Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ografica Pentru Copii-TEKKEN PDF

    Încărcat de

    Valentina Antohi
    349 vizualizări130 pagini

    Titlu original

    Enciclopedie.Geografica.Pentru.Copii-TEKKEN.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    349 vizualizări130 pagini

    Ografica Pentru Copii-TEKKEN PDF

    Încărcat de

    Valentina Antohi

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 130
    i ENCICLOPEDIE — . " GEOGRAFICA| PENTRU COPII | _ENCICLOPEDIE Carol Varley si Lisa Miles Grafica: Fiona Brown, Nigel Reece si Ruth Russell Tlustratii: Guy Smith, Peter Dennis, Chris Lyon, Peter Bull, Kuo Kang Chen, Wigwam Publishing Services si Chris Shields Cartografiere computerizata: EUROMAP Ltd Alte ilustratii: Mick Gillah si Derek Brazell Geogtafi consultanti: Rex Walford, Bill Chambers si Margaret Smeaton 4 Ce este geografia? 60 Unde traim? 6 Paméantul, planeta noastra 62 Sate si orase 64 Capitale si metropole 8 Reprezentarea plana a Pamantului 10 Citirea hartilor Agricuitura in lume 12. Utilizarea hartitor e Mai multe despre agricultura 70 Economia forestiera si pescuitul 72. Mineritul 74 Industria energetica 76 Industria prelucratoare 78 Servicii 14 Alcdtuirea Pamantului 16 Paméantul in permanenta transformare 48 Cutremure si vuicani 20 Roci si minerale 22 Degradarea terenurilor 80. Transportul 82 Cai de transport 84 Comunicatiile 24 Oceane 2 Rin | Mest inconjurstor 28 Rauri 30. Tarmuri 86 Resurse 32. Ghetari 88 Poluare 90 Lumea viitorului 34 Vremea gi componentele ei 36 Urmarirea vremii 92. Harta lumii 38 Tinuturi calde si finuturi reci 94 America de Nord 40 Extreme ale vremi 96 America Centrala si de Sud = "i 4 98 Africa : 100 Europa 42 Regiuni ecuatoriale 102 Comunitatea Statelor Independente 44 Regiuni de savana 104 Asia de Sud gi Orientul Mijlociu 46 Deserturi tropicaie 106 Australia si Oceania 48 Regiuni musonice 108 Regiunile polare 50 Regiuni temperate 52 Regiuni polare et 112. Statele lumii 54 Rasele umane 116 Glosar 56 Tari bogate gi tari sarace 118 Indexul hartilor 58 Populatia 124 Index . Geografia este studiu! suprafefei Pamantului si al locwitorilor acestuia, Aceasta carte va introdu- ce in lumea geografiei si cuprinde treisprezece secfiuni sau parli. Fiecare sectiune este repre- — yn aie Cuvintele importan- te sunt serise 4 ingrosat zentata printr-o banda de o anumita culoare, la inceputul paginii. Puteti consulta cuprinsul de pe pagina opusa pentru a vedea care sunt aceste sectiuni gi culorile lor. Guvinte importante Unele cuvinte sunt sorise ingro- sat, Sunt cuvinte importante si sunt explicate in sectiunea res- pectiva a cacti Alte cuvinte au un asterisc, de exemplu, culturs*, insemndnd cc sunt explicate altundeva in carte, Nota de la subsolul pagi- nii va spune unde anume. Utilizarea hartilor Exista, de asemenea, o sectiune cu hart, intitulat’ Harti ale lu- mii. Fiecare hartd din aceasta sectiune reprezinté 0 anumita regiune a lumii, cu farile, ora- sele si principaiele ei caracte- ristici fizice, cum ar fi muntii gi rdurile. Este ardtat si drapelul national al fiecarei {ari Hartile au propriul lor index, care incepe la pagina 118, Cind intalniti denumirea unui loc anume, putefi sd-1 cdutaji pe aceste harti si si vedeti exact unde se aflé el pe glob. Cum aflati anumite , date? La paginile 110-128 exist o sectiune de referint’, pe care 0 puteti folosi pentru a afla 0 mulfime de date despre Pamént si despre file lumii Aceasta sectiune include un glosar, unde sunt explicati ter- menii geografici. Exist, de a- Putefi consulta secfiunea cu hart *Culturd, $5 semenea, 51 un index la sfarsi- tul carpii asifel, incat putegi afla cu usurinfé orice informatie. Cuvantul geografie vine din limba greact, geographia in- L semndnd ,scriere despre P3- mént”. Este o stiinti de actuali- tate, studiind oamenii si locu- rile, precum si relatiile dintre ameni si medi. Pamantul si locuitorii sai sunt intr-o permanenta transformare, deci geografia se ocupa si cu aceste transformari. Geografia are doug ramuri: geografia fizic’, despre Pamant si locuri de pe Pamant, si geo- grafia umana, despre oameni si modul lor de viata, Aceasté carte cuprinde multe aspecte ale geografiei, dintre care unele sunt introduse chiar in aceasta pagin’. Planeta Pamant Geografia studiazé migcarea Pamantului in spatiu, din care se nasc zilele, noptile si ano- timpurile. Ea ne spune cum ajunge energia de la Soare pe Pamant, facdnd posibila viata plantelor si a animalelor. Tipuri de clima Geografii studiaza vremea gi schimbarile de clima. Ei pot da prognoza vremii si cerceteaz& felul in