ZONELE NATURALE ALE EURASIEI

Zonele naturale/ Clima Vegetația Lumea animală Solul Valorificarea de către

Poziția geografică (specii reprezentative) (specii reprezentative) om
I. Pădurile Climă ecuatorială: Ficusul, palierul, bambusul, scorțișorul Urangutanul, gibonul, macacul, Soluri
ecuatoriale umede cantitatea de ș.a. leopardul, rinocerul, cobra, lateritice –
(Sud-estul Asiei, precipitații depășește pasărea-paradisului, papagali ș.a. puțin fertile Defrișarea pădurilor,
arhipelagul Indonezian) 3 000 mm/an; tăierea speciilor
temperaturi ridicate prețioase, cultura
pe tot parcursul orezului, bananierului,
anului. arborelui-de-cauciuc,
II. Pădurile musonice Subecuatorială: Tecul, arborele-de-sal ș.a. Tigrul, leopardul, elefantul- Soluri roșii ananasului, cocotierului,
variabil umede cantitatea de indian, maimuțe ș.a. lateritice papaiei, ceaiului ș.a.
(Sudul sud-estul Asiei) precipitații variază Adaptări: arborii își pierd frunzele în
între 800-2 000 perioada uscată.
mm/an.
III. Savanele și Subecuatorială: Salcâmul, bărboasa, trestia-de-zahăr Leopardul, rinocerul, bivolul Soluri roșii
pădurile galerii cantitatea de sălbatică ș.a. sălbatic, șerpi, păsări ș.a. lateritice
(Peninsulele India și precipitații constituie
Indochina) 600-800 mm/an
IV. Deșerturile Clima tropicală: Vegetație săracă: pelinul, astragalul ș.a.; Dromaderul, gazela, șacalul, Soluri În oaze se cultică
tropicale cantitatea de în oaze se cultivă curmalul. reptile, scorpioni ș.a. pietroase curmalul
(Peninsula Arabiei) precipitații constituie
50-100 mm/an
V. Deșerturile Clima subtropicală:
subtropicale cantitatea de
(Podișul Iranian, Podișul precipitații este sub
Tibet etc. ) 300 mm/an
VI. Deșerturile și Climă temperată: Saxaulul, spinul-cămilei etc. Rozătoare, șerpi, șopârle, Soluri de Oamenii se instalează cu
semideșerturile verile sunt fierbinți, Adaptări: unele plante au ghimpi sau scorpioni ș.a. deșert, sărace traiul în văile râurilor și
iar iernile geroase; pernuțe în loc de frunze, ori sunt acoperite Adaptări: animalele sunt în humus în oaze, se ocupă cu
temperate cantitatea de cu puf. rezistente la insuficiența apei. creșterea vitelor, cultivă
(partea centrală a Asiei) precipitații constituie În deșerturile tropicale, lipsesc plantele Noaptea, vietățile sunt mai active, plante pe terenuri
100-200 mm/an. suculente (pentru că apa din plantă ar iar ziua, se ascund în nisip sau în irigate, extrag substanțe

VII. Pădurile cu
arbuștii permanent
verzi cu frunze tari
(Peninsulele: Iberică,
Apenină, Balcanică, Asia
Mică)
VIII. Pădurile
musonice mixte
permanent verzi
(țărmul pacific)
IX. Stepele
(Asia Centrală, regiunile
riverane Mării Negre)
X. Silvostepele
(Sudul Câmpiei Europei
de Est, Câmpia Siberiei de
Vest, bazinul fluviului
Huang He)
a) Pădurile
XI. Pădurile
îngheța iarna și acestea ar pieri). golurile din stânci, în timpul iernii minerale utile ș.a.
hibernează în vizuini.
Climă subtropicală Stejarul-pendunculat, stejarul pufos, pinul Râsul, șacalul, muflonul, vipera- Soluri terra- Defrișarea pădurilor din
mediteraneeană: vara de Alep, cedrul de Liban, chiparosul ș.a. cu corn, scorpionul ș.a. rosa, fertile timpuri străvechi,
vremea este caldă, cu Adaptări: copaci scunzi, cu scoarță și intens cultura plantelor:
cer senin și ploi rare; groasă, cu frunze mici, cerate sau prelucrate măslini, citrice, vița-de-
iarna este caldă și acoperite cu puf, în formă de ghimpi și vie, tutun; creșterea
ploioasă. spini; mulți arbori și arbuști nu-și pierd ovinelor și a caprinelor;
frunzele în timpul iernii. extragerea minereurilor;
turismul etc.
Clima subtropicală Magnolia, camelia, bambusul, ginkgo, Maimuțe, panda, tigrul, pantera, Solurile: Cultura plantelor: orez,
musonică: maximul arborele-de-camfor, pinul, santalul ș.a.; veverița-zburătoare ș.a. roșii, galbene trestie-de-zahăr, lămâi,
de precipitații se Adaptări: în anotimpul secetos, și brune-roșii ceai, bananieri, bumbac;
înregistrează vara, majoritatea arborilor își pierd frunzele. valorificarea lemnului
acestea fiind aduse
de musonul de vară
dinspre Oceanul
Pacific.
Clima este Predomină vegetația ierboasă rezistentă la Șoarecele-de-câmp, țistarul, Soluri fertile Sunt intens valorificate
continentală, cu secetă: negara, păiușul, timoftica, cicoare, marmota, hârciogul, prepelița, de cernoziom în agricultură. Pe
recipitații bărboasa, pelin. dropia, acvila-de-stepă, ciocârlia, terenurile desțelenite se
atmosferice reduse. antilopa saiga, calul sălbatic etc. cultivă: cereale, sfecla-
Cantitatea de Este formată din crânguri de păduri cu Soluri de-zahăr, floarea-
precipitații crește specii de foioase (stejar, tei, arțar) și cenușii de soarelui, pomi fructiferi;
vegetație ierboasă de stepă. pădure pe sectoarele unde s-a
păstrat vegetația
naturală, se practică
pășunatul animalelor.
Climă temperată (cu Fag, stejar, carpen, castan, arțar, teiul- Cerb-cu-pete, jder-de-pădure, Cenușii și
mongol, alunul, păducelul, cornul ș.a.;

de foioase câte regiuni) cânele-enot, pisica-sălbatică, brune de

temperate

(vestul și Adaptări: căderea frunzelor; înflorirea mistrețul, bursucul, ciocănitoarea, pădure

zonei

centrul unor plante până la umbrirea solului cu cinteza ș.a.;

