Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
rezerva de energie pentru cazuri de avarie (ca, de exemplu, la caderea unei pompe);
amortizare la autovehicule.
Gazul utilizat in acumulatoarele incarcate cu gaz este in general azotul (N2). De fapt,
comprimarea aerului atmosferic ar usura sarcina personalului de intretinere si a instalatorilor,
care ar putea incarca usor acumulatorul cu un compresor care furnizeaza presiuni ridicate, ar
putea umple acumulatorul in urma unor scurgeri de gaz in timp si ar putea modifica usor
parametrii de incarcare.
Cu toate acestea, azotul este utilizat pentru proprietatile sale de gaz inert: de exemplu, este un
gaz neinflamabil care nu cauzeaza coroziune; in plus, este relativ ieftin si este disponibil in
cilindri presurizati furnizati de firme specializate, care lucreaza la standarde de securitate
ridicate. Combinatia aer – ulei la presiuni si temperaturi ridicate poate duce la combustia
spontana (efectul Diesel); in aceste circumstante, explozia, care poate apare de supapa de pre-
incarcare (care este cea mai delicata componenta) ar arunca supapa sau alte fragmente in mediul
inconjurator. In plus azotul reduce imbatranirea elementelor elastice (garnituri si baloane de
acumulator).
Aerul comprimat poate fi utilizat in locul azotului in sistemele pe apa sau la o presiune sub 15
bar. Este important de subliniat ca utilizarea oxigenului sau a altor gaze non – inerte este absolut
interzisa, chiar si la presiuni reduse sau in caz de urgenta.
2.1. Clasificare
Criteriul primar de clasificare este cel care le diferentiaza in acumulatoare fara si cu separarea
mediului lichid de mediul gazos.
au avantajul de a lucra practic fara inertie si fara uzura. Dezavantajul este antrenarea gazului in
masa lichidului, ceea ce limiteaza foare mult uilizarea lor. In actionarile hidraulice nu sunt
utilizate decat in cazuri exceptionale.
Aceste acumulatoare se incarca si se descarca la presiune constanta (Figura 1.a). Pistonul echipat
cu garnituri care culiseaza in interiorul unui cilindru doar mentine fluidul, in timp ce presiunea
de lucru rezulta din masa greutatilor si a pistonului, minus frecarea data de garnituri. Ca in orice
cilindru, presiunea de iesire depinde de raportul forta / suprafata si este afectata de rezistenta
garniturilor. Forta de incarcare trebuie sa fie cel putin egala cu forta de descarcare intrucat daca
presiunea nominala din circuit (presiunea la care este reglata supapa) este mai mica decat
presiunea necesara pentru a ridica greutati, pistonul acumulatorului ramane in partea inferioara,
la portul de intrare a uleiului.
Acumulatoarele incarcate prin greutate sunt utilizate in hidraulica in situatia in care descarcarea
trebuie sa se faca la presiune constanta. Altfel, utilizarea lor nu este recomandata datorita
dimensiunilor mari, greutatii mari, raspunsului incet al greutatii (aceasta cauzeaza socuri bruste
pe durata incarcarii), necesitatea de a fi aranjat in pozitie verticala si masuri pentru prevenirea
reculului.
Acest tip de acumulator este asemanator cu cel incarcat cu o greutate, dar aceasta este inlocuita
in acest caz cu un arc spiral (Figura 1.b). Acest tip de acumulator este unul cu presiune variabila,
intrucat arcul nu furnizeaza o energie constanta pe durata intregii sale curse, datorita legilor
elasticitatii. Acumulatoarele incarcate cu arc sunt utilizate pentru compensarea schimbarilor de
volum la presiune la o presiune aproape constanta si sunt de mici dimensiuni; utilizarea de astfel
de acumulatoare, care sa ofere presiuni si debite mari ar cere dimensiuni corespunzatoare pentru
partile in care se gasesc arcurile, ceea ce conduce la preturi ridicate.
a. b. C.
Totodata, nu este prevazut cu tija iar pistonul este concav in partea dinspre gaz, in scopul stocarii
unei cantitati cat mai mari de azot.
Raportul maxim dintre presiunea gazului fata de presiunea de lucru maxima a lichidului este de
1:10. Presiunea de umplere cu azot este cu 5 bar mai mica decat presiunea minima de lucru a
uleiului.
