Probleme de Analiza Matematica-Calcul Integral

MATEMATICA
PROBLEME DE ANALIZA
CALCUL INTEGRAL
RODICA LUCA{TUDORACHE
PROBLEME DE
MATEMATICA
ANALIZA
CALCUL INTEGRAL
CUPRINS
Capitolul 1 Integrarea fun tiilor

x1. Primite. Integrale nedenite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
x2. Integrale denite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Capitolul 2 Siruri si serii de fun tii
x1. Siruri de fun tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
x2. Serii de fun tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
x3. Serii de puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
x4. Serii Fourier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Capitolul 3 Integrale improprii si integrale u parametri
x1. Integrale improprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
x2. Integrale proprii si improprii depinzând de parametri . . . . . . . . . . . . . . . .154
x3. Integralele lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Capitolul 4 Integrale urbilinii
x1. Integrale urbilinii de primul tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
x2. Integrale urbilinii de al doilea tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
Capitolul 5 Integrale multiple
x1. Integrale duble. Formula lui Green . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
x2. Integrale triple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .274
Capitolul 6 Integrale de suprafata
x1. Integrale de suprafata. Formula lui Stokes si formula lui
Ostrogradski . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
x2. Elemente de teoria âmpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338
Indi atii si raspunsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
Anexa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369
Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380
Capitolul 1
INTEGRAREA FUNCT IILOR
x1. PRIMITIVE. INTEGRALE NEDEFINITE
Fie f o fun tie reala denita pe un interval I IR. Se numeste primitiva a fun tiei
f pe I o fun tie F denita si derivabila pe I astfel a F 0 (x) = f (x) pentru ori e x 2 I .
Da a F este o primitiva a fun tiei f pe I atun i F + C este si ea o primitiva a fun tiei f
pe I , ori are ar onstanta C . Re ipro , ori e primitiva a lui f este de forma F + C .
Se numeste Zintegrala nedenita a fun tiei f multimea tuturor primitivelor fun tiei f
si se noteaza u f (x) dx.
Proprietati ale integralelor nedenite:
Z
a) Da a f : I ! Z
IR admite primitive pe I , iar a 2 IR atun i si af admite primitive
si: af (x) dx = a f (x) dx.
b) Da a fZ si g admit primitiveZ pe I atun iZsi f + g admite primitive pe I si:
[f (x) + g (x)℄ dx = f (x) dx + g (x) dx:
O fun tie ontinua pe un interval I IR admite primitive pe I . O fun tie are admite
primitive pe un interval I are proprietatea lui Darboux pe a el interval.
Cal ulul primitivelor si al integralelor nedenite se poate fa e dire t folosind formulele
de integrare ale fun tiilor elementare sau u ajutorul unor metode de al ul, dintre are
amintim:
1. Metoda s himbarii de variabila. Fie fun tiile u : I ! J si f : J ! IR (I; J
intervale IR). Presupunem a u are derivat
Z
a ontinua pe I si a f este ontinua pe J .
Da a F este o primitiva a lui f atun i f (u(x))u0(x) dx = F (u(x)) + C .
Vom nota u C multimea fun tiilor onstante denite pe un interval I , u valori reale.
2. Metoda integrarii prin parti. Fie f si g doua fun tii denite pe intervalul I . Da a
f si g au derivate ontinue pe I atun i:
8 Capitolul 1
Z Z
f 0 (x)g (x) dx = f (x)g (x) f (x)g 0 (x) dx:

3. Folosirea unor relatii de re urenta ^n al ulul integralelor nedenite ale fun tiilor
depinzând de un parametru n.
P (x)
4. Integrarea fun tiilor rationale ^n x. Fie fun tia R : I ! IR; R(x) = , unde
Q(x)
P (x)
P si Q sunt polinoame, Q(x) 6= 0; 8 x 2 I . Da a grad P < grad Q atun i fra tia
Q(x)
poate des ompusa ^n fra tii simple, astfel:
P ( x) A A 1 A B B 1 B
= + + + 1 + + + + 1 + +
Q(x) (x a) (x a) 1 x a (x b) (x b) 1 x b
C C 1 C1 M x + N M 1 x + N 1
+ + ++ + + + +
(x ) (x ) 1 x (x2 + px + q ) (x2 + px + q ) 1
M x + N1 U x + V U x + V 1 U x + V1
+ 21 ++ 2 + 2 1 ++ 2 1 ,
(x + px + q ) (x + ux + v ) (x + ux + v )
1 x + ux + v
unde Q(x) = (x a) (x b) (x ) (x2 +px+q ) (x2 +ux+v ) u ; ; : : : ; ; ; : : : ;
numere naturale, iar fa torii x2 + px + q; : : : ; x2 + ux + v au rada ini omplexe. Coe ientii
de la numaratorii fra tiilor de mai sus se determina adu ând fra tiile la a elasi numitor
si identi ând oe ientii termenilor asemenea.
Da a grad P grad Q atun i se efe tueaza ^mpartirea lui P (x) la Q(x) si se obtine:
P ( x) P (x) P (x)
= R1 (x) + 1 , unde R1 (x) este un polinom ^n x si 1 este o fra tie de forma
Q(x) Q1 (x) Q1 (x)
studiata mai sus. Z
5. Integrarea fun tiilor rationale ^n sin x si os x. Fie R(sin x; os x) dx, unde
P (u; v )
R(u; v ) = este o fun tie rationala de doua variabile. Fun tia R(sin x; os x) este
Q(u; v )
denita pe un interval I = (a; b) si Q(sin x; os x) 6= 0; 8 x 2 I .
x
Da a < a < b < atun i substitutia tg = t ondu e la al ulul integralei
2
nedenite a unei fun tii rationale ^n t. Folosind formulele:
2tg x2 1 tg2 x2
sin x = os x =
1 + tg2 x2 1 + tg2 x2 !
Z Z
2t 1 t2 2 dt Z
se obtine R(sin x; os x) dx = R ; = R1 (t) dt:

1 + t2 1 + t2 1 + t2
Cal ulul integralei poate simpli at ^n urmatoarele azuri:
a) R(sin x; os x) = R( sin x; os x); se fa e substitutia os x = t;
b) R(sin x; os x) = R(sin x; os x); se fa e substitutia sin x = t;
) R( sin x; os x) = R(sin x; os x); se fa e substitutia t = tg x; =2 < x < =2;
d) R = R(tg x); se fa e substitutia t = tg x; =2 < x < =2.
În apli atii a este metode spe iale de integrare se pot ombina si u metodele generale
Primitive. Integrale nedenite 9
de integrare: s himbari de variabile, integrarea prin formule de re urenta, et . De aseme-

nea se utilizeaza ^n mod urent diverse formule trigonometri e ^n transformarea fun tiilor
de integrare.
6. Integrarea fun tiilor irationale.
a) Integralele0de tipul:
!m !p 1
Z
ax + b n ax + b s
R x; ;:::; A dx
x + d x + d
se rationalizeaza ( se transforma ^n integrale de fun tii rationale) prin s himbarea de
ax + b k
variabila: = t , unde k este numitorul omun al fra tiilor mn ; : : : ; ps .
x + d
b) Integralele de tipul:
Z p
R x; ax2 + bx + dx; x 2 I; a 6= 0; b2 4a 6= 0 si ax2 + bx + > 0; 8 x 2 I
se rationalizeaza prin substitutiile lui Euler:
p p
b1 ) a > 0; b2 4a < 0 : ax2 + bx + = t x a;
p p
b2 ) a < 0; > 0 : ax2 + bx + = tx ;
b3 ) ax2 + bx + = 0 are rada inile reale si si el putin una dintre rada ini (
de exemplu) nu s
apartine intervalului I ; atun i se fa e substitutia:
x q
a = t , a(x )(x ) = tjx j.
x
) Integralele
Z
de tipul:
xm (axn + b)p dx
numite integrale binome (m; n; p 2 Q) pot rationalizate ^n urmatoarele trei azuri:
1 ) p 2 Z : se fa e substitutia x = tr , unde r este numitorul omun al numerelor
rationale m si n;
2 ) p 62 Z , dar mn+1 2 Z : se fa e substitutia axn + b = ts , unde s este numitorul
lui p, (p = rs );
3 ) mn+1 62 Z , dar mn+1 + p 2 Z : se fa e substitutia a + bx n = ts .
Prezentam ^n tabelul de mai jos âteva fun tii si integralele lor nedenite, unde I
este un interval din IR:
f : IR ! IR Z
xn+1
1. xn dx = + C:
f (x) = xn ; n 2 IN n+1
f : I ! IR; I (0; 1) Z
xa+1
2. xa dx = + C:
f (x) = xa ; a 2 IR n f 1g a+1
10 Capitolul 1
f :I ! IR; I IR Z
dx = ln jxj + C :
1
3. 1
f (x) = x
x
f : IR ! IR Z
ax
4. ax dx = + C:
f (x) = ax ; a > 0; a 6= 1 ln a
f : I ! IR; I IR n f a; ag Z
x a

+ C:
1 1
5. dx = ln
; a 6= 0
1
f (x) = 2 x2 a2 2a x + a
x a2
f : IR ! IR Z
x
6.
1
dx = ar tg
1
+ C:
; a 6= 0
1
f (x) = 2 x2 + a2 a a
x + a2
f : IR ! IR Z
7. sin x dx = os x + C:
f (x) = sin x
f : IR ! IR Z
8. os x dx = sin x + C:
f (x) = os x
f : I ! IR

Z
9. I IR n (2k + 1) ; k 2 Z 1
dx = tg x + C :
2 os2 x
1
f (x) =
os2 x
f : I ! IR Z
10. I IR n fk; k 2 Z g 1
dx = tgx + C:
1 sin2 x
f (x) =
sin2 x
f :I ! IR Z

11. I IR n (2k + 1) ; k 2 Z tg x dx = j
ln os x + j C:
2
f (x) = tg x
f : I ! IR Z
12. I IR n fk; k 2 Z g tg x dx = ln sin x +j j C:

f (x) = tg x
f : IR ! IR Z
p
p
dx = ln(x + x2 + a2 ) + C :
1
13.
f (x) = p ; a 6= 0
1
x2 + a 2
x 2 + a2
f : I ! IR; I ( 1; a) sau
Z
I (a; 1); a > 0
p
14. p 1
dx = ln jx + x2 a2 j + C :
x2 a 2
f (x) = p 1
x 2 a2
f : I ! IR; I ( a; a); a > 0 Z
x
15.
p 1 p 1
dx = ar sin + C:
f (x) = a2 x2 a
a2 x2
PROBLEME REZOLVATE
1. Tinând seama de faptul a ori e fun tie ontinua pe un interval I are o primitiva,
sa se arate a urmatoarele fun t ii au primitive pe IR:
8
sin x
>
<
; da a x 2 IR n f0g;
a) f : IR ! IR; f (x) = > x
:
1; da a x = 0:
8
1 1=x
e ; da a x 2 IR n f0g;
> 2
<
b) f : IR ! IR; f (x) = > x2
:
0; da a x = 0:
Rezolvare. Fun tiile de mai sus sunt ontinue pe IR. Într-adevar, ^n ori e pun t
x 6= 0, ind fun tii elementare, rezulta a a estea sunt ontinue. În pun tul x = 0 avem:
sin x
a) xlim
!0
f ( x ) = lim
x!0 x
= 1 = f (0):
1 1=x 1 2
b) xlim f ( x ) = lim e = lim x = lim x = xlim e 1=x = 0 = f (0):
2 2 3 2
!0 x!0 x2 x!0 e1=x 2

x!0 2 e1=x
2
! 0
3 x
Rezulta a fun tiile sunt ontinue si ^n pun tul x = 0, de i sunt ontinue pe IR si ^n
onse inta admit primitive.
2. Sa se arate a urmatoarele fun tii nu poseda primitive pe IR:
8
1 1
< 2x sin
>
os ; da a x 6= 0;
a) f : IR ! IR; f (x) = > x x
:
1 ; da a x = 0:
8
1
>
<
sin ; da a x 6= 0;
b) f : IR ! IR; f (x) = > x
:
1; da a x = 0:
8
sin x
>
<
; da a x 6= 0;
) f : IR ! IR; f (x) = > x
:
0; da a x = 0:
1
Rezolvare. a) Sa onsideram fun tia G(x) = x2 sin ; x 6= 0. Deoare e G0 (x) =
x
1 1
= 2x sin os ; 8 x 6= 0 rezulta a Gj( 1;0) (respe tiv Gj(0;1) ) este o primitiva pentru
x x
fun tia f j( 1;0) (respe tiv f j(0;1) ).
Sa presupunem a fun tia f ar admite primitive. Atun i o primitiva F a sa ar avea
forma: 8
>
>
>
<
G(x) + 1 ; da a x < 0;
F (x) = > G(x) + 2 ; da a x > 0;
>
3 ; da a x = 0:
>
:
12 Capitolul 1
Impunând onditia a F sa e ontinua ^n pun tul x = 0 obtinem:

lim F (x) = xlim
x!0 !0
F (x) = F (0) sau xlim
!0
(G(x) + 1 ) = xlim
!0
(G(x) + 2 ) = 3 .
x<0 x>0 x<0 x>0
Deoare e xlim
!0
G(x) = 0 obtinem 1 = 2 = 3 . De i:
8
< G(x) + 1 ; da a x 6= 0;
F (x) = :
1 ; da a x = 0:
Fun tia F ind primitiva, trebuie sa e si derivabila pe IR, iar F 0 (x) = f (x);
8 x 2 IR. Sa al ulam mai ^ntâi derivata fun tiei F ^n pun tul x = 0:
F (x) F (0) G(x) + 1 1 1
F 0 (0) = xlim = lim = lim x sin = 0:
!0 x 0 x!0 x x!0 x
De i F este derivabila ^n pun tul x = 0 si F 0 (0) = 0. Deoare e F 0(0) 6= f (0) = 1, dedu em
a presupunerea fa uta este falsa, de i F nu poate primitiva pentru fun tia f .
b) Sa onsideram8fun tia g : IR ! IR;
1
< x os
>
; da a x 6= 0;
g (x) = > x
:
0; da a x = 0:
Fiind o fun tie ontinua pe IR rezulta a ea admite primitive. Fie G o astfel de primitiva.
De asemenea sa onsideram fun tia:
1
H (x) = x2 os 2G(x); x 6= 0.
x
1 1 1 1
Se observa a H 0 (x) = 2x os + sin 2x os = sin = f (x); 8 x 6= 0. De i H j( 1;0)
x x x x
(respe tiv H j(0;1) ) este o primitiva pentru fun tia f j( 1;0) (respe tiv f j(0;1) ).
Rezulta atun i8 a o primitiva F (x) a fun tiei f , ^n ipoteza a ar exista, ar avea forma:
1
>
>
> x2 os 2G(x) + 1 ; da a x < 0;
>
>
< x
F (x) = > 2 ; da a x = 0;
>
>
: x2 os
1
>
>
2G(x) + 3 ; da a x > 0:
x
Fun tia F este ontinu a pe IR, de i:
2 os 1

lim F ( x ) = lim x 2G(x) + 1 = 2G(0) + 1 =

x!0
x<0
x!0 x

2 1
= xlim F (x) = xlim x os 2G(x) + 3 = 2G(0) + 3 = F (0) = 2 ,

!0
x>0
!0 x
de unde rezulta a 1 = 3 si 2 = 2G(0) + 1 .
Obtinem astfel: 8
1
>
<
x2 os 2G(x) + 1 ; da a x 6= 0;
F ( x) = > x
:
2G(0) + 1 ; da a x = 0:
Sa studiem a um derivabilitatea a estei fun tii F ^n pun tul x = 0. Avem:
F (x) F (0) x2 os x1 2G(x) + 1 + 2G(0) 1
F 0 (0) = xlim = lim =
!0 x 0 x!0 x
!
1 G(x) G(0)
= xlim x os 2 = 2G0 (0) = 2g (0) = 0:
!0 x x
De i F este derivabila ^n x = 0 si F 0 (0) = 0 6= f (0) = 1. Rezulta a F nu poate
primitiva a fun tiei f , de i f nu admite primitive pe multimea numerelor reale.
) Fun t8 ia f se s rie a o suma de fun tii f = f1 + f2 , unde:
sin x 8
>
<
; da a x 6= 0; < 0; da a x 6= 0;
f1 (x) = > x iar f2 (x) = :
:
1; da a x = 0; 1; da a x = 0:
Deoare e f1 admite primitive (este ontinua pe IR), iar f2 nu are proprietatea lui Darboux,
de i nu are primitive pe IR, rezulta a f nu admite ni i ea primitive pe IR.
3. Se onsidera 8 fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR,
1
>
<
sin ; da a x 6= 0;
f (x) = > x
:
a; da a x = 0:
Sa se arate a f poseda o primitiva da a si numai da a a = 0.
Rezolvare. Sa presupunem mai ^ntâi a f admite primitive pe [ 1; 1℄. Da a am
presupune prin redu ere la absurd a a 6= 0 atun i rezulta, urmând rationamentul din
Problema 2, b) a f nu poate admite primitive. De i ^n mod ne esar a = 0.
Re ipro , sa presupunem a a = 0. Atun i se arata (vezi Problema 2, b)) a fun tia:
8
1
>
<
x2 os 2G(x) + 1 ; da a x 6= 0;
F ( x) = > x
:
2G(0) + 1 ; da a x = 0;
unde G este o primitiv a a fun tiei ontinue g : IR ! IR,
8
1
< x os
>
; da a x 6= 0;
g ( x) = > x
:
0; da a x = 0;
este o primitiva a fun tiei f pe intervalul [ 1; 1℄, (F este derivabila pe ( 1; 1) si F 0 (x) =
= f (x)).
4. Sa se arate8 a fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR denita prin:
1
>
<
sin2 ; da a x 6= 0;
f (x) = > x
:
0; da a x = 0;
nu admite primitive. Sa se dedu a de ai i a da a o fun tie g : [a; b℄ ! IR admite primitive
nu rezulta, ^n general, a si fun tia g 2 admite primitive.
Rezolvare.8 Presupunem a fun tia f admite primitive. Deoare e:

1
2
>
< 1 os ; da a x 6= 0;
f ( x) = > 2 x
:
0; da a x = 0;
atun i se arata ^n mod asemanator Problemei 2 b) a o primitiva a fun tiei f are ^n mod
ne esar forma:
14 Capitolul 1
x 1 2 2 1
8
>
>
< + x sin G(x); da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
F (x) = > 2 4 1 x 2
>
: G(0); da a x = 0;
2
unde G este o primitiv a a fun tiei ontinue g : [ 1; 1℄ ! IR;
8
2
< x sin
>
; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
g ( x) = > x
:
0; da a x = 0:
Într-adevar pentru x 6= 0 avem:
1 x 2 x2 2 2 1 0 1 x 2 1 2 1 2
F 0 (x) = + sin
2 2 x 4 x
2 os
x 2
G (x) = + sin
2 2 x 2 x 2
os x sin =
x
2 1
= sin = f (x):
x
Dar derivata fun tiei F ^n pun tul x = 0 este diferita de valoarea fun tiei f ^n pun tul
x = 0: x + 1 x2 sin 2 1 G(x) + 1 G(0) 1 1 G(x) G(0) 1 1
F 0 (0) = xlim 2 4 x 2 2 = lim = g (0) =
!0 x 2 2 x!0 x 2 2
1
= 6= f (0) = 0:
2
Dedu em a fun tia f nu admite primitive. Combinând a um Problema 3 si Problema
4 rezulta a da a o fun tie g admite primitive nu rezulta ^n general a g 2 admite primitive.
5. Sa se al uleze urmatoarele integrale:
Z
x5 p Z
a) dx; x 2 I; 3
4 62 I ; b) sin2 x dx; x 2 IR;
(4 + x3 )2
Z Z
dx
) os3 x dx; x 2 IR; d) ; x 2 IR;
Z x2 +Z 2x +p5
e) esin 2x os 2x dx; x 2 IR; f) 9x2 10 x3 dx; x 2 IR;
3
Z Z
g) ex sin x dx; x 2 IR; h) x ln (1 + x2 ) dx; x 2 IR;

ln (x + 2)
Z
i) dx; x 2 ( 2; 1):
(x + 2)3
1 Z 3x2 x3
Rezolvare. a) I = dx. Notam 4 + x3 = t ) 3x2 dx = dt. De i:
3 (4 + x3 )2
1 Z (t 4) dt 1 Z dt 4 Z dt 1 4 1
I= = = ln jtj + + C = ln jx3 + 4j+
3 t 2 3 t 3 t 2 3 3t 3
4
+ 3 + C:
3(x + 4)
Z Z
1 os 2x Z
dx 1 Z x 1
2
b) Avem: sin x dx = dx = os 2x dx = sin 2x + C :
Z Z 2 Z 2 2 2 4
) I = os3 x dx = os2 x os x dx = (1 sin2 x)(sin x)0 dx: Notam sin x = t.
Rezulta: Z
t3 sin3 x
2
I = (1 t ) dt = t + C = sin x + C:
3 3
Z
dx Z
dx
d) I = = am x + 1 = t ) dx = dt. Obtinem:
2 + 4 . Not
x 2 + 2x + 5 ( x + 1)
Z
dt 1 t 1 x+1
I= 2 = ar tg + C = ar tg + C:
t +4 2 2 Z 2 2
Z
1 sin 2x
e) I = esin 2x os 2x dx = e (sin 2x)0 dx. Notam sin 2x = t ) 2 os 2x dx =
2
1Z t 1 t 1
= dt. De i: I = e dt = e + C = esin 2x + C :
Z 2 p 2 2Z p
f) I = 9x 10 x dx = 3 ( 3x2 ) 10 x3 dx: Notam 10 x3 = t )
2 3 3 3
Z
p 3 9
3x2 dx = dt. De i I = 3 t dt = 3 t4=3 + C = (10 x3 )4=3 + C :
3
Z Z 4 Z 4
x x 0
g) I = e sin x dx = (e ) sin x dx = e sin x x ex os x dx = ex sin x
Z Z
(ex )0 os x dx = ex sin x ex os x ex sin x dx = ex sin x ex os x I:

Am folosit de doua ori formula integrarii prin parti. Rezulta astfel:
1
I = ex (sin x os x) + C :
2
Z
2 1Z 2 0 2 1 2 2 1 Z 2 2x
h) I = x ln (1+x ) dx = (x ) ln (1+x ) dx = x ln (1+x ) x 2 dx =
2 2 2 1 + x
1 Z
x3 1 2 Z
(x3 + x) x 1
= x2 ln (1 + x2 ) dx = x ln (1 + x 2) dx = x2 ln (1 + x2 )
2 1+x 2 2 x +1
2 2
x2 1 Z 2 x 1 2 x 2 1 1
+ dx = x ln (1 + x2 ) + ln (1 + x2 ) + C = (1 + x2 ) ln (1 + x2 )
2 2 x2 + 1 2 2 2 2
x2
+ C:
2 !0
Z
ln (x + 2) 1Z 2 1Z 1
i) I =
(x + 2)3
dx =
2 (x + 2)3
ln (x + 2) dx = 2 (x + 2)2 ln (x+
1 1Z 1 1 1
+2) dx =
2(x + 2) 2 ln ( x + 2) +
2 (x + 2) x + 22 dx =
2(x + 2)2
ln (x + 2)
1
+ C:
4(x + 2)2
6. Sa se stabileas
Z
a o formula de re urenta pentru:
a) Im;n = sinm x osn x dx; x 2 IR; m; n 2 IN ; m 2 sau n 2:
Z
dx
b) In = ; x 2 IR; a 6= 0; n 2 IN :
(x + a2 )n
2
Rezolvare. a) Vom determina doua relatii de re urenta, una are sa ne permita sa
s adem gradul Z
sinusului, iar alta a osinusului. Z
Pentru m 2 avem:
Im;n = sinm 1 x osn x sin x dx = sinm 1 x osn x ( os x)0 dx =
1 Z m 1 1
= sin x ( osn+1 x)0 dx = sinm 1 x osn+1 x+
n+1 n+1
m 1Z m 2 1
+ sin x os x dx = n +2 sinm 1 x osn+1 x+
n+1 n+1
16 Capitolul 1
m 1Z m 2 1 m 1
+ sin x(1 sin2 x) osn x dx = sinm 1 x osn+1 x + I
n+1 n+1 n + 1 m 2;n
m 1
I :
n + 1 m;n
Am obtinut relatia:
1 m 1 m 1
Im;n = sinm 1 x osn+1 x + Im 2;n I ;
n+1 n+1 n + 1 m;n
de unde rezulta:
1 m 1
Im;n = sinm 1 x osn+1 x + I ,
n+m n + m m 2;n
relatie valabila de altfel pentru 8 m; n 2 IR; m 6= n:
Pentru a obtine relatia analoaga pentru s aderea gradului osinusului (n 2) pro-

edam la fel u azul pre edent sau fa em s himbarea de variabila x = y . Atun i
2
avem: Z
1 n 1Z n 2
Im;n = osm y sinn y dy = sinn 1 y osm+1 y sin y osm y dy =
n Z+ m n+m
1 n 1
= sinm+1 x osn 1 x + sinm x osn 2 x dx:
n+m n+m
Rezulta:
1 n 1
Im;n = sinm+1 x osn 1 x + I ;
n+m m + n m;n 2
relatie valabila pentru 8 m; n 2 IR; m = n:
b) Avem:
1 Z a2 + x2 1Z x2 1 1Z x
In = 2
a (a2 + x2 )n
dx
a2 (a2 + x!2 )n
dx =
a2
I n 1
a2
x (a2 + x2 )n
dx =
0
1 1 Z
1 1 1 x
= 2 In 1 + 2 x dx = 2 In 1 + 2
a 2a (n 1) (x + a )
2 2 n 1 a 2a (n 1) (x + a2 )n 1
2
1 Z
dx 1 2n 3 1 x
= 2 In 1 + 2 ; n 6= 1.
2a (n 1) (x + a )
2 2 2 n 1 a 2n 2 2a (n 1) (x + a2 )n 1
2
Z
dx 1 x
Pentru n = 1: I1 = = ar tg + C :
x +a
2 2 a a
7. Sa seZ al uleze, utilizând Problema 6,Z urmatoarele integrale:
1
a) I = sin4 x os2 x; x 2 IR; b) I = dx; x 2 IR:
(x + 4)3
2
Rezolvare. a) Conform relatiei obtinuta la problema pre edenta, pun tul a), avem:
1 3 1 1 1 1
I4;2 = sin3 x os3 x + I2;2 = sin3 x os3 x + sin x os3 x + I0;2 =
6 6 6Z 2 4 4
1 3 1 1 1 1
= sin x os3 x sin x os3 x + os2 x dx = sin3 x os3 x sin x os3 x+
6 8 8 6 8
1 Z 1 + os 2x 1 1 x 1
+ dx = sin3 x os3 x sin x os3 x + + sin 2x + C :
8 2 6 8 16 32
b) Apli ând formula din Problema 6, b) obtinem:
Z
dx 1 x 1 3 x 3 1 x
I3 =
(x + 4)
2 3 =
8 2 (x + 4) 4 4
2 2 + I2 = +
16(x + 4) 16 8 x + 4
2 2 2 +
1 1 x 3 x 3 Z dx x 3x
+
4 2
I1 = + +
16(x2 + 4)2 128 x2 + 4 128 x2 + 4 16(x2 + 4)2 128(x2 + 4)
= + +
3 x
+ ar tg + C :
256 2 Z Z
8. Da a notam u In = xn eax sin bx dx , Kn = xn eax os bx dx sa se stabileas a

formulele de re urenta:
(n + 1)In = xn+1 eax sin bx aIn+1 bKn+1 ;
(n + 1)Kn = xn+1 eax os bx + bIn+1 aKn+1 ; n 6= 1:
Rezolvare. Integram prin partZi:
Z
1 1 n+1 ax
In = xn eax sin bx dx = (xn+1 )0 eax sin bx dx = x e sin bx
n+1 n+1
1 Z
1 n+1 ax a b
xn+1 (aeax sin bx+beax os bx) dx = x e sin bx In+1 K .
n+1 n+1 n+1 n + 1 n+1
Obtinem: (n + 1)In = x e sin bx aIn+1 bKn+1 ; n 6= 1:
n +1 ax
În mod asemanator avem:
Z
1 Z n+1 0 ax 1 n+1 ax
Kn = xn eax os bx dx = (x ) e os bx dx = x e os bx
n+1 n+1
1 Z
1 n+1 ax a b
xn+1 (aeax os bx beax sin bx) dx = x e os bx Kn+1 + I :
n+1 n+1 n+1 n + 1 n+1
De i: (n + 1)Kn = xn+1 eax os bx + bIn+1 aKn+1 ; n 6= 1:
9. Sa se al uleze integralele:
Z
xpar sin x Z
ar sin x
a)
1 x2
dx; x 2 ( 1 ; 1); b)
(1 x2 )3=2
dx; x 2 ( 1; 1);
Z
x2 ar tgx Z
pln x Z
) dx; x 2 IR; d) dx; x 2 (0; 1); e) x3 h 2x dx; x 2 IR.

1 + x2 x2 1 + x2
Rezolvare. a) Avem:
Z
p 20 p 2 Z
p 2 1
I= ( 1 x ) ar sin x dx = 1 x ar sin x + 1 x p dx =
p 2 1 x 2
= 1 x ar sin x + x + C : !0
Z
ar sin x Z
x x
b) I =
(1 x ) 2 3 = 2 dx = p ar sin x dx = p ar sin x
1 x 2 1 x2
p x 2 p 1 2 dx = p x 2 ar sin x x x
Z Z
dx = p ar sin x+
1 x 1 x 1 x 1 x 2 1 x2
1
+ ln (1 x2 ) + C :
2
Integrala se mai poate al ula folosind s himbarea de variabila: ar sin x = y ,
y 2 ( =Z2; =2) ) x = sin y; dx = os y dy: De i:
y Z
y Z
y Z
I=
(1 sin 2 y )3=2 os y dy =
os 3y os y dy =
os 2y dy = y (tg y )0 dy =
Z
= y tg y tg y dy = y tg y + ln os y + C = ar sin x tg (ar sin x) + ln os(ar sin x) + C =

x 1
=p ar sin x + ln (1 x2 ) + C :
1 x 2 2
18 Capitolul 1
(x2 + 1)ar tg x
Z Z
ar tg x Z Z
ar tg x
) I = dx dx = ar tg x dx dx = xar tg x
1+x 2 1+x 2 1 + x2
Z
x Z
1 1
dx (ar tg x)0 ar tg x dx = xar tg x ln (1 + x2 ) (ar tg x)2 + C :
1+x Z 2 2 2
d) I = pln x 2 dx: Notam x1 = y > 0 ) x = y1 ; dx = y12 dy: De i:
x 1+x
2
ln y1
!
Z
1 Z
y ln y Z q
p1 + y2 dy = ( 1 + y2)0 ln y dy =
I= 1q 2 dy =
y 1 + yp
2
1
2
y
p
= 1 + y 2 ln y
Z
1 + y2 q
dy = 1 + y 2 ln y
Z
p dy Z
p y2
y y 1 + y 2 y 1 + y 2 dy =
| {z }
1=y=z
p
= 1 + y 2 ln y
Z
q
1
z2 dz
q q
1 + y 2 = 1 + y 2 ln y
q
1 + y2 +
Z
p dz =
1
z 1 + z12
2 z +1
p p s
1 1
p
= 1 + y 2 (ln y 1) + ln (z + z2 + 1) + C = 1 + 2 ln 1 + ln (x + x2 + 1) + C =
p x x
(ln x + 1) 1 + x2 p
= + ln (x + x2 + 1) + C :
Zx
3 1Z 3 0 1 3 3Z 2 1
e) I = x h 2x dx = x (sh 2x) dx = x sh 2x x sh 2x dx = x3 sh 2x
2 2 2 2
3Z 2 0 1 3 3 2 3Z 1 3 3 2
x ( h 2x) dx = x sh 2x x h 2x + x h 2x dx = x sh 2x x h 2x+
4Z 2 4 2 2 4
3 1 3 2 3 3 Z
1
+ x(sh 2x)0 dx = x3 sh 2x x h 2x + x sh 2x sh 2x dx = x3 sh 2x
4 2 4 4 4 2
3 2 3 3
x h 2x + x sh 2x h 2x + C ;
4 x
4x 8 x !
e +e e e x 0 0
h x = ; sh x = ; (sh x) = h x; ( h x) = sh x :
2 2
10.Z Sa se al uleze integralele:
5x 3 Z
7x + 9
a) dx; x 2 IR; b) dx; x 2 IR;
x + 4x + 6
2 (x + 2x + 3)2
2
Z
2x2 6 x2 + 12x 12
)
x3 + 2x2 3x
dx; x 2 I ; 0 ; 1 ; 3 2
6 I ; d)
x3 (x 2)2
dx; x 2 I ; 0; 2 62 I ;
Z
x9 Z
2x3 x2 1
e) dx; x 2 I; 1 62 I ; f) dx; x 2 I; 0 62 I .
(x4 1)2 x2 (x2 + 1)2
Z
5x 3 1 5(2x + 4)
Z Z
dx
Rezolvare. a) I = dx = dx 13 2 =
x + 4x + 6
2 2 x + 4x + 6
2 x + 4x + 6
5 Z
dx 5 13 x+2
= ln (x2 + 4x + 6) 13 = ln (x2 + 4x + 6) p ar tg p + C :
2 (x + 2) Z+ 2 2
2 2 2
Z
7x + 9 1 7(2x + 2) Z
dx
b) I = dx = dx + 2 =
(x2 + 2x +Z 3)2 2 (x2 + 2x + 3)2 (x2 + 2x + 3)2
7 dx
= +2 .
2(x + 2x + 3)
2 [(x + 1)2 + 2℄2
Notând x + 1 = y ^n ultima integrala, obtinem:
Z
dx Z
dy 1 Z 2 + y2 y2 1 Z dy
I1 = = = dy =
[(x + 1)2 + 2℄2 (y 2 + 2)2 2 (y 2!+ 2)2 2 y2 + 2
0
1 Z
y2 1 y 1 Z
1 1 y 1 1
dy = p ar tg p + y 2 dy = p ar tg p + y 2
2 (y + 2)2 2 2 2 2 4 y +2 2 2 2 4 y +2
1Z 1
p1 y y 1 y 1 y y
4 y2 + 2
dy = ar tg p + p ar tg p = p ar tg p + =
2 2 2 4(y 2 + 2) 4 2 2 4 2 2 4(y 2 + 2)
1 x+1 x+1
= p ar tg p + 2 + C:
4 2 2 4(x + 2x + 3)
7 1 x+1 x+1 x 6
De i: I = + p ar tg p + 2 +C = 2 +
2(x + 2x + 3) 2 2
2 2 2(x + 2x + 3) 2(x + 2x + 3)
1 x+1
+ p ar tg p + C :
2 2 2
Z
2x2 6 Z
2x2 6 Z
2x2 6
) I = dx = dx = dx:
x3 + 2x2 3x x(x2 + 2x 3) x(x 1)(x + 3)
Des ompunem fra tia de sub semnul integrala ^n fra tii simple:
2x2 6 A B C
= +
x(x 1)(x + 3) x x 1 x + 3
+ )
2x2 6 = Ax2 +2Ax 3A + Bx2 +3Bx + Cx2 Cx ) A + B + C = 2; 2A +3B C =
= 0; 3A = 6:
Rezulta A = 2; B = 1; C = 1: De i:
I = 2 ln jxj ln jx 1j + ln jx + 3j + C :
Z
x2 + 12x 12
d) I = dx: Avem:
x3 (x 2)2
x2 + 12x 12 A B C D E
x (x 2)
3 2 = + 2+ 3+
x x x x 2 (x 2)2
+ )
x2 + 12x 12 = Ax2 (x 2)2 + Bx(x 2)2 + C (x 2)2 + Dx3 (x 2) + Ex3 )
x2 +12x 12 = Ax4 4Ax3 +4Ax2 + Bx3 4Bx2 +4Bx + Cx2 4Cx +4C + Dx4 2Dx3 +
+Ex3 ) A+D = 0; 4A+B 2D +E = 0; 4A 4B +C = 1; 4B 4C = 12; 4C = 12:
Obtinem: A =Z 1; B =Z 0; C = 3;Z D = 1; E = 2: De i:
Z
dx dx dx dx 3 2
I= 3 +2 = ln jxj + 2 ln jx 2j + C:
x x 3 x 2 (x 2) 2 2x x 2
Z
x9 Z
x9
e) I = dx = dx:
(x4 1)2 x8 2x4 + 1
Efe tuam ^mpartirea si obtinem:
Z Z
2 x5 x x2 Z 2(x5 x) Z
x x2
I = x dx + dx = + dx + dx = +
(x4 1)2 2 (x4 1)2 (x4 1)2 2
x x x =y x2 dy 1Z dy x2 1 y 1
Z Z Z
2
+2 4 dx + dx = + 2 + = + ln +
x 1 (x4 1)2 2 y 1 2 (y 2 1)2 2 2 y + 1
1 Z 1 y2 1Z y2 x2 1 x2 1 1 Z dy
+ dy + dy = + ln 2
2 (y 2 1)2 2 (y 2 1)2 2 2 x + 1 2 y2 1
20 Capitolul 1
1 0
!
1Z x2 1 y 1 Z dy 1 x2 1 x2 3 x2 1
y 2 dy = + + ln = + ln
4 y 1 2 4 y 2 1 4 y 2 1 4 x2 + 1 2 8 x2 + 1
x2
+ C:
4(x4 1)
Z
2x3 x2 1
f) I = dx: Avem:
x2 (x2 + 1)2
2x3 x2 1 A B Cx + D Ex + F
x2 (x2 + 1)2
= + 2+ 2
x x
+
x + 1 (x2 + 1)2
)
Ax(x2 + 1)2 + B (x2 + 1)2 + (Cx + D)x2 (x2 + 1) + (Ex + F )x2 = 2x3 x2 1 )
Ax5 + 2Ax3 + Ax + Bx4 + 2Bx2 + B + Cx5 + Dx4 + Cx3 + Dx2 + Ex3 + F x2 = 2x3
x 2 1 ) A + C = 0; B + D = 0; 2A + C + E = 2; 2B + D + F = 1; A = 0; B = 1:
Obtinem: A = 0; B = 1; ZC = 0; D = 1; E = 2; F = 0: Rezulta:
Z
dx Z dx 2x dx 1 1
I= + + = + ar tg x + C:
x 2 x +1
2 (x + 1)
2 2 x x +1
2
11.Z Sa se al uleze: Z
sin3 x

a) os 3x sin 2x dx; x 2 IR; b)
3
5 x dx; x 2 ; ;
os 2 2
Z
dx Z
sin2 x
) ; x 2 ( ; ); d) dx; x 2 IR;
5 + 4 sin x 1 + sinZ 2 x
Z
sin x
3
dx
e) dx; x 2 ; ; f) ; x 2 IR;
sin x + os x 4 4 2 sin x os x + 5
Z

g) os x ln os x dx; x 2 ; .
Z2 2
Rezolvare. a) Notam u I = os 3x sin3 2x dx. Din formula sin 3x = 3 sin x

3 sin x sin 3x 3 sin 2x sin 6x
4sin3 x rezulta sin3 x = , de i: sin3 2x = . Rezulta:
4 4 Z
1 Z
3 Z
1
I= os 3x (3 sin 2x sin 6x) dx = (sin 5x sin x) dx (sin 9x + sin 3x) dx =
4 8 8
3 3 1 1
= os 5x + os x + os 9x + os 3x + C :
40 8 Z 72 24
sin3 x Z
(1 os2 x)( os x)0
b) Avem: I = = dx.
os5 x os5 x
Notând os x = y , obtinem:
Z
(1 y 2 ) dy Z
dy Z dy 1 1 1 1
I= = + = 4 +C = +C =
y 5 y 5 y 3 4y 2y 2 4 os x 2 os2 x
4
1 2 os2 x
= + C:
4 os4 x
x 2 2t
) Notam tg = t. Atun i: x = 2ar tg t; dx = dt: Din relatia sin x = ;
2 1+t 2 1 + t2
obtinem:
2
1+t dt 2 dt 2Z dt 2Z dt
Z Z
I= = = = =
2
5 + 4 1+t 2 t 8 2
5t + 8t + 5 5 t + 5 t + 1 5