care clima afecteaza modal de viata al oamenilor, plantelor si animalelor. Apa si rocile Apa este indispensabila vietii pe Pamant. Ea formeaza o par- te a aerului din jur si acopera o mare parte a suprafetei Paman- tului, Oceanele modeleaz’ ro- cile farmurilor, iar raurile sculp- teazé relieful Studiind oceanele si peisajele, oamenii pot infelege cum a evoluat Pamantul, cum se poate el schimba in viitor si care este cel mai bun mod de a utiliza mediul de viata. Oamenii Geografii studiaza oamenii, modurile lor de viata, asema- nirile gi deosebirile dintre ei. Ne arata schimbarile din cadrul populatiilor diferitelor zone si modul de functionare a diver- selor societati. Asezarile Geografia descrie locurile unde traiesc oamenit i explica de ce locuiese ei acolo. Ne arati cum se dezvolta comunititile si ce impact au satele si orasele a- supra mediului inconjurator. Hartile Hartile sunt 0 parte important& a geografiei. Ele ne arata unde se afl anumite locuri si cum sunt acestea, Ne ajuta s& com- param diferite locuri de pe P&- mint si sa infelegem mediul nostru de viata. Utilizarea spatiului Geografia ne arata felul in care oamenii utilizeaza spatiul geo- grafic pentru a obtine hrana, apa si resurse, precum gi care sunt consecintele activitatii umane Comunicatiile Geografia studiaz4 cum sunt le~, gate intre ele diferite locuri si zone ale lumii si modul in care oamenii comunica si, influenta reciproca dintre sistemele de transport gi peisaje Mediul inconjurator Transformarile din mediul in- conjurator datorate activitatilor ‘umane fin tot de geografie. Geografia ne inva cat de fra- gil este Pamantul si cum putem proteja resursele naturale. De ce este importanta geografia?, Populatia globului este in creg- de mult, incat resursele sale gi de ce trim asa cum traim. tere, iar modul nostru de viaté sunt in pericol. Ne explica lumea in care trim se schimba tot mai repede. Ni-_ Geografia este important, de- si ne invafa cum s-o folosim in velele de poluare sunt ridicate, oarece ne ajut& sa infelegem de mod eficient, cum s-o pastrim iar Paméntul se transforma atat ce relieful arata asa cum araté pentru generatiile viitoare. Planeta noastra, Paméntul, este o sfera imenside Despre Pamant rocd i metal, acoperita cu ape si sol. Aparyine unui grup de noua planete care graviteaza in ju- P&mantul se deplaseaz4 pe orbita lui cu o vi- mul stelei numite Soare, Soarele impreun’ cu tot _te2 de 107.200 km/h, Se roteste de asemenea cea ce se invarte in jurul sau poarta numele in jurul propriei axe, o dreapta imaginara care de Sistem Solar. trece chiar prin nordul si sudul Pamantului Planetele Sistemului Solar se rotese pe | formand un unghi de 23'/>. Capetele acestei traiectorii circulare numite orbite si in _-drepte se numesc Polul Nord si Polul Sud, jurul propriilor axe. Primele patra La jumatatea distanjei dintre poli olinie planete de lang& Soare se numesc imaginar’ numita Ecuator imparte Pamantul planete inteme, iar dincolo de ele se in emisfera nordica si emisfera sudica. afld planetele extere, Venus Pianetele Marte interne Jupiter Pamantul ‘se Tvarie Th aceasta directie, Planetele: externe Paméntul face 0 rotafie completa in jurul pro- priei axe in 24 de ore (0 zi $1 0 noapte). Rotindu-se in jurul propriei axe, supratafa sa este expusii treptat razelor Soarelui (ziua), Aceasta ima- gine erats ora. Neptun pentru a se intoarce apoi inspre bezna spatiu- fea planetelor, lui cosmic (noaptea), In zona intoarsé catre fara a repre Soare, ia nastere raséritul, iar fa apus, ea este zentate insa la intoarsé din calea razelor Soarelui. cara, Pluton 6 Anul si anotimpurile Pamiéntul face o rotatie completa in jurul Soare- lui in 365% de zile. Deoarece este inclinat, emisfera nordica este si ea inclinata catre Soare in iunie, iar emisfera sudica este inclinata cdtre Soare in decembrie. In emisfera inclinata spre Soare este vara, in timp ce in cealalta este :arna. Doua linii imaginare numite Tropicul Racului JUNIE Razele soarelu) ‘cad perpendicu- lar pe Tropicul Racului SEPTEMBRIE Razele Soarelui cad per- Pendiculer pe Ecuator. wumit galaxie. ist miliarde de laxia noastra se La Cereul Polar de Sud, allele au 24 de ‘ove in decem= brie, iar noptile av 24 de ore in iunie, Pamantul se invar- tein aceasta direct si Tropicul Capricornului, la nord si sud de Ecuator, marcheaza locul in care razele Soarelut cad perpendicular in iunie si decembrie. In imaginea de mai jos, cele doua tropice sunt reprezentate prin linii punctate. Primavara $i toamna (martie si septembrie), razele Soarelui ad perpendicular pe Ecuator. MARTIE Razele Soarelui cad