„Caracterizarea zonelor naturale ale uscatului”
Nr. Zona naturală. Latitudinea.
1. Deşerturile arctice Nordică mai mare de 60o.
şi antarctice. Arhipelagurile Oceanului
Arctic şi o fâşie îngustă de
uscat a continentului Asia.
Antarctida.
2. Tundra. În emisfera de nord:
ţărmurile Americii de
Nord, Islanda, nordul
Scandinaviei, nordul
Câmpiei Europei de Est şi
al Siberiei.
În emisfera de sud: insula
Falkland, peninsula
Shetland de Sud şi
Graham.
3. Pădurile de Doar în emisfera nordică:
conifere. America de Nord, Europa
de Nord şi Asia.
4. Pădurile mixte şi În emisfera nordică:
de foioase. Europa de Vest şi Centrală,
continuând cu o fâşie
îngustă până la Ural; estul
Asiei şi în estul Americii de
Nord.
Emisfera sudică: sudul
Americii de Sud şi Noua
Clima.
Clima polară
Temperaturi scăzute în
decursul întregului an.
Îngheţul persistent până la
mari adîncimi. T. medie vara:
între -100 şi -150; t.med.
iarna: între -600 şi -400C.
Precipitaţii sub formă de
zăpadă.
Clima subpolară.
Temperaturi medii anuale
negative; precipitaţii reduse,
dezgheţ superficial al solului,
vânturi puternice.
Clima temperat continentală,
rece şi umedă, cu veri
răcoroase. Cantitatea de
precipitaţii: 300-500 mm/an.
Clima temperat-continentală,
temperat oceanică, mai
blândă şi mai umedă.
Vegetaţia.
Vegetaţii scunde: alge,
licheni, muşchi,
mesteacănul pitic, macul
polar.
Asociaţii de ierburi,
muşchi, licheni, rogoz,
mesteacăn pitic, salcia
pitică, arbuşti fructiferi:
merişorul, afinul, murul
comun.
Arbori veşnic verzi. În
pădurea de conifer
canadiană: molid alb,
brad, pin, plop de munte,
mesteacăn. În pădurile de
conifere din nordul
euroasiatic (taigaua): în
partea europeană-bradul,
pinul, spre est molidu,
zada, cedrul; în Siberia de
Est- lariţa (îşi schimbă
frunzele în fiecare an).
Cresc arbori şi plante
ierboase caracteristice
atât pentru pădurile de
taiga, cât şi pentru cele de
foioase. În Europa de Vest
şi Centrală predomină
păduri de fag, mai la est-
de carpen şi stejar, dar mai
Animalele.
Ursul-alb, vulpea polară, cucuveaua
polară.
Păsări: caira, fundac, raţe.
În Antarctida viaţa lor legată de
ocean: balena albastră, delfinul,
caşalotul.
Păsări: pinguini.
Boul moscat, renul, iepurile polar,
lemingul, vulpea polară, marmot cu
capul negru. Dintre păsări:
potârnichea albă, bufniţa polară,
ciuful zăpezii, şoarecarul,
pescăruşul.
Pădurea de conifer canadiană:
cerbul canadian, ursul negru, lutra.
În taigaua euroasiatică: renul,
elanul, zibeline, hermelina, ursul
brun, veveriţa zburătare, jderul,
castorul; din păsări- cocoşul-de-
munte (gotcanul), găinuşa-de-alun,
ciocănitoarea, cocoşul-de-
mesteacăn, forfecuţa.
Cerbul nobil, căprioara, mistreţul,
lupul, pisica sălbatică, veveriţa,
ursul brun, jderul. Variată este şi
lumea păsărilor.
Solurile.
Arctice şi scheletice , roci
metamorfice în formă de
gheaţă, h>4000m, pe alocuri
suprafeţele pietroase
acoperite cu petice de sol. În
Antarctida suprafeţe
De tundra, turbos, slab
evoluat, cu fertilizare
scăzută. Areale vaste
acoperite cu mlaştini de
tundra.
Podzolice, adesea
mlăştinoase şi puţin fertile.
Podzolice înţelenite, cenuşii
de pădure şi brune de
pădure.
 Zeelandă. cresc teiul, arţarul, ulmul,
frasinul. În America de
Nord pădurile sunt
alcătuite din stejar alb,
stejar negru, plop, ulm,
frasin, arţar, carpen,
platan, arborele-de-lalea.
Este bine dezvoltat
subarboretul şi covorul
ierbos.
5. Stepele. În Eurasia se numesc Clima temperat- continental, Reprezentată de plante Rozătoarele: ţiştarul, marmota, Cernoziom, foarte fertil.
stepe; în America de Nord- continentală-excesivă. ierboase, predominant şoarecii-de-câmp, chiţcanul,
prerii; în America de Sud- Precipitaţii puţine, nu mai graminee, rezistente la dihorele de stepă, antilopa, saiga,
pampa. mult de 400-600 mm/an. secetă. Mai spre sud culanul. Din păsări: ciocârlia de
Temperatura medie iarna: predomină asociaţiile de stepă, potârnichea, prepeliţa,
-100…-50 C; t. med. vara: negară, păiuş şi pelin. vulturul, cocorul, mai rar se
300-350 C. întâlneşte spurcaciul şi dropia-
înscrise în Cartea Roşie. Îşi au
habitatul reptilele şi numeroase
specii de insecte.
