea are Joe
num ai in R.P.F., treapta respectiva se nume~te treapta cu ac(itme (fig. 9.54).
u

-l

w
'

Fig. 9.54 - Triunghiuri de viteze Ia treapta cu ac(iune

27J

La aceasta treapta w,

= w2 , sunt dispuse simetric faJll de ax a Oa ~i

w,, + w2,

=0.

b. Pentru p,= 0,5, variatia de entalpie este repartizata in mod ega! in R.P.F.

~i

R.P.M.
Din fig. 9.55 se observll urmlHoarele:
u

. -

L),

-"

Fig. 9.55 - Triunghiuri de viteze Ia treapta cu p, = 0,5

l"Y..,..,

=2; c..., =2;

WRUI

+C ., = 0

iV,lll + c2u = 0; wlll + clu = 0; ex , = ~ 2 ; a ,

= P.

c. Daca p,= I, atunci in R.P.F . nu are comprimarea gazului, reteaua de palete fixe
modifica numai directia de curgere

(c,, + c2. = o).

9.3.9 Caracteristicile comp resorului axial

in genereal caracteristicile unei instalatii sunt relatii care stabilesc performantele
instalatiei Ia regimuri de functionare diferite de regimurile de calcul; aceste relatii pot
fi analitice, grafi ce etc.

~i

pot fi determinate analitic sau experimental; regimul de

functionare al compresorul ui ax ial poate fi modificat, de exemplu dacll se schimba

parametrii

p; ~i r, Ia aspiratie.

La orice regim de func( ionare performantele compresorului axia l sun! precizate de

gradul de comprimare (E) ~i de randamentul compresorului (71); daca sunt precizate

p;

~i

r,

se poate calcula lucru mecanic specific, se deterrn ina deb itul agentu lui

termodinamic prin masurlltori,

~i

ulterior pot calcu la puterea cerutll din exterior.

Se define~te caracteristica normaHi sau de debit a compresorului relatia:

&, 11 =

pentru

(9.169)

f(n,m)

p; ~i r; fixate.

Caracteristica normalli se reprezintli prin curbele:

e = J(m).

(9.170)

274

T]

(9.171)

= f(lir).

unde turatia (n) rllmane constantl\ pentru fiecare curbli (fig. 9.56).
Caracteristica de debit se traseazli pe baza datelor experimentale obtinute Ia
lncercllrile pe standul de probll, considedind turapa (n) ca parametru.
Caracteristica de debit poate fi reprezentatli printr-o diagramli dadi in planul
diagramei & = f(m).se transpun curbele de izorandament.
In fig. 9.57, In abscisli este debi tul de agent termodinamic ce strllbate compresorul
axial; el este modificat prin lnchiderea sau descbiderea unci clapete montatl\ pe
conducta de refulare a compresorul ui;diagrama se construic~te astfel:
I. Se fixeazll un anumit regim de functionarc, (o anumitll tu ra(ie,

ulterior se modificll debitu l compresorului (1i1);

II. Se mllsoarll:
a. presiunea $i temperatura Ia aspiratie (

p;, r; );
b. presiunea ~i temperatura Ia refulare ( p;, r, );

~1KN'I

rot

"--~ min"'

4.9

3.0

n7DXI

11

ct)

~i

\\\~~

.~j

350)

4<00

1.0 L---~--~-~----2.0
.o
6.0
e.o mt~o~VI

Fig. 9.56- Caracteristica de debit a compresoru lui cu palete

275

c.debitul de gaz Ia aspirat ie cu ajutoru l unei diafragme, ajutaj sau tub Venturi.
cazul unei diafragme, se

cite~te

lilt Ia manometrul diferenfial

caracteristicli a d iafragmei

rezult~

deb itul vo lumic;

~i

in

ulterior din curba

d.turatia compresorului (11 1);