2 2
2 t + 54 + 259
2 5 t+ 4 2 5t + 4 2 5tg x2 + 4
=
5 3
ar tg 3 5 + C = ar tg
3 3
+ C = ar tg
3 3
+ C:
5
1
d) Fa em s himbarea de variabila tg x = t. Rezulta x = ar tg t, dx = 2 dt. Din
1 + t
tg2 x
relatia sin2 x = obtinem:
1 + tg2 x
t
t2
2
Z
1 Z
I= 1+t 2
1 + 1+t t 1 + t2
2 dt =
(1 + t2 )(2t2 + 1)
dt:
2
Des ompunem fra tia de sub semnul integrala de mai sus ^n fra tii simple:
t2 At + B Ct + D
(1 + t )(2t + 1) t + 1
2 2 = 2 + 2
2t + 1
)
2At3 +2Bt2 + At + B + Ct3 + Dt2 + Ct + D = t2 ) 2A + C = 0; 2B + D = 1; A + C =
= 0; B + D = 0:
Rezult a A = C Z= 0; B = 1; D = 1: De i:
Z
dt dt 1 Z dt 1 p p
I= 2
t +1 2 t2 + 1
= ar tg t
2 t2 + 2 1 = ar tg t
2
2 ar tg t 2+C =
1 p 1 p
= ar tg (tg x) p ar tg ( 2 tg x) + C = x p ar tg ( 2 tg x) + C :
2 2
Z
sin x Z
tg x
e) I = dx = dx:
sin x + os x 1 + tg x
1
Notam tg x = t ) x = ar tg t; dx = dt. De i:
1 + t2
Z
t 1 Z
t
I=
1 + t 1 + t2
dt =
(1 + t)(1 + t2 )
dt:
t A Bt + C
Avem: =
(1 + t)(1 + t ) t + 1 t + 1
2 + 2 ) A(t2 + 1) + (Bt + C )(t + 1) = t:
1 1 1
Rezulta A + B = 0; C + B = 1; A + C = 0; de i A = ; B = ; C = :
2 2 2
Obtinem:Z
1 dt 1Z t+1 1 1 1
I= + dt = ln jt + 1j + ar tg t + ln (t2 + 1) + C =
2 t+1 2 t +1 2 2 2 4
1 1 1
= ln jtg x + 1j + ln (tg2 x + 1) + x + C :
2 4 2
x 2 2t
f) Notam tg = t ) x = 2ar tg t; dx = dt: Folosind formulele sin x = 2,
2 1 + t 2 1 + t
1 t2
os x = rezulta:
1Z+ t2 2
1+t dt 2 dt dt
Z Z
I= 2
= = =
2 1+2tt 11+tt + 5
2
2
2 4t 1 + t2 + 5 + 5t2 3t2 + 2t + 2
1Z dt 1Z dt 1 3 t + 13 1 3t + 1
= 2
3 t + 3t + 3 3 2 = 2 = p ar tg p + C = p ar tg p +
t + 31 + 95 3 5

2 5 5 5
3
1 3tg x + 1
+C = p ar tg p2 + C:
5 5
22 Capitolul 1
Z Z Z
sin2 x
g) I = os x ln os x dx = (sin x)0 ln os x dx = sin x ln os x + dx =
os x
Z
1 os2 x Z
dx
= sin x ln os x + dx = sin x ln os x + sin x:
os x os x
Z
dx x
Integrala I1 = o al ulam notând tg = t: Obtinem:
2
os Zx 2
x 1
Z
dt t

1
+C =

tg
+C =
1+
I1 = 1 t dt = 2 2 t
2
= ln

ln x2

1+t
2
2 t 1 t + 1
tg 2 + 1
x
tg + 1
x
= ln x2 + C = ln tg + + C:
tg 2 1 2 4
x
De i I = sin x ln os x + ln tg + sin x + C :
2 4
12. Sa se al uleze urmatoarele integraleqbinome:
Z q 3 Z 4
1+ x
p
a) x (1 + x ) dx; x 2 IR; b)
5 3 3 2 px dx; x 2 (0; 1);
Z
p3 4 Z
1
) x + x dx; x 2 (0; 1); d) p
4 1 + x2
dx; x 2 (0; 1);
x
p
pdx2 ; x 2 (a; b); 0 62 (a; b):
Z Z
e) x2 x2 + 4 dx; x 2 IR; f) 3
x x +1
m+1 6
Rezolvare. a) Avem m = 5; n = 3; p = 32 . Deoare e = = 2 2 Z fa em
p n 3
substitutZia x3 + 1 = t3 , de unde rezult a x 3
= t 3 1 si 3x2 dx = 3t2 dt: Obtinem:
q Z p6 Z
t8 t5
I = x x (1 + x ) dx = (t 1)t t dt = t4 (t3 1) dt =
3 2
3 3 2 3 32 +C =
8 5
1 1 3
= (x3 + 1)8=3 (x + 1)5=3 + C :
8 5
1 1 1 m+1
b) Avem m = ; n = ; p = . Deoare e = 2 2 Z notam x1=4 + 1 = t3 )
2 4 3 n
x = (t3 Z 1)4 ; dx = 12t2 (t3 1)3 dt. Rezult a:
t 2 (t3 1)3 dt = 12 (t6 t3 ) dt = 12 t7 3t4 + C = 12 x1=4 + 1 7=3
Z
I= 12 t
(t3 1)2 7 7
4=3
3 4=3
3
3 x1=4 + 1 + C = x1=4 + 1 (4x1=4 3) + C = (x1=4 + 1)1=3 (4x1=2 + 4x1=4
7 7
3q p p p
3x 1 =4 3) + C = 1 + x (4 x + x 3) + C :
3 4 4
Z
p37 4 Z
p 3 1
) I = x + x dx = x3=2 1 + x dx. Avem m = ; n = 1; p = . Deoare e
2 2
m+1 5 m+1 1 2 1
= ; + p = 3 2 Z fa em substitutia 1 + = t ) x = 2 ; dx =
n 2 n x t 1
2t
= 2 dt: De i:
(t 1)2 s
Z
1 1 2t Z
2t2 1Z 6t
I=
(t 1) !
2 3 = 2 1+ 2
t 1 (t 1)
2 2 dt =
(t 1)
2 4 dt =
3 (t 1)4
2 t dt =
0
1Z 1 1 t 1Z dt t 1 Z 1 t2
=
3 (t2 1)3
t dt = 3 (t2 1)3 3 (t2 1)3 = 3(t2 1)3 3 (t2 1)3 dt
1Z t2 t 1Z dt 1 Z 4t t
3 (t 1) 2 3 dt = 2 3 +
3(t 1) 3! (t 1) 12 (t 1) 2 2 + 2 3 t dt = 2
3(t 1)3
+
0
1Z dt 1 Z 1 t 1Z dt t
+
3 (t 1) 12
2 2 +
(t 1)
2 2 t dt = 2 +
3(t 1) 3 (t 1) 12(t 1)2
3 2 2 + 2
1 Z
dt t t 1Z dt t t
dt = 2 + + = 2 + +
12 (t 1) 2 2 3(t 1) 12(t 1) 4 (t 1)
3 2 2 2 2 3(t 1) 12(t 1)2
3 2
1 Z 1 t2 1 Z t2 dt t t 1 Z dt
+ dt + = +
4 (t2 1)2 4 (t2 1)2 3(t2 1)3 12(t2 1)2 4 t2 1
0
1 Z
1 t t 1 Z dt t 1 Z dt
8 t2 1
t dt = +
3(t2 1)3 12(t2 1)2 4 t2 1 q 8(t2 q1) 8 qt2 1
+ =
x+1 x+1 x+1
t t t 1 t 1
= 2 +
3(t 1)3 12(t2 1)2 8(t2 1) 16 t + 1
ln + C = x
3 x1
+ x
12 x1 8 x1
x
p px
3 2
q s
x+1 1 3 2 !
1 x
x + 1 x x x 1
x + 1
+C = ln p p +C =

ln q x+1 +
16 x + 1
x 3 12 8 16 x + 1 + x
s
x + 1 x3 4x2 3x2 x
!
1 p p 1 p p
= + + ln ( x + 1 + x) ln ( x + 1 x) + C =
x s3 12 12 8 s 16 16
x2 x+1 1 x+1 1 p p 1 p p
= (x + 1) x(2x + 1) + ln ( x + 1 + x) + ( x + 1 + x) + C =
3 x 8 x 16 16
1q 2 1 p 1 p p
= (x + x)3 (2x + 1) x2 + x + ln ( x + 1 + x) + C :
3 8 8
1 m+1 3 m+1
d) Avem m = 4; n = 2; p = . Deoare e = ; iar +p = 2 2 Z
2 n 2 n
1 1 1
fa em s himbarea de variabila 1 + 2 = t2 ) x2 = 2 ; x = p 2 ; dx =
x t 1 t 1
t
= 2 dt: Obtinem:
(t 1)3=2
Z
t 2 1)2 q 1
Z
t(t2 1)5=2 Z
I= ( t dt = dt = (t2 1) dt =
(t2 1)3=2 1+ t 12
1 t ( t2 1)3=2
3=2
t3 1
1
1 1=2 1 (x2 + 1)3=2 (x2 + 1)1=2
= +t+C = 1+ 2 + 1+ 2 +C = + + C:
3 3 x x 3 x3 x
1 m+1 3 m+1
e) Ai i m = 2; n = 2; p = ; = , iar + p = 2 2 Z: Notam 1 + 4x 2 =
2 n 2 n
4 2 2t
= t2 ) x2 = 2 ; x = p 2 ; dx = 2 dt. De i:
ts 1 t 1 (t 1)3=2
!0
Z
4 4 2t Z
t2 Z
1
I= 2
t 1 t2 1
+ 4 2
(t 1)3=2
dt = 16
(t2 1)3
dt = 4
(t2 1)2
t dt =
4t Z
dt 4t Z
1 t2 Z
t2 4t
= 2 4 = 4 dt 4 dt = 2 +
(t 1) 2 (t 1)
2 2 (t 1)
2 2 (t 1)
2 2 (t 1)
2 2 (t 1)2
Z
dt Z
1 0 4t Z
dt 2t Z
dt
+4 2
t 1
+2
t 1
2 t dt = 2
(t 1) 2 +4 2
t 1 t 1
+ 2 2 2
t 1
=
24 Capitolul 1
q q q
4t 2t
t 1 4 1 + x4 2 1 + x4
1 + x4 1
+ C = 2 + +C =

= 2 + + ln + ln q
2 2 2

(t 1)2 t2 1
t + 1 4 4 + 1
4 x 1 +
p2 x
2
2 x
2
1 p 1 p x +4 x 1 p 1 p
= x3 x2 + 4 + x x2 + 4 + ln p 2 + C = x3 x2 + 4 + x x2 + 4 + ln 4
4 2 x +4+x 4 2
p2 1 3p 2 1 p 2 p2 1
2 ln ( x + 4 + x) + C = x x + 4 + x x + 4 2 ln ( x + 4 + x) + C = (x3 +
p p 4 2 4
+2x) x2 + 4 2 ln ( x2 + 4 + x) + C :
1 m+1
f) Avem m = 1; n = 2; p = ; = 0 2 Z: Notam x2 + 1 = t3 ) x =
3 n
p3 3t2
t 1, dx = p 3 dt. Rezulta:
2 t 1
Z
3t2 1 3Z t
I= p p dt = dt:
2 t3 1 t3 1 t 2 t3 1
t
Des ompunem fra tia 3 ^n fra tii simple:
t 1
t A Bt + C
=
t 1 t 1 t +t+1
3 + 2 ) At2 + At + A + Bt2 + Ct Bt C = t )
A + B = 0; A + C B = 1; A C = 0:
1 1 1
Obtinem A = ; B = ; C = : De i:
3 Z 3 3
1 Z dt 1 t 1 1 1 Z 2t + 1
I=
2 t 1 2 t2 + t + 1
dt =
2
ln j t 1 j 4 t2 + t + 1
dt+
3 Z
dt 1 1 3 Z
dt 1
+ = ln jt 1j ln (t2 + t + 1) + 2 = ln jt 1j
4 t +t+1 2 4 4 t + 21 + 43 2

2
1 3 2 t+ 1 1 p 1 q 2
ln (t2 + t + 1) + p ar tg p3 2 + C = ln ( x2 + 1 1) 3
ln ( (x + 1)2 +
3
4 4 3 2 4
p2 p 2 ! p
3 3
2 x2 + 1 1 1 q ( x2 + 1 1)2
3
+ x + 1 + 1) + p ar tg
3
p + C = ln p +
2 3 3 4 (x2 + 1)2 + x2 + 1 + 1
3
p p p
3
3 2 x2 + 1 1
3
1 ( x2 + 1 1)3
3
3 3
2 x2 + 1 1
+ p ar tg p + C = ln 2 + p ar tg p +C =
2 3 p 3 p 4 p(x + 1) 1 2 3 3
1 ( x2 + 1 1)3=2
3
3 3
2 x2 + 1 1
= ln
2 jxj + ar tg
2
p + C:
3
13. S a se al uleze integralele:
Z
s
1 x dx Z
p p
a)
1+x x
; x 2 ( 1; 1); b) x 2 + 2x x2 dx; x 2 I; 1 3 62 I ;
Z
x 2 dx Z
dx
) p ; x 2 ( 2 ; 2); d) p ; x 2 (4; 1);
4 x 2 x x 2 5x + 4
pdx dx
Z Z
e) ; x 2 I; 1 2
6 I ; f) p ; x 2 ( 1; 1);
(1 + x ) 1 + x + x 2 ( x 2 + 1) 1 x2
Z
dxp 3 Z
p dx
g) ; x 2 (a; b) (0; 4); 62 (a; b); h) ; x2
(2x 3) 4x x 2 2 x x2 x + 1
2 (a; b); 1 62 (a; b):
s
1 x 1 t2 4t
Rezolvare. a) Notam =t ) x= 2 ; dx = 2 dt: De i:
1+x t +1 (t + 1)2
Z
t2 + 1 4t Z
t2
I = t dt = 4 dt:
1 t2 (t2 + 1)2 (t2 + 1)(t2 1)
t2 A B Ct + D
Avem: 2 =
(t + 1)(t 1) t + 1 t 1 t + 1
2 + + 2 )
A(t 1)(t2 + 1) + B (t + 1)(t2 + 1) + (Ct + D)(t2 1) = t2 )
At3 At2 + At A + Bt3 + Bt2 + Bt + B + Ct3 + Dt2 Ct D = t2 )
A + B + C = 0; A + B + D = 1; A + B C = 0; A + B D = 0:
1 1 1
Obtinem: A = ; B = ; C = 0; D = : De i:
4 4 Z 2
Z
dt Z
dt dt t 1
I= + +2 2 = ln + 2ar tg t + C =
t + 1 t 1 t +1 t + 1
q
1 x 1 s p p s

1 x
1 x 1 + x
1 x
1+ x
+ C = ln p p + C:

= ln q 1 x + 2ar tg
+ 2ar tg

1+x + 1

1 + x 1 x + 1 + x 1 + x
Z
p Z q
b) I = x 2 + 2x x2 dx x 3 (x 1)2 dx: Notând x 1 = y obtinem:
=
Z q Z q Z q
1Z q
I = (y + 1) 3 y 2 dy = y 3 y 2 dy + 3 y 2 dy = (3 y 2 )0 3 y 2 dy +
| {z }
2
I1
1
+I1 = (3 y 2 )3=2 + I1 :
3 Z q Z
3 Z
y2 y
Apoi: I1 = 3 y dy = p
2 dy p dy = 3 ar sin p +
0
3 y 2 3 y 2 3
Z q
y q Z q
+ 3 y 2 y dy = 3 ar sin p + y 3 y 2 3 y 2 dy;
3 q
3 y y
de unde rezulta: I1 = ar sin p + 3 y 2 + C : De i:
2 3 q2
1 3 y y 1 3 x 1
I = (3 y 2 )3=2 + ar sin p + 3 y 2 + C = (2 + 2x x2 )3=2 + ar sin p +
3 2 3 2 3 2 3
x 1 p 1 p 3 x 1
+ 2 + 2x x2 + C = (2x x 7) 2 + 2x x2 + ar sin p + C :
2
2 6 2 3
) Fa em s himbarea de variabila x = 2 sin t ) dx = 2 os t dt:Obtinem:
Z
4sin2 t Z
x
I=
2 os t
2 os t dt = 2 (1 os 2t) dt = 2t sin 2t + C = 2 ar sin
2
1 p
x 4 x2 + C :
2 s
x 1 p 4t2 1 6t
d) Notam = t ) x2 5x + 4 = t(x 4); x = 2 ; dx = 2 dt:
x 4 t 1 (t 1)2
De i: 6t
1
6 1 dt 1 t
Z Z Z
(t 1)
I = 4t 1 dt = dt = ln 12 +
2 2
=
t 1 t t 1
4 t 1 3(4t 1)
2 2 t 4 2 1 2 t+ 2
2
2 2
2 4
26 Capitolul 1
q
p p
1 2 xx 1 1 1 2 x 1+ x 4
+C = ln q 4 +C = ln p p + C.
2 2 xx 1
4 + 1

2 2 x 1 x 4
p 1 t2
e) Fa em s himbarea de variabila 1 + x + x2 = x + t ) x = ; dx =
2t 1
2t2 + 2t 2
= dt: Obtinem:
(2t 1)2
Z
2t 2 + 2t 2 1 Z
2 t2 + 2 t 2
I=
(2t 1)2
dt =
( t 2 + 2t)(t2 t + 1) dt =
1 + 2tt +1
2
1 t + t +1
2
2t 1
Z 2
t t+1 Z
dt Z
dt Z dt
=2 dt = 2 = + = ln jtj +ln jt 2j + C =
t(t 2)(t2 t + p1) t(t 2) t t 2
t 2 1 + x + x2 x 2

= ln

t s
+ C = ln
p + C:
1 + x + x2 x
1 x p 1 t2 4t dt
f) Notam = t ) 1 x2 = t(1 + x); x = ; dx = . Rezulta:
1+x 1 + t2 (1 + t2 )2
Z
4t 1 Z
4(1 + t2 ) Z
t2 + 1
I=
(t2 + 1)2

21 t 2+1 t 1+ 1 t

2
dt =
2(2t4 + 2)
=
t4 + 1
dt:
21+t 1+t
2
Des ompunem fra tia rationala de mai sus ^n fra tii simple:
t2 + 1 At + B Ct + D
= 2 p + 2 p )
t + 1 pt + t p
4 2+1 t t 2+1 p p
At3 + Bt2 At2 2 Bt 2+ At + B + Ct3 + Dt2 + Ct2 2+ Dt 2+ Ct + D = t2 +1 )
p p p p
A + C = 0; B A 2 + D + C 2 = 1; B 2 + A + D 2 + C = 0; B + D = 1:
1
Obtinem A = C = 0; B = D = . De i:
2
1Z dt 1Z dt 1Z dt
I= p
2 t2 + t 2 + 1 2 t2 t 2 + 1
p =
2
p
t2 + t 2 + 21 + 21
p p p p
1Z dt 2 t + 22 2 t 22
p = ar tg p2 ar tg p2 + C =
2 t2 t 2 + 12 + 21 2 2
2 2 0
p p s 1
1 1 1 2(1 x )
= p ar tg (t 2 + 1) p ar tg (t 2 1) + C = p ar tg + 1A
2 2 2 1+x
0s 1
p1 ar tg 2(11 + xx) 1A + C :
2
r
x q
4t2
g) Fa em s himbarea de variabila: = t ) x(4 x) = t(4 x); x = ;
4 x 1 + t2
8t
dx = dt: Obtinem:
(1 + t2 )2
Z
8t 1 Z
dt 2 Z dt
I=
(1 + t ) 2 1+t 3 t 4
2 2 4 t

2 4t2
dt = 2
5t2
=
3 5 t2 35
=
2 1+t2
p t
p
p3
q
x
q
3

x 3

2 5
1
1
= p ln p + C = p ln q
5 4 x
q +C = p
5 x

4 5

ln
q q +

5 2 3
3
t + p5 15 4 x + 5
x 3 15 4 x + 5 + 2 5 4 x
x 3 3 x

1
8x 12
1
4x 6
+C = p ln p q + C = p ln p + C:

15 2x + 12 + 2 15 x(4
x)
15 x + 6 + 60x 15x 2
p t2 1 2(t2 t + 1)
h) Notam x2 x + 1 = x t ) x = ; dx = dt: Obtinem:
2t 1 (2t 1)2
Z
2(t2 t + 1)
I= dt:
(2t 1)2 t
Des ompunem fra tia de mai sus ^n fra tii simple:
t2 t + 1 A B C
= +
(2t 1) t t 2t 1 (2t 1)2
2 + ) A(2t 1)2 + Bt(2t 1) + Ct = t2 t + 1 )
4At2 4At + A +2Bt2 Bt + Ct = t2 t +1 ) 4A +2B = 1; 4A B + C = 1; A = 1:
3 3
Rezulta A = 1; B = ; C = . De i:
2 Z 2
Z
dt Z
dt dt 3 3
I =2 3 +3 = 2 ln jtj ln j2t 1j +C =
t 2t 1 (2t 1) 2 2 2(2t 1)
p 3 p 3
= 2 ln j x2 x + 1 xj
2
ln j2x 1 2 x2 x + 1j p + C:
2(2x 1 2 x2 x + 1)
14. Folosind substitutii hiperboli e (x = h t; x = sh t; : : :) sa se al uleze: p2
Z
p dx Z
p dx Z
x 1
a)
x2 x2 1
; x 2 (1 ; 1 ); b)
x2 x2 + 4
; x 2 (0 ; 1 ); )
x2
dx; x 2
2 (1; 1):
Rezolvare. a) Fa em substitutia x = h t ) dx = sh t dt; x2 1 = h2 t 1 = sh2 t:
De i: q
p2
Z
sh t dt Z
dt sh t h2 t 1 x 1
I= = = th t + C = +C = +C = + C;
! t sh t
h 2 2
h t h t h t x
sh t
th t = .
h t
b) Notam x = 2sh t ) dx = 2 h t dt; x2 + 4 = 4sh2 t + 4 = 4 h2 t:qRezulta:
Z
2 h t dt 1 Z dt 1 h t 1 + sh2 t
I= =
4sh2 t 2 h tp 4 sh2 t
=
4
th t + C =
4sh t
+ C =
4sh t
+C =
q
1 + x4
!
x2 + 4 h t
2
= +C = + C ; th t = .
4 x2 4x sh t
) Notam x = h t ) dx = sh t dt; x2 1 = sh2 t: De i:
Z
sh t sh t dt Z 2 Z
sh2 t Z
h2 t 1
I= = th t dt = dt = dt = t th t + C =
h2 t p h2 t h2 t
p x2 1 p
= ln (x + x2 1) + C ; (t = ln (x + x2 1)):
x
15. Sa se al uleze integrala:
Z
1 a2

I=
1 + a2 + 2a sin x
dx; x 2 ; ; a 2 IR n f1g:
2 2
28 Capitolul 1
x 2
Rezolvare. Fa em s himbarea de variabila tg = t ) x = 2ar tg t; dx = dt;
2 1 + t2
2t
sin x = . De i:
1 + tZ2
1 a2 2 Z
2(1 a2 )
I=
1 + a2 + 1+

4at 1 + t2 dt =
(1 + a2 )t2 + 4at + (1 + a2 )
dt =
t 2
2(1 a2 ) Z dt 2(1 a2 ) Z dt
= = 2 2 =
1+a 1+a

2 4 a 4 a 4 a 2
t2 + 1+a t + (1+a ) + 1 (1+a )
2
2
2 2
2
2 2 t + 1+2aa + 11+aa
2
2
2
2(1 a2 ) 1 + a2 t + 1+2aa (1 + a2 )tg x2 + 2a

=
1 + a2 1 a2
ar tg 1 a 2
2
+ C = 2ar tg
1 a2 + C:
1+a 2
16. Sa se al uleze

Z
integrala:
I = xeax sin mx sin nx; a; m; n 2 IR:
Rezolvare. Transformam produsul sin mx sin nx ^n diferenta de osinusuri:
1
sin mx sin nx = [ os (m n)x os (m + n)x℄.
2 Z
1
Atun i: I = xeax [ os (m n)x os (m + n)x℄ =
2
1 Z ax 1 Z ax
= xe os (m n)x dx xe os (m + n)x dx = I1 I2 .
2| {z }
2
| {z }
I1 I2
Z
ax x ax 1Z
Cal ulam integrala: J = xe os bx dx = e os bx ( os bx bx sin bx)eax dx =
a a
x 1 Z ax b Z ax x 1 Z ax
= eax os bx e os bx dx + xe sin bx dx = eax os bx e os bx dx+
a a Z a a a
b b x b
+ 2 xeax sin bx eax (sin bx + bx os bx) dx = eax os bx + 2 xeax sin bx
aZ a2 a a
1 ax b Z ax b2 Z ax
e os bx dx 2 e sin bx dx 2 xe os bx dx :
a a a | {z }
" J#
a2 x b
De i: J = 2 2 eax os bx + 2 xeax sin bx
a +b a a
a Z
b Z ax
e os bx dx 2 2 e sin bx dx; a2 + b2 6= 0:
ax
a2 + b2 | {z }
a +b | {z }
I3 I4
Z
1 b Z ax 1 b
Avem: I3 = eax os bx dx = eax os bx + e sin bx dx = eax os bx + 2 eax sin bx
a a 2 a a !
b2 Z ax a 1 ax b ax
e os bx dx; de unde rezulta: I3 = 2 2 e os bx + 2 e sin bx :
a2 | {z }
a +b a a
I3
Z
1 ax b Z ax 1 b
Apoi: I4 = eax sin bx dx
= e sin bx e os bx dx = eax sin bx 2 eax os bx
a a a a !
b2 Z ax a2 1 ax b ax
e sin bx dx; de unde rezulta: I4 = 2 2 e sin bx 2 e os bx :
a2 | {z }
a +b a a
I4
!
ax bx a3 1 ax b
De i: J = 2 2 eax os bx + 2 2 eax sin bx e os bx + 2 eax sin bx
a +b a +b ! (a + b ) a
2 2 2 a
ab2 1 ax b ax bx
e sin bx 2 eax os bx = 2 2 eax os bx + 2 2 eax sin bx+
(a + b ) a
2 2 2 a !
a +b a +b !
a 2 b2 ab ab
+eax os bx + + eax sin bx =
(a2 + b2 )2 (a2 + b2 )2 (a2 + b2 )2 (a2 + b2 )2
xeax a2 b2 ax 2ab
= 2 2 (b sin bx + a os bx) e os bx eax sin bx:
a +b (a + b )
2 2 2 (a + b )
2 2 2
Obtinem ^n nal pentru I :
xeax a2 (m n)2 ax
I= 2 [(m n) sin (m n)x + a os (m n)x℄ e os (m
2[a + (m n)2 ℄ 2[a2 + (m n)2 ℄2
a(m n) ax sin (m n)x xeax
n)x 2 e [(m+n) sin (m+n)x+a os (m+
[a + (m n)2 ℄2 2[a2 + (m + n)2 ℄
a2 (m n)2 ax a(m + n)
+n)x℄ + 2 e os (m + n)x + 2 eax sin (m + n)x:
2[a + (m n) ℄ 2 2 [a + (m + n)2 ℄2
x+a
17. Sa se apli e substitutia t = pentru al ularea integralei:
x+b
Z
dx
I= ; m; n 2 IN:
(x + a)m (x + b)n
Sa se al uleze apoi, folosind a easta substitutie:
Z
dx
I1 = .
(x 2)2 (x + 3)3
x+a tb a b a
Rezolvare. Pentru t =
x+b
) x=
1 t
; dx =
(t 1)2
dt: Obtinem:
Z
b a (1 t)m (1 t)n 1 Z
(1 t)m+n 2
I=
(t 1)2 tm (b a)m (b a)n (b a)m+n 1
=
tm
dt:
x 2
Pentru m = 2; n = 3; a = 2; b = 3 rezulta t = . Dedu em astfel:
x+3
Z
dx 1 (1 t)3
Z
1 t3 3t2 + 3t 1
Z
1 t2
I1 = = dt = dt =
(x 2)2 (x + 3)3 54 " t2 54 t2 54# 2
2
1
1 1 x 2

3(x 2) x

2 x + 3

3t + 3 ln jtj + + C = + 3 ln + C:
t 625 2 x + 3 x+3 x + 3 x 2
Z
sin x

18. Sa se al uleze integrala: I = p dx; x 2 0; :
2 + sin 2x 2
dt t
Rezolvare. Notam tg x = t; x = ar tg t; dx = ; sin x = p ; sin 2x =
1+t 2 1 + t2
2t
= . Rezulta:
1 + t2
t dt
1 1
pt dt2
Z Z
I= p q 1 + t2 = p .
1+t 2 2 + 1+t 2
2
t 2 (1 + t ) t + t + 1
2
p 1 y2 2(y 2 y + 1)
Notam t2 + t + 1 = t + y ) t = ; dt = dy . Avem:
2y 1 (2y 1)2
30 Capitolul 1
1 Z 1 y2 1 1 2(y 2 y + 1)
I=p dy =
2 2y 1 1 + (2 (1 y )
2 2
y 1)
2 y + 12y y1
2
(2y 1)2
p Z y2 1
= 2 dy:
(y 4 + 2y 2 4y + 2)
Des ompunem fra tia de sub semnul integrala ^n fra tii simple:
y2 1 y2 1 p y2 1
= =
y 4 + 2y 2 4y + 2 (y 2 + 2)2 2(y + 1)2 (y 2 + 2y + 2 + 2)(y 2
p p p =
2y + 2 2)
Ay +B Cy +D
= 2 p p + p p )
y + 2py + 2 + p2 y 2 2yp+ 2 2 p p
Ay 3 + By 2 2Ay 2 2By + (2 2)Ay + B (2 2) + Cy 3 + Dy 2 + C 2y 2+
p p p p p
+D 2y + Cy (2 + 2) + D(2 + 2) = y 2 1 ) A + C = 0; B 2A + D + C 2 =
p p p p p p
= 1; B 2 + (2 2)A + D 2 + C (2 + 2) = 0; B (2 2) + D(2 + 2) = 1:
1 1 1 1
Rezulta A = p ; B = p ; C = p ; D = p . Obtinem:
2 2 2 2 2 2 2 2
p " p1 Z p y 1 1 Z y 1
#
I= 2 p dy + p p p dy =
2
p p 2 y 2 + 2y + 2 + 2
p p 2 2 y 2 2 y + 2 2
1 2y + 2
Z
2 2 1 2y
Z
2+ 2 2
= p
4 y + 2y + 2 + 2
p dy +
4 y
p p dy =
2
p 2 2y + 2 2
1 p p 2+2 Z
dy
=
4
ln (y 2 + 2y + 2 + 2) +
4
p p +
2
y 2 + 2 2 y + 12 + 2 + 23
1 p p p2 2 Z dy
+ ln (y
4
2 2y + 2 2) +
4
p p 3=
y 2 2 22 y + 21 2+ 2
p p p p 1
y + p2 2
p p y p12
1 y 2 + 2y +2+ 2 2+2 2 2 2
= ln 2 p p + 4 p ar tg 1+p2 p2 1 ar tg pp2 1 +
4 y 2y +2 2 2+1 p2 4
p p p p 2
1 y 2 + 2y + 2 + 2 1 y 2+1 1 yp 2 1
+C = ln
4 y2
p p + 2 ar tg p 2 ar tg +C =
2y + 2 2 1 + 2 2 1
p p p
y 2+1p
p
yp 2 1 p p
1 y 2 + 2y + 2 + 2 1 1 y 2 + 2y + 2 + 2
= ln p p + 2 ar tg 1+ 2 2 1
+C = ln p p+
4 y2 2y + 2 2 1 + 2y 1 1 4 y2 2y + 2 2
2
p 2
p p 2 p
1 2(1 y ) 1 [(y + 2) + 2y + 2℄ 1 (1 y ) 2
+ ar tg +C = ln 2 + ar tg +C =
2 y 2 4 (y + 2) 2(y + 1)
2 2 2 y2 p
1 p p 1 1 (1 y ) 2
= ln (y 2 + 2y + 2 + 2) + ln (y 4 + 2y 2 4y + 2) + ar tg +C =
2 4 2 y2
1 hp2 p p p i 1 nh p
= ln ( t + t + 1 t)2 + 2( t2 + t + 1 t) + 2 + 2 + ln 2( t2 + t + 1 t)
2 p2 p 4
1 ( t + t + 1 + t + 1) 2
p
o
1℄2 (1 + t2 ) + ar tg 2 +C =
2 p t + tp+ 1 + t2 2tpt2p+ t + 1 p
1 2t2 + (1 2)t 2t t2 + t + 1 + 2 t2 + t + 1 + 3 + 2
=
2
ln p p +
(2 t2 + t + 1 2t 1) t2 + 1
p p
1 (t + 1 t2 +pt + 1) 2
+ ar tg 2 +C =
2 2t + t + 1 2t pt2 + t + 1
8h p i p
< 2sin2 x + (1 2) sin x os x 2 sin x 1 + sin x os x ( 2 1)
1 h p i p
= ln : +
2 2 1 + sin x os x 2 sin x os x ( 2 1)
hp p p i p 9
2 os x 1 + sin x os x + (3 + 2) os2 x ( 2 1) =
+ h p i p +
2 1 + sin x os x 2 sin x os x ( 2 1) ;
p p
1 (sin x + os x 1 + sin x os x) 2 os x
+ ar tg p +C =
2 2sin2 x + sin x os
p x + os2x 2 sin x 1 + sin x os x p!
1 sin x + os x + 2 + sin 2x 1 sin x os x 2
=
2
ln p + ar sin
2
p + ar tg
2
+C =
2 1 3
1 p 1 sin x os x
=
2
ln (sin x + os x + 2 + sin 2x) + ar sin
2
p + C:
3
PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE
19. Sa se arate a urmatoarea fun tie are o primitiva pe IR:

8
1
>
<
e 1=x os ; da a x 6= 0;
2
f : IR ! IR; f (x) = > x

:
0; da a x = 0:
20. Sa se arate a urma8toarele fun tii nu admit primitive pe IR:
>
< x; da a x 0;
a) f : IR ! IR; f (x) = > 1 1 1
: sin os ; da a x > 0:
x x x
8
1
< os
>
; da a x 6= 0;
b) f : IR ! IR; f (x) = > x
:
1; da a x = 0:
8
1
>
<
os2 ; da a x 6= 0;
) f : IR ! IR; f (x) = > x
:
0; da a x = 0:
21. Sa seZ stabileas a formulele de re urenta pentru urmatoarele integrale:
p
a) In = xn ax2 + b dx; x 2 I; ax2 + b > 0; n 2 IN; n 2;
Z Z
b) In = xn sin ax dx; x 2 IR; n 2 IN ; ) In = xn os ax dx; x 2 IR; n 2 IN ;

Z Z
d) In = eax sinn bx; x 2 IR; n 2 IN ; e) In = eax osn bx; x 2 IR; n 2 IN ;

Z
dx
2 + bx + )n ; a 6= 0; x 2 I; ax + bx + 6= 0; = b 4a 6= 0; n 2 IN ;
f) In = 2 2
( ax
Z
dx
g) In = ; x 2 I; sin x 6= 0; n 2 IN; n 2;
sinn x
32 Capitolul 1
Z
sinm x
h) Jm;n = dx; x 2 I; os x 6= 0; m; n 2 IN ;
osn x
Z
dx
i) Km;n = ; x 2 I; sin x; os x 6= 0; m; n 2 IN:
sin x osnx
m
Z
xar tg x Z
xear sin x
a) p dx; x 2 ( 1 ; 1); b) p 2 dx; x 2 ( 1; 1);
1 x2 1 x
Z
xe ar tg x Z
e ar tg x
) q dx; x 2 IR; d) dx; x 2 IR;
(1 + x 2 )3 (1 + x2 )3=2
Z
p Z
e) ln (x + 1 + x2 ) dx; x 2 IR; f) x2 ex sin x dx; x 2 IR:

Z
dx Z
4x2 + 7x + 5
a)
x4 + 1
; x 2 I
R ; b)
(x + 1)3 (x 1)
dx; x 2 I; 1; 1 62 I ;
Z
dx Z
x2 + 3
)
x(x2 + 1)2
; x 2 (0 ; 1 ); d)
x3 x
dx; x 2 I ; 0; 1; 1 62 I ;
Z
3x Z
x2 + 3
e)
(x + 1)(x2 + 1)2
dx; x 2 I; 1 2
6 I ; f)
x5 (x2 1)
dx; x 2 I ; 0; 1; 1 62 I ;
Z
(x + 1)4 Z
dx
g)
(x + 2x + 2)
2 2 dx; x 2 I
R ; h)
x + x2 + 1
4 x 2 IR;
Z
(x2 + x + 1) Z
x2 + 1
i)
(x 1)3 (x2 x + 1)2
dx; x 2 ( 1 ; 1); j)
x4 + 1
dx; x 2 (1; 1):
24.Z Sa se al uleze integralele: Z
a) sin 3x os x dx; x 2 IR; b) sin6 x dx; x 2 IR;

2 2
Z
x sin x
Z
dx

)
os 3 x dx; x 2 0; 2 ; d) 1 + tg x
; x2
4
; ;
2
Z
dx
Z
dx
e) ; x2 ; ; f) ; x 2 I ( ; ); a+
(sin x + os x)2 4 2 a + b os x
+b os xZ 6= 0; a 6= b;
Z
dx
g) xtg2 x dx; x 2 ; ; h) ; x 2 (0; );
2 2 (2 + os x) sin x
Z
sin2 x os x
Z
os x

i) dx; x 2 ; ; j) dx; x 2 ; ;
sin x + os x 4 2Z sin3 x + os3 x 4 2
Z
dx

dx
k) ; x 2 0; ; l) 4 ; x2 ; :
sin x os x 3 2 sin x + os x 4 4 4
25. Sa se al uleze urmatoarele integrale binome:
a)
Z
dx
; x 2 (0; 1); b) 3
Z q
p
1 + x dx; x 2 (0; 1);
4
x (1 + x )
2 2 3 = 2
Z
dx Z
dx
) p ; x 2 (0; 1 ); d) p px ; x 2 (0; 1);
4
1 + x 4 x
3
+
Z
p dx Z
x
e) ; x 2 (1; 1); f) q p dx; x 2 IR;
x x 1
5 2
1 + x2
3
Integrale denite 33
p
p dx2 ; x 2 (a; b); 0 62 (a; b):
Z Z
g) x2 x2 + 4 dx; x 2 (0; 1); h) 3

x x +1
p 2dx 1+x
Z
a) ; x 2 ( 1; 1); b) p 2 dx; x 2 ( 1; 5);

1 + x + 2 x + 2 x + 4 x + 5
pdx2 dx
Z Z
) ; x 2 (1; 1); d) p ; x 2 ( 1; 1);

(x 1) x + 2x 3 (x 2) 1 x2
Z
x 2 Z
dx
e) p 2 dx; x 2 IR; f) p ; x 2 (0; 1);
x x+1 (x + 1) x2 + 2x
3
a2 2x2
p 2dx
Z Z
g) p 2 2 dx; x 2 ( a; a); a > 0; h) ; x 2 IR:

a x x x + 2x + 4
Z
2tg x + 3
Z
dx

a)
sin 2 x + 2 os2 x dx; x 2 2
;
2
; b)
os 4 x sin2 x ; x 2 0 ;
2
;
Z
2sin2 x + 3 os2 x
Z
dx
) dx; x 2 ; ; d) ; x 2 ( ; );
sin x os x 4 4 3Z + os x
Z
dx
e) ; x 2 0; ; f) os x os 3x os 6x dx; x 2 IR:
sin x(2 + os x 2 sin x) Z
2
28. Sa se al uleze integrala: I = eax sin mx sin nx os px dx:
dx Z
p
a) p p ; x 2 ( 1 ; 0); b) ln 2 (x + 1 + x2 ) dx; x 2 IR;
1 + ex + 1 ex p
Z Z
2 x
) xar tg x ln (1 + x ) dx; x 2 IR; d) ar sin
2 dx; x 2 (1; 1);
1 + xZ
Z Z
dx
e) h4 x dx; x 2 IR; f) ; x 2 IR; g) sh ax os bx dx; x 2 IR:
sh x +Z2 h x
dx

30. Sa se al uleze integrala: I =
(sin x + 2 os x)3
; x 2 0 ;
2
:
x2. INTEGRALE DEFINITE
Fie f o fun tie denita pe un interval marginit si ^n his [a; b℄. Se numeste di-
viziune a intervalului [a; b℄ un sistem de pun te = (x0 ; x1 ; : : : ; xn 1 ; xn ) din [a; b℄
a.^. a = x0 < x1 < < xn = b. Cea mai mare dintre lungimile intervalelor
[x0 ; x1 ℄; [x1 ; x2 ℄; : : : ; [xn 1 ; xn ℄ se numeste norma diviziunii si se noteaza kk: Pentru
un sistem de pun te intermediare i 2 [xi 1 ; xi ℄; i = 1; n numarul real:
n
X
(f; ) = f (i)(xi xi 1 )
i=1
34 Capitolul 1
se numeste suma Riemann aso iata fun tiei f , diviziunii si pun telor intermediare
1 ; : : : ; n.
Fun tia f : [a; b℄ ! IR se numeste integrabila Riemann sau simplu integrabila (notat
f 2 R[a;b℄ ) da a exista un numar real If u proprietatea: 8 " > 0 9 " > 0 a.^. pentru 8
diviziune = (x0 ; x1 ; : : : ; xn ) a intervalului [a; b℄ u kk < " si ori e pun te intermediare
xi 1 i xi ; i = 1; n are lo inegalitatea:
j(f; ) If j < ":
Numarul real ZIf se numeste integrala sau integrala denita a fun tiei f pe intervalul [a; b℄
b
si se noteaza f (x) dx: Numarul If este uni determinat.
a
Teorema 1.2.1. Pentru o fun tie f : [a; b℄ ! IR urmatoarele armatii sunt e hiva-
lente:
i) f este integrabila;
ii) exista un numar real I a.^. ori are ar sirul de diviziuni n = (xn0 ; xn1 ; : : : ; xnkn );
n 2 IN ale intervalului [a; b℄ u nlim !1 kn k = 0 si ori are ar pun tele intermediare
in 2 [xni 1 ; xni ℄; i = 1; kn; n 2 IN sirul sumelor Riemann f (f; n)gn2IN onverge la I .
Proprietati ale fun tiilor integrabile:
a) Ori e fun tie integrabila f : [a; b℄ ! IR este marginita.
b) Da a f : [a; b℄ ! IR este o fun tie integrabila are admite primitive pe [a; b℄, atun i
pentru ori e primitiv Z b
a F a lui f are lo egalitatea:
f (x) dx = F (b) F (a);
a
(formula lui Leibniz-Newton).
) Da a f; g : [a; b℄ ! IR sunt doua fun tii integrabile, iar ; 2 IR atun i f + g
este integrabil Z b
a si: Z b Z b
(f (x) + g (x)) dx = f (x) dx + g (x) dx:

a a a
Z b
d) Da a f : [a; b℄ ! IR este o fun tie a u f (x) 0; 8 x 2 [a; b℄ atun i
integrabil
f (x) dx 0:
a
e) Da a f : [a; b℄ ! IR Z b
este integrabila si m f (x) M; 8 x 2 [a; b℄ atun i:
m(b a) f (x) dx M (b a).
a
f) Fie f : [a; b℄ ! IR si 2 (a; b) a.^. restri tiile lui f la [a; ℄ si la [ ; b℄ sunt integrabile.
Atun i f esteZintegrabila siZ
b Z b
f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx:

a a
Si re ipro , da a f este integrabila pe [a; b℄; 2 (a; b), atun i f este integrabila pe [a; ℄
si pe [ ; b℄ si are lo relatia de mai sus.
Integrale denite 35
Teorema 1.2.2. Ori e fun tie ontinua f : [a; b℄ ! IR este integrabila.