6. Deşerturile Asia Centrală şi Mijlocie, Clima temperat continentală, Tipice ale deşerturilor Vieţuiesc numeroase rozătoare şi Brune-cenuşii de desert,
temperate. America de Nord. continentală-excesivă. temperate în Eurasia sunt: reptile. În deşertul Gobi s-a păstrat sărace în humus.
Aer uscat, cantitate sacsaulul, coşaciul, spinul- calul lui Prjevalski, culanul. Cel mai
insuficientă de precipitaţii, cămilei, selinul, rogozul. În răspândit animal este cămila. În
temperaturi ridicate pe tot deşerturile Americii de deşerturile nisipoase: şopârla
parcursul anului. Nord cresc tufe uriaşă-varan. Din mamiferele
ghimpoase- cactuşii. copitate: antilopa-jeiran.
7. Vegetaţia de tip Ţărmurile Mării Clima subtropicală Arburi şi arbuşti cu Frunze Şacalul, hyena, vipera cu corn, Terra rosa, bogate în oxizi
mediteraneean. Mediterane, sudul mediteraneeană. Veri veşnic verzi: stejarul-de- broasca-ţestoasă-de-uscat, de fier, relative sărace în
peninsulei California, sudul căldurase şi secetoase, ierni plută, stejarul-de-piatră, magotul. Se întâlnesc numeroase humus.
Africii, sudul şi sud-vestul relative calde şi umede. măslinul sălbatic, insecte.
Australiei. Precipitaţii: 500-600 mm/an, chiparosul, leandrul,
cu maximul în timpul iernii. mirtul,ficusul, rozmarinul.
În Australia: eucaliptul şi
salcâmul. Au apărut
asociaţii de arbuşti spinoşi
cu mai multe denumiri:
maquis şi garriga- în sudul
Europei; chaparral- în
California.
8. Deşerturile şi În emisfera nordică: Clima subtropicală şi tropical- Asociaţii scunde din plante Diferite specii de şerpi, scorpioni, Scheletice, cenuşii de desert
semideşerturile nordul Africii (Sahara), continentală. Evaporaţia xerofile cu diferite insecte, au adaptări specifice. lipsite de humus.
 tropicale. Asia (peninsula Arabia,
Iran, Pakistan, India),
nordul Mexicului. În
emisfera de sud: Africa-
Namib, Kalahari; America
de Sud- Atacama; partea
Centrală a Australiei-
deşertul Gibson, Marele
desert Victoria.
9. Savanele. În Africa, America de Sud
(Podişul Braziliei şi
Venezuela), nord-estul
Australiei.
10. Pădurile tropicale Între lat. 50N şi 50S. Bazinul
şi ecuatoriale Amazonului, estul Americii
umede. Centrale, bazinul fluviului
Congo, ţărmul Golfului
Guineei, estul
Madagascarului,
Arhipelagul Indonezian,
insulele Filipine, Noua
Guinee, estul Australiei.
depăşeşte cantitatea de
precipitaţii.
Clima subecuatorială.
Reprezintă o alternanţă a
sezonului cald şi uscat cu cel
umed în decursul anului.
Clima ecuatorială şi
subecuatorială. Climă caldă,
abundenţa de umezeală.
adaptări la climatul arid.
Este reprezentată prin
tufişuri spinoase, cactuşi,
agave şi alte plante
suculente. În timpul ploilor
apar plante efemere.
Reprezintă o asociaţie de Multe animale erbivore, în special Lateritice, de culoare
ierburi înalte (în special antilopele. În savanele Africii: girafe gălbuie sau roşiatică.
graminee), printer care se (aproape au dispărut), zebra,
înalţă arbori şi arbuşti gazelle, elefanţi, bivoli, rinoceri, lei;
izolaţi sau pâlcuri de din păsări- struţul African; în
arbori. În savanele Africii America de Sud- nandu; Australia-
se evidenţiază baobabii- emu, secretarul (pasăre de pradă),
arbori rămuroşi şi uriaşi. colibri (cea mi mica pasăre). Bogată
Se mai întâlnesc salcâmii şi diversă este fauna insectelor:
africani, mimozele şi unele termitele, musca-ţeţe. În Australia
specii de palmieri. Savana un loc aparte îl ocupă familia
Australiei: eucalipţii, cangurilor, marsupiale.
salcâmii şi cazuarinele.
Savanele Americii de Sud:
unele specii de mimozacee
cu coroane tubulare,
cactuşi arborescenţi,
euforbiacee şi alte
xepofite suculente.
Cresc păduri foarte dese, Diverse specii de animale Lateritice, roşii, bogate în
în câteva etaje, extrem de căţărătoare ca maimuţele oxizi de fier şi aluminiu. Sunt
variate după componenţă. urlătoare, impanzeii, lemurienii, sărace în humus, dar bogate
Etajul de sus îl formează leneşii. Dintre păsări: papagali cu în substanţe organice.
diferite specii de palmieri: penajul viu colorat, pupeze-de-
palmierul-de-ulei, pădure, păuni africani, nectarinide
palmierul-de-vin, arborele minuscule. La etajul de jos vieţuiesc
cola, ficuşii gigantici. În animale copitate de talie mică:
etajele mai joase cresc un cerbul african, antilopa pitică,
număr mare de bananieri, tapirul. Se mai întâlnesc reptile şi
ferigi arborescente, amfibieni.
arborele-de-cafea, arborii
cauciucoferi (heveea),
arborele de ciocolată,
aceste păduri sunt
deosebit de bogate în
liane şi epifite.