ORGANE DE MASINI II

PROIECT

CRICUL TELESCOPIC

Facultatea de Inginerie Mecanică Industială și Maritimă. Din cadrul U.O.C

Specializarea: Autovehicule Rutiere An.3 IF
Student: Batală Ștefan
Profesor coordonator: Carjali Erol
1. METODOLOGII DE CALCUL

1.1. Introducere
În acest capitol sunt prezentate metodologiile de calcul şi proiectare pentru mecanismele
şurub-piuliţă cu cea mai largă utilizare.
Calculul de dimensionare, urmat în unele cazuri de standardizare, se face pe baza
relaţiilor din cursurile de Rezistenţa materialelor şi Organe de maşini.
Metodologiile de calcul şi proiectare parcurg următoarele etape de lucru:
· Prezentarea schemei structurale a mecanismului şi realizarea diagramelor pentru
sarcinile (forţe şi momente) care încarcă fiecare element al mecanismului şurub-piuliţă. Tot
în această etapă se stabileşte momentul motor Mm care trebuie realizat prin mecanismul de
acţionare.
· Calculul şurubului începe cu alegerea materialului şi se continuă cu: predimensionarea şi
standardizarea filetului, verificarea condiţiei de autofrânare, verificarea la solicitări compuse
şi dacă este cazul se face şi o verificare la flambaj. În funcţie de înălţimea de ridicare (impusă
prin tema de proiectare) şi de tipul cricului, se stabileşte lungimea şurubului.
· Calculul piuliţei cuprinde: alegerea materialului, stabilirea numărului necesar de spire în
funcţie de presiunea minimă admisibilă a peliculei de lubrifiant (se recomandă ca numărul de
spire să fie un număr întreg cuprins în intervalul z min = 5 şi zmax =10), calculul de verificare al
spirei la solicitările de încovoiere şi forfecare, alegerea dimensiunilor şi verificarea la
solicitări compuse.
· Calculul corpului stabileşte dimensiunile acestuia astfel încât să confere stabilitate, să
poată fi executat cu tehnologii cât mai simple şi să reziste la solicitările la care este supus.
· Calculul cupei se face în funcţie de formă constructivă şi de modul de montare.
· Calculul randamentului este un indicator care reflectă buna alegere a dimensiunilor
elementelor mecanismului şurub-piuliţă.
· Calculul mecanismului de acţionare cu clichet (orizontal sau vertical) cuprinde: calculul
lungimii manivelei, calculul prelungitorului, calculul roţii de clichet, calculul clichetului,
calculul bolţului şi dacă este cazul

Se considera:
Q = 14000 N
H = 400 mm
4.5. Metodologia de calcul şi proiectare a cricului
telescopic

I. Stabilirea sarcinilor care încarcă elementele cricului [18]

II. Calculul şurubului principal

II.1. Alegerea materialului

Pentru şurubul principal se recomandã următoarele materiale: OL37; OL42; OL50;

OLC35; OLC45 (anexele 5 şi 6).

II.2. Calculul de predimensionare

II.2.1. Sarcina de calcul

1,1 ⋅ 14000 = 15400 N

- pentru cricul cu cuplã cu frecare de alunecare;

- pentru cricul cu cuplã cu frecare cu rostogolire.

II.2.2. Diametrul interior al filetului

- pentru Q < 20.000N;

- pentru Q N.

II.2.3. Alegerea filetului standardizat

Se alege un filet trapezoidal standardizat (anexa 3), cu pas normal (valoarea

intermediarã a pasului), cu mărimea diametrului interior, cea mai apropiatã de valoarea
calculatã ( ).
d3STAS = 27,000

II.3. Verificarea condiţiei de autofrânare

II.3.1. Unghiul mediu de înclinare al spirei filetului

(3,53º)

II.3.2. Unghiul aparent de frecare

(6,5º)

- pentru oţel/oţel.

II.3.3. Condiţia de autofrânare

3.53º < 6.5º

II.4. Verificarea la solicitări compuse

II.4.1. Momentul de torsiune care solicitã şurubul

N*mm

în cazul cuplei cu frecare de alunecare;

- coeficientul de frecare dintre capul şurubului principal şi cupă ( -

pentru oţel/oţel şi - pentru oţel/fontã);

= 34+4=38 mm

în cazul cuplei cu frecare de rostogolire;

 - se alege constructiv ţinând seama de valorile cuprinse în anexa 10.

II.4.2. Tensiunea efectivă de compresiune

Mpa

II.4.3. Tensiunea efectivă de torsiune

II.4.4. Tensiunea echivalentã

- pentru Q < 20.000 N;

- pentru Q 20.000 N.

II.5. Verificarea la flambaj

II.5.1. Coeficientul de zvelteţe λ:

lf –lungimea de flambaj;

k – se alege în funcţie de schema de flambaj;

- se măsoară pe desen sau se alege în funcţie de înălţimea la care se află piesa de ridicat
(se recomandă să fie egală cu înălţimea efectivă de ridicare HI =H);

mc – se adoptã constructiv (din desen);

 - raza de inerţie;

- momentul de inerţie axial minim;

A – aria secţiunii circulare.

II.5.2. Domeniul de flambaj:

- flambaj elastic;
- flambaj plastic;
- pentru OL 37;
- pentru OL 42;
- pentru OL 50;
- pentru OLC 45.

II.5.3. Coeficientul de siguranţã la flambaj c:

Cazul flambajului elastic:

  Cazul flambajului plastic:

(pentru OL37);
(pentru OL42);
(pentru OL50);
(pentru OLC45);
- a fost obţinut la punctul II.4.2.;

 Coeficientul de siguranţã admisibil

III. Calculul şurubului secundar

III.1. Alegerea materialului

Pentru şurubul secundar se recomandã următoarele materiale: OL37; OL42; OL50;

OLC35; OLC45 (anexele 5 şi 6).

