Diferena dintre calendarul iulian i calendaru gregorian .

Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar n 46 .Hr., intrnd n uz n anul 45 .Hr. Calendarul iulian are un an obinuit de 365 de zile, mprit n 12 luni, cu un an bisect adugat la fiecare patru ani, ceeace face ca anul mediu s aib 365,25 de zile. Calendarul iulian a rmas n uz n unele ri pn n secolul al XX-lea i mai este folosit nc de mai multe biserici naionale ortodoxe. Calendarul iulian a fost folosit n Europa din timpurile Imperiului Roman pn n anul 1582, cnd Papa Grigore al III-lea a promulgat calendarul gregorian, care a fost n scurt vreme adoptat de majoritatea rilor catolice. rile protestante l-au adoptat ceva mai trziu, iar rile din Europa Rsritean l-au adoptat mult mai trziu, unele la nceputul secolului al XX-lea. Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a srbtori Patele la data pe care o credeau ei c a fost stabilit la Primul Conciliu de la Niceea n anul 325. Dei unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate Bisericile cretine s srbtoreasc Patele n aceiai zi, n realitate aceasta nu s-a ntmplat. Biserica Alexandriei srbtorea Patele n smbta dup sau n a 14-a zi dup luna plin care cdea dup echinoiul de primvar, pe care l-au stabilit pe 21 martie. ns Biserica Romei considera c echinociul cdea pe 25 martie i folosea alt zi a de srbtorire. Din secolul al X-lea, toate bisericile (cu excepia a cteva de la grania Imperiului Bizantin), au adoptat Patele alexandrin, care plasa nc echinociul pe 21 martie. Dei clugrul britanic Beda Venerabilul notase deja schimbarea datei n 725, ea a continuat s se schimbe chiar n secolul al XVI-lea. Cnd a nceput folosirea noului calendar, pentru a corecta eroarea acumulat n 13 secole care trecuser de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la tergerea a 10 zile din calendarul solar. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 i a fost urmat de prima zi a calendarului gregorian, 15 octombrie 1582.