Cunoscand valorilc de Ia punctcle a, b, c, d se pot calcula gradul de comprimarc,
randamentul compresorului si puterea de antrenare (Pantr)
Cunoscand valoarea cuplul ui motor masurate cu ajutorul unei balante de masurare
a cuplului se determina puterea Ia cupla (Pc).
Se face verificarea: Pc =>P .,,.
Ulterior se trece Ia alt regim de functionare (a ltli turatie,
debitul (1il).
D in fig. 9.57 se observli eli Ia

mic~orarea

debitului

112 =

E cre~te

ct.) ~i se modificll

pana Ia un punct In

care apare pompaju l; termenul de ,pompaj" se referll Ia aparitia unui regim instabil de
func !ionare, caracterizat de variatii ale presiunii de refulare, zgomote

GM

~i

5.0

L .O

L;,.;olo
dt pornpaj

.!!.
n 10000 m\n

3.0

2,0

10

Filt. 9.57 - Caracteristica de debit a compresorului axial pe cares-au trasat

vibratii al

culbele de randament constant

insta la!iei.
Dacl\ unim toate punctele care reprezintll inceputul fenomenului de pompaj trasam
o curba care se nume~te limita de pompaj sau Iimita regimuri lor de funqionare stabila.
Diametrul din planul diagramei e = f(m). situat in stanga limitei de pompaj se
nume~te

zona de pompaj; in aceastll zonl\ este interzisl\ function area compresorului

deoarece se ajunge Ia distrugerea lui.

276

Principalul avantaj al caracteristicii de debit conslll in faptul ell ea permite analiza

depcndente lor 11 ~i E ca t = f(th). pentru p,' ,T, date.
Dezavantajul acestei caracteristici este faptul ca ne trebuie aceste doul\
dependente pentru toate perechile de valori ( p,',
intaln ite in practica.

r.)

Acest dezavantaj este lnlaturat de caracteristica universalll care prezinta

performantele compresorului prin o singurli diagraml\ stabilita pe baza teoriei
simili tudinii cu particularitatea ca un punct din diagraml\ nu va reprezenta un regim de
functionare ci totalitatea regimurilor asemenea intre ele, indiferent de parametrii de
stare ai gazului Ia intrare in compresor sau de turatie.
Caracteristica universala se poate reprezenta sub forma (fig. 9.58}.

e= I

,;,fi;)
(.
p,

Din figura se observll Ia trasarea caracteristicii universale s-a ales ca parametru

11

r.
fi;

trasandu-se curbele 11 = ct.

3.0

Fig. 9.58 - Caracteristica universa lll a compresorului axial

9.4. Domenii de utilizare ale compresoarelor

in figura 9.59 sun! indicate informativ, lntr-o d iagramli, domeniile uzuale de
utilizare a tipurilor principale de compresoare prezentate. in ordonatli este indicatli
presiunea de refulare, considerand presiunea de aspiratie de 1 bar iar in abscisli volumul
de gaz aspi rat, In ro 3/min.
277

Din fig. 9.59 se observli eli pentru compresoarele centrifuge presiunea Ia refulare
se limi teaza Ia 25bar ~i debitul Ia circa 2500m 3/min; pentru compresoarele cu piston
debitul este limitat circa 400m3/min.
Compresoarele pot fi mobile sau fixe (prevazute cu fundatie); ele functioneazli
indiv idual sau in cadrul unei stalii de comprimare in care existli mai multe
compresoare, rezervoare de gaz comprimat etc.
p,[bar)

-S I)(J

till#

...,

I
I

24
1/)

f--

- -;

;;1--4-++:1-I/7H-H-+iH+..H:~~f-=-~~~
~-~-=--~~_f=_~"Ht, __
-1r_,l .HH
Of

2J .ttJ tJ Ill tS Sll

Vll{*'f"''")
Fie 9.59 -I>cacniilt UDile de utilinn t.prlrcpu.tbrtirud de <oapruo ..t

fn situatia cand compresoru l functioneaz3 izolat atunci pentru o bunli functionare

~i

supraveghere el trebuie prevazut cu elementele indicate in fig. 9.60.