Teorema 1.2.3. Ori e fun tie monotona f : [a; b℄ ! IR este integrabila.
Teorema 1.2.4. Ori e fun tie marginita are are un numar nit de pun te de dis-
ontinuitate pe [a; b℄ este integrabila pe [a; b℄.
Fie f : [a; b℄ ! IR o fun tie marginita si = (x0 ; x1 ; : : : ; xn ) o diviziune a intervalului
[a; b℄. Notam u:
mi = inf f (x) marginea inferioara a multimii f ([xi 1 ; xi ℄);
x2[xi ;xi ℄
1
Mi = sup f (x) marginea superioara a multimii f ([xi 1 ; xi ℄);

x2[xi 1 ;xi ℄
X n
s (f ) = mi (xi xi 1 ) suma Darboux inferioara,
i=1
Xn
S (f ) = Mi (xi xi 1 ) suma Darboux superioara
i=1
aso iate fun tiei f si diviziunii .
Teorema 1.2.5. Fun tia f : [a; b℄ ! IR este integrabila da a si numai da a f este
marginita si ontinua pe [a; b℄ n A, u m(A) = 0.
Prin denitie m(A) = 0 , 8 " > 0 9 un sir de intervale des hise fIngn2IN u
1
proprietatea a A n1 In si lung (In ) < ":
S X
n=1
Teorema 1.2.6. Fie fun tia f : [a; b℄ ! IR+ integrabila pe [a; b℄. Atun i:
Z b
f (x) dx = 0 , 9 A [a; b℄ u m(A) = 0 a.^. f (x) = 0; 8 x 2 [a; b℄ n A:

a
Teorema 1.2.7. Fie f : [a; b℄ ! IR o fun tie marginita. Atun i urmatoarele armatii
sunt e hivalente:
i) pentru ori e " > 0 9 " > 0 a.^. S(f ) s (f ) < "; ori are ar diviziunea a
intervalului [a; b℄ u kk < " ;
ii) fun tia f este integrabila.
Teorema 1.2.8 (Teorema de medie). Da a f : [a; b℄ ! IR este o fun tie ontinua
atun i 9 2 [a; b℄ a.^.: Z
1 b
f (x) dx = f ( ):
b a a
Teorema 1.2.9 (Teorema de existenta a primitivelor unei fun tii ontinue). Pentru
ori e fun tie ontinua f Z: [a; b℄ ! IR fun tia F : [a; b℄ ! IR denita prin:
x
F (x) = f (t) dt; 8 x 2 [a; b℄
a
este o primitiva a lui f are se anuleaza ^n pun tul a.
Teorema 1.2.10 (Formula de integrare prin parti). Da a f; g : [a; b℄ ! IR sunt doua
fun tii derivabile u derivate ontinue atun i:
36 Capitolul 1
Z b Z b
f (x)g 0 (x) dx = f (x)g (x)jba f 0 (x)g (x) dx:
a a
Teorema 1.2.11 (Prima formula de s himbare de variabila). Fie [a; b℄ !
'
J!
f
IR (J
interval din IR) doua fun tii u proprietatile:
i) f este ontinua pe J ;
ii) ' este derivabila u derivata ontinua pe [a; b℄.
Z b Z '(b)
Atun i: f ('(t)) ' (t) dt =

0 f (x) dx:
a '(a)
Teorema 1.2.12 (A doua formula de s himbare de variabila). Da a [a; b℄ !
'
[ ; d℄ !
f
! IR sunt doua fun tii u proprietatile:

i) f este ontinua pe [ ; d℄;
ii) ' este bije tiva, ' si ' 1 sunt derivabile u derivate ontinue
Z b Z '(b)
atun i: f ('(t)) dt = f (x) (' 1 )0 (x) dx:

a '(a)
Apli atii ale integralei denite
Fie f : [a; b℄ ! IR+ . Notam u f multimea:
f = f(x; y ) 2 IR ; a x b; 0 y f (x)g;
2
numita subgra ul lui f .

Teorema 1.2.13. Da a f : [a; b℄ !Z IR+ este o fun tie ontinua atun i:
b
i) f are arie si ii) aria ( f ) = f (x) dx:
a Z b
Da a f : [a; b℄ ! IR este ontinua atun i aria ( f ) = jf (x)j dx:
a
Aria domeniului marginit de gra ele fun tiilor ontinue y = f1 (x); y = f2 (x);
x 2 [a; b℄; (f2 (x) f1 (x)) si de dreptele de e uatii x = a; x = b este egala u:
Z b
S = (f2 (x) f1 (x)) dx:

a
Teorema 1.2.14. Da a f : [a; b℄ ! IR+ este o fun tie ontinua, atun i:
i) orpul de rotatie determinat de f , adi a multimea:
p
Cf = f(x; y; z ) 2 IR3 ; y 2 + z 2 f (x); a x bg
( orpul obtinut prin rotirea subgra ului fun tiei f ^n jurul axei Ox) are volum si
Z b
ii) V = vol (Cf ) = f 2 (x) dx:

a
Teorema 1.2.15. Da a fun tia f : [a; b℄ ! IR este derivabila, u derivata ontinua,
atun i:
i) gra ul lui f are lungime nita si
Z bq
ii) l(f ) = 1 + (f 0 (x))2 dx:

a
Integrale denite 37
Teorema 1.2.16. Da a f : [a; b℄ ! IR+ este o fun tie derivabila u derivata ontinua,
atun i:
i) suprafata deZ rotatie determinata de f are arie si
b q
ii) A(f ) = 2 f (x) 1 + (f 0 (x))2 dx:
a
Da a A este o pla a plana are se identi a u o multime de forma:
f;g = f(x; y ) 2 IR ; a x b; f (x) y g (x)g;
2
unde f; g : [a; b℄ ! IR sunt fun tii ontinue, atun i entrul de greutate al lui A este
pun tul G(xG ; yZG ) ale arui oordonate sunt: Z
b b
x[g (x) f (x)℄ dx 1
2 [g 2 (x) f 2 (x)℄ dx
xG = Za b ; yG = Zab :
[g (x) f (x)℄ dx [g (x) f (x)℄ dx
a a
Cal ulul aproximativ al integralelor denite
Metoda dreptunghiurilor. Fie f : [a; b℄ ! IR o fun tie derivabila pe [a; b℄ u derivata
ontinua si o diviziune a intervalului [a; b℄ ^n n intervale egale prin pun tele xi =
b a
= a + ih; h = ; i = 0; n. Atun i:
Z b
n
f (x) dx = h[f (a) + f (x1 ) + f (xn 1 )℄ + Rn (x);
a
M (b a)2
si jRn (x)j 1 ; unde M1 = sup jf 0 (x)j:
n x2[a;b℄
Metoda trapezelor. Da a f : [a; b℄ ! IR are derivata f 00 ontinua si este o diviziune
a intervalului [a; b℄ denita a mai sus, atun i:
Z b
b a
a
f (x) dx =
2n
ff (a) + f (b) + 2[f (x1) + + f (xn 1)℄g + Rn(x);
M (b a)3
unde jRn (x)j 2 2 ; u M2 = sup jf 00 (x)j:
12n x2[a;b℄
Formula lui Simpson. Fie f : [a; b℄ ! IR având derivata de ordinul al patrulea
ontinua si e
diviziunea intervalului [a; b℄ ^n 2n intervale partiale egale prin pun tele
b a
xi = a + ih; h = ; i = 0; 2n. Atun i:
2n
Z b
b a
a
f (x) dx =
6n
ff (a) + f (b) + 4[f (x1) + f (x3 ) + + f (x2n 1 )℄+
+2[f (x2 ) + f (x4 ) + + f (x2n 2 )℄g + Rn (x);
M3 (b a)5
unde jRn (x)j ; M3 = sup jf (4) (x)j.
180n4 x2[a;b℄
38 Capitolul 1
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se arate, u ajutorul denitiei, a fun tia f (x) = sin x este integrabila pe ori e
interval [a; b℄ IR Z b
si:
sin x dx = os a os b:
a
Rezolvare. Fie = (a = x0 < x1 < < xn = b) o diviziune a intervalului [a; b℄ si
e i 2 [xi 1 ; xi ℄; i = 1; n pun te intermediare arbitrare.
Apli ând teorema resterilor nite (Lagrange) fun tiei g (x) = os x pe e are in-
terval [xi 1 ; xi ℄; i = 1; n obtinem pun tele i 2 (xi 1 ; xi ) a.^.:
os xi + os xi 1 = (xi xi 1 ) sin i ; i = 1; n:
Conform a estor egalitati putem s rie:
n n n
(f; ) = (xi xi 1 ) sin i = (xi xi 1 ) sin i + (xi xi 1 )(sin i sin i ) =
X X X
i=1 i=1 i=1

n
X Xn
= [ os xi + os xi 1 ℄ + (xi xi 1 )(sin i sin i ) = os a os b+
i=1 i=1
n
xi 1 ) (sin i
X
+ (xi sin i ).
i=1
Sa apli am ^n ontinuare teorema lui Lagrange fun tiei f (x) = sin x pe intervalul
[i ; i ℄ sau [ i ; i ℄. Rezulta a 9 un pun t i 2 (i ; i ) a.^.:
sin i sin i = (i i ) os i ,
de unde obtinem:
j sin i sin ij ji ij j os ij ji ij kk; i = 1; n:
n n
X
(sin i sin i ) kk xi 1 ) = (b a)kk:
X
De i:

(xi xi 1 (xi
i=1 i=1
Revenind la suma Riemann (f; i), dedu em:
j(f; ) os a + os bj (b a)kk.
"
Pentru " > 0 arbitrar, momentan xat, alegem " a.^. 0 < " < : Atun i,
(b a)
pentru ori e diviziune u kk < " si pentru ori e pun te intermediare i are lo
inegalitatea:
j(f; ) ( os a os b)j < ": Z b
A easta arata a fun tia f (x) = sin x este integrabila pe [a; b℄ si sin x dx =
a
= os a os b.
2. Sa se arate a fun tia f : [a; b℄ ! IR,
Integrale denite 39
8
< 1; da a x este rational;
f (x) = :
1; da a x este irational
nu este integrabila.
Rezolvare. Fie = (x0 ; x1 ; : : : ; xn ) o diviziune a intervalului [0; 1℄ si e i0 ; i00 2
2 [xi 1 ; xi ℄; i = 1; n doua sisteme de pun te intermediare alese a.^. i0 2 Q si i00 2 IR n Q;
i = 1; n: Atun i f (i0) = 1 si f (i00) = 1; i = 1; n; iar (f; 0 ) = (b a) si (f; 00) =
= (b a): Deoare e (f; 0 ) ! (b a) 6= (b a) (f; 00 ) pentru kk ! 0
rezulta a limita sumelor integrale depinde de alegerea pun telor i , de i fun tia f nu este
integrabila pe [a; b℄.
3. Folosind Teorema 1.2.1 si Teorema 1.2.2 sa se al uleze integrala:
Z =2
I= os x dx:
0
Rezolvare. Deoare e fun tia f (x) = os x este ontinua pe intervalul [0; =2℄ rezulta
a ea este integrabila pe [0; =2℄. Pentru a al ula integrala I vom onsidera sirul de
n
diviziuni n = (xn0 ; xn1 ; xn2 ; ; xnn ); xn0 = 0; xn1 = ; xn2 = ; : : : ; xnn = = si
2n n 2n 2
pun tele in = xni ; i = 1; n. Atun i:
n X n i 2
os + os + +
X
(f; n) = f (xni )(xni xni 1 ) = os =
i=1 2n i=1 2n 2n 2n 2n
(n 1) n
#
sin 4 os (n+1) p
4n = 2 4n os (n + 1) .
+ os + os =
2n 2n 2n sin 4n sin 4n 4n
Z =2
n
!1 (f; ) = 1, de i I = 0 os x dx = 1.
Rezulta a nlim
4. Sa se studieze existenta primitivelor, pre um si proprietatea de integrabilitate
pentru urmatoarele fun tii: 8
1
>
<
; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
a) f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = > x
:
0; da a x = 0:
8
>
>
>
<
1; da a x 2 [ 1; 0);
b) f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = > 0; da a x = 0;
1; daa x 2 (0; 1℄:
>
>
:
8
1 2 1
>
<
2x sin 2 os 2 ; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
) f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = > x x x
:
0; da a x = 0:
8
tg x
>
< ; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
d) f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = > x
:
1; da a x = 0:
Rezolvare. a) Da a fun tia f ar admite primitive, atun i a estea ar avea forma:
40 Capitolul 1
8
< ln jxj + 1 ; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
F (x) = :
2 ; da a x = 0:
Deoare e xlim !0
F (x) = 1 rezulta a F nu este ontinua ^n x = 0, de i F nu poate
primitiva pentru fun tia f .
În plus, deoare e f este nemarginita pe [ 1; 1℄ rezulta a nu este integrabila pe a est
interval.
b) Deoare e fun tia f nu are proprietatea lui Darboux (6 9 ni i un pun t ^n are f
ia valoarea 1=2) rezulta a f nu admite primitive, (o fun tie are admite primitive are
proprietatea lui Darboux).
Fun tia f este integrabila pe [ 1; 0℄, deoare e f difera de fun tia g : [ 1; 0℄ ! IR;
g (x) = 1 doar ^n pun tul x = 0. De asemenea ea este integrabila pe intervalul [0; 1℄,
deoare e f (x) = h(x); 8 x 2 (0; 1℄, unde h : [0; 1℄ ! IR; h(x) = 1: De i fun tia f este
integrabila peZintervalul [ 1Z; 1℄ si:
1 0 Z 1
f (x) dx = ( 1) dx + 1 dx = 1 + 1 = 0:
1 1 0
) Fun tia f8admite primitive:
1
< x2 sin
>
+ ; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
F ( x) = > x2 1
:
1 ; da a x = 0;
(F este derivabila si F 0 (x) = f (x); 8 x 2 ( 1; 1)), dar deoare e f este nemarginita rezulta
a nu este integrabila.
d) Fun tia f ind ontinua pe [ 1; 1℄ rezulta a ea admite primitive si este integrabila
pe a est interval.
5. Sa se spe i e ( u ajutorul diagramelor) relatiile are exista ^ntre diverse lase de
fun tii denite pe un interval [a; b℄ (fun tii integrabile, monotone, ontinue, marginite, u
primitive, u proprietatea lui Darboux).
Rezolvare. Obtinem s hema din Figura 1.2.1.
Prezentam^n ontinuare âteva fun tii u diverse proprietati, numerotate a^n Figura
1.2.1: 8
1 1
>
<
2x sin os ; da a x 2 (0; 1℄;
1. Fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) > x x
:
0; da a x = 0
8
1
< x2 sin
>
+ ; da a x 2 (0; 1℄;
admite primitive F (x) = > x 1
:
1 ; da a x = 0:
În plus f este integrabila (este marginita u un singur pun t x = 0 de dis ontinuitate).
Evident f nu este ontinua pe [0; 1℄ (6 9 xlim !0
f (x)) si nu este ni i monotona.
Integrale denite 41
12
11
10
3 5
9 8
7
1
6
2
4
funcþii monotone funcþii cu primitive

funcþii integrabile funcþii cu propr. Darboux
funcþii continue
funcþii mãrginite
( funcþii uniform cont.
pe [a,b])
Figura 1.2.1
8
1
>
<
os2 ; da a x 2 (0; 1℄;
2. Fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = > x
:
0; da a x = 0
este integrabila (este ontinua pe (0; 1℄), are proprietatea lui Darboux (se arata asemanator
u f[20℄, Capitolul 4, Problema 5g), dar nu admite primitive (vezi fCapitolul 1, x1,
Problema 20, )g).
3. (Exemplu dat de D. Pompeiu) Sa onsideram fun tia:
1 1
h : [a; b℄ ! IR; h(x) = (x rn )1=3 ; x 2 [a; b℄; a < b;
X
n=1 2
n
unde frn g este sirul numerelor rationale din intervalul [a; b℄. Seria din membrul drept este
o serie onvergenta pe [a; b℄, deoare e:
1