Acumulatoarele cu membrana ﴾fig. 4.b﴿: lichidul si gazul sunt separate de o membrana din
cauciuc fixata de recipientul metalic in partea centrala, iar in partea dinspre ulei membrana
contine un taler care impiedica uzarea acesteia prin patrunderea in orificiul de intrare a uleiului.
Umplerea cu gaz se face prin orificiul superior. Aceste acumulatoare au o functionare practic
lipsita de inertie. La partea de incarcare cu azot exista un ventil de inchidere, care permite
controlul presiunii gazului,
precum si alimentarea cu azot. In plus, corpul lor trebuie impartit in doua parti in scopul
introducerii membranei.
La acest tip de acumulatoare, presiunea de umplere cu azot fata de presiunea de lucru maxima a
lichidului este in raportul 1:10.
Volumul acestor dispozitive variaza intre 0,1 si 10 dm3 si ele pot fi utilizate la presiuni de pana la
350 bar, ca de exemplu la absorbirea socurilor, amortizarea pulsatiilor sau la circuite pentru
comenzi.
a) b)
Corpul, care este divizat in doua sectiuni, prezinta aceleasi proprietati ca si al acumulatoarelor cu
balon. In general este fabricat din otel carbon, otel inoidabil sau chiar PVC, daca presiunile nu
depasesc 10 bar.
Materialele membranei sunt corelate cu lichidul si pot fi: cauciuc nitrilic, neopren, cauciuc
natural, etc. Un disc vulcanizat plasat pe fundul membranei previne extruziunea sa; aceste
elemente deseori nu sunt prevazute cu supapa anti – extruziune. Stocarea azotului si descarcarea
sunt asigurate de o supapa de pre-incarcare, care este fixata la partea superioara a corpului, ca la
acumulatorul cu balon, dar nu atinge membrana. Incarcarea si descarcarea se desfasoara cum s-a
prezentat mai sus (p0 – V0, p1 – V1, p2 – V2).
Acumulatoarele cu balon ﴾fig. 3.a si 4.c﴿: lichidul si gazul sunt separate printr-un element
elastic din cauciuc in forma de balon, fixat in interiorul recipientului cu ajuorul corpului
ventilului pentru umplere cu gaz, piesa care este vulcanizata pe balon.
Balonul poate fi introdus sau scos din recipient prin orificiul supapei de ulei. Supapa de ulei are
rolul sa inchida orificiul de alimentare cu ulei, pentru a nu permite balonului umplut cu gaz sa
iasa prin acest orificiu. Aceste acumulatoare au o functionare caracterizata prin etanseitate
absoluta, reactie foarte rapida si lipsa inertiei. O bucsa de amortizare protejeaza supapa contra
socurilor, la deschideri rapide.
Aceste acumulatoare se fabrica pentru capacitati de pana la 50 l ﴾si uneori mai mult﴿ si presiuni
pana la 320 bar.
Raportul maxim de compresie la acest tip de acumulator este 1 : 3,33. In cazuri speciale, se poate
ajunge la un raport 1: 8. In figura 4 acumulatorul reprezentat nu este umplut cu azot.
In figura nr. 3.a se arata modul de functionare al acumulatorului cu balon, care se caracterizeaza
prin etanseitate absoluta, reactie foarte rapida si lipsa inertiilor.
In figura 3.b se arata o sectiune printr-un acumulator cu balon pentru presiune inalta (max. 350
bar).
Fig. 3.b. Sectiune printr-un acumulator cu balon de inalta presiune (pana la 350 bar)
Legenda:
1 – ventil de umplere
2 – camera cu azot
3 – corp acumulator
4 – piston
’ – membrana
balon
5 – etansare
6 – inel ghidare
7 – inel etansare
8 – taler
9 – supapa
10 – racord ulei
Acumulatorul poz. 1, este incarcat la fazele pasive de pompa poz. 2, prin aparatele poz. 3, 4 si 5,
dupa care, la fazele active, el se descarca prin aparatele poz. 5 si 6 si trimite debite sporite
(momentan mari) in cilindrul de actionare poz. 7.