Principalele domenii in care sunt uti lizate compresoarele sunt urmatoarele:
In domeniul aviatiei:
Dupli cum este cunoscut, odatli cu

cre~terea

altitudinii densitatea aerului scade;

din aceastli cauzli in timpul aspiratiei aerului rarefiat, umplerea cilidrulu i motoru lui

devine insuficientll
alimentarea

cu

~~

aer

ca urmare puterea motorului scade;din anul 1914 pcntru

comprimat

motoarelor

de

av iatie,

(procedeu

numit

supraalimentare) au fost utilizate turbocompresoare.

in domeni u1 transporturilor:
- Ia supraa limentarea motoarelor Diesel existente pe mijloace de autotransport
- Ia supraalimentarea motoarelor Diesel care existll pe nave de transport
tn domeniul energetic:
- turbocompresoarele asigura aerul necesar arderii In camera de ardere Ia
instalatii de turbine cu gaze (I.T.G.)
278

- Ia supraalimentarea motoarelor Diesel stationare, care antreneazli generatoare

electrice

2
3

6
7
8

10
Fig. 9.60 - Accesorii necesare unui compresor:
I - fi ltru Ia aspiratie cu masca de protectie; 2 - arnortiz<>r de zgomot Ia aspiratie;
3 - racord pentru manomctru; 4 - compresor; 5 - motor de antrenare ; 6 - racord pentru
manometru; 7 - supapa de siguranta, 8 - amortizor de zgomot Ia refulare;
9 - clapeta de refulare; 10 - man~on de cauciuc cu coliere de prindere.

1n particular cxista pcntru compresoare uti lizlirii specifice ca:

- Compresoare destinate sa furnizeze aer comprimat pentru diferite utilaje

~i

actionari pneumatice din atel iere mecanice ~i auto, vopsitorii, tipografii,

- Compresoare care sa furnizeze aer comprimat pentru pom irea motoare lor
principale ale navelor maritime
A ,..,....... ,... ... t, ..._

.-,,.J... ;I ,.

...1,.,.,.; ... ,..,,..

~i

.. x

fluvia le;
('. ........ :-.-.---

............. ___

.... .. _ ... _ . _.. .

..

~!: ~. ~...:

~-

atelierele de constructii, constructii de drumuri ~i poduri;

- Agregate stabile destinate sa furnizeze aer comprimat pentru utilizari generate
in industrie: statii de aer comprimat in uzine, industria petrolului, foraj, lucrliri
geologice;
- Agregate care sa comprime aer

~i

gaze in diverse ramuri industriale cu pericol

de explozie cum sunt:

amestecuri de gaze fllra aer;
amestecuri de gaze cu aer in proportie de 40%;
biogaz cu concentratie de gaz combustibil de peste 60%;
279

aer pentru utilizari industriale

Uzina Timpuri Noi S.A. din

Bucure~ti,

fondata in 1874 fabrica urmatoarele tipuri

de compresoare:
a. Compresoare de aer industrial, racile cu aer cu caracteristici cuprinse intre
limitele:

Ji

= 15,9

p = 3

.. . .. .. ..

300m~ I h

7bar

b. Electrocompresoare de aer industrial rllcite cu aer:

Ji = 6
.. . .. .. .. 570 m~ I h

p = 3,5

14bar

c. Compresoare ~i electrocom presoare pentru locomotive din cadrul C.F.R.