1 = 3

(b a)1=3
( x r n ) ,
21
n
2n
X 1
iar seria geometri a n este onvergent a.
n=1 2
Fun tia h este ontinua (vezi fCapitolul 2, x2g) si monotona (stri t res atoare) pe
[a; b℄, de i este bije tiva. Rezulta a 9 h 1 = g ontinua si stri t res atoare pe [h(a); h(b)℄.
Atun i fun tia f = g 0 este o fun tie marginita, are evident admite primitive si are
42 Capitolul 1
nu este integrabila pe ni i un subinterval ompa t [h(a); h(b)℄, (se arata a fun tia
g 0j[ ;d℄; [ ; d℄ [h(a); h(b)℄ este dis ontinua pe o multime de masura 6= 0; se utilizeaza de
asemenea Teorema 1.2.5).
4. Fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = f1 (x) + f2 (x), unde f1 este fun tia de la pun tul
2., iar f2 este fun tia f de la pun tul 3., ( u [h(a); h(b)℄ = [0; 1℄) are proprietatea lui
Darboux, nu admite primitive, nu este integrabil a, dar este marginita.
8
1 2 1
>
<
2x sin 2 os 2 ; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
5. Fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = > x x x
:
0; da a x = 0
admite primitive (vezi Problema 4, )), este nemarginita, de i nu este integrabila.
6. Fie
8
fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = f1 (x) + f2 (x), unde:
1 8
1 2 1
< os
>
>
; da a x 2 (0; 1℄; >
<
2x os 2 + sin 2 ; da a x 2 (0; 1℄;
f1 (x)= > 1 x si f2 (x)= > x x x
>
: ; da a x = 0; :
0; da a x = 0:
2
Fun tia f nu admite primitive (f1 nu admite primitive, vezi fCapitolul 1, x1, Problema 20,
)g), este nemarginita (f1 este marginita, f2 nemarginita), de i f nu este integrabila. Dar
f are proprietatea lui Darboux. Într-adevar, e a; b 2 [0; 1℄; a 0 evident f1 ; f2 sunt ontinue pe [a; 1℄, de i f1 + f2
1
este ontinua si f are proprietatea lui Darboux). Presupunem a f (0) = < f (b), de i
2
1
< < f (b). Deoare e f este nemarginita pe (0; b) rezulta a 9 a 2 (0; b) a.^. f (a0 ) > .
0
2
Cum f este ontinua pe [a0 ; b℄ rezulta a 9 2 (a0 ; b) a.^. f ( ) = . Analog se trateaza
azul f (0) > f (b).
7. Fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = x este ontinua, de i admite primitive si este
integrabila pe [ 1; 1℄. În plus f este monotona.
8. Fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = x28este ontinua, dar nu este monotona.
< 0; da a x 2 [ 1; 0℄;
9. Fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = : este monotona ( res-
1; da a x 2 (0; 1℄
atoare), dar nu are proprietatea lui Darboux. 8
<
1; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g;
10. Fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = : este integrabila
0; da a x = 0
pe [ 1; 1℄, dar nu este monotona si nu are proprietatea
8
lui Darboux.
<
1; da a x 2 [ 1; 1℄ \ Q;
11. Fun tia f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = : nu este
1; da a x 2 [ 1; 1℄ \ (IR n Q)
integrabila (vezi Problema 2), nu are proprietatea lui Darboux (nu se anuleaza ni aieri pe
intervalul [ 1; 1℄), dar este o fun tie marginita.
Integrale denite 43
8
1
; da a x 2 [0; 1);
>
<
12. Fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = > x 1 este nemarginita pe
:
1; da a x = 1
intervalul [0; 1℄ si nu are proprietatea lui Darboux.
6. Sa se arate a desi fun tiile:
8
<
1; da a x 2 [ 1; 1℄ \ Q;
f1 : [ 1; 1℄ ! IR; f1 (x) = :
1; da a x 2 [ 1; 1℄ \ (IR n Q)
8
1; da a x 2 [ 1; 1℄ \ Q;
<
si f2 : [ 1; 1℄ ! IR; f2 (x) = :
1; da a x 2 [ 1; 1℄ \ (IR n Q)
nu sunt integrabile pe intervalul [ 1; 1℄, totusi fun tiile f1 + f2 si f1 f2 sunt integrabile
pe [ 1; 1℄.
Rezolvare. Conform Problemei 2, f1 si f2 nu sunt integrabile, dar evident fun tiile
f1 + f2 ; f1 f2 : [ 1; 1℄ ! IR; (f1 + f2 )(x) = 0; (f1 f2 )(x) = 1; 8 x 2 [ 1; 1℄ sunt
integrabile pe [ 1; 1℄.
7. Sa se arate a fun tiile de mai jos sunt integrabile si sa se al uleze integralele
a estora:
Z 2
a) ex f (x) dx; unde f : [0; 2℄ ! IR; f (x) = max f1; x2 g; x 2 [0; 2℄:
0
Z 1
b) f (x) dx; unde f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = E [25 x℄;
0
unde E [y ℄ ^nseamna partea ^ntreaga a numarului y , (notata uneori mai simplu u [y ℄).
Z =2

) f (x) sin x dx; unde f : ; ! [ 1; 1℄; f (x) = max fsin x; sin3 xg.
=2 2 2
x
Z 1
1
d) f (x) dx; unde f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = max x

;2 :
1 2
8
< 1; da a x 2 [0; 1℄;
Rezolvare. a) Avem f (x) = : 2
x ; da a x 2 [1; 2℄:
8
ex ; da a x 2 [0; 1℄;
<
De i f (x) ex = : are este integrabila pe [0; 2℄, ind o fun tie
x2 ex ; da a x 2 [1; 2℄;
ontinua. Obtinem:
Z 1 Z 2 1 2 Z 2 2
I= ex dx + x2 ex dx = ex 0 + x2 ex 1 2 xex dx = e 1 + 4e2 e 2xex 1 +
0 1 1
2
+2ex 1 = 4e2

1 4e2 + 2e + 2e2 2e = 2e2 1:
b) Avem:
44 Capitolul 1
da a x 2 [0; 1=32) ;
8
>
>
>
>
0;
da a x 2 [1=32; 2=32) ;
>
>
>
>
>
>
1;
da a x 2 [2=32; 3=32) ;
>
>
>
>
> 2;
>
>
> ..
>
< .
f (x) = >
1; da a x 2 [(k 1)=32; k=32) ;
>
>
>
k
.. >
>
. >
>
>
>
>
31; da a x 2 [31=32; 1);

>
>
>
>
>
>
>
>
32; da a x = 1:
:
!
k 1 k
Fun tia f este integrabila pe e are interval ; ; k = 0; 32, de i f este
32 32
integrabila pe intervalul [0; 1℄ si:
Z 1 Z 1=32 Z 2=32 Z k=32 Z 1
f (x) dx = 0 dx + 1 dx + + (k 1) dx + + 31 dx =
0 0 1=32 (k 1)=32 31=32
1 31
= (1 + 2 + + 31) = :
32 2

) Deoare e sin x sin x , sin x(sin x 1) 0 , sin x 0; 8 x 2
3 2 ; 0 si
2

sin3 x sin x; 8 x 2 0; rezulta:

2Z
Z 0
4
=2
2
Z 0
(1 os 2x)2 Z =2
1 os 2x
I= sin x dx + sin x dx = dx + dx =
=2 0 =2 4 0 2
Z 0
1 2 os 2x + os2 2x 1 =2
1 0
1Z 0
= dx + sin 2x0 = sin 2x =2 + (1+
=2 4 4 4 8 4 8 =2
1 0
7
+ os 4x) dx + = + + + sin 4x =2 = .
4 8 48 16 32 16
<
2 ; da a x 2 [ 1; 0);
x
d) Deoare e f (x) = : x rezulta:
2 ; da a x 2 [0; 1℄;
Z 0 Z 1
1 x0 1 1 1 1 2
I = 2 dx + 2x dx =
x 2 1 + 2x0 = (1 2)+ (2 1) = .
1 0 ln 2 ln 2 ln 2 ln 2 ln 2
8. Sa se al uleze u ajutorul integralelor denite limitele urmatoarelor siruri:
1 1 1
a) Sn = + + + ; n 2 IN :
n+2s
1 n + 2s 2n 3
14 1 2 r
n5
b) Sn = 1 + + 1 + + + 1 + ; n 2 IN :
n n n n
" #
2 (n 1)
) Sn = 1 + os + os + + os ; n 2 IN :
2n" 2n 2n 2n #
1 9n2 9n2 9n2
d) Sn = + ++ 2 ; n 2 IN :
n 9n2 + 22 9n2 + 52 9n + (3n 1)2
Rezolvare. a) S riem pe Sn sub forma:
Integrale denite 45
" #
1 1 1 1
Sn = + ++ .
1
n 1+ n 1+ n 2 1 + nn
1
Consideram fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = si pentru n 1 formam diviziunea:
1+x

1 2 n
n = x0 = 0 < x1 = < x2 = < < xn = = 1

n n n
1
de norma kn k = , iar ^n e are interval [xi 1 ; xi ℄ alegem pun tul intermediar i def =
n
i
= xi = ; i = 1; n.
n
Atun i se observa a termenul general al sirului din enunt este hiar suma Riemann
aso iata fun tiei f , diviziunii n si pun telor intermediare i :
Xn Xn 1 i i 1 X n 1
n (f; ) = f (i )(xi xi 1 ) = i = = Sn .
i=1 i=1 1 + n n n i=1 i + n
Fun tia f este ontinu a, de i Zintegrabila. Rezulta a:
Z 1 1 dx 1
lim S = f (x) dx =
n!1 n
= ln (x + 1)0 = ln 2:

0 0 x+1 p
b) Consideram fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = 1 + x ontinua pe [0; 1℄, de i inte-
grabila pe intervalul [0; 1℄. Atun i se observa a Sn = n (f; ), de i:
Z 1
p 2 3=2 1 = 2 23=2

2 2 p
lim
n!1
S n = 1 + x dx = (1 + x ) = (2 2 1).
0 3 0 3 3 3

) Consideram fun tia f : 0; ! IR; f (x) = os x si diviziunea:
2

n
n = x0 = 0 < x1 = < < xn =
0
2n 2n
de norma kk = , iar ^n e are interval [xi 1 ; xi ℄ alegem pun tul intermediar i0 =
2n
(i 1)
= xi 1 = ; i = 1; n. Atun i:
2n n n
X (i 1)
Sn = 0n (f; 0 ) = f (xi 1 )(xi xi 1 ) =
X
os .
i=1 2n i=1 2n
Z =2 =2

Fun tia f ind integrabila rezulta a nlim !1 Sn = 0 os dx = sin x0 = 1:

d) Avem: 2 3
16 1 1 1
Sn = 4 2 + 2 + + 2 5.
7
n 1+ 2

1 + 3n 5

1 + 3n 3 n 1
3n
1
Consideram fun tia f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = , diviziunea:
1 + x2

1 2 n
n = x0 = 0 < x1 = < x2 = < < xn = = 1

n n n
3i 1
si pun tele intermediare i = ; i = 1; n. Se veri a usor a i 2 (xi 1 ; xi ) si
3n
Sn = n (f; ). Fun tia onsiderat a ind integrabila pe [0; 1℄ rezulta:
Z 1
dx 1

lim
n!1
S n = = ar tg x =

.
0 x2 + 1 0 4
46 Capitolul 1
9. Sa se al uleze o primitiva pentru fun tiile:

a) f : 0; ! IR; f (x) = sin5 x:
2 q
b) f : [1; 2℄ ! IR; f (x) = (x 1)(2 x).
Rezolvare. a) Fun tia f este ontinua pe intervalul [0; =2℄, de i o primitiva a sa
este fun tia: Z
x Z x Z x Z x
F (x) = f (t) dt = sin5 t dt = sin t (1 os2 t)2 dt = ( os t)0 (1 2 os2 t+

0 0 0 0

2 3 1 5 x 2 1 5 2 1
4
+ os t) dt = os t + os t os t = os x + os3 x os x + 1 + =
3 5 0 3 5 3 5
2 1 5 8
= os x + os3 x os x + .
3 5 15
b) Fun tia f este ontinuZ x
a pe intervalul
Z xq
[1; 2℄ de i o primitiva a sa este fun tia:
F (x) = f (t) dt = (t 1)(2 t) dt.
1 s 1
t 1 2y 2 + 1 2y
Fa em s himbarea de variabila = y . Rezulta t = 2 , iar dt = 2 2 dy .
2 t s
y + 1 ( y + 1)
x 1 not
Pentru t = 1 rezulta y = 0, iar pentru t = x avem y = = y0 . Obtinem:
!
2 x
Z y
0 2y 2 + 1 2y Z y
0 2y 2
F (x) = y 2 dy = dy =
0
!0
y 2 + 1 (y 2 + 1)2 0 (y 2 + 1)3
1Z y 0 1 y y
0 1 Z y 1 + y2 y2
0 y y
0
= y dy = + dy = +
2 0 (y + 1) 2 2
!0
2( y 2 + 1) 2
0 2 0 ( y 2 + 1) 2 2( y 2 + 1)2
0
1 Z y
0 dy 1 Z y
0 1 y y
0 1 Z y
0 dy y y
0
+ + y dy = + + 2
2 0 y +1 4 0 y +1
2 2 2(y + 1) 0 2 0 y + 1 4(ys + 1) 0
2 2 2
1 Z y dy 1q 1q 1 x 1
(x 1)(2 x) (2 x) + (x 1)(2 x) + ar tg
0
= =
4 0 y +1 2 2 s
4 4 2 x
1 q
1 x 1
= (2x 3) (x 1)(2 x) + ar tg .
4 Z xq
4 2 x
Integrala F (x) = (t 1)(2 t) dt o mai putem al ula fa ând s himbarea de
1
variabila t = 1 + sin2 y; (t 2 [1; x℄, iar x 2 [1; 2℄), y 2 [0; =2℄. Rezulta dt =
= 2 sin y os y dy = sin 2y dy . Pentru t = 1 rezulta y = 0, iar pentru t = x avem
p
sin2 y = x 1, de i y = ar sin x 1 not = Zy1 . Rezulta:
Z y
1 1 y 2 1 1Z y 1
F (x) = sin y os y sin 2y dy = sin 2y dy = (1 os 4y ) dy =
2 4
1 p 0
1 y
1
0
p 1
0
y
1 p
= ar sin x 1 sin 4y 0 = ar sin x 1 sin 2y os 2y 0 = ar sin x 1
1 1
4 16 4 8 4
1 y 1 p 1p q
2
sin y os y (1 2sin y )0 = ar sin x 1 x 1 1 (x 1)(1 2x + 2) =
1
4 4 4
1 p 1 q
= ar sin x 1 (3 2x) (x 1)(2 x).
4 4
10. Sa se al uleze:
Integrale denite 47
Z
p
4 Z 1
dx Z 1
dx Z 4
dx
a) x x2 + 9 dx; , b) ; ) p ; d) p ;
0 0 ex + e x 0 2+ x 2 5 + 4 x x2
Z 5=4
sin 2x Z =2 Z
e) 4 x + os4 x dx; f) 0 sin x os x dx; g) (x sin x)2 dx;

3 2
sin 0p
Z =2
dx Z 2
dx Z 1= 3
dx
p
h) ; i) ; a > 1; j) .
0 3 + 2 os x 0 1 + a os x 2 0 (2x2 + 1) x2 + 1
Rezolvare. a) Fa em s himbarea de variabila x2 + 9 = t ) 2x dx = dt, iar pentru
x = 0 ) t = 9, x = 4 ) t = 25: Obt inem:
1 Z 25 p 1 t3=2 25 1 98
I= t dt = = (125 27) = .
2 9 2 3=2 9 3
3
dt
b) Fa em s himbarea de variabila ex = t ) dx = . Pentru x = 0 ) t = 1,
t
x = 1 ) t = e. ZRezulta:
e dt Z e dt
I= = = ar tg e .
1 t t+ 1 1 t +12 4
p t
) Notam x = t. Rezulta x = t2 ; dx = 2t dt. Pentru x = 0 ) t = 0, x = 1 ) t = 1.
Obtinem: Z 1
2t 1 1
3
I= dt = 2t0 4 ln jt + 2j0 = 2 4 ln .
s 0 2+t 2
5 x 5 t 2 12t
d) Notam =t)x= 2 ; dx = 2 dt. Pentru x = 2 ) t = 1, iar
1+x t +1 (t + 1)2
1
pentru x = 4 ) t = p . De i:
p 5
Z 1= 5
1 12t Z 1
2 1
1
I= (t2 + 1)2
dt = p
1= 5 t2 + 1
dt = 2ar tg t p =

2
2ar tg p .
1 t 1 + t5 +1t
2
2
1= 5 5
Z 5=4
sin 2x Z 5=4
sin 2x
e) I = 4 dx = dx =
sin x + os x 4 (sin x + os2 x)2 21 sin2 2x
2
Z 5=4
sin 2x Z 5=4
( os 2x)0 Z 5=4
( os 2x)0
= dx = dx = dx =
1 21 sin2 2x 2 1 + os2 2x 1 + os2 2x
5=4

= ar tg ( os 2x) = ar tg 0 + ar tg 1 = .
Z =2 Z =2
4 Z =2
f) I = sin x os x dx =
3 2 sin x os x (1 os x) dx =
2 2 ( os x)0 ( os2 x
0 0 0
4 os3 x =2 os5 x =2 1 1 2
os x) dx = + = = .
3 0 5 Z 0 3 5 15
Z
1 2 x3 1 Z 2 3
g) I = (x sin x) dx = 2 x (1 os 2x) dx = x (sin 2x)0 dx =
0 2 0 6 0 4 0 6
1 2
1 Z
3 1Z 3 1 1
x sin 2x0 + x sin 2x dx = x( os 2x)0 dx = x os 2xj0 + sin 2xj0 =
43 2 0 6 4 0 6 4 8

= .
6 4
x 2
h) Notam tg = t ) x = 2ar tg t; dx = dt. Pentru x = 0 ) t = 0, iar
2 1 + t2
48 Capitolul 1

pentru x =
2
) t = 1. Rezulta:
Z 1
1 2 2 Z 1
p 2
pt 1 p2 1
I= 1 t 1 + t2 dt = dt = ar tg = ar tg p .
0 3 + 2 1+t 0 t +5
2 5 50 5 5
2
2
i) Da a a = 0Zatun i I = 2 . Presupunem
a a 6
= 0. Atun i:
dx Z 2
dx
I= + .
|
0 1 +{za os x} | 1 +{za os2 x}
2
I1 I2

Pentru I1 fa em s himbarea de variabila x = y ) dx = dy . De i I1 =
2
Z =2
dy 3
= 2 . Pentru I2 fa em s himbarea de variabila x = y ) dx = dy .
=2 1 + a sin y 2
Z =2
dy
De i I2 = . Rezulta:
=2 1 + a sin2 y
Z =2
dx Z =2 "
dx
I=2 2 = 2 "lim .
=2 1 + a sin x !
">0
0 =2+" 1 + a sin2 x
Z =2 "
dx
Pentru integrala I0 = fa em s himbarea de variabila tg x = t )
=2+" 1 + a sin2 x
dt
x = ar tg t; dx = . De i:
1 + t2
Z tg (=2 ")
1 dt Z tg (=2 ")
dt
I0 =
tg( =2+") 1 + a 1+t
2t 1+t 2 =
tg(=2 ") (a + 1)t2 + 1
=
2
1 p p tg(=2 ") 2
p

= a + 1 ar tg t a + 1 =p ar tg a + 1 tg " .
a+1 tg (= 2 " ) a + 1 2
4
p
2
Rezulta I = p lim
!0
ar tg a + 1 tg " = p .
a + 1 ""> 0 2 a + 1
p2 1 t2 t2 1
j) Notam x + 1 = x + t; rezulta x = ; dx = dt. Pentru x = 0 )
2t 2t2
1 1
t = 1, iar pentru x = p ) t = p . Obtinem:
p 3 3
Z 1= 3 2
(t + 1)i dt Z 1
2t(t2 + 1) dt
I= h = p =
2t2 2 (1 4tt ) + 1 t + 1 2tt 1= 3 (1 2t2 + t4 + 2t2 )(2t2 + 1 t2 )
2 2 2
1 2
Z 1
2t(t2 + 1) dt Z 1
(t2 )0 dt 2 1 p = ar tg 1 ar tg 1 = ar tg 1 .

= p 2 = p = ar tg t
1= 3 (t + 1)(t4 + 1) 1= 3 [(t2 )2 + 1℄ 1= 3 3 2
11.Z Sa se al uleze:
5 dx Z =2
a)
2 jx2 aj + 30
; a 2 (4 ; 25); b)
0
j sin x os xj dx;
Z 3
dx
) ; a > 1:
1 x + ax2
4
p
Rezolvare. a) Pentru 2 x a avem jx2 aj = a x2 , iar pentru a x 5
p
avem jx2 aj = x2 a. De i:
Z pa
p pa
dx Z 5
dx 1 x

a + 30
I=
x2 + a + 30
+ p a x2 a + 30
= p ln p +
2 2 a + 30 x + a + 30 2
Integrale denite 49
p p p
x 5

1 1 a a + 30 2 + a + 30
+p ar tg p = p ln p p pa + 30 +
30 a 30 a pa 2 a + 30 a + a + 30 2
p p q
a a(30 a)
!
1 5 a 1 5 30
+p ar tg p ar tg p =p ar tg pa +
30 a p 30
p a p 30 a 30 a 30 a + 5
1 ( a + a + 30)( a + 30 2)
+ p ln p pa)(pa + 30 + 2) .
2 a + 30 Z ( a + 30
=2 Z =4 Z =2
b) I =
0
j sin x os xj dx = ( os x sin x) dx + (sin x os x) dx =
0 =4
=4 =2 p
= (sin x + os x)

0
+( os x sin x) = 2 2 2.