III.2. Calculul numărului de spire ale piuliţei şurubului principal

(piuliţa din şurubul secundar)

III.2.1. Numărul de spire z:

 - s-au obţinut la punctul II.2.3.;

- presiunea admisibilã la strivire a peliculei

de lubrifiant dintre spire;

, se alege un număr întreg, minim 6 sau mai mare decât cel obţinut din calcul.

III.2.2. Lungimea piuliţei

III.3. Alegerea filetului exterior

III.3.1. Adoptarea diametrului interior preliminar al filetului

- diametrul interior al părţii nefiletate.

III.3.2. Alegerea filetului standardizat

Se alege un filet trapezoidal standardizat (anexa 3), cu pas normal (valoarea intermediarã a
pasului), cu mărimea diametrului interior cea mai apropiatã de valoarea calculatã (

d3STAS = 59

III.4. Verificarea condiţiei de autofrânare

III.4.1. Unghiul mediu de înclinare al spirei filetului

III.4.2. Unghiul aparent de frecare

- pentru oţel/oţel;

- pentru oţel/fontã;

-pentru oţel/bronz.

III.4.3. Condiţia de autofrânare

2,8° < 6,54° (se verifica)

III.5. Verificarea la solicitări compuse

III.5.1. Momentul de torsiune , care solicită şurubul

. = -36400 (N*mm)

III.5.2. Tensiunea efectivã de compresiune

 III.5.3. Tensiunea efectivã de torsiune

III.5.4. Tensiunea echivalentã

IV. Calculul piuliţei fixe

IV.1. Alegerea materialului

Pentru piuliţa fixã se recomandã următoarele materiale: OL37; OL42; OL50; OLC35;
OLC45; Fc 200; CuSn10; CuSn11 (anexele 5, 6, 7 şi 8).

IV.2. Calculul numărului de spire

IV.2.1. Numărul de spire z:

- presiunea admisibilã la strivire a peliculei de lubrifiant dintre spire;

- pentru oţel/oţel şi oţel/bronz;

- pentru oţel/fontã;

, se alege un număr întreg, minim 6 sau mai mare decât cel obţinut din calcul.
IV.2.2. Lungimea piuliţei

IV.3.Verificarea spirei

IV.3.1. Verificarea spirei la încovoiere

Pentru piuliţa executatã din oţel, se foloseşte relaţia:

h = 0,634p;

Pentru piuliţa executatã din fontã sau bronz, se foloseşte relaţia:

h = 0,634p;
IV.3.2. Verificarea spirei la forfecare

Pentru piuliţă din oţel:

Pentru piuliţa din fontã sau bronz:

IV.4. Alegerea dimensiunilor piuliţei

IV.4.1. Diametrul exterior al corpului

IV.4.2. Diametrul exterior al gulerului

IV.4.3. Înălţimea gulerului

IV.5. Verificarea piuliţei la solicitări compuse

IV.5.1. Tensiunea efectivã de tracţiune

IV.5.2.Tensiunea efectivã de torsiune

- s–a obţinut la punctul III.5.1.

IV.5.3. Tensiunea echivalentã

 - pentru oţel;

- pentru fontã sau bronz.

IV.6. Verificarea gulerului

IV.6.1. Verificarea la strivire

IV.6.2.Verificarea la fofecare

- pentru oţel;

- pentru fontã sau bronz.

IV.7. Alegerea şi verificarea ştiftului filetat care are rolul de a fixa piuliţa
în
corpul cricului

IV.7.1. Alegerea ştiftului filetat

Se alege un ştift filetat M5, M6 sau M8, cu crestăturã, cu cep cilindric (anexa 16) sau cu
crestăturã, cu cep tronconic (anexa 17).
IV.7.2. Momentul de frecare pe suprafaţa de sprijin a gulerului:

- pentru oţel/oţel;

- pentru oţel/fontã, fontã/fontã sau bronz/fontã.

IV.7.3. Momentul care solicitã ştiftul

(este posibil ca sã rezulte cu o valoare negativã).

V. Calculul corpului

V.1. Alegerea dimensiunilor corpului [mm]

- se adoptã constructiv;
 - înălţimea de ridicare a şurubului secundar (HII =H);

V.2. Verificarea corpului la compresiune

V.3. Verificarea suprafeţei de sprijin la strivire

VI. Calculul cupei

VI.1. Verificarea presiunii

 Presiunea dintre cupã şi capul şurubului principal, se determinã cu relaţia:

- s–au obţinut la punctul II.4.1.

VI.2. Alegerea şurubului

Se alege un şurub cu cap hexagonal mic şi cep cilindric, care are rolul de a bloca
deplasarea axiala a cupei (anexa 13).

VI.3. Verificarea la solicitări compuse

 Se va verifica secţiunea slăbită a capului şurubului la solicitări compuse, cu relaţiile:

- se alege din anexa 13;

- s–a calculat la punctul II.4.1;

- pentru Q<20.000N;

- pentru Q 20.000N.

VII. Calculul randamentului

Calculul randamentului în cazul cricului telescopic cu lagăr axial cu alunecare între capul
şurubului şi cupă

Calculul randamentului în cazul cricului telescopic cu lagăr cu rostogolire între capul

şurubului şi cupă
În ultimele două relaţii:

- a fost obţinut la punctul II.2.3.;

- s–au calculat la punctele II.3.1. şi II.3.2.;

- s-au obţinut la punctul II.4.1.