per- pendicular pe Ecuator. DECEMBRIE Razee Soaretui cad perpendicuiar pe Tropicul Ca- pricomului Zile lungi si zile scurte Durata zilelor gi a noptilor vatiaz’ in functie de anotimp gi de locul in care ne aflam pe Pamant, Numai la Ecuator zi- lele si nopile sunt egale ca durata pe tot parcursul anului. fn orice alta regiune a lumii, vara zilele sunt mai lungi de- cat iama. La Poli este cea mai mare diferent intre zi si noap- te, cu zile de 24 de ore vara $i nopti de 24 de ore iamna, Aceasta linie se nu- mesto Cereul Polar de Nord, Regiunile la nord de aceas- 1 linie au nopti de 24 de ore in decembrie i zile de 24 de ore in iunie. La Eouator zilele gi no- piile dureaza intotdeauna ate 12 ore. Pentru a afla unde sunt situate anumite locuri de pe Pamént, se foloseste un glob sau hart, Globul este o macheta a Paméntului, iar harta arata suprafata Pamantului Meridiane si paralele Niste linii trasate pe glob, nu- mite linif de latitudine si lon- gitudine, ne ajuta sa gasim unde sunt situate anumite locuri. Aceste linii se vad si pe harti Liniile de longitudine sau meridianele impart Pamantul in felii, ca pe 0 portocala. Toa- te liniile de longitudine se in- talnesc la poli. Longitudinea se masoard in grade (°). Linia ca- re trece prin Greenwich, An- glia, se numeste meridianul zero. Liniile situate de-o parte i de alta a meridianului zero se masoara in grade longitudi- he esticd sau vestic’ Liniile de latitudine sau para- lelele ne arata unde se afl un loc fata de Ecuator, adica lati- tudinea 0°, Paralelele la nord de Ecuator se masoara in grade latitudine nordic’ (°N), iar cele la sud de Ecuator in grade lati- tudine sudica (°S). Polii sunt situati l2 90° latitudine nordica si sudic’ fata de Ecuator. Unde te afli pe glob? Daci vrei si gasesti locul in care te afli pe -i cauti latitudinea gi lon- gitudinea intr-un atlas. De exemplu, Madrid, in Spania, se afld la 40°N, 3°V. Aceasta in- seamné cd se afli la 40° nord de Ecuator gi Ia 3° vest de meridianul zero, Acum urmi- rifi pe glob unde se intersecteaza liniile de glob, va trebui latitudine gi de longitudine. Pentru o mai mare precizie, in atlas sunt da- te pozifiile in grade gi minute ("). Un minut este a saizecea parte dintr-un grad. Pozitia 0° ongitudine (Meridianul zero) exactd a Madridului este 40°25'N, 3°43’V. anu 8 Urmanti tine pa- nd cand aces: tea se inter- XK __ Polul Sud (Polat Nord (20° N) Meridi-” I zer0) Fusele orare Pamantul este tmpartit in 24 de fuse orare. Fa- r acestea, nimeni in lume nu ar sti ce ord es- te. Ele corespund liniilor de longitudine. Fiecare fus orar are ca ord oficial sau legal ora meridianului din mijlocul fusului respec- tiv. Desenal de mai jos va arat cum variaza bine de pairu mii de ora oficiala in lume. De exemplu, ora oficial ani. Ele se bazau pe de- a localititii A este 3.00 dimineata, iar in a- scrierile Ricute de Primele hart erau zg8- Iasi timp ora oficiala a localitatii B este c&latori, fiate pe tablite de lut. invatatii din Grecia Antic’ si-au dat seama c& Pamantul este o sferd. Geograful grec Ptolemeu a determinat distanfa dintre dou locuri, studiind pozitia astrelor gi adunand informatii de la calatori. Istoricul hartilor Oamenti au utilizat harti din cele mai vechi tim- puri. Primele hasqi cunos- cute au fost intocmite de catre babilonieni si egipteni, acum mai Plolemeu a Intoomit a. ceasts hart crezand ca Calatorind la vest sau la est, si strabatand dife- Europa. Asia | rite fuse orare, ceasul se regleazé dupa ora ofi- siaiice era | cial a fuselor respective. Daca te deplasezi la inane est mai mult de un fus orar, trebuie si-fi dai cea- sul inainte. Daca traversezi un fus orar zt finspre vest, trebuie si-ti dai ceasul in urma. in ultimii o mie de ani, mai multi exploratori au cutreierat uscatul gi ma- rile pentru a face desco- periri. In 1787 a fost in- ventat teodolitul, un te- lescop prevazut cu un np inainieeind dispozitiv pentru masu- f calatoresti la est. rarea unghiurilor, ugu- 5 . rand intocmirea harfilor. = qj Meridianul de 180° longitudine se numeste Li- nbare a datei, Locurile situate Harile realizate cu ajutorul sate- lituly: arata fie- care portiune a Suprafetei terestre, Azi, intreg Pamantul este reprezentat sub forma de harti. Hartile se realizeaza din fotografiile facu- te de la mare inaltime, Satelitii trimit pe Pamant date despre locuri necunoscute, iar computerele prelucreaza informatiile sub forma de harti Pe hart chiar, $i o suprafata mare decat este in realitate, la oe mica de teren, trebuie desenat% —_proportii, inseamné a desena : ¢ mult mai mica decat este in sau a reprezenta la scara. La ~ | realitate. A desena o suprafati —_desenul mai mic, scara este mai a § sau un obiect mai mic sau mai mica, te Acest parc a fost de- mic decdt este in realy | tale, acie’, scara aces- F tei hari este de 1:600 (unu la cinci sute). | | eal Scara scestei haiti este de 4:42,000.000. Supratata respectiva apare de doud- sprezece milioane de ori mai mica decat in reali te, O intreaga tard ar inca- pea int-o astfel de hart Cunoscand scara hartii, De exemplu, pe harta din puteti determina distanfa sténga, marginea lacului este dintre diverse locuri, Nu la 1,7 cm de copae, iar scara 500 1.000 1.590 2 trebuie decat s& masurati hirtii este de 1:500, Dect a distanta pe hart’ i s-o distanta real dintre lac si Scara numericé vA aut s& inmulfiti apoi cu Scara copac este 1,7 em x 500 masuralidistantele pe harta, hartii 850 cm sau 8,5 m. Semne conventionale O harté la scar micd este ca o perspectiva foarte de sus asu- TEGENDA pra unei suprafete. Daci totul Teren ar fi desenat asa cum arata in Tsstinos realitate, majoritatea lucrurilor y Livada ar fi mult prea mici pentru a putea fi vazute. Hl | teren EA Pentru a vedea mai bine toa- : agricol te caracteristicile unei supra- y a feje, cartografii, cei care fac 7 hart, le redau prin simboluri Legerida no ara numite semne conventionale semnificaia sim- Legenda hartii ne arata sem- boluriior. nificatia acestor simboluri. = ea reliefului inal Topografii, care studiaza relie~ ful, au echipament special pen- tru masurarea indltimii terenu- rilor. Ei determina inalfimea lor fat’ de nivelul marii. Cel mai usor mod de a vedea acest Iucns este desenul in sectiune transversal. Cand cartografii intocmese hart, prezinta terenul vazut de la o 1- naltime. Acest lucru se face prin curbe de nivel. Curbele de ni- vel unesc punctele de pe hart de la la aceeasi inaltime deasu- pra nivelului mari, Numerele de pe curbele de nivel sau din dreptul lor ne spun ce inaltime reprezinté acestea. Pe unele harfi, spatiile dintre curbele de nivel sunt colorate cu diferite nuante. Acestea sunt harti policrome. Legenda explicd ce inaltime reprezinta fiecare nuanta. Cu ajutorul po- licromiei se ved mai usor un- de sunt cele mai mari inalyimi Inaltimea deasupra nivelulu mari (in met Seciune transversala $< 30 m= ire pelea pa ese an nivel ee ES 10 m2 Necsar Om-_____. drept Nivelul mari ‘Curbele de nivel unese punctele Ee are distante care au aceeag!inaltime ‘curbele de nivel. Tee ‘Un versant concav este do- ‘Ia poale, dar abrupt spre ele de nivel sunt ate acolo unde Legenda ne arata ce inaltime reprezintS flecare nuanta, Cheom 20m bam 10m am in cat timp putem strabate o distanta pe jos? Daca iti propui sé faci o plimbare, ai probabil nevoie de o harté pentru a stabili traseul. Utilizand scara hari si curbele de nivel, poti sé-ti dai seama cat timp va dura plimbarea a) [meee b) 8 ton | Ssiomt, ap SS a AH 7m 8 bac ins J intsan 5 ee 50.000 Dac’ te plimbi pe loc drept, poti masura lungi- mea traseului pe hart, intinzand 0 bucati de sfoar de-a lungul traseului. Acum utilizati me- toda descrisd pe pagina opusa pentru a calcula ditanfa reali. Majoritatea oamenilor merg cu 0 viteza de 4,8 km/h, asa c& impértiti distanta de parcurs la acest numar si veti obfine durata plimbarii. plimbare pe un deal poate dura mai mult decat una pe loc drept. Pentru a calcula cu cat dureaza mai mult, trebuie si stim cat de sus vom urca pe acel deal. Urmariti traseul pe hart. Cand treceti ‘0 curbi de nivel, calculati cu cat este mai abrupt dealul, Adunati numerele si pentru fiecare 600 mi urcati, adaugati o ord la timpul de parcurs. La coborare se calculeaza ca $i pe loc drept. i Cand consultaji o harté, puteti determina directia cu ajutonul unei busole. Forfa magnetica a Paméntului actioneaz4 asupra acului busolei ast- fel incat acesta este indreptat intotdeauna spre nord. Cele opt puncte cardinale sunt marcate pe marginea cadranului busolei, De asemenea, cadranul este impartit in 360 de grade (°). Daca intoarceti busola in aga fel incat litera N (adic& nord) s& fie pe directa acului busolei, va putefi da seama de amplasarea lucrurilor din jur. Orientarea cu busola si harta Ca s& aflati in ce directie trebuie sa mergeyi spre un loc pe care nu-l vedeti, puteti folosi o harta gi o busola, determinand unghiul (masu- Vest 270° ! rat pe hart, in grade) dintre directia nordului N pentru nord o Acul araté intotdeauna ‘nordul. Est 90° Cadranul Poate fi intors, astfel inc&t t+ era Ns se aliniaze pe directia acului busolei si directia pe care se afla locul unde vreti s& ajungeti (punctul X). Incercati si voi, urma- rind instructiunile de mai jos. N (nord) se Acul busolei se Mergeti in aliniaza pe linile directia sageti de caroial pe suport Unite _ busolei carol 2. Tu Tineti nemigcat ast) suportul busole aici i roti cadranul. 