Europei; în frunzele copacilor; apariția plantelor Adaptări: migrarea păsărilor
partea asiatică, ierboase îndată după topirea zăpezii și pentru perioada rece; hibernarea
ea apare la uscarea lor la începutul verii; răspândirea pe timp de iarnă; hrănirea cu
 periferia de est, plantelor rezistente la umbră ș.a. ghinde, alune, miezul diferitor
în valea râului fructe, semințe de arțar și alte
Amur și în specii de foioase, ciuperci;
Peninsula orientarea în întuneric ș.a.
Coreea)
b) Păduri de Clima temperată: Molidul, pinul siberian, cedrul, zada Elanul, renul, ursul brun, tigrul Soluri Pădurile zonei
conifere verile sunt mai calde (unicul conifer care își leapădă veșmântul siberian, veverița siberiană, podzolice: au temperate au fost intens
și mai lunci, iar verde toamna), mesteacănul, plopul, samurul, jderul, cosașul-de- un conținut valorificate din cele mai
(taigaua) iernile, mai scurte arinul ș.a.; pădure, cocoșul-de-munte, mic de vechi timpuri. Oamenii
(se întind pe o dar foarte geroase. Adaptări: răspândirea plantelor rezistente forfecuța, ciocănitoarea verde ș.a. humus au practicat defrișarea,
fâșie lată de la la geruri; multe plante au semințe foarte Adaptări: animalele au lăbuțe prelucrarea lemnului
Oceanul mici, care pot fi ușor duse de vânt; florile late, care le permit să se miște mai prețios. Este dezvoltată
Atlantic până de culoare albă pot fi observate ușor de ușor prin zăpadă; își fac rezerve extracția substanțelor
la Oceanul insecte, chiar fiind slab iluminate; multe de hrană pentru iarnă; iarna, cad minerale utile, cultura
Pacific) plante rămân verzi în perioada de iarnă în hibernare; se ascund sub stratul plantelor, creșterea
ș.a. de zăpadă; au culoare protectoare animalelor, vânatul
etc. animalelor de blană,
c) Pădurile Se formează în Este specific amestecul speciilor de Tigrul de Amur, ursul-brun, Solurile sunt colectarea lemnului, a
mixte condiții de climă foioase (stejarul, teiul, arțarul, nucul-de- căpriorul, ierunca ș.a. brune și plantelor medicinale, a
(ocupă temperată, pronunțat Manciuria ș.a.) cu cele de foioase (pinul, podzolice, cu fructelor, a ciupercilor
continentală molidul ș.a..) un conținut ș.a.
suprafețe mai
mari în Câmpia mare de
Europei de Est; compuși ai
se extinde până fierului.
în Câmpia
Siberiei de
Vest)
XII. Silvotundra și Clima se Silvotundra: mușchi, licheni, macul Renul nordic, vulpea polară, Solurile sunt Creșterea renilor și
tundra caracterizează prin polar, salcia pitică, mesteacănul pitic, lemingul, iepurele polar, rața turboase și vânatul sunt
(în partea europeană: veri scurte și merișorul, afinul ș.a. polară, buha polară, potârnichea mlăștinoase, îndeletnicirile
ocupă litoralul de nord al răcoroase; sunt Tundră: licheni, mușchi, macul polar, polară ș.a. sărace în tradiționale ale
Peninsulei Scandinave și specifice gerurile și firuța polară ș.a. Adaptări: animalele își schimbă substanțe populației băștinașe;
periferia de nord a vânturile puternice; Adaptări: plantele au rădăcini scurte, culoarea blănii în funcție de nutritive tundra este mai puțin
Câmpiei Europei de Est cantitatea anuală de lăstari târâtori (din cauza vânturilor) cu anotimp, trăiesc în vizuini, au modificată de om.
precipitații constituie flori viu colorate, care atrag insectele gheare cu care își fac tuneluri prin
 până la Cercul Polar de 200-300 mm. polenizatoare. zăpadă, păsările au penajul alb ș.a.
Nord; în partea asiatică:
aceste zone se extind mult
spre sud, ajungând până la
paralela de 580 lat. N).
XIII. Deșerturile De la vest spre est, Mai mult de 80% din suprafața zonei este Lumea animală este săracă: ursul- Soluri -
arctice condițiile climatice lipsită de vegetație. alb, vulpea polară, lemingul, foca, scheletice
(insulele din extremitatea devin tot mai aspre. Pe alocuri cresc mușchi și licheni. morsa: dintre păsări – gariga (care
nordică a continentului) În această direcție Adaptări: vegetația este scundă; ciclul de formează colonii de păsări –
temperaturile de dezvoltare a plantelor este foarte scurt. „târguri”), rața polară, cormoranul
iarnă scad de la -80C alb, pescărușul ș.a.
(la vest) până la
-320C (la vest). Vara
este foarte scurtă, cu
temperaturi medii ce
variază între 00 și
50C.