Regnul PROTISTA

Clasificarea Regnului
PROTISTA
Pentru a clasifica PROTISTELE ne bazăm pe “asemănarea“ lor cu
animalele, plantele şi fungii, luând în considerare nutriţia drept criteriu de
clasificare.

 Protiste asemănătoare cu animalele PROTOZOARE

 Protiste asemănătoare cu plantele ALG

E

 Protiste asemănătoare cu fungii MIXOMICETE şi

OOMICETE
 REGNULPROTISTA

Protiste asemănătoare Protiste Protiste asemănătoare

cu animalele Protozoare asemănătoare cu cu fungii Mixomicete şi
plantele Alge Oomicete

ÎNCRENGĂTURA ÎNCRENGĂTURAALGELOR ÎNCRENGĂTURA MIXOMICETE

SARCODINE AURII (CHRYSOP (mucegaiuri mucelaginoase)
(RIZOPODE) HYTA) - Floarea tăbăcarilor
- Amibele - Diatomee - Stemonitis
- Radiolari şi Foraminiferi

ÎNCRENGĂTURA ZOOMASTIGINE ÎNCRENGĂTURAALGELOR ÎNCRENGĂTURA OOMICETE

(FLAGELATE) VERZI (CLOROPHYTA) (mucegaiuri de apă)
- Euglena verde - Verzeala zidurilor - mana viţei de vie
- Flagelate parazite - Chlamydomonas - mana cartofului
(Trypanasoma, Giardia) - mana cepei şi a ustoruiului

ÎNCRENGĂTURA CILIOFORE ÎNCRENGĂTURA

(CILIATE) DINOFLAGELATELOR
- Parameciul ( DINOPHYTA)
- Vorticella - ceratium

ÎNCRENGĂTURA SPOROZOARE
- Plasmodiul malariei
Încrengătura Sarcodine (Rizopode)
 cuprinde amibele (amoebele), radiolarii şi foraminiferele
 trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele marine
 hrănirea este exclusiv heterotrofă

Amiba (Amoeba proteus)

 Sarcodină (rizopod)
•Trăiesc libere în mediul acvatic și sunt
unicelulare.
•Au pseudopode cu rol în deplasare și
înglobarea particulelor de hrană prin
fagocitoză (Amoeba proteus). Hrănirea
este exclusiv heterotrofă.
•Unele parazitează vertebratele și omul,
producând boli (de exemplu, Entamoeba
histolitica provoacă dizenteria).
•În mări și oceane trăiesc rizopode
acoperite cu un înveliș calcaros
(foraminiferele) din care s-au format
depozite de cretă; altele prezintă spiculi
silicioși (radiolarii) din al căror schelet a
luat nastere roca radiolarit.
Pseudopodele au rol şi în înglobarea particulelor alimentare → FAGOCITOZĂ
Amiba se hrăneşte cu alte protozoare şi bacterii
Unele amibe parazitează vertebratele inclusiv omul, producând boli.
Entamoeba
histolitica Naegleria fowleri

produce meningoencefalita

Provoacă dizenteria boală infecţioasă

contagioasă care se manifestă prin ulceraţii
intestinale,
dureri abdominale violente şi diaree cu
sânge.
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
FORAM INIFERII trăiesc în mări şi oceane. Ele sunt acoperite cu
un înveliş calcaros din care s-au format depozite de cretă.

