Învelişul biopedogeografic

(vegetație, faună, soluri)

EUROPA

Tip de vegetaţie Elemente biogeografice Răspândire

Vegetaţie mediteraneană Vegetaţie: stejar, laur, mirt, cimbru, tufişuri de maquis şi garriga; în S Europei;
Fauna: reptile, şacalul;
Soluri: terra-rosa;
Păduri de foioase Cuprind: păduri de stejar și păduri de fag în V şi centrul Europei;
Fauna: cerbul, căprioara, vulpea, veveriţa, pisica sălbatică;
Soluri: argiluvisoluri şi cambisoluri
Păduri de amestec Cuprind: păduri de foioase în amestec cu cele de conifere; în jumătatea central-nordică a Europei
( N Arh. Britanic, S Scandinaviei şi
centrul C. Europei de Est);
Păduri de conifere (taiga) Vegetaţie: brad, molid, pin, zada, larice; în N şi NE Europei (la peste 600lat N);
Fauna: ursul, cerbul,râsul, zibelina;
Soluri: spodosoluri (soluri podzolice);

Tundra şi silvotundra Vegetaţie: tundra = muşchi şi licheni; I. Islanda (N), N Pen. Scandinavia,
silvotundra = tundra cu pădure N Campiei Est-Europene;
Fauna: renul, elanul, vulpea polară;
Soluri: spodosoluri (soluri podzolice);
Stepa şi silvostepa Vegetaţie: stepă = ierburi mărunte în SE Europei;
silvostepă = stapă cu pădure; în C.Panonică;
Fauna: rozătoare și păsări cântătoare
Soluri: molisoluri (cernoziom);
Vegetaţie de semideşert Vegetatie: ierburi aspre, arbuşti fără frunze; în N Mării Caspice;
Fauna: reptile;
Soluri: soluri nisipoase şi soluri roşcate;
 ROMÂNIA
Zona biogeografică Etajul Elemente biogeografice Răspândire

Stepă şi silvostepă Stepă propriu-zisă -cu ierburi xerofile: neghina, pir; C. Română (în E),
-fauna: rozătoare, păsări cântătoare; P. Dobrogei (în centru şi în S),
-molisoluri; P. Moldovei (în S);
Silvostepa = stepă cu păd. de stejar C. Română, C. de Vest,
P. Moldovei (E), P.Dobrogei (NE);
Pădure Stejar - specii de stejar P. Getic, Dealurile de Vest, DCT, P. Moldovei;
(200 - 500 m) -lupul, vulpea, veveriţa, pupăza;
-argiluvisoluri;

Fag -Fag -în dealurile înalte (Subcarpaţi, P. Sucevei şi E

(500 - 1200 m) - lupul, vulpea, jderul; Depr. Colinare a Transilvaniei
- cambisoluri; -în munţii joşi

Conifere -brad, molid, pin, zada, larice; Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali,
(1200 - 1800 m) -ursul, cerbul,râsul; Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni);
-spodosoluri (soluri podzolice);

Alpină Subalpin -arbori răzleţi, arbuşti (ienupăr, jneapăn); Carpaţii Meridionali, Carpaţii Orientali
(1800 - 2200 m) -fauna: capra neagră, vulturul; (Munţii Rodnei şi Munţii Călimani);
-soluri: spodosoluri
Alpin Carpaţii Meridionali;
(la peste 2200 m) ierburi mărunte, adaptate la frig.