Acumulatorul poz. 1, este incarcat de pompa manuala poz. 2 sau de electropompa poz. 3, dupa
care actioneaza hidromotorul poz. 4 de actionare a demarorului poz. 5 la comutarea
distribuitorului poz.
3.1. Presiuni
La calculul pentru alegerea acumulatoarelor sunt definite urmatoarele presiuni (exprimate in bar
- absolut):
p0 = presiunea de pre-umplere cu azot (in momentul in care azotul ocupa intregul volum);
p0 = 0,9 p1 Presiunea p0 trebuie sa fie mai mica decat p1, astfel incat la acumulator complet golit
balonul sa nu loveasca permanent (uzura) supapa de ulei.
p2 ≤ 3 p1 Presiunea p2 nu trebuie sa fie mai mare decat de trei ori presiunea p1, deoarece s-ar
suprasolicita elasticitatea balonului de cauciuc, iar o variatie mare a compresibilitatii conduce la
o incalzire importanta a gazului. Pe de alta parte, durata de viata a balonului este cu atat mai
mare cu cat este mai mica diferenta dintre p1 si p2 . Prin inegalitatea (2) se micsoreaza gradul de
utilizare a capacitatii maxime a acumulatorului.
Presiunilor p0, p1 si p2 le corespund volumele de gaz V0, V1 si V2, unde V0 este totodata si
volumul nominal al acumulatorului (vezi figura nr. 7).
Conditii tehnice:
pentru a asigura o durata mare de viata a camerei de cauciuc trebuie limitat gradul de deformare
a acesteia, ceea ce a dus la urmatoarele recomandari practice ﴾fig.7﴿:
3) p2 0.8 pmax;
acumulatoarele trebuie fixate bine ﴾in general cu bride﴿ in asa fel incat sa nu fie smulse de fortele
de impuls datorate descarcarilor rapide de lichid ;
in cazul in care pompa la care se cupleaza acumulatorul este reglata la presiuni superioare celor
admise in acumulator, acesta trebuie protejat cu o supapa de siguranta proprie;
Inainte de prima punere in functiune, trebuie eliminat aerul dintre camera de cauciuc si orificiul
de alimentare cu lichid, prin orificiul special de dezaerare.
In exemplul din figura nr. 8 se constata ca pompa furnizeaza un debit mediu, varful de debit fiind
preluat de catre un acumulator. In fazele cu necesar mic de debit, se incarca acumulatorul.
unde : = suma volumelor tuturor consumatorilor in timpul fazei de lucru „i” (in dm3).
Daca acumulatorul este incarcat si urmatoarea descarcare are loc dupa un timp mai indelungat,
atunci se impune descarcarea pompei la tanc prin supapa de siguranta cu ventil electric de
cuplare-decuplare sau reducerea debitului pompei (pompa reglabila cu regulator de presiune).
Daca un acumulator este instalat intr-un circuit care necesita debite diferite pe faze, se poate
utiliza o pompa cu un debit mai mic. De exemplu, daca acumulatorul trimite o cantitate de fluid
catre actuator, pompa nu va mai trebui sa furnizeze acea cantitate de fluid. Prin urmare, puterea
de antrenare necesara (p x Q) este mai mica decat produsul presiunii cu debitul maxim necesar.
Nivelul presiunii, care este diferit pentru fiecare actuator, nu trebuie sa induca in eroare; in
masura in care timpul de stocare permite, acumulatorul trimite in circuit fluidul stocat la
presiunea stabilita prin reglarea supapei de siguranta, care este egala cu presiunea maxima ceruta
de elementul care necesita cea mai mare forta in raport cu diametrul sau.
Considerand ca un ciclu de lucru este impartit in 3 faze (Figura 9), si fiecare ciclu de lucru
solicita aceeasi presiune maxima.
Pe durata fiecarui ciclu, actuatoarele lucreaza numai pe durata fazelor fiecaruia. Pe fazele I si II,
cilindrii necesita un debit care este mai mic decat debitul pe care pompa il poate furniza, iar
fluidul suplimentar este impins catre acumulator; intre prima si a doua faza, actuatoarele sunt la
capat de cursa (debit egal cu zero chiar si la presiune maxima) si intregul debit al pompei este
durijat catre acumulator. Motorul hidraulic care lucreaza in a treia faza necesita o anumita
cantitate de ulei furnizat de pompa la debitul maxim si pe de alta parte de acumulatorul care
anterior a stocat fluid, pentru a dezvolta o anumita viteza. Chiar si pe perioadele de timp mort
dintre cicluri (zona “e”), intregul debit al pompei este trimis catre acumulator.