RADIOLARII prezintă spiculi silicioşi din al căror schelet a luat naştere roca
numită radiolarit.

radiolarit
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
 Încrengătura Zoomastigine (Flagelate)
 cuprinde protozoare cu flageli

Euglena verde (Euglena viridis) (gr. eu=adevărat,frumos; glena=fetiţa,păpuşa; viridis= verde)

 Euglenele
•Sunt organisme acvatice, solitare sau
coloniale.
•Prezintă 1-2 flageli, cu rol în locomoție și
hrănire
•Sunt unicelulare cu un nucleu mare situat
central și numeroși cromatofori care conțin
pigmenți verzi, galbeni și bruni cu rol în
fotosinteză.
•La lumină se hrănesc autotrof. Unele sunt
parazite.
•Substanțele hranitoare pătund prin osmoză
pe toată suprafața corpului. Produsele de
dezasimilație sunt eliminate printr-o vacuolă
pulsatilă.
•Se înmulțesc asexuat prin diviziune directă
longitudinală.
 Reproducerea la Euglena verde se realizează prin diviziune directă
(amitoza) şi constă în apariţia unei strangulări longitudinale a celulei,
rezultând dintr-o celulă-mamă, două celule-fiice.
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR

FLGELATE
PARAZITE

Trypanosoma gambiense
Răspândită în zonele Africii Centrale, trăieşte în Giardia intestinalis
sângele omului, transmisă prin înţepăturile muştei ţeţe Parazitează ficatul şi
(Glossina palpalis) (Glossina morsitans). Produce boala omului, producând intestinul boala
somnului care se manifestă prin febră, apariţia de giardioză. Infectează apa, legumele
numită
semne nervoase şi psihice, care duc la o stare de somn crude şi cu acestea pătrunde în
irezistibilă. organismul omului.
 Zoomastigin (zooflagelat)

•Sunt zooflagelate care duc, în general,

o viață parazitară, producând boli
grave cum sunt: giardia (Giardia
intestinalis), boala-somnului la om
(Trypanosoma gambiense), parazitul
fiind transmis de musca țețe.
•Unele au nutriție heterotrofă saprofită,
ingerând organisme moarte sau
absorbind nutrimente din materia
organică. Sunt și forme simbionte, de
exemplu, cele care trăiesc în intestinul
termitelor, producând enzime care
degradează celuloză.
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
 Încrengătura Ciliofore (Ciliate)
 cuprinde protozoare cu cili prezenţi pe toată suprafaţa membranei cu
rol în deplasare dar şi în procurarea hranei.

Parameciul (Paramoecium caudatum)

 Ciliofore
•Trăiesc solitar, înotând liber, sau
sunt fixate, formând colonii.
•Au cili cu rol în deplasare și
acapararea hranei.
•Au doi nuclei: macronucleul și
micronucleul.
•Ingerarea hranei se face prin
citostom, iar eliminarea resturilor
printr-un por anal.
•Se înmultâțesc asexuat prin
diviziune directă și sexuat prin
conjugare.
•Unele specii sunt simbionte (ciliatele
din stomacul rumegatoarelor), iar
altele parazite.
 Reproducerea la Parameci se realizează:
 asexuat prin diviziune transversală

 sexuat prin conjugare (schimb de substanţă nucleară între cei 2 nuclei)

 Un alt reprezentant al încrengăturii Ciliate este Vorticella

Este un ciliat în formă de pâlnie, care nu îşi foloseşte cilii pentru

deplasare, ci pentru a-şi “sorbi“ hrana.
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
 Încrengătura Sporozoare
cuprinde specii parazite care produc boli la animale şi om
nu au oganite de mişcare şi vacuole contractile, hrănirea se face prin absorbţie.
în cicul lor de viaţă formează spori , prin care rezistă la condiţiile nefavorabile
apărute în mediul extern, de aceea se numesc sporozoare

Plasmodiul malariei (Plasmodium malariae)