1. Uitati-vé pe harta ca s ve- deti unde v4 aflati si asezati busola in acel punct. Intoar- ceti cadranul busolei pana cand N (nord) se aliniaza pe directia liniilor verticale de caroiaj ale hartii (care merg 2. Cu harta in maini, rasuciti-va astfel incat acul busolei s8 se a- linieze pe directia N (nord). I- maginati-va o linie care uneste punctul X cu mijlocul busolei Locul in care linia intersecteaza cadranul busolei arata directia 3, Rasuciti cadranul busolei pa- n& cand directia de urmat se ali- niaza cu sAgeta de pe suportul busolei. Apoi intoarcefi-va ast- fel incat acul busolei se alinia- ZA pe directia N. Mergeti drept inainte, avand grij8 ca acul si de la nord la sud) pe care s-o urmati stea tot timpul pe directia N Retea de caroiaj Liniile de caroiaj de pe hart sunt insemnate cu cifre sau litere. Gasiti un loc daca stiti numarul sau litera patratului in care se afl. Acesta se nu- meste index de caroiaj. Pe harta din dreapta, Newton se afl in patratul format de linia verti- cala 02 si de linia orizontala 13. Agadar, indexul de caroiaj al localititii Newton este 0213 (linia vertical este intotdeauna prima), Pentru mai multd precizie, spatiile dintre liniile de caroiaj se impart in zece. Statia Newton este situat’ la 026132, find amplasata la 6 spatii fata de verti- ccala 02 $i cu 2 spatii mai sus in patratul 0213. 12 *Forta magneticé Cum se intocmeste o harta Oricine poate intocmi 0 hart. Puteti incepe ou harta sau planul camerei ori al gridinii. [ata cate- va indicagti simple Mai intai, masurati cu pasul suprafata respecti- va. Apoi alegeti o scari® a harti:, de exemplu, lom pentru fiecare pas. Desenati conturul supra- fetei pe o hartic, folosind un creion $i o radiera “(in cazul in care gresiti). BI ‘Acum incercati s& va dati seama de dimensiunile si pozitiile obiectelor gi desenati-le. De pilda, dacd faceti planul unei incaperi, veti desena usi- le, ferestrele $1 piesele importante de mobilier. Desenafi-le ca si cand le-ati vedea de sus. Per: Pat = Biblioteca Masuls Planta Tipuri de harti Diferitele tipuri de harti au diverse intrebuin- tari, Harjile turistice, de ex. au simboluri ale obiectivelor turistice dintr-o anumitd zona LEGENDA Gradina Zoologica Piscina Flartle rutiere cuprind suprafete mari pentru c& oamenii fac adesea calatorii lungi. Tipurile de drumuri sunt marcate cu diferite culori. iS Hartile tematice folosesc culori sau simboluri pentru a arta caracteristicile unei regiuni, de ‘ex. raspandirea limbilor vorbite in acea regiune. Limbile vorbite in Elvetia GiFranceza {WB Germana MB ttalian’ [Reto-romans Pe unele harti, cum ar fi harta retelei de c&i ferate, fiecare parte a traseului este reprezen- tat printr-o linie dreapta. Detaliile sunt elimi- nate, iar harile sunt mai usor de citi. --I tem = 1 pas pac J Apoi desenati obiectele mai mici, cum ar fi o noptiera sau 0 planta La sfargit, scrieti denumirea tuturor obiectetor pe care le-ati desenat si nu uitati s& mentionati scara utilizata. “Sears, 10 ‘Acum 4500 milioane de ani, Paméntul era o imen- 84 sfera gazoas’. Treptat, metalele grele s-au scu- fundat si s-au intarit, Rocile usoare si minerale- le* de la suprafaf’, s-au rAcit gi s-au solidificat Pamantul acum 4500 milioane dears) Inceout, Gazele sau antl era transformat re in minerale 288. solide. Sectiune prin centrul Pamantului Daca am sectiona Pamantul prin centru, am ve- dea cele trei straturi: nucleul, la mijloc; man- taua, invelind nucleul si inveligul exterior, mai dur, Scoarta, Nucleul are doua straturi. Nucleul intem este alcatuit din fier si nichel solid, iar cel extern din fier si nichel fluid (topit). Scoarfa este cel mai subjire dintre cele trei inveliguri. Dacd va imaginati Pamantul ca pe 0 minge de tenis, scoarta ar fi mai subfire decdt un timbru lipit pe ea. Sooaria de tip oceanic are 0 grosime de 5-10 km. > Scoarta este alcdtuiti dintr-o multime de bucéf separate, numite plici, care se imbind precum piesele unui mozaic urias. Plicile plutese pe mantaua superioara semifluida. Exista doug feluri de scoargi: de tip continen- 14 “Minerale, 20 Scoaifa de tip continental ae) Ocea ‘Oarosime de 20-65 km. “ Melalele rele, fieru! si nichelul, au cobora centrul Pamantulul Pamantul azi Nucteu extern Nuclew nom Plicile plutesc pe magma semifiuida. al, mai groasi, formand continentele si de tip ‘oceanic, mai subtire, formind fundul oceanic. Scoarfa continentala este alestnita din