Chiar daca se constata o reducere considerabila a cilindreei, este clar ca debitul pompei este
intotdeauna mai mare decat debitul maxim solicitat de actuatoarele care nu solicita ajutorul
acumulatorului; aceasta este esential daca nu este posibil sa se stocheze suficient fluid pe durata
timpilor morti.
Daca trebuie mentinuta o presiune constanta pe un anumit circuit hidraulic, pe o durata de timp
mai mare, atunci, prin introducerea unui acumulator cu membrana (figura 10), pompa poate fi
utilizata in alte scopuri sau poate debita liber la tanc.
Fig. 10. Utilizarea unui acumulator pentru mentinerea constanta a presiunii in circuit
Acumulatorul este eficient numai daca uleiul refulat de pompa este transmis direct la acumulator
(figura 12), sau altfel spus, sa fie montat cat mai aproape de pompa.
In aceste situatii, acumulatoarele inlocuiesc arcurile elicoidale sau cu foi din sistemele de
suspensie ale vehiculelor auto-propulsate sau ale camioanelor. Circuitul, fara pompa, consta
dintr-un cilindru a carui camera de volum mare este conectata la acumulator. Droselul permite
reglarea amortizarii (fig. 14).
In cazul socurilor de presiune care iau nastere la inchiderea brusca a unui organ de distributie sau
la incheierea cursei pistonului unui cilindru hidraulic, se poate limita cresterea presiunii la o
valoare pL, prin utilizarea unui acumulator care trebuie sa aiba capacitatea nominala V0 (cm3) si
trebuie sa fie umplut cu azot la presiunea p0(bar).
4. Alte aplicatii
a) Rezerva de energie pentru cazuri de avarie
La caderea unei statii de alimentare, se poate utiliza energia de presiune din acumulator pentru a
se incheia, de exemplu, un ciclu de lucru.
In figura 15 este prezentata o metoda simpla care poate fi adoptata pentru a rezolva aceasta
problema: acumulatorul poate aduce actuatorii in pozitia initiala chiar si daca nu mai pot fi
alimentate cu tensiune electrica pompa si distriubuitoarele
b) Compensarea volumelor
In figura de mai sus, acumulatorul hidraulic este utilizat pentru stocarea energiei captate la
franarea unui vehicul cu propulsie realizata in mod normal cu motor termic.
- nr. comenzii;
- nr. recipientului.
- anul constructiei;
- continutul;
- presiunea de regim;
- presiunea de incercare;
- poansonul sarjei;
- Daca racordul hidraulic de la capatul de jos al recipientului este inchis cu un dop din material
plastic. Acest dop trebuie indepartat numai cu putin timp inainte de racordarea acumulatorului la
sistemul hidraulic.
Cand acumulatorul este utilizat ca amortizor de pulsatii, este indicat a se introduce un deflector
conic prevazut cu o serie de gauri in fitting-ul in forma de T care face conexiunea lichidului.
(Figura 17).
Presiunile care sunt mai mari decat presiunea de lucru maxima p2 pot distruge acumulatorul si
pot cauza pericole serioase. Supapa de siguranta sau supapa de presiune reglata la presiunea
p2 permite scurgerea azotului aflat la presiuni mai mari decat cele normale de lucru, in special in
caz de temperaturi excesive.
Principiul de operare al supapei de siguranta este bazat pe forta unui arc care actioneaza pe un
scaun conic (Fig. 18); cand apare o presiune mai mare decat p2, gazul este eliberat prin zona de
purjare. In aceasta supapa, portul de conexiune cu gazul trebuie sa fie in contact cu azotul din
acumulator. Acumulatoarele prevazute cu arc necesita un dispozitiv de conectare in scopul
conectarii acestei valve cu supapa de umplere.