Ji = 25
......... 150m~lh
p = 8

lObar

d.Electrocompresoare destinate s11 furnizeze aer comprimat pentru pomirea

motoarelor principale ale navelor maritime
Ji = 13
.. .. . .. .. 190m~ I h
p

~i

fluviale

= 30bar

e. Electrocompresoare pentru aer tara ulei:

Ji = 45
......... 600m~ /11
p = 6

8,5bar

f. Electrocompresoare pentru gaze (gaze asociate, gaz metan)

Ji = 42
......... 138m~ 1/r

p = 3

?bar

g. Electrocompresoare pentru de aer i11dustrial

V = 24
......... 570m~ 1/r

p = 4

?bar

Bibliografie
1. Baran N . Brusalis T. - Termotelrnicd, Tipografia Universitltii Politehnica din Bucure$ti, 1983.
2. B!lran N., B~n Gh. - Brevet de inventic nr II 1296/19% cu titlui.,Motor rotativcu abur"' eliberat de OSIM Bucur~ti.
3. Baran N. - Elemenle de calcuf pentru un nou tip de ma$in6 de Jucru cu pistoane ro1ative, Revista de chimic,
vol. S I, nr. 4, 2000.
4. BAran N. - RelaJia di111re puterea de antrenare $1 pdncipalele elemente constructive ale zmei pompe rotalive,
Re.. Mecanic3 Fino Optica ~ i MecatronicA, nr. 16/ 1999, Bucure1ti, 2000.
S. BAran N., Stanciu - The Pumpltrg of Gas-Solid Mixtures Department of Engineering Thermody11amics
University Politchnica of Bucharest, ECOS 2000. Proceedings Part 2 Univcrsitcit Twente Nederland .
6. BAran Gh., Bliran N. - Calculul puterii teoretice de antrenare a unei ma$1nl de lucru rotative, Hidrotehniea,
vol. 43, nr. 12/1998.

280

B~ ran

Gh., BAran N. - Calculatio11 elements COflsidered ;n the determ;llatiot' of theoretical power of a

rotating machi11e, .. Politcbnica" University of Bucharest Scientific Bulletin Series 0: Mechanical
Engineering, vol. 61/1 999, no. 3-4.
8. Btiran N., Bliran Gh. - Cercetdrl asupra """' 11011 tip de comprejor rotaliv, Lucr~ri l e celui de al VII-lea
Simpozion ,.Tehnologii, instalatii $i echipamente pentru imbun~tlltirea calitAtii mediului", 9- 13
noiembrie 1998, Bucure$ti.
9. B3ran N., BAran Gh. - 0 new C()ll j'tnu:tive solution considered for the transport of the multiphase fluids,
Lucr3ri 1e celui de al VIII-lea Simpozion ,.Tehnologii, instalatii fi echipamente pentTu imbun3til1irea
ca1itltii mediu1ui", vol. I, 9- 11 noiembrie 1999, Uni versitatea PolitehnieA Bueure~ti .
10. B~.ran N.- Termoteh11icii ti mUini termice, Culegere dt probleme, Editura MATRIX ROM, Bucu re~ti, 1996.
I L B~ran N., B<'iran Gh. - Cercetliri privind vehicrtlarea fluidelor polifazice, Lucrtrile Con ferintei Na!ionale de
Termo t eh nic~ edilia aX-a, Sibiu, 25-27 mai 2000.
12. B3ran N.- Ma1iru' termice rotative. Editura MATRIXROM , Bucure~t i , 200 1.
13. Baran N. - Te:ii de docrorat. ll'B, 1979.
14. Eckert R. Schnell E. - Axial11nd Radialkompre.ssoren, Berlin, Goningen, Heidelberg Springer-Verlag, 1961.
15. Grccu T $i colab. - MatJni mecanoenergetice, Editura Didactid ~i PedagogicA Bucure~ti, 1967.
16. Marinescu M., Bllran N., Radcenco Vs. $i colab.- Termodinamicii telrnicd, Teorie ~i aplieatii, vol. I, II , t H,
Editura MATRIXROM, Bueure~ ti , 1998.
17. Pimsner V. - Ma~ini cu palete, Ed itura Tehnica Bucurc~ti, 1988.
18. Pimsncr V ~i colab. - Procese in ma,fini termice cu palete, Problcmc ~i aplicatii pcntru ingineri, Editura
Tchnica Bucu rc~ti, 1986.
19. Primenco E. A.- Gazovte turbint i prlmene11ie ih vi aviaJfl. Oboronghiz, Moskva, 1950.
20. Robescu D., Grigoriu M. - Pompe. ventJ/a10are, compresoare, Tipografia UniversiHl1ii Politehnice din
BucurC$li , 1991.
21. STAS 7147-65- Comprcsoare terminologie $1 clasificare.
22. STAS 7147-65- Vcntilatoarc tcrminologic $i c lasificarc.
23. SCdillc M. - Yentilateurs et compresseurs centrifuges e1 axiaux, Paris, Byrollcs, 1973.
24. Vavra M.H.- Aero-Thermodynamics a11d Flow ;n Turbo-machines, John Willey Sons, New York, 1960.
7.