 Sporozoare
•Sunt endoparazite la vertebrate (bovine,
iepuri, păsări, om) și nevertebrate (larve de
albine), producând boli grave ca:
babesiozele la bovine, coccidiozele la iepuri
și păsări, malaria la om etc.
•Datorită vieții parazite, structura corpului
este simplificata, nu au organite de miscare
și vacuole contractile.
•Hranirea se face prin absorbtie.
•În ciclul lor evolutiv formează spori de
rezistență în mediul extern, de unde și
denumirea de sportozoare (plasmodiul
malariei – Plasmodium malariae)
•Se înmulțesc asexuat prin diviziune și
sexuat prin gameți, care prin fecundație
formeaza un zigot mobil. Din acesta iau
nastere sporozoizi.
 Algele
•Constituie un grup diversificat, majoritatea acvatice, trăind libere (Chlorella sp.) sau fixate
(Fucus sp.). Unele formează colonii (Volvox aureus).
•Au talul:
-unicelular: imobil (verzeala zidurilor – Pleurococcus sp.) sau mobil (Chlamydomonas sp.)
-pluricelular, neramificat (mătasea broaștei – Spirogyra sp.) sau ramificat (lâna broaștei
– Chaldophora sp.).

•Toate sunt autotrofe; la algele verzi predomină pigmentul verde, la algele brune – pigmentul
brun, iar la algele roșii – pigmentul roșu.
•Înmulțirea se face asexuat prin divizine (Pleurococcus sp.) sau sexuat prin conjugare, ori prin
zoospori care vor da indivizi cu gameți masculini (anterozoizi) sau indivizi cu gameți feminini
(oosfere). Prin fecundare rezultă oul (zigotul) care germinează și dă un nou organism
producător de spori (salata de mare – Ulva lactuca)
•Exista unele alge aurii numite si diatomee (pinularia)care domina in fitoplanctonul marinin
citoplasma se gasesc cromatofori cu pigmenti asimilatori. ele prezinta peretele celular
impregnat cu siliciu. dupa moartea organismelor, prin sedimentare se formeaza o roca silicioas
numita si diatomita.
 Încrengătura algelor aurii (Chrysophyta) (DIATOMEE)
 reprezintă un gup numeros de alge microscopice, trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele
sărate
în citoplasmă există un nucleu dar şi cromatofori care conţin nu numai pigmenţi verzi dar
şi portocalii, care le conferă o culoare galben-aurie
caracterul lor fundamental este impregnarea peretelui celular cu dioxid de siliciu care
devine astfel un fel de “carapace“ extrem de rezistentă şi divers ornametată.

Fragilaria Tabellaria Meridion

amphyceros fenestrata circulare

Asterionella Synedra Pinnularia

formosa ulna viridis
 se deplasează sacadat, prin contracţii ale citoplamei sau plutesc pasiv
după moartea lor, carapacele cad pe fundul apei şi formează straturi de siliciu,
depozite ce intră În alcătuirea unei roci care se numeşte diatomit
diatomitul este utilizat în fabricarea vopselelor, a filtrelor, ca adaos în compoziţia
pastei de dinţi şi pentru verificarea clarităţii lentielor

Cymbella Arachinodiscus
helvetica ornatus
Încrengătura algelor verzi (Chlorophyta)
reprezintă grupul cel mai diversificat de alge
sunt verzi deoarece pigmenţii dominanţi sunt cei clorofilieni
trăiesc în apele dulci şi sărate pe soluri, stânci umede, scoarţa copacilor
Verzeala zidurilor (Pleurococcus vulgaris)

Este o algă cu talul unicelular imobil.Trăieşte în grupe de 2 - 4 sau 8 celule

rezultate prin diviziunea uneia; se întâlneşte pe ziduri şi pe scoarţa copacilor.
Chlamydomonas

Este o algă răspândită în apele dulci stagnante.

