ÎNVELIȘUL

BIOPEDOGEOGRAFIC
 EUROPA

Factori genetici:

• condiţii climatice diverse;

• relieful prin altitudine, expunerea versanţilor, etc.

• roca;

• hidrografia.
 Răspândirea geografică a elementelor biopedogeografice

• evoluţia cuaternară;

• influenţa factorului antropic – defrişări, desţeleniri, vânat, pescuit colonizări, etc;

• dubla desfăşurare: - în latitudine

- în altitudine
 VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE
NRC
RT.
Zona de vegetaţie Vegetaţia Fauna Solurile

maquis,
Broasca testoasă
PĂDURI garriga,
1.
tomillares,
Vipera cu corn Terra rossa
MEDITERANEENE Magotul
frigana.

ARGILUVISOLURI
2. PĂDURI DE FOIOASE Stejar, fag, etc. vulpe, căprioare,
(Soluri brune)

STEPE ŞI MOLISOLURI
rozătoare
3. SILVOSTEPE Arbuşti, ierburi rare, pâlcuri de foioase (cernoziomuri, soluri bălane)

PĂDURI DE Elan, urs brun, hermelina, zibelina, SPODOSOLURI

4. Pin, molid, brad, zadă
CONIFERE -TAIGA păsări (podzoluri, turbării)

5. TUNDRA Muşchi, licheni, salcie pitică, Ren, urs polar Soluri de tundră

PĂDURI MONTANE ŞI
6 Păduri de conifer şi foioase Urs brun, cerb Soluri brune
PAJIŞTI ALPINE
 Etajele
Biopedogeografice
• păduri de amestec
– 800/1000 – 1200m;

• păduri de conifere
– 1200-1600/1800m;

• etajul subalpin
– 1600/1800 - 2200m;

• etajul alpin
– 2200-3000/3200m;

• etajul glaciar – la peste 3200m;

 România

• Factorii care influenţează sunt:

• situarea României în zona biopedogeografică de stepă;

• relieful;

• clima.
NR VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE OBSERVAŢIII
CR
T.
Zona de vegetaţie Vegetaţia Fauna Solurile LOCALIZARE

A. Zona de stepă şi
silvostepă: Dobrogea,
plantele din stepă şi MOLISOLURI
Etaje: Rozătoare, Câmpia Română,
1. petice de pădure cu (cernoziom şi bălane
 etajul stepei specii de stejar insecte şi păsări. Câmpia de Vest,
dobrogene).
 etajul silvostepei Podişul Moldovei.

lupi, vulpi, mistreţi,

B. Zona de pădure (200-
1800m):
Etaje:
1. stejarului (200-500m)
2.
2. fagului (500-1200m)
3. coniferelor (1200-1800m)
veveriţe, jderi. Stejar:
cer, gârniţă, gorun ARGILUVISOLURI Podişul Moldovei, Getic, DCT,
(brune şi brune roşcate). Dobrogei, Mehedinţi,Dealurile de Vest.
fag, mesteacăn.
Fag: Subcarpaţi, Podişul Sucevei, munţii joşi.
cerbi,
brad,, tisă, zadă. CAMBISOLURI Conifere: în munţii cu altitudini mijlocii (în Carpaţii
urşi, cocoşi de (soluri brune şi brune acide). Orientali).
munte.

C. Zona alpină: Subalpin: tufărişuri

de ienupăr şi jneapăn.
Etaje: capra neagră acvila de
SPODOSOLURI
3. 1.Subalpin munte şi vulturul
(podzolice şi brune acide)
în munţii înalţi.
Alpin: pajişti alpine. pleşuv.
2. alpin

În SV ţării se întâlnesc elemente de vegetaţie şi de faună submediteraneene.

4. D.Vegetaţia azonală:
În Lunca şi Delta Dunării se întâlneşte o vegetaţie specifică de luncă şi de deltă, cu papură, rogoz, stuf, plop şi salcie.