281

CapitolullO
Anexe
10.1 Proprietati termofizice ale gazclor
Tabelul 10. L - Mas a mo 1ecu1arli, densitatea, Constanta gazu1ui, clildura specificli

(cp) Ia 0C.
Tabe1u1 10.2. - Cll1du ra specificl\ (cp) a gaze1or Ia presiune constantl\.
Tabe1u1 10.3. - Cll1du ra specificli (cv) a gaze1or Ia vo1um constant.
Tabelul 10.4. - Viscozitatea dinam icli (IJ) a gazelor.
Tabe1ul 10.5. - Conductivitatea termicli (f.) a gazelor.
Tabe1u1 I 0.6.- Puteri1e ca1orice Qs

~i

Q; ale unor gaze.

282

To~f 10

Mual:'fl()lecularl

Gatul

t'Of"'IOII

C'bl:rtlld

Aco:riknll

<411:

Add etorhidric (gat)

HO

26.040
36....,

lJ\:gK

Ctldura spedfiel

OITC

,,

h~

c,

kill<& X

1,1mo

3t9.S!I?

1,6*1

l.>:l

1,63910

0,312

1.42

1,4()

28,960

1,29180

17.031

o.m.o

48&.175

1.2>7
2,060

1,97480

188.173

o.us

I JI

2,9'2630

129$40

(l.6J2

USOSoO
1,22000

296.749

1,()0

1,4<1
1,<0

G,SQ2

1,35600

117,2118
176.744

5,234
J4,2lS

........._.,.

Anhldricbu~

co,

Anbidridii w lfuroui

so,
N,

28,.016

a..

c1,

70.914

elan

(;,14

...u,

30.010
4,002

MC'IIillllo

01.

O.id-.otic

NO

<h:id de: c.Mbon

O<l""'

Udiu

CQfliUI'IIa Vi~h-

22S.OOS
281.041

!'>1-h

Hi&opn

tl7$)mmH&

""m'

Amonitu;

Oe.&:lu~ea !11 ()"(;

.....

1)2

1,34

1.22
1,66

O,t18SO

1()7MH)

0,06987

.ti21,7JS

16.040

0,7l6!10

2,117

1,30

1,)4(ll(l

1,009

1,40

co

30.006
21.010

513..722
177,136

1,25000

~~9d

1,(151

0,

32.000

1,41980

2S9.na

0,913

""

2,.0156

"'

1,41

1,40

'"

Viscozitatea dina micii (11) a gazelor

Temperatura
G=ll
I

Formula
chimica
2

Aer

Anhidrida
carbonica

co,

3
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
0
22
50
100
145
235
300
417
490
574
685
764
0
20
40

60
Anhidridli
sulfuroasa

so,

80
100
120
150
200
293

4
273,15
323,15
373,15
423, 15
473, 15
523,15
573,15
623, 15
673, 15
723,15
773,15
273,15
295,15
373,15
323, 15
41 9,15
508,15
573, 15
690,15
763, 15
847, 15
958,15
1037,15
273,15
293,15
313,15
333,15
353,15
373,15
393,15
423,15
4 73,15
566,15
1:0.4 1 c;