Are talul unicelular mobil prevăzut la polul
anterior cu 2 flageli.
Cerneală Volvox aureus
veziculoasă
 Încrengătura dinoflagelatelor (Dinophyta) (Pyrrophyta)
sunt alge unicelulare
sunt răspândite în toate regiunile geografice, în ape şi chiar pe zăpadă, cele mai
multe sunt marine şi se întâlnesc alături de diatomee

Celula prezintă 2 şanţuri perpendiculare, 2 flageli şi un înveliş

celular caracteristic (teacă celulozică) care constituie un criteriu de
clasificare a dinoflagelatelor
cuprinde organisme unicelulare care trăiesc în soluri umede, pe substarturi
organice aflate în descompunere
 se hrănesc heterotrof fie saprofit (cu materie organică moartă), fie parazit
(cu materie organică vie)

Încrengătura Mixomicete – mucegaiuri mucilaginoase

sunt în exclusivitate saprofite
provin din celule flagelate care fuzionează
formând plasmodiul (masă citoplasmatică) în
care se află mai mulţi nuclei
în condiţii nefavorabile plasmodiul încetează
să se mai mişte, se înconjoară cu un înveliş
rezistent după care generează unul sau mai
mulţi spo.rangi. În sporangi se formează spori
prin diviziune.
 Myxomicete

Se numesc si mucegaiuri mucilaginoase.

Provin din celule flagelate care

fuzioneaza formand un sincitiu – masa
citoplasmatica in care se afla mai multi
nuclei
Exemplu: Physarium Sincitiul, in
conditii neprielnice, (diminuarea hranei)
formeaza sporangi din care sunt
eliberati in mediu sporii; din acestia se
formeaza mici celule amoeboidale care
vor fuziona refacand sincitiul.
 Fuligo septica (Floarea tăbăcarilor)

Trăieşte pe ustensilele din lemn ale tăbăcăriilor vechi.

Are un pasmodiu de culoare galbenă.
 Stemonitis
fusca
Are plasmodiul şi corpurile sporifere de culoare
brună.
Se întâlneşte pe lemne putrede.
 Încrengătura Oomicete – mucegaiuri de apă
sunt cunoscute azi sub denumire de pseudofungi, denumire care sugerează
apropierea lor de fungi adevăraţi (au corpul format din hife foarte subţiri, filiforme,
nu au clorofilă)
formează agregate celulare cu aspect de filamente
celulele sunt uninucleate şi prezintă perete celular celulozic
Saprolegnia

Este un mucegai acvatic care se

fixează şi se hrăneşte saprofit cu resturile
vegatale sau cu cadavrele animalelor mici.
 Oomicete

•Se aseamănă cu ciupercile, deoarece au

corpul format din hife filiforme foarte
subțiri și nu au clorofilă. Majoritatea au
perete celulozic și sunt parazite (ex. mana-
cartofului– Phytophora infestans).

•Se înmulțesc asexuat prin zoospori

biflagelați; în condiții nefavorabile se
înmulțesc sexuat prin oospori rezultați din
unirea gameților masculi cu gameții femeli
(oogamie). În condiții favorabile ei
germinează și dau naștere la noi hife.
 O parte din oomicete au părăsit mediul acvatic şi s-au adaptat la
o viaţă facultativ sau obligat parazită.
Aceste oomicete produc boli grave la plantele de cultură cunoscute sub
numele general de mane. Cele mai cunoscute şi răspândite mane sunt:

Mana viţei de vie (produsă de Plasmopara viticola)

Se manifestă prin apariţia pe frunze,

ciorchine, cârcei, lăstari tineri a unor pete
gălbui.Ţesuturile atacate se distrug şi se usucă.
Mana cartofului (produsă de Phytophthora
infestans)

Atacă toate organele plantei,

îndeosebi frunzele, producând brunificarea
şi uscarea frunzelor
Mana cepei şi a usturoiului (produsă de
Peronospora)

Se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete alb - gri.

Ţesurile atacate se distrug şi se usucă.
 IMPORTANŢA PROTISTELOR

Participă la întreţinerea ciclurilor biogeochimice ca producători,

consumatori, descompunători;

Au rol de filtre ale mediului înconjurător (mai ales cel acvatic); sunt
fertilizatori ai solului;

Intră în alcătuirea fitoplanctonului constituind hrană pentru alte

vieţuitoare acvatice;

Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului şi constituie

producătorii primari fundamentali în ecosistemele acvatice.