=4
Z3 dx 1 3 1 1 26
) Da a a = 0 atun i I = = = + = . Da a a 2 ( 1; 0) atun i
1 x 4 3x 1
3 81 3 81
Z 3
dx
I= . Des ompunem fra tia de sub semnul integrala ^n fra tii simple:
1 x (x2 + a)
2
1 A B Cp D
p ,
= + + +
x2 (x2 + a) x x2 x p a x + a p
Ax3 + Aax + Bx2 + aB + Cx3 + aCx2 + Dx3 D ax2 = 1 ) A + C + D = 0;
p p
B + C a D a = 0; Aa = 0; Ba = 1:
1 1 1
Obtinem A = 0; B = ; C =
a
p
2a a
; D = p . De i:
2a a
1 3

1 Z 3 dx 1 Z 3 dx 1 Z 3 dx
I=
a 1 x2 2a a 1 x
p p a + 2ap a 1 x + p a = ax
p a 3 p a 1 + p a !1 2
1 x 1 1 1 3

p ln p = 3a + a 2ap a ln 3 + p a 1 p a = 3a
2a a x + p a 1

1 3+2 a+a
p ln
2a a 3 2 a + a
p .
Z 3
dx
Da a a 2 (0; 1) atun i I = . Avem:
1 x (x2 + a)
2
1 A B Cx + D
x (x + a) x x
2 2 = + 2+ 2
x +a
, Ax(x2 + a) + B (x2 + a) + Cx3 + Dx2 = 1 )
1 1
A + C = 0; B + D = 0; Aa = 0; Ba = 1. Rezulta A = C = 0; B = ; D = . De i:
a a
1 1 3 1 x 3

1 Z 3 dx 1 Z 3 dx 1 1 1 3
I=
a 1 ! x2 a 1 x2 + a
=
ap x 1 a a
p ar tg p =
a 1
+
3a a a a
p ar tg p a
1 2 1 2 a
ar tg p = p ar tg .
a 3a a a 3+a
12. Fara aZ al ula integralele sa se demonstreze urmatoarele inegalitati:
p 3p p Z 0
1 4
a) 10 x2 + 1 dx 17; b) 0 x ln (1 x2 ) dx ln ;
4 1=2 4 3
Z 2 Z 2
x Z
xsin2 ax
) ln (1 + x) dx > dx; d) dx < ; a 2 IR.
1 1 1+x 0 1 + x2 p 2
Rezolvare. a) Fun tia f : IR ! IR; f (x) = x2 + 1 este stri t des res atoare
50 Capitolul 1
p 2x p
pe IR (f 0 (x) = < 0; 8 x 2 ( 1; 0)). De i f ( 3) x2 + 1 f ( 4);
x +1 p p
8 x 2 [ 4; 3℄. Deoare e f ( 3) = 10; f ( 4) = 17, rezulta:
p Z 3p p p 3p
Z
p
10( 3 + 4) x2 + 1 dx 17( 3 + 4) , de i 10 x2 + 1 dx 17.
4 4
b) Consideram fun tia f : ( 1; 0℄ ! IR; f (x) = x ln (1 x2 ). Deoare e:
2
f 0 (x) = ln (1 x2 ) 2x2
1
= ln (1 x 2 ) + 2x < 0; 8 x 2 ( 1; 0),
1 x2 x2 1

1
1
1 3
rezulta a f (0) f (x) f ; 8x 2 ; 0 . De i 0 f (x) ln . Rezulta:
2 2 2 4
Z 0 1 4 0 Z 0 Z
1 4
0 x ln (1 x2 ) dx ln dx , 0 x ln (1 x2 ) dx ln .
1=2 2 3 1=2 1=2 4 3
) Vom demonstra inegalitatea:
x x
ln (1 + x) > ; 8 x 2 [1; 2℄ , ln (1 + x) > 0; 8 x 2 [1; 2℄.
1+x 1+x x
Consideram fun tia f : ( 1; 1) ! IR; f (x) = ln (1 + x) . Deoare e f 0 (x) =
1+x
1 1 x
= = > 0; 8 x > 0, iar f (0) = 0 dedu em a f (x) > f (0) = 0;
1 + x (1 + x) 2 (1 + x)2
8 x > 0: Rezulta a: ln (1 + x) > 1 +x x ; 8 x 2 [1; 2℄. Integrând pe intervalul [1; 2℄
obtinem inegalitatea din enunt.
x sin2 ax x
d) Avem
1+x 2 1 + x2
; 8 x 2 [0; ℄:
Integrând inegalitatea de mai sus obtinem
Z
x sin2 ax Z
x 1 1
dx dx = ln(1 + x2 )j0 = ln(1 + 2 ) < :
0 1+x 2 0 1+x 2 2 2 2
13. Sa se arate
a :
Z =2
sin (x + a)
dx = os (a b) + sin (a b) ln j tg bj.
0 sin (x + b) 2
Rezolvare. Avem:
Z =2
sin x os a + os x sin a Z =4
sin x os a + os x sin a
I= dx = dx+
0 sin x os b + os x sin b 0 sin x os b + os x sin b
Z =2
sin x os a + os x sin a
+ dx.
=4 sin x os b + os x sin b

Fa ând ^n a doua integrala de mai sus s himbarea de variabila x = y obtinem:
2
Z =4
sin x os a + os x sin a Z =4
os a os y + sin a sin y
I= dx + dy =
0 sin x os b + osZx sin b 0 os b os y + sin b sin y
Z =4
os a tg x + sin a =4 sin a tg y + os a
= dx + dy.
|
0 os b tg
{z
x + sin b } |
0 sin b tg
{z
y + os b }
I1 I2
dy
Pentru I1 notam tg x = y ) x = ar tg y; dx = 2 . De i:
1 + y
Z 1
y os a + sin a
I1 = dy:
0 (y + 1)(y os b + sin b)
2
Des ompunem fra tia de sub semnul integrala de mai sus:
Integrale denite 51
y os a + sin a Ay + B C
(y 2 + 1)(y os b + sin b)
= +
y 2 + 1 y os b + sin b
)
(Ay + B )(y os b + sin b) + C (y 2 + 1) = y os a + sin a ,
Ay 2 os b + Ay sin b + By os b + B sin b + Cy 2 + C = y os a + sin a )
A os b + C = 0; A sin b + B os b = os a; B sin b + C = sin a.
Rezulta A = sin (b a); B = os (b a); C = os b sin (b a). De i:
Z 1
sin (b a)y + os (b a) Z 1
dy
I1 = dy os b sin ( b a ) =
0 y +1
2 0 y os b + sin b
1 1 1 1
= sin (b a) ln (y 2 + 1)0 + os (b a)ar tg y 0 sin (b a) ln jy os b + sin bj0 =
2
1 os b + sin b

= sin (b a) ln 2 + os (b a) sin (b a) ln .
2 4 sin b
Pro edând ^n mod asemanator, obtinem pentru I2 (tg y = z ):
Z 1
sin (a b)z + os (a b) Z 1
dz
I2 =
0 z + 1
2 dz sin b sin ( a b )
0 z sin b + os b
=
1 1 1 1
= sin (a b) ln (z 2 + 1)0 + os (a b) ar tg z 0 sin (a b) ln jz sin b + os bj0 =
2
1 sin b + os b

= sin (a b) ln 2 + os (a b) sin (a b) ln .
2 4 os b
Rezulta:
os b + sin b

os b
I = I1 + I2 = os (a b) + sin (a b) ln
2 sin b
os b + sin b =

= os (a b) + sin (a b) ln j tg bj.
2
14. Sa se al ulezeZintegrala:
1 ln (1 + x)
I= dx,
0 1 + x2
folosind s himbarea de variabila x = tg '.
d'
Rezolvare. Pentru x = tg '; dx = = (1 + tg2 ') d'; x = 0 ) ' = 0;
os2 '
'
x = 1 ) ' = . Rezulta:
4 Z =4
I= ln (1 + tg ') d'.
0 p
2 sin 4 + '
Folosind formula 1 + tg ' = , dedu em:
p
os '
Z =4
2 sin 4 + ' p Z =4
Z =4
I= ln d' = ln 2+ ln sin + ' d' ln os ' d' =

0 os ' 4 0 4 0
Z =4
Z =4
= ln 2 + ln sin + ' d' ln os ' d'.

8 0 4 0
În integrala
Z =4

ln sin + ' d' fa em s himbarea de variabila ' = t, de i
0 4 4
'= t. Obtinem:
4
52 Capitolul 1
Z =4
Z =4
Z =4
I = ln 2 + ln sin t dt ln os ' d' = ln 2 + ln os t dt

8 0 2 0 8 0
Z =4

ln os ' d' = ln 2.
0
8
De i I = ln 2.
8
15. Sa se al uleze
Z =2
integralele: Z
=2
Jm = sinm x dx; Jm0 = osm x dx; m 2 IN .
0 0
Rezolvare.
Z =2
Avem: =2 Z =2
Jm = m 1 0 m 1
sin x ( os x) dx = sin x os x0 + (m 1)
sinm 2 x os2 x dx =
0Z 0
=2 Z =2
= (m 1) sinm 2 x dx (m 1) sinm x dx.
0 0
De i Jm = (m 1)Jm 2 (m 1)Jm , de unde rezulta relatia de re urenta:
m 1
Jm = J .
m Zm =22
(2n 1)(2n 3) 3 1
Pentru m = 2n avem J2n = sin2n x dx = J0 , unde
0 2 n (2n 2) 4 2
Z =2

J0 = dx = . De i:
0 2
1 3 (2n 1)
J2n =
2 4 (2n) 2
.
Z =2
2n(2n 2) 2
Pentru m = 2n + 1 avem J2n+1 = sin2n+1 x dx = J1 , unde
Z =2 =2
0 (2n + 1)(2 n 1) 3
J1 = sin x dx = os x0 = 1. De i:
0
2 4 (2n)
J2n+1 = .
Z =2
1 3 (2 n + 1)
=2 x=y =2
Z
Deoare e Jm = 0 m
os x dx = sinm y dy , rezulta a:
0 0
m 1)!!
8
(
Z =2 Z =2
>
>
<
m!!
2 ; pentru m par ( 2);
sinm x dx = osm x dx = > (m 1)!!
0 0 >
: ; pentru m impar ( 1);
8 m!!
< 2 4 m; da a m este par;
unde m!! = : se numeste semifa toriala numarului
1 3 m; da a m este impar;
m; m 2 IN .

Pentru m = 0; J0 = J00 = .
2
16. Folosind inegalitatile:

sin x < sin x < sin x; 8 x 2 0; ; n 2 IN
2 n +1 2 n 2 n 1
2
si Problema 15 s"a se demonstreze a :
(2n)!! 2
#
lim
n!1 (2n 1)!!
2n 1+ 1 = 2 ,
Integrale denite 53
(formula lui Wallis).

Rezolvare. Integram sirul de inegalitati din enuntul problemei pe intervalul (0; =2).
Obtinem:
Z =2 Z =2 Z =2
2 n +1
sin x dx < 2 n
sin x dx < sin2n 1 x dx.
0 0 0
Conform Problemei 15 inegalitatile de mai sus ne ondu la:
(2n)!! (2n 1)!! (2n 2)!!
(2n + 1)!!
<
(2n)!!
2 < (2n 1)!! sau
" #2 " #2
(2n)!!
(1)
(2n 1)!!
2n 1+ 1 < 2 < (2(2n)!!
n 1)!!
21n :
Diferent a dintre ele doua expresii de "la extremit atile relatiei (1) este:!
2 4 (2n) 2 2n + 1
" #2 #2
(2n)!! 1 1
1 (2n)!!
= = <
(2n 1)!! 2n 2n + 1 2n(2n + 1) (2n 1)!! 3 5 (2n + 1) 2n
2n + 1 4
<
2n 2n + 2
! 0; pentru n ! 1,
2 4 2n 2
(am folosit inegalitatea <p ; 8 n 2 IN ).
3 5 (2n + 1) 2n + 2

Rezulta a este limita omuna a elor doua expresii de la extremitatile relatiei (1).
2
De i:
(2n)!! 2 2 2 4 4 2n 2n
" #
1
2
= nlim
!1 (2n 1)!! 2n + 1
sau = lim
2 n!1 3 3 5 5 (2n 1)(2n 1)(2n + 1)
.
Observatie. Formula lui Wallis are un interes deosebit din pun t de vedere istori , ea
ind prima reprezentare a numarului sub forma de limita a unui sir de numere rationale,
usor de al ulat.
17. Sa seZ arate a:
1 (n!)2
a) Sn = (1 x ) dx = 2 2 n 2 n ; n 2 IN .
0 (2n + 1)!
!1 Sn = 0:
b) nlim
Rezolvare.
Z 1
a) Avem: Z
1 Z 1
Sn = (1 x ) dx = (1 x ) (1 x ) dx = (1 x2 )n 1 dx
2 n 2 n 1 2
0 0 0
Z 1
1 Z1 1 1
(1 x ) x dx = Sn 1 + [(1 x ) ℄ x dx = Sn 1 + x(1 x2 )n 0
2 n 1 2 2 n 0
0 2n 0 2n
1 Z1 1
2 n
(1 x ) dx = Sn 1 S ; 8 n 1:
2n 0 2n n
2n
De i Sn = S .
2n + 1 n 1
2n (2n 2) 2 Z 1
Rezulta a Sn = S0 ; 8 n 1, unde S0 = dx = 1: De i:
(2n + 1)(2n 1) 3 0
(2n)!! 22n (n!)2
Sn = = ; 8 n 2 IN .
(2n + 1)!! (2n + 1)!
54 Capitolul 1
b) Deoare e:
(2n)!! 2 4 2n 2
0< = <p ;
(2n + 1)!! 3 5 (2n + 1) 2n + 2
rezulta a nlim !1 Sn = 0.
18. Folosind Problema 15 sa se al uleze:
Z t
xn
In = lim t!1 0
p dx; n 2 IN .
t<1 1 x 2
Rezolvare. Not a m x =Zsin y ) dxn= os y dy . Atun i:
Z t
xn ar sin t sin y Z ar sin t
It;n = p dx = os y dy = sinn y dy .
0 1 x 2 0 os y 0
Rezulta a:
(n 1)!!
8
Z ar sint
n
Z =2
n
>
>
<
n!!
2 ; pentru n par; n 2;
In = limt!1 0
sin y dy = sin y dy = (n 1)!!
0
; pentru n impar; n 1;
>
>
t<1 :
n!!

u observatia a pentru n = 0; I = .
2
19. Sa se arate a :
Z 1
m (ln x)n dx = ( 1)n n!
Im;n = lim t!0 t
x
( m + 1) n+1 ; n; m 2 IN .
t>0
Rezolvare. Avem:
Z 1
m n 1 Z 1 m+1 0 1 m+1 1
It;m;n = x (ln x) dx = (x ) (ln x)n dx = x (ln x)n t
t m+1 t m+1
n Z 1 xm+1 n 1 tm+1 n n
(ln x) dx = (ln t) I .
m+1 t x m+1 m + 1 t;m;n 1
De i: " #
tm+1 n t m+1 n 1 tm+1
It;m;n = (ln t)n (ln t)n 1 It;m;n 2 = (ln t)n +
m+1 m+1 m+1 m+1 m+1
ntm+1 n 1 + n(n 1) I tm+1 n
+ (ln t ) t;m;n 2 = (ln t)n + tm+1 (ln t)n 1
(m + 1) 2 (m + 1) 2 m+1 (m + 1) 2
n(n 1) m+1
t (ln t)n 2 + + ( 1)n 1
n ( n 1) 2
tm+1 (ln t) + ( 1)n
n!
(m + 1) 3 ( m + 1) n ( m + 1) n It;m;0 .
Z 1
1 m+1 1 1
Dar: It;m;0 = xm dx = x t = (1 tm+1 ):
t m+1 m+1
De i: "
tm+1 n n!
lim I t;m;n = lim (ln t)n + tm+1 (ln t)n 1 + +( 1)n 1 tm+1 ln t+
t!0
t>0
t!0
t>0 m+1 (m + 1) 2 (m + 1) n
#
( 1) n!n n
+ (1 tm+1 ) = ( 1) n! ; 8 m; n 2 IN;
(m + 1)n+1 (m + 1)n+1
(^n paranteza patrata de mai sus avem un numar nit de termeni (n + 1), de i putem
tre e la limita ^n e are, iar limitele primilor n termeni, pentru t ! 0; t > 0, sunt 0:
lim
t!0
tm+1 (ln t)k = 0; k = 1; n; m 2 IN .)
t>0
Integrale denite 55
20. Fie f : IR+ ! IR+ o fun tie ontinua, stri t res atoare u f (0) = 0. Atun i
pentru 8 a 2 IR+ si b 2Z f (IR+ ) IRZ+ sa se demonstreze inegalitatea:
a b
ab f (x) dx + f 1 (y ) dy;
0 0
(inegalitatea lui Young). Z a Z b
Rezolvare. Notam u S1 = f (x) dx si S2 = f 1 (y ) dy . Cantitatile de mai

0 0
sus reprezinta aria domeniului plan marginit de axa Ox, gra ul fun tiei f si dreptele
x = 0 si x = a, respe tiv aria domeniului plan marginit de axa Ox, gra ul fun tiei f 1
si dreptele x = 0 si x = b (vezi Figura 1.2.2).
y
A
f -1(b)
f -1
E G
b B
f(a) D
f
F x
O Cb a
Figura 1.2.2
Pun tele A si B din Figura 1.2.2 au oordonatele A(b; f 1 (b)) si B (f 1 (b); b). Aria
triunghiului urbiliniu OCA (S2 ) este egala u aria triunghiului urbiliniu OBE . Din
gura de mai sus se vede a suma ariilor triunghiurilor urbilinii OF D si OBE este mai
mare de ât aria dreptunghiului OF Z a
GE , de i: Z
b
S1 + S2 ab sau f (x) dx + f 1 (y ) dy ab.
0 0
1 1
21. Fie a; b 2 IR; p; q 2 IR; p > 1 u + = 1. Sa se demonstreze inegalitatea:
p q
j ajp jbjq
jabj p + q .
Rezolvare. Presupunem, fara a restrânge generalitatea problemei, a a 0; b 0.
Consideram > 0 si fun tia f : IR+ ! IR; f (x) = x . A easta fun tie este ontinua,
stri t res atoare pe IR+ si f (0) = 0. Conform Problemei 20 obtine inegalitatea:

a+1 b
Z a Z b +1
ab x dx + y dy sau ab
1 = + .
0 0 + 1 +1
56 Capitolul 1
+1 p
Luam = p 1 ) + 1 = p; = = q . Rezulta astfel inegalitatea:
p 1
ap bq
ab + .
p q
22. Sa se arate a pentru doua fun tii f; g : [a; b℄ ! IR integrabile pe [a; b℄, p; q 2 IR+ ;
1 1
p > 1; + = 1 are lo inegalitatea:
p q
Z b Z b
!1 =p Z b
!1 =q
a
jf (x)g(x)j dx a
jf (x)j p dx a
jg(x)j q dx ,
(inegalitatea lui Holder).
Z b Z b
Rezolvare. Da a jf (x)jp dx = 0 sau jg (x)jq dx = 0 dedu em, onform Teore-

a a
mei 1.2.6 a 9 A [a; b℄ u m (A) = 0 a.^. f (x) Z= 0 sau g (x) = 0; 8 x 2 [a; b℄ n A. Rezulta
b
atun i a (f g )(x) = 0; 8 x 2 [a; b℄ n A, de i jf (x) g (x)j dx = 0. Astfel ^n a est az
a
inegalitatea din enunt este Zveri ata.
b Z b
Presupunem a um a jf (x)j dx > 0 si jg (x)jq dx > 0. Notam u:

p
a a
= Z
j f (x)j
si = Z
jg(x)j
!1=p !1=q .
b b
jf (x)j dx
p
a
jg(x)j dx
q
a
p q
Folosim inegalitatea din Problema 21, u a = si b = . Rezulta + ,
p q
j f ( x) j j g ( x) j jf (x)jp jg(x)j .
q
!1=p !1=q Z b + Zb
p jf (x)jp dx q jg (x)jq dx
Z b Z b
a
jf (x)jp dx jg(x)jq dx a a a
Integrând inegalitatea de mai sus pe intervalul [a; b℄ obtinem:
Z b Z b Z b
j f (x)j jg (x)j dx j f (x)jp dx j g (x)jq dx