Tabe/104

Viscozitatea dinamici
n tO'
kgfslm'
Nslm'
5
6
1,753
1,964
2, 166
2,365
2,562
2,757
2,943
3,128
3,309
3,480
3,640
1,409
1,500
1,652
1,881
2,08 1
2,463
2,733
3,167
3,365
3,745
3,875
4,164
1' 181
1,279
1,379
1,484
1,570
1,644
1,750
1,867
2 ,078
2,495
.., 0.1;';

17, 19
19,26
2 1,24
23,19
25,12
27,04
28,86
30,68
32,45
34,13
35,70
13,82
14,71
16,20
18,45
30,41
24,15
26,80
31,Q6
33,00
36,73
38,00
40,84
11,58
12,54
13,52
14,55
15,40
16,12
17,16
18,3 1
20,38
24,47
'Hl QO

~
490
S9S
679
823
0

V7"t,IJ

763,1S
868,1S
952,15
1096 IS
273,15
323,1S
373,15
473,15
673,1S
873,1s
1073 15
273,15
293,1S
323,1S
373,15
473 IS
273,1S
323,1S
373,1S
473,1S
573,15
673,1S
773,15
&73,1S
973,15
1073,1S

so

Azot

N,

Oxiddeuot

NO

100
200
400
600
800
0
20
50
100
200
0

so

Hidrogen

H,

100
200
300
400

soo

600
700
800

L,J"tV

6.U,U,,

3,176
3,489
3,774
4 181
1,693
1,917
2,121
2,508
3,171
3,732
4 211
1,&32
1,913
2,076
2,317
2 73S
0,851
0,959
1,050
1,234
1,417
1,570
1,723
1,866
1,999
2, 141

31,1S
34,22
37,01
4100
16,60
18,80
20,80
24,60
31, 10
36,60
41 30
17,97
18,76
20,36
22,n
26 82
8,40
9,40
10,30
12,10
13,90
15,40
16,90
18,30
19,60
21,00

288

Tabe/10.4 (continuare)

~~

co

3
0
20

so

100
ISO
200
2SO
300
0

so

Oxigen

o,

Vapori de

H,O

ap5

100
200
400
600
800
100
200
300

soo

4
273,15
293, IS
323,15
373,1S
423,1S
473,15
523,1S
573,1S
273,1S
323,15
373,15
473,15
673,1S
873,15
1073 15
373,1S
473,15
573,15
773 IS

6
16,~0

1,693
1,795
1,927
2,141
2,335
2,519
2,692
2,845
1,9S8
2,223
2,488
2,957
3,763
4,436
S027
1,280
1,667
2,064
2 730

17,60
18,90
21,00
22,00
24,70
26,40
27,90
19,20
2 1,80
24,40
29,00
36,90
43,SO
49 30
12,SS
l6,3S
20,24
26 77

ConducUvltatu lermici (A) a guelor

Conduetivicatea tenrucl

Tc111> :ratwa

Gazul
I
Acr

Formula

"C
3

cbimicl

0
20
40

so

60
80

l~

140

Tobt!/ 10.5

K
4
273,15
293,15
313,1S
323,15
333,1S
353,15

~ J~~J'I5
413,15

Kcallmb l!l'd
5

0,02040
0,02160
0,02280
0,02300
0,02400
002520

~~m~
0,02~

W/mK

6
0,02373
0,02SI2
0,026S2
0,02680
0,02791
0 02931

ggm~
Q:Qm~

Aer

Anhidrid~

:H:

C01

corbonicl

so,
0
20
50
100
ISO
200
250
300
500

N,

Azot

273,15
293,15
323,15
373,15
423,15
473,15
523,15
573,15
773:15

c ,01030
0,02052
0,02196
0,02376
0,02628
0,02850
0,03060
0,03250
0,03420

nn..mn

o:oll98
0,02386
0,02554
0,02763
0,03056
0,03315
0,03559
0,03780
0,039n

nn.tAAO

289

Oxid de azot

2
NO

Hldro&en

H,

Oxiddc
cut>on
Oxigen

co

0,

0
50
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
240
300
500
1000
0
0
20

so

MetaD

CH.

