Seminar FPE

Saptamana 7

1. Un echipament în varianta A costă 40000 unităţi monetare şi realizează 100000 produse pe

an. Venitul brut corespunzător unui produs (diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de
producţie) este de 0,1 unităţi monetare/produs. Echipamentul în variantă B costă 80000
unităţi monetare şi are o capacitate anuală de producţie de 200000 produse pe an. Din
cauza unor performanţe tehnice inferioare echipamentului A, costurile de producţie sunt
mai ridicate şi venitul brut realizat prin vânzarea unui produs este mai mic, având valoarea
de 0,09 unităţi monetare/produs. Ambele echipamente au durata de montaj de un an şi
durata de viaţă de 10 ani. Rata de actualizare este a = 0,1.

Venitul net actualizat:

10 10
VB A 100000 ∙ 0.1
VNA A =−I A + ∑ =−40000+ ∑ =21446 u .m
i=1 (1+a)i i=1 1.1i
10 10
VB B 2 00000 ∙ 0.09
VNA B =−I B + ∑ =−8 0000+ ∑ =30602 u . m
i=1 (1+ a)i i=1 1.1i
Aparent echipamentul B este mai eficient decât echipamentul A. În realitate, echipamentul B este,
din punct de vedere al efectului util – producţiei anuale, egal cu două echipamente A care aduc un
venit net actualizat de 2*21.446 = 42.892 unităţi monetare. Superioritatea aparentă a
echipamentului B se datorează efectului unei producţii diferite faţă de varianta A, respectiv efectului
de scară.
 2. Fie două variante de realizare a unui proiect de investiţii:

-varianta A caracterizată de o investiţie de 30 000 unităţi monetare şi care poate fi exploatată 4 ani,
aducând un venit brut anual de 10000 unităţi monetare. La sfârşitul anului 4, echipamentele
componente pot fi revândute cu 5000 unităţi monetare.

-varianta B, realizată din echipamente mai robuste, care pot fi exploatate 6 ani, şi care sunt mai
costisitoare, investiţia respectivă fiind de 40 000 unităţi monetare. Venitul brut anual adus va fi
acelaşi, 10000 unităţi monetare. Echipamentele pot fi revândute la sfârşitul celui de al 6 - lea an cu
5000 unităţi monetare. Rata de actualizare este a=0,1.

Venitul net actualizat:

4 4
VB A Ir, A 10000 5000
VNA A =−I A + ∑ i
+ 4
=−3 0000+ ∑ + =5114 u .m
i=1 (1+a) (1+ a) i=1 1.1i 1.14
6 6
VB B I r ,B 10000 5000
VNA B =−I B + ∑ i
+ 6
=−4 0000+ ∑ + =6375 u . m
i=1 (1+ a) (1+a) i=1 1.1i 1.16

Pe duratele de viaţă (diferite în cele două variante) respective, varianta B este superioară variantei A.
Pentru o comparare concludentă, durata de studiu trebuie să fie aceeaşi în ambele variante :

- durata de studiu este cel mai mic multiplu comun al duratelor de viaţă în variantele considerate
(ns=12) sau

VNA A VNA A
VNA 12
A =VNA A + 4
+ =5114 +3492.931+2385.719=10992.65u . m.
(1+ a) (1+ a)8
VNA B
VNA 12
B =VNA B + =6375+3598.52=9973.52 u .m .
(1+ a)6
- durata de studiu este durata de viaţă cea mai scurtă
4 4
VB A Ir, A 10000 5000
VNA A =−I A + ∑ i
+ 4
=−30000+ ∑ + =5114 u .m
i=1 (1+a) (1+ a) i=1 1.1i 1.14
I B−I r , B
Amortizare B= =5833 u . m.
6
Rezultă că la sfârşitul anului 4, valoarea remanentă a echipamentelor din varianta B este:

I r , 4=40 000−4 ∙5833=16668 u .m .

 4 6
VB B I r, 4 10000 16668
VNA B =−I B + ∑ i
+ 4
=−40000+ ∑ i
+ =3083 u .m
i=1 (1+ a) (1+a) i=1 1.1 1.14

3. Aceleaşi date ca în exemplul de mai sus.

- Venitul net actualizat relativ în cele două variante, fără a considera aceleaşi durate de
studiu este:

VNA A 5114
vna A = = =0.17
IA A 30000
VNA B 6375
vnaB = = =0.1 6
IA B 4 0000
Cum vnaA > vnaB, varianta A este preferabilă variantei B, concluzie ce concordă cu concluzia în urma
comparării VNA calculate pentru aceleaşi durate de studiu.

- Rata internă de acumulare a capitalului (randamentul contabil) este:

4
10000 5000
∑ (1+a)
VB A i=1 i
+
( 1+ a)4 35114
R C , A= = = =1.17
IA A 30000 30000

6
10000 5000
∑ (1+
VB B i=1
+
a)i (1+a)6 46375
R C , B= = = =1.16
IA B 4 0000 40000

OBS: Compararea ratelor interne de acumulare a capitalului (randamantelor contabile) conduce la

aceleaşi concluzii cu compararea venitului net actualizat relativ. De altfel, există relaţia:

Rc=1+vna