Este recomandabila utilizarea unui bloc de siguranta si inchidere specific pentru montajul
acumulatoarelor in instalatii hidraulice, care serveste urmatoarele scopuri:
realizeaza siguranta acumulatorului, prin supapa de presiune a blocului reglata si sigilata de catre
producator;
permite descarcarea acumulatorului (la partea de ulei) la bazin printr-un robinet inglobat;
Teoretic, acumulatorul necesita doar o supapa (robinet) cu 2 cai pentru a fi conectat la circuitul
hidraulic: cand aceasta supapa este inchisa, circuitul lucreaza fara acumulator, iar cand este
deschisa, fluidul sub presiune este stocat sau curge in circuit. Cand pompa nu lucreaza si supapa
este deschisa, fluidul curge la rezervor.
Alte dispozitive pentru controlul directiei si debitului sunt alcatuite din diverse componente, de
la robineti simpli cu bila cu 2/3 cai pana la diverse tipuri de supape ( in special cu scaun). Figura
20 arata schemele standard de operare. Blocul (a) este cel mai simplu, actionarea manetei
distribuitorului 2/2 pune in circuit sau izoleaza acumulatorul; valva fluture manuala (sau sferica)
conecteaza acumulatorul la rezervor si permite demontarea sau efectuarea operatiilor de
intretinere. Blocul (b) se compune dintr-o supapa de presiune si un robinet de by-pass cu bila si
cu 3 cai: acumulatorul este conectat la iesire; miscarea manetei duce la conectarea
acumulatorului la rezervor, iar droselul controleaza viteza sa. Blocul (c) permite controlul de la
distanta – acumulatorul este operat cand bobina electromagnetului supapei nu mai este
alimentata.
Sistemul (d) este de asemenea echipat cu un drosel cu supapa de sens care permite reglarea
debitului doar pe durata curgerii din acumulator.
Fig. 20. Scheme dispozitive de securitate
8. MONTAJ
Pentru a se evita pierderi mai importante de presiune in conducte, acumulatorul trebuie instalat
atunci cand este vorba de acumulari de energie, pe cat posibil mai aproape de consumator.
Placuta de tip si marcajul de pe recipient trebuie sa fie oricand accesibile si sa poata fi citite.
In principiu, toate tipurile de acumulatoare trebuie amplasate in locuri fara trepidatii, folosindu-
se in acest scop o consola prevazuta cu inel de sprijin din cauciuc, precum si bride de fixare.
Avand in vedere forma exterioara a acumulatoarelor cu balon sau membrana, acestea necesita
montarea cu ajutorul unor inele fixate de perete si stranse de partea cilindrica a acumulatorului;
un inel elastic de amortizare este plasat intre suportul pe care se asaza acumulatorul si partea
inferioara a acestuia.
Acumulatorul trebuie sa poata fi separat de sistemul hidraulic aflat sub presiune. Se recomanda
in acest scop folosirea blocului de siguranta si inchidere livrat de catre producatorul de
acumulatoare, in care sunt montate toate elementele necesare.
La insurubarea unei piese de trecere (sau a unei armaturi), in acumulator, trebuie sa se foloseasca
o cheie pentru a se tine contra; aceasta cheie se aplica la fetele aplatisate ale corpului supapei de
ulei.
Aceasta supapa se gaseste intre organul de inchidere si acumulator, astfel incat se respecta
prescriptiile de siguranta si in cazul ca acumulatorul este deconectat de la sistemul hidraulic.
9. PUNEREA IN FUNCTIUNE
Inainte ca un acumulator de presiune sa fie legat la sistemul hidraulic aflat sub presiune, trebuie
sa se procedeze inca o data la controlul presiunii prealabile de umplere.
Presiunea prealabila de umplere P0 trebuie sa fie egala sau mai mare decat ¼ din presiunea max.
de lucru, ori egala, respectiv mai mica decat 9/10 din presiunea minima de lucru; ea are valoarea
inscrisa de proiectant in schema de principiu a instalatiei hidraulice in care se utilizeaza
acumulatorul.
ATENTIUNE !
Daca presiunea de umplere a buteliei de azot este mai mare decat presiunea maxima de regim a
acumulatorului hidraulic, trebuie sa se monteze un reductor de presiune (de obicei continut in
dispozitivul de umplere).