Va~Rde

H10

100
150
0
20
50
100
200
300
400
500

4
273, 15
323,15
273,15
293,15
313,15
333,15
353,15
373,15
393,15
413,15
433,15
453,15
473,15
513,15
573,15
773,15
1273 15
273,15

Tabe/10.5 (continuare)
5
6
0,02040
0,02373
0,02261
0,01940
0,15000
0,17543
0,18631
0,16000
0,16900
0,19655
0,17900
0,20818
0,2 1864
0,18800
0,1 9700
0,229 11
0,20600
0,23958
0,21500
0,25005
0,22300
0,25935
0,23000
0,26749
0,23700
0,27563
0,24800
0,28842
0,26600
0,30940
0,38379
0,33000
0 51000
0 59313
O,ot908
0,02219

273,15
293,15
323,15
373,15
432 15
273,15
293,15
323 15
373,15
473,15
573,15
673,15
773 15

0,02088
0,22320
0,02448
0,02736
003000
0,02600
0,02850
003200
0,02080
0,02820
0,03670
0,04740
0 06470

0,02428
0.02596
0,02847
0,03182
0 03489
0,03240
0,03315
003722
0,02419
0,03280
0,04268
0,05513
0 07525

Puttrlle uloriee Q, ~I Q, ale uoor gau

Gazul

Tnbd 10.6

Dcns1tatea

Formula

Masa molcc:ulm
relarivl

chimic~

(M)

~tnt,

(p)

Puterea caloricl
Q,
kJ I

nt,

Q,
kJ I

nt,

Aceta lena
Benzen

C,H,

26000

1,71

58992

56940

Coli.

78,050

3,49

146371

140342

E11n

C,!-4

30.050

1,35

70422

64351

Hidr~en

H,

0,08

12770

10760

Hidrogen
sulfurat
Hidrogeo
sulfurat
Metan
Ox1d de
carbon

2,0 160

H,S+ SO,

34,080

1,53

25707

23697

H,S +SO,

34,080

1,53

30145

28135

Cl-4

16,000

0,71

39858

35797

co

28,000

1,25

12644

290

BIBLIOGRAFIE
1. Blran N , D1m1triu S. 1i colab - Tratal de tumottltmcd, Vol. IX, Uulitarea calcularoarelor in rezolvarea
problemclor de: ltrmodtnamcl tthntd, Tapoarafia UnivtnHtlu .,Politehniu" dtn Bucurc:p:i, 1976.
2. Biran N - T~rmoteltnicd ll ma1uu ttrmice, Culcacrc de problcmc, Ednura MATRIXROM Bucurt$tl,
1996
3. B:.tan N. Ttrmotehnicli fi ~1111
Culcgere de problem< Edipa aiJ.a, Edirurn MATRIXROM Bucur~i. 1998.
4. BAran N., Marincscu M. - Termoga:odlnamlcd ~I traruftr dt c61dur6, fndrumar de laborator, T ipografia
UniverstLlJi i ..Politchn1ca.. din BucurcJtl, 1996
5. Bicl M ., Blran N. $i eol.- T~rnrOtf!hnicil, Culcgcre de probltmt, T1poJtafia Univcrs111111 .. Politchnica" d1n

,.,.,;ct,

c..,. 1998.

6. Marincscu M, Biran N. Radccnco Vs. ~i col. - TumoJina111ico Jeltntc4. Teorie fl aphcatu. vol. I, II, Ill,
Edllura MATRIX ROM Bucure,ti, 1998.
7. Pimsner v .11 col. - Tennodinom/co t<l&nlcd. Culegere de probleme, Edilura Didacticl p Pedaj,'<l!!icA Buturqri, 1976.
8. Ratnjevic K.- Tob~!le $1 dlogrome l~rmodinomlce, Bditura Tehnidl Ducurefli, 1978.

29 1