!1=q
a a
Z b + Za b
!1=p
p jf (x)j dx q jg (x)jq dx
Z b Z b
p
a
jf (x)jp dx jg(x)jq dx a a a | {z }
1
Z b Z b
!1 =p Z b
!1 =q
, a
jf (x)g(x)j dx a
jf (x)j p dx a
jg(x)j q dx .
Observatie. Pentru p = q = 2 obtinem inegalitatea lui Buniakowski:
!2 ! !
Z b Z b Z b
jf (x)g(x)j dx a jf (x)j2 dx a jg(x)j2 dx .
a
23. Fie f; g : [a; b℄ ! IR doua fun tii integrabile pe [a; b℄, iar p 2 IR; p 1: Sa se
demonstreze inegalitatea:
Z b
!1 =p Z b
!1 =p Z b
!1 =p
a
j f ( x) + g ( x) j p dx a
jf (x)j p dx +
a
jg(x)j p dx ,
(inegalitatea lui Minkowski).
Integrale denite 57
Rezolvare.
Z b
Da a p = 1 inegalitatea
Z b
este evident
Z b
a:
jf (x) + g(x)j dx jf (x)j dx + jg(x)j dx.
a a a
Z b
De asemenea da a
a
jf (x) + g(x)j p dx = 0 atun i inegalitatea este adevarata:
Z b
!1 =p Z b
!1 =p
0 jf (x)j p dx + jg(x)j p dx .
a a
Z b
Putem presupune ^n ontinuare a p > 1 si jf (x) + g (x)jp dx > 0. Atun i:
a
jf (x) + g(x)jp = jf (x) + g(x)jp 1 jf (x) + g(x)j jf (x)j jf (x) + g(x)jp 1+
+jg (x)j jf (x) + g (x)jp 1.
Integram inegalitatea de
Z b Z b
mai sus pe intervalul [a; b℄: Z
b
a
j f (x) + g (x)jp dx jf (x)j jf (x) + g (x)jp 1 dx + jg (x)j jf (x) + g (x)jp 1 dx.
a a
Pentru e are dintre termenii din membrul drept al inegalitatii obtinute apli am inegali-
tatea lui Holder. Obtinem:
Z b
!
Z b
! 1=p Z b 1=q
a
jf (x) + g(x)jp dx a
jf (x)jp dx a
jf (x) + g(x)j(p 1)q dx +
Z b
!1 =p Z b
!1 =q
+
a
jg(x)j p dx a
jf (x) + g(x)j (p 1)q dx ,
1 1
unde = 1 .
q p
Rezulta: !1 =p !1 =q
Z b Z b Z b
a
jf (x) + g(x)j p dx a
jf (x)j p dx a
jf (x) + g(x)j p dx +
Z b
!1=p Z b
!1 =q
+
a
j g ( x) j p dx a
jf (x) + g(x)j p dx .
Z b
!1 =q
Împartind inegalitatea de mai sus prin
a
jf (x) + g(x)j p dx , avem:
Z b
!1 =p Z b
!1 =p Z b
!1 =p
a
jf (x) + g(x)j p dx a
jf (x)j p dx +
a
jg(x)j p dx ,
adi a inegalitatea dorita.
Observatie. Pentru p = 2 inegalitatea devine:
Z b
! 1=2 Z b
!1 =2 Z b
!1 =2
a
jf (x) + g(x)j 2 dx
+
a
. a
f 2 (x) dx g 2 (x) dx
24. Sa se al uleze ariile marginite de urmatoarele urbe de e uatii:
a) y 2 = 8(2 x); y 2 = 24(2 + x); b) y = 2x x2 ; x + y = 0;
) y = e x sin x; y = 0; x 0.
Rezolvare. a) Reprezentând gra ele doua fun tii obtinem Figura 1.2.3. Inter-
p p
se tând ele doua parabole obtinem pun tele C ( 1; 2 6); D( 1; 2 6).
58 Capitolul 1
Aria gurii uprinsa ^ntre Zparabole este:

1 p p Z 2
p p
S = 2(SBCE + SECA) = 2 2 6 2 + x dx + 2 2 2 2 x dx =
p
2 p p
1 p
p 2 1
2 2
8 6 8 2 p 32 6
= 4 6 (x + 2) 2 4 2 (2 x) 1 =
3 = 2 3 = 2
+ 3 3= 3 .
3 3 3 3
b) Reprezentam gra ele doua fun tii. Obtinem Figura 1.2.4.
Aria Zdomeniului delimitat de ele doua urbe este:
3 ! 3

3 Z 3
3 x 2 x 9
S = (2x x2 + x) dx = (3x x2 ) dx = =

.
0 0 2 3 0 2
y
4 3 y
C
4
1
1 2 3 x
B -1 E O A x
O
-2 2
-4
A
D -3
-4 3
Figura 1.2.3 Figura 1.2.4
) Reprezentând gra fun tia y = e x sin x; x 0 obtinem Figura 1.2.5.

y
e-p/2
x
O p 2p 3p 4p
Figura 1.2.5
1
X
Z 2k+ Z 2k+2
!
Avem S = e x sin x dx e x sin x dx .

k=0 2k 2k+
Deoare e:
Z 2k+ Z 2k+
x sin x2k+ k+
2
e x sin x dx = e + e x os x dx = e x os x2k
2k 2k 2k
Z 2k+
e x sin x dx,
2k Z 2k+ 1
rezulta a: e x sin x dx = e (2k+) +e 2k .
2k 2
Apoi:
Z 2k+2 2 k+2 Z 2k+2 k+2
2
e x sin x dx = e x sin x2k+ + e x os x dx = e x os x2k+
2k+ 2k+
Integrale denite 59
Z 2k+2
e x sin x dx,
2k+ Z 2k +2
1
de unde rezulta a: e x sin x dx = e (2k+2) + e (2k+) :
2k+ 2
Obtinem astfel:
X1 1
1 2 X 1 X1 1X 1
S= e (2 k +2 ) + 2e (2 k + ) +e 2 k = e e +e2 k 2k
e + e 2k .
k=0 2 2 k=0 k=0 2 k=0
X1 1 e 2 k 1 e 2
Deoare e e 2k = klim !1 1 e
= = ,
k=0
2 1 e 2 e 2 1
rezulta a:
1 1 e 1 e2 (e + 1)2 e + 1 1
S = 2 + 2 + 2 = 2 = = th .
2 e 1 e 1 2 e 1 2(e 1) 2(e 1) h 2 i 2
25. Sa se al uleze aria domeniului marginit de gra ul fun tiei f : 0; 34 ! IR,
os x 3
f ( x) = , axa Ox si dreptele de e uatii x = 0; x = :
1 + os x 4
Rezolvare. Aria domeniului este:
Z 3=4
os x Z =2
os x Z 3=4
os x
S=
dx = dx dx.
0

1 + os x 0 1 + os x =2 1 + os x
Z
os x
Vom al ula integrala nedenita dx. Fa em s himbarea de variabila
1 + os x
x 2
tg = t ) x = 2ar tg t; dx = dt. Obtinem:
2Z 1 + tZ2
1 t2 1 2 1 t2 Z
dt
2
1 + t 1 + 1+t 1 + t
1 2t 2 dt =
1+t 2 dt = t + 2 2
t +1
= t+
2
x x
+2ar tg t + C = tg + 2ar tg tg + C .
2 2 os x x x
Rezulta a o primitiva a fun tiei este F (x) = tg + 2ar tg tg . Atun i:
1 + os x 2 2

3 3 3
S=F F (0) F +F =2 1+ tg + 2ar tg tg =
2 4 2 2 8 8
3
= 2 + tg + .
8 4
26. Sa se al uleze volumele orpurilor marginite de suprafetele obtinute rotind
urmatoarele urbe q
^n jurul axei Ox:
(x a)(b x)
a) f (x) = ; a x b; a; b > 0;
x p
b) f (x) = sin x; y = 0; 0 x ; ) f (x) = e x sin x; x 0.
Rezolvare. a) Avem:
Z b
(x a)(b x) Z b
x2 + (a + b)x ab
V = dx = dx = (b a) + (b+
a x2 a x2
b
ab b b 1 1
b
+a) ln xa + = (b a) + (b + a) ln + ab = (b + a) ln b + a+
x a a b a a
b
+a b = (b + a) ln + 2 (a b).
a
60 Capitolul 1
Z Z =2 Z =2 1 os 2x
b) V = sin2 x dx = 2 sin2 x dx = 2 dx = (x
0 0 0 2
1 =2
2
sin 2x = .
2 0 2
1 Z 2k+
(sin x 0).
X
) V = e 2x sin x dx;
k=0 2k
Deoare e: 2k + 2k +
Z 2k+
2 x 1 2x 1 Z 2k+ 2x 1 2x
e sin x dx = e sin x + e os x dx = e os x
2kZ 2 2k 2 2k 4 2k
1 2k+ 2x
e sin x dx,
4 2k Z 2k+
1
rezulta a e 2x sin x dx = e 2 + 1 e 4k .
2k
2 X1 5 e4 e2
De i: V = (e + 1) e 4k = (e 2 + 1) 4 = 2 .
5 k=0 5 e 1 5(e 1)
27. Sa se al uleze lungimile gra elor fun tiilor:
1 2
a) f (x) = ln ; 0 x ; b) f (x) = ln os x; 0 x a < .
1 x 2 3 2
2x 2x
Rezolvare. a) Derivata fun tiei f este: f (x) = 0
(1 x2 )2
(1 x2) =
1 x2
.
Rezulta: v
2 x 1 2=3

Z 2=3 u
u 4x2 Z 2=3
1 + x2 2=3
l (f ) = t
1+ 2 )2 dx = 0 2 dx = x0

ln =

0

(1 x 1 x 2 x + 1
0
2 2=3 1 2

= ln = + ln 5.
3 2=3 + 1 3
b) Derivata fun tiei f este f 0 (x) = tg x. ZAvem:
Z aq a dx
l (f ) = 1 + tg2 x dx = .
0 0 os x
x 2
Notam tg = t ) x = 2ar tg t; dx = dt. Pentru x = 0 ) t = 0, pentru
2a 1 + t2
x = a ) t = tg . Rezulta:
2 tg a
Z tg a
1 + t2 2 dt Z tg a
dt t

1 1 + tg a2

2
l (f ) = = 2 = ln = ln =
2 2

0 1 t 2 1 + t2 0 t2 1
t + 1 0 1 tg a2

a
= ln tg + .
4 2
28. Sa se al uleze ariile suprafetelor de rotatie obtinute prin rotirea urmatoarelor
urbe ^n jurul axei Ox :
1 q
a) f (x) = p x(3a x)2 ; 0 x 3a; a > 0; b) f (x) = tg x; 0 x .
3 a 4
Rezolvare. a) Derivata fun tiei f este:
1 (3a x)2 2x(3a x) 1 3x2 12ax + 9a2 (x a)(x 3a)
f 0 ( x) = p = p q = p p =
2 a x (3a x)
q
3 a 2 x(3a x)2 3 a 2 x(3a x)2
a x
= p .
2 ax
Integrale denite 61
Rezulta:
px(3a x)
s
Z 3a 1 (a x)2 2 Z 3a (3a x)(a + x)
A ( f ) = 2
0
p
3 a
1+
4 ax
dx = p
3 a 0 2
pa dx =
Z 3a 2
= (3a + 2ax x2 ) dx = 3a2 .
3a 0
1
b) Derivata lui f este f 0 = 2 . Avem:
s os x s
Z =4
1 Z =4
( os x)0 1
A ( f ) = 2 tg x 1 + 4 dx = 2 1 + 4 dx os=x=y
p1 +0y4 os xp 0 os xp os x
Z 1 Z 1
1+y 4 Z 1
1+z 2
dy = p (y 2 )0 dy y ==z
2
= 2 p dz:
2=2 y 3 2=2 y 4 1=2 z2 p 2
Pentru a al ula integrala obtinuta fa em s himbarea de p variabil a 1+z = z +u
1 u2 u2 1 1 5 1
) z = 2u ; dz = 2u2 du. Pentru z = 2 ) u2 = 2 , iar pentru z = 1 )
p
u1 = 2 1. Obtinem:
Z u
(u2 + 1)2
2
A(f ) = du.
u u(u2 1)2
1
(u2 + 1)2
Fra tia se des ompune ^n fra tii simple astfel:
u(u2 1)2
(u2 + 1)2 A B C D E
= + + + +
u(u 1)
2 2 u u 1 (u 1) u + 1 (u + 1)2
2
) A(u2 1)2 + Bu(u 1)(u +1)2 + Cu(u +1)2 + Du(u 1)2(u +1)+ Eu(u 1)2 = (u2 +1)2
) A + B + D = 1; B + C D + E = 0; 2A B + 2C D 2E = 2;
B + C + D + E = 0; A = 1.
Rezulta A = 1; B = 0; C = 1; D = 0; E = 1. De i:
2 u

Z u
du Z u
du Z u
du 2
= ln juj
2 2 2
A(f ) = + =
u u u (u 1)2 u (u + 1)2 u2 1 u
p 1 1 1
p p p 1
p
( 5 1) 4 ( 5 1)( 2 + 1) 4 ( 5 + 1) ( 2 + 1)
= ln p p + p = ln + =
2(p 2 1)p 1 5 1 2 2 4 1
( 5 1)( 2 + 1) p p
= ln + ( 5 2):
2
29. Sa se gaseas a oordonatele entrelor de greutate ale suprafetelor marginite de
urbele:
p
a) y = 0; y = 1 x2 ; x = 0; x = 1; b) ax = y 2 ; ay = x2 ; a > 0.
Rezolvare. a) Avem:Z
1 p 1Z 1
x 1 x dx 2 (1 x2 ) dx
xG = Z0 1 p ; yG = 2Z 10p .
1 x2 dx 1 x2 dx
0 0
Cal ulam integralele are apar ^n ele doua formule de mai sus:
62 Capitolul 1
Z 1 p 1Z 1 p 1 2 1

1
0
x 1 x2 dx=
2 0
(1 x2 )0 1 x2 dx =
2 3
(1 x2 )3=2 =
3
;
0
1 Z 1
1
(1 x2 ) dx = ;
2Z 0 3
1p Z 1
dx Z 1
x 2 1 Z 1
p
1 x dx = p
2 p dx = ar sin x +

( 1 x2 )0 x dx =
0 0 1 x 2 0 1 x 2 0 0
p 1 Z 1p Z 1p
= + x 1 x2 0 1 x2 dx ) 1 x2 dx = .
2 0 0 4
1=3 4 1=3 4
De i xG = = ; y = = .
=4 3 G =4 3
b) Reprezentând gra ele doua urbe, obtinem Figura 1.2.6.
y
2
a y=x
2
a a x=y
x
O a
-a
Figura 1.2.6
Avem: Z
p
a
x ax
x2
dx
!
1
Z a
ax
x4
dx
!
0 a 2 0 a2 !
xG = a p
; yG =!
p .
Z
x2 Z a
x2
ax dx ax dx
0 a 0 a
Rezult
Za aatun i:

1 a 1 x4 a

a1=2 x3=2 a 1 x3 dx 2 1=2 5=2
5a x
2 a3 1 3
0
xG = Z a = 4 0 = 5 4a =
9a
1 a 1 x3 a

2 a2 1 2
3a 20

2 a1=2 x3=2
a1=2 x1=2 a 1 x2 dx 3 3 0 3
0
a

1 1 ax2 1 2 5
5a x

2 2
0 9a
si yG = 1 a2 = .
3 20
9a
De i xG = yG = .
20
30. Sa se al uleze valoarea aproximativa a integralei:
Z 1
I = sin x dx
p
0
u ajutorul formulelor dreptunghiurilor si a trapezelor pentru n = 4 si apoi u ajutorul
formulei lui Simpson u n = 2. Sa se ompare rezultatele obtinute u valoarea exa ta a
Integrale denite 63
integralei.
Rezolvare. Avem:
1 1 3 1 p
x0 = 0 < x1 = < x2 = < x3 = < x4 = 1; h = ; f (x) = sin x.
4 2 4 4
Apli â nd formula dreptunghiurilor, obtinem:
Z 1
p 1
sin x dx ' f (0) + f
1

+f
1

+f
3

' 0; 47271:
0 4 4 2 4
Apli ând formula trapezelor, obtinem:
Z 1
p 1 1 1

3

sin x dx ' f (0) + f (1) + 2 f +f +f ' 0; 57789:

0 8 4 2 4
Apli ând formula lui Simpson u n = 2, obtinem:
Z 1
p
sin x dx '
1
f (0) + f (1) + 4 f
1
+f
3

+ 2f
1

' 0; 59212:
0 12 4 4 2
Valoarea exa ta apintegralei este:
Z 1
p
I = sin x dx = x=y 1
Z
2y sin y dy =
Z 1 1
2y ( os y )0 dy = 2y os y 0 +
0 0 0
Z 1
+2 os y dy = 2 os 1 + 2 sin 1 ' 0; 60234:
0
Erorile omise prin aproximarea integralei u ele trei formule de mai sus sunt:
"1 = 0; 12963;Z "2 = 0; 02445 si resp. "3 = 0; 01022:
1
31. Sa se al uleze ex dx u o aproximatie de 0; 001 folosind metoda lui Simpson.
2
0
Rezolvare. Sa onsideram fun tia f (x) = ex ; x 2 [0; 1℄. Cal ulam derivatele lui f
2
pâna la ordinul al patrulea:

f 0 (x) = 2xex ; f 00 (x) = (2+4x2 )ex ; f 000 (x) = (12x+8x3 )ex ; f (4) (x) = (12+48x2 +
2 2 2
+16x4 )ex . 2
Avem M3 = sup jf (4) (x)j = f (4) (1) = 76e. Pentru a determina n din formula lui
x2[0;1℄
Simpson a.^. eroarea sa e mai mi a de ât 10 3 impunem onditia:
76 e 3800 e
180 n 4 10 3 , n4
9
) n 5; 8.
Rezulta n = 6. De i vom ^mparti intervalul [0; 1℄ ^n 2n = 12 intervale egale obtinând
diviziunea:
1 1 1 1 5 1 7
x0 = 0 < x1 = < x2 = < x3 = < x4 = < x5 = < x6 = < x7 = <
12 6 4 3 12 2 12
2 3 5 11
< x8 = < x9 = < x10 = < x11 = < x12 = 1.
3 4 6 12
Conform formulei lui Simpson, obtinem:
Z 1
1
1 1

5
7
I = e dx '
x f (0) + f (1) + 4 f +f +f +f +
2
0
6 6 12 4 12 12
3
11
1 1

1

2

5

+f
4
+f
12
+2 f
6
+f
3
+f
2
+f
3
+f
6
' 1; 46266:
De i I ' 1; 463:
64 Capitolul 1
32. Sa se arate u ajutorul denitiei a fun tia f (x) = os x este integrabila pe ori e
interval [a; b℄ ZIR si:
b
os x dx = sin b sin a.
a
33. Sa se er eteze8
integrabilitatea fun tiei f : [0; 1℄ ! IR;
<
x; da a x 2 [0; 1℄ \ Q;
f (x) = :
x; da a x 2 [0; 1℄ \ (IR n Q):
34.Z Sa se al uleze urmatoarele integrale:
1 p Z ln 2
p Z =4
dx Z e
a) x2 1 x2 dx; b) ex 1 dx; ) ; d) ln3 x dx;

0 0 0 os x + os x
3 1
Z 3
dx Z 3
dx Z a
dx
e) p
2 (x + 1) x2 1
; f)
0 (x2 + 3)5=2
; g) p
0 x + a2 x2
; a > 0;
Z 1q Z =2
h) (1 x ) dx; i)
2 3 sin (x + a) os (x + b) dx; a; b 2 IR.
0 0
35.Z Sa se al uleze urmatoarele Zintegrale:
2 dx 2 Z 2e
a) ; a 0; b) jx 1j dx; ) 1 j ln x 1j dx;
2
0 x2 + ax + 4 p 2 3
Z =4
dx Z a 7
p x dx Z 2
dxq
d)
=6 sin x os x + sin x 3 ; e)
a +x
2 2
; a > 0; f) p ;
x + 1 + (x + 1)3
3
0 0
Z =2
dx Z 2
dx Z 3
dx
g) ; h) ; a 2 IR; i) ; a 2 IR;
0 1
1 + 6 sin x 2 1 je x aj + 3 1 jx aj + 1
Z 3
dx

j)
2 x2 + 2x sin + 41
; 2 0 ;
2
.
36. Sa se al uleze sumele Darboux aso iate urmatoarelor fun t ii si diviziuni:
x
9 7 5 3
7 3
a) f : [1; 2℄ ! IR; f (x) = ; unde 1 = 1; ; ; ; ; 2 ; 2 = 1; ; ; 2 .
1 + x2 8 6 4 2 6 2

1 1
b) f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = e ; u 1 = 1; ; 0; ; 1 ; 2 = ( 1; 0; 1).
2 x
2 2
37. Sa se al uleze, u ajutorul integralelor denite, limitele urmatoarelor siruri:
1 2 n 1 n n n
a) Sn = 2 e n + 2 e n + + 2 e n + 2 e n ;
1 4 ( 1)2 2
2 2 2 2
n" n n # n
1 1 1
b) Sn = n + ++ ;
(n + 1)2 (n + 2)2 (2n)2
1 h i
) Sn = 5 1 + 24 + 34 + + (n 1)4 + n4 ;
n 2s s s s 3
14 1 4 (n 1)2 n2 5
d) Sn = 1+ 2 + 1+ 2 ++ 1+ + 1+ 2 ;
n n n n2 n
n
1 X 2 k 1 X p n
e) Sn = tg ; f) Sn = 4 k2 k3 + n3 ; 3
n k=1 3n n k=1
Integrale denite 65
Xn n
g) Sn = q .
k=1 (2n + k ) (2n + k )k
38. Sa se al uleze: 8
Z 1 >
< x; da a 0 x t;
a) f (x) dx; unde f (x) = > 1 x
0 : t ; da a t x 1:
1 t
Z 6
x Z Z 1
b) E [x