Inainte de punerea in functiune, acumulatorul trebuie dezaerat prin surubul de aerisire. Surubul
de evacuare a aerului se inchide la aparitia vanei continue de ulei prin orificiu. Dupa aceea se
aduce intregul sistem hidraulic la presiunea de regim maxim admisibila si se controleaza
etanseitatea imbinarilor.
In afara de aceasta, procedandu-se asa cum s-a mentionat mai sus, se evita si pericolul de
accident, deoarece chiar in cazul unei defectiuni la elementele de alimentare ale unui sistem
hidraulic, acumulatorul dispune inca de suficienta energie pentru a permite desfasurarea
anumitor miscari.
10. INTRETINEREA
Pentru controlul de mai sus nu trebuie sa se foloseasca de fiecare data dispozitivul de umplere si
incarcare, deoarece, in cazul unor presiuni prealabile de umplere si al unui volum mic al
acumulatorului, chiar si cea mai mica pierdere de presiune, inevitabila la racordarea
dispozitivului, are un efect negativ. In afara de aceasta, din motive de garantie, in anumite cazuri
nu trebuie sa se desfaca sigiliul la robinetele de gaz sigilate.
Pentru compensarea temperaturii, acumulatorul trebuie golit incet pe partea cu ulei, prin
robinetul de evacuare.
In timpul acestor operatii trebuie observat in permanenta manometrul. Acesta va indica o cadere
de presiune lenta si uniforma. Abia la golirea completa a acumulatorului, pe partea hidraulica
presiunea scade brusc, balonul de cauciuc inchizand supapa hidraulica.
Presiunea care poate fi citita inaintea acestei caderi de presiune, este identica cu presiunea
prealabila de umplere pe partea gazului. Daca, de pilda, aceasta presiune se afla sub valoarea
admisibila, trebuie sa se inceapa procesul de umplere asa cum se descrie in capitolul ce urmeaza:
Robinetul de gaz trebuie racordat la butelia de azot cu ajutorul tubului elastic de umplere al
dispozitivului de umplere si incarcare. Dupa aceea trebuie sa se deschida incet robinetul buteliei
de azot si sa se lase azotul sa curga in camera de cauciuc a acumulatorului pana la inchiderea
supapei de retinere de pe partea hidraulica. Numai dupa aceea se poate deschide ceva mai mult
robinetul buteliei de azot pentru incarcarea rapida.
Cand s-a ajuns la presiunea prealabila de umplere dorita, trebuie sa se inchida robinetul de
inchidere al buteliei de azot si, dupa o durata de asteptare de cca 5 minute, sa se controleze din
nou presiunea. Din motive legate de stabilirea temperaturii, operatia trebuie repetata dupa alte 5
minute.
Daca perioada de depozitare pana la punerea in functiune nu depaseste 3 luni, este suficient ca
acumulatoarele pretensionate cu azot la cca 10 bar, unse in prealabil pe partea interioara cu
mediul hidraulic ce urmeaza a se folosi, sa fie tinute intr-o incapere uscata, racoroasa si protejata
de radiatiile directe ale soarelui.
Acumulatoarele pot fi asezate in orice pozitie, dar se va avea grija ca orificiul de pe partea cu
ulei sa fie bine inchis, pentru a se evita intrarea corpurile straine.
Intr-un asemenea caz, camera de cauciuc trebuie pastrata agatata la robinetul de gaz, usor
incarcata in prealabil la lungimea normala, intr-o incapere racoroasa, uscata si intunecoasa; astfel
balonul va fi lipsit de tensiuni.
Este judicios, de asemenea, ca baloanele de rezerva sa fie marcate cu data de intrare a lor in
magazia pieselor de schimb, pentru a putea fi folosite in ordinea intrarii.
Controalele interioare periodice trebuie sa se faca la fiecare 8 ani. Ele trebuie combinate pe cat
posibil cu controalele ce se fac in instalatia hidraulica.
Inspectarea interioara trebuie completata sau inlocuita printr-o incercare la presiune cu apa atunci
cand numai inspectarea interiorului nu este suficienta pentru a se aprecia starea de functionare
sigura a recipientului.
Pasii de urmat pentru demontarea, respectiv montarea unui acumulator cu balon sunt prezentati
in figurile urmatoare.
Fig. 23. Demontarea unui acumulator cu balon
Fig. 24. Montarea unui acumulator cu balon
BIBLIOGRAFIE