granit, 0 rocd usoara, pe cénd cea oceanica este alcatuita din roci bazaltice dense. Foraje si seismografe Nu este ugor si descoperim ce se aflé induntrul Paméntului. Geo- logii, care studiazd rocile, au forat in scoarfa pentru a aduna inveligul gazos al Pamantului Atunci cand s-a format Pa- méntul, gazele au migrat la suprafata, alcatuind un inve- lis gazos numit atmosfera. Fara atmosfera nu ar exista viati pe Pamant. Ea contine un strat subtire de gaz numit ozon, care filtreaz razele daunatoare ale Soarelui, Contine de asemenea si ga- zele pe care le respiram. Datorits particulelor de praf din atmosfera, undele radio se propaga in diferite parti ale Jumii. *Cutremure, 18 Cutremur \ Tostre de roci, insa nu se poate fora decat la o adancime relativ mic8. Pentru a afla ce este dincolo de adai cimea la care se opresc forajele, geologii studi- az inregistririle cutremurelor*, adic& seismografele. in timpul unui cutre- mur, niste vibrafii numite unde seis- mice se propaga prin Pamant, schimbandu-si viteza gi directia in funcfie de tipul de roca prin care irec (vezi imaginea de mai jos). Studiind seismo- prafele, se poate deduce ce fel de roci exist’ la diferite adancimi Jele cu Incarcatura elec- tricd produc eBteodata, noapiea, pe cer nigte Jamin anumite aurora Mezosfora: rosile care ajung in at- mosfer& (meteor) se aprind in acest strat Stratosfera: avioanele ‘cu reactie zboard tn a- ccest invelig, decarece * ‘este foarte lini ‘Troposfera: aici iau rnagtere fenomenele me- tearologice (vremea), Magnetismul terestru Pamantul are proprietafi mag- netice, ca si cand un magnet imens ar trece prin nucleul lui, Capetele magnetului se numese poli magnetici. Polul Nord magnetic Polul Sud magnetic Putefi vedea cum acfioneaza forja magnetica a Pamantalui cu ajutorul unei busole. Acul busolei, magnetic si el, este atras de forja magnetic a Paméntului, indicénd intot- deauna Poltil Nord magnetic. Atractia gravitationala Gravitatia este forja de atra- ctie dintre lucruri, Datorit& ei, oamenii gi tot cea ce fi inconjoar stau pe suprafafa Pamantului si nu_cad in spafiu, ag: gravitationala'@ PEmantului Gravitatia este mai puternicd in centrul Paméntului. Cu oat ne indepartam de centrul Pa- mantului, cu atat slabeste gra~ vitajia. De exemplu, gravita~ fia este mai slaba pe varful u- nui munte decét la poalele lui, Placile tectonice (care alcatuiese scoarfa teres- Margin constructiva, unde tra*) se deplaseaz permanent — se apropie, se depirteaza sau se incalec4 una pe alta. Aceste migcdri sunt cauzate de curentii de magma* de sub scoarfa. Caldura degajati de nucleul* Pamantului incalzeste Fosa, unde una " aint plac! magma, ficdnd-o s& se ridice auneteaee si sé impingé asupra placilor, cealals migcindu-ie \ Acolo unde placile se indepartea- 24 una de alta, magma fierbinte iese la suprafaté pentru a umple locul respectiv, racindu-se si dind nastere noilor roci. Aceste zone, unde se formeaza noi roci, se mu- mesc margini constructive, Noile roci pot forma pliuri sau cute de-a lungul margini placii. De exem- plu, Dorsala Medio-Atlantica, de pe fundul Oceanului Atlantic*, s-a format in acest mod. Cand placile se departeazi unele de altele intr-o regiune, se adund in alta. Una din placi alunecd pes- te cealalta, iar placa incdlecata se scufunda in magms, unde pana la urma se topeste. Locul de intélnire al placitor se numeste fosa. Margine aistuctvs, Curent de Marginile acestor placi se numese unde placi se magma margini distructive. incalecs: fierbinte Limitele placilor tectonice Harta din stanga arata LEGENOA pozitia plicilor tectoni- ce. Miscarile acestor placi au cauzat formarea Placa americana | in aceste zone a multora Placa caraibean =) dintre lanfurile muntoa- Fe Domala MedicAtlantica = Placa euro-asiatic® mma [Placa africans Placa Nazca | se ale lumii, Scoarta te- Placa paced restra este mai fragilé la Placaindoaus- jag] ™marginea placilor, de talons aceea $i majoritatea cu- tremurelor $i a vulcani- lor sunt localizati tot aici. Despre acestea pu- teti afla mai multe la pagina 18 Margine constructiva Margine distructiva io = 16 *Nwclew seoarta, magna, 14: ocean, 24 Deriva continentelor Placile se deplaseaza foarte in- Munti de incretire Multe dintre cele mai inalte lan- cet~ doar cu cdtiva centimetri | uri muntoase ale lumii sunt Y pe an, suficient ca de-2 lungul | munti de incretire. Ei s-au fo- Sedimente milioanelor de ani continen- mat cu milioane de ani in urma, tele s8 se indeparteze mult odat cu procesul de coliziune unele de altele, cum se vede | dintre placile de sub oceane. Pe harta de mai jos. Cénd 0 plac& alunecd sub alta, TEESE bucati de roca (sedimente) se ay acumuleaza pe fundul oceanic Treptat, caldura si presiunea transforma sedimentele in roci sedimentare solide. Himalaya, Anzii si Alpii sunt munti de ineretire. Uni munfi, cum ar fi Muntele Everest din Himalaya, continua sa se inalte jin acest mod. Scoarta sub presiune Horst Graben Horst in timp ce presiunea ,,constru- ieste” la suprafata, rocile mai fragile din crust Se pot fisura sau crapa. Fisurile din roci se numesc falii, Portiunea dintre doua falii se poate inalta sau afunda intre a- ee cestea. Cand se inalt, se for- meazi horsturi sau munti bloc. O portiune joasa intre doua horsturi se numeste graben. Cel mai faimos graben este Rift Valley din Africa de est. Vaiea Rinului din Germania si Valea Mortii din Statele Unite sunt de asemenea exemple de graben. Cute simple fn unele locuri, curenfii mag- matici de sub crusta se intal- nesc. Presiunea care apare acti- oneaza asupra crustei, facdnd-o Curenti 5 i se rasa. 58 indoaie 9 st formeze cute 5 ted Cute cutcate, Contnentele se aft ined in |e Sale ou See agme ca cele de mai jos. deriva. In fiecare an, Ocea- | Yoga nul Pacific se lateste cu 9 for Cute deversate, unde sira- om. in 50 de milioane de ani, forma si pozitia conti- nentelor vor fi destul de diferite de cele de azi. “Roci sedimentare, 20 meazi pliut tele de roci se inciing ugor. 17 La marginea plicilor tectonice are loco acti- vitate foarte lenta, dar cateodata tensi unea acumulata cauzeazé cutremure dramatice si eruptii vulcanice Cutremurele se produc acolo unde doua plici alunecd una peste alta, iar marginile lor se intrepatrand (imbued). Se naste o tensiune foarte puternica, pana cand una din placi cedeaza, generand 0 migcare brusca care face Pamén. tul si se cutremure, Locul propriu-zis unde rocile se misca este situat la 5-15 km subteran $i Se numeste focarul cutremurului Locul de la suprafaté, situat direct dea- supra focarului, se numeste epicentru. Chir gi undele seismice produse de un cutremur slab pot fi detectate in partea opusa a lumi Focar, un- Vibratiile unui cutremur se numesc un- de placile se de seismice. Ele sunt mai puternice in fo- amen car $i isi pierd din intensitate pe m&sura ce se indeparteaza de acesta, inregistrarea cutremurelor Masuri de precautie Tamburul se migca. Seismologii incearca sa prevad’ nee unde gi cénd se pot produce cv- Greuiatea "=; tremure, pentru a-i putea preveni $i penita pe oameni. Uneori, cutremurele feman oe pot fi stopate prin injectarea de geste. * fi ” apa in roci reducdnd tensiunea = dintre placi. Si o mica explozie poate face placile sa se indepar- teze una de alta, inainte ca prea mult tensiune s@ se acumuleze. Cei ce studiaza cutremurele sey pumesc seismologi, iar instru- mentul de masurare a undelor seismice se numeste seismome- tru (seismograf). Acestaareun | tambur care se invarte sio penita | suspendata, fixat pe o greutate. | In timpul unui cutremur, tambu- ||| penialtaceaca rul se migca, iar penita traseazi seismograma, pe el o seismogama. =a Masurarea ‘Scara Mercalli cutremurelor Exist doud scari pentru ma- surarea cutremurelor. Seara — F7———~Vibvaj care mga Richter masoara intensitatea ~\ obiectele suspendate undelor seismice. Scara Mer- Multe case si cligri calli, ilustrata alaturi, masoara Oheclele ced efectele cutremurelor asupra cladirie cunt oamenilor $i cladirilor. usor avariate Un cutremur slab poate fi mai periculos decat unul pu- ul 0 ‘ea Pereti temic daca se produce intr-un z Perel 20 craps, 1-2 Vibrafi abia perceptibile 56 2 i we - oras cu multi oameni si multe Prabugesc, lunes Meansirss cana oboe eladiri inteé th panics {pe suntconpatdainse | 18 ssrginile plain 16 Ce este un vulcan? in lume exist’ aproximativ 600 de vulcani Majoritatea se afl la marginea placilor tec- tonice, unde magma fierbinte din interiorul Paméntului se ridic& si iese la suprafat’. Un vutean tipic este ea 9 movi urass, cu un cog de alimentare in jumatatea de sus gi cu un rezervor magmatic sub acesta, De la rezervoral magmatic mai pot pleca si al- te canaluri numite dyke si sill. Cand presi- unea se acumuleaza in rezervorul magma- tic, un amestec de magma si roca solid, adica lava, isi face loc spre suprafata, iar vulcanul erupe. Daca lava este foarte vascoasa, se poate solidifica in cos, formand un dop. In final, din cauza presiunii, acesta ex- plodeaz, aruncand in aer bucati de roca numite bombe vulcani- ce. Daci lava este mai fluida, eruptia este mult mai linigtitd. La eruptia unui vulcan, lava se transforma intr-un strat solid. Valeanul creste odaté cu numa- rul straturilor. Lava densa par- curge un drum scurt inainte de a se solidifica si formeaz& un con vuleanic abrupt. Lava fluida parcurge un drum mai jung si formeaza vulcani care erup usor (vulcani latenti), Activi sau stinsi? Vulcanii care erup regulat se numesc vuleani activi. Vulcanii Apd fierbinte Apa subterand incalzita puter- nic de magma se ridica, 4snind la suprafata fie sub forma unui jet de apa fierbinte, numit ghei- zer, fie oa jet de abur numit fu- marola. Gazele care ies la su- prafaté prin cenusa vuleanica, facdnd bulbuci, formeazé vul- cani noroiosi care au erupt candva, dar nu vor mai erupe niciodata, se numesc vulcani stinsi. Este dificil de apreciat daca un, vuean este stins definitiv. in 1973, de pilda, vulcanul din insula Heimaey, de langa Islanda, a erupt si a distrus 300 de cladiri, Deoarece nu mai erupsese de mai bine de 5000 de ani, toata Jumea credea c& era un vulean stins Con vuleanic Straturi de cenug’, 2gurd, pie roclastite silava Vulcani subacvatici Multi vulcani se afla sub ap’ Unii devin atét de mari, incat ies la suprafata, formand noi insule, Islanda este o insula vulcanica si se extinde cu fie- care nowa eruptie. 19 Scoarta PamAntului este alcStuita din roci. Unele sunt vechi de milioane de ani si in permanent se formeaza noi roci. Exist trei categorii de roci: roci sedimentare, roci metamorfice $i roci magmatice. Uscatul este erodat in mic! fragmente. Vulcan stins Roci sedimentare Reciclarea rocilor Rocile vechi sunt erodate, iar din sedimentele lor se formeaz noi roci, astfel cA rocile se reciclea- 24 permanent. Noile roci sedimentare pot ramane ingropate milioane de ani. fn acest timp, ele pot fi supuse unor presiuni sau temperaturi mari, 20 *Scoartt 14: recervor magmatic, vtcan, 19 Greta este Rocile sedimentare se fomata in formeaza din fragmen- sen te de roca, plante si a- wea nimale aduse de ape ' sau de vant. Acestea Warnele se depun pe fundul sunt argie oceanelor in straturi Inte Sedimentele din stra- turile de jos sunt put- emnic presate 51 se Seok ee transform’ cu timpul fragment in roca solids. de roca Marmara Rocile metamorfice este 0 088 sunt roci modificate de Sesimentars caldura sau presiune fg. forme fie supuse unor tempe- raturi mari in apropi- erea unui rezervor magmatic, fie puternic presate de migc&rile Sisturile crustei, Unele roci au grezoase devenit foarte dure, metamortcd - altele s-au aranjat in formata din ‘straturi sau sisturt. gresie Grnitul age p Rocile magmatice se ‘sate cel mat } formeazi prin racirea comun ip si solidificarea mag- ‘wogmnal ‘Daca magma se magmatic& mei. Dac magi extrusiva, raceste in interiorul Pamantului, iau nas- tere roci magmatice intrusive. Dacd mag- Dae Pes Sou ma iese la suprafafa Bazaltul prin vulcani $i fisuri este 0 roc’ ale scoarfei, di nastere magmatic’ rocilor magmatice extrusiva extrusive. dand nastere rocilor metamorfice, sau se pot topi si solidifica din nou pentru a forma roci magma- tice. Mai devreme sau mai tarziu, migcarile scoarfei vor aduce rocile din nou la suprafata, iar procesul va reincepe. Ingrediente minerale Mineralele sunt ingredientele de baz din compozitia rocilor. Unele roci sunt alcatuite dintr- un singur tip de mineral, ins& majoritatea rocilor au in compo- zitie dou sau mai multe mine- rale, Granitul, de pilda, este al- cAtuit din cuart, mica si feld- spat. Dac studiati cu lupa o bu- cata de roc’, puteti vedea dife- ritele minerale constituente. Comori din adancuri Mineralele pure, valoroase, pot fi gasite in roci, Multe au for- me neregulate, unele formand filoane in x fisurile din roc’, ach au suficient spaiiu, unele minerale formeazé minunate cristale angu- are. Forma cristalelor diferd de la mineral la mineral. Filon de turcoaz Mineralele din jurul nostru Mineralele se extrag din subte- ran si au multiple intrebuingéri. Tati cateva exemple. Capetele chibri- turiior se fac din sulf care se @- Granit sub lupa Bucata de granit Parle albe sunt din cvart Partile negre ‘sunt din mic&, Parte roz sunt din feldspat. Malte artifili contin bariu care arde ou fiacdr’ verzule. Minele ereioanelor contin graft care lass Ce sunt fosilele? Fosilele sunt resturile unor plante sau ale unor animale care au trait candva conser- vate in straturile Pamantului. Fosilele se formeaza cand plantele si animalele moarte sunt acoperite de sedimente si sunt incorporate in roca Planta sau animalul poate raméne intreg, dar, de obi- cei, se deteriorizeaz’, iar spatiul gol este umplut de minerale, Fosiele ne dezvalule ce vita au trait pe Pa- mant cu milioane, de an Sarea de bu- catarie este ee talceste — g un mineral a pw)

    S-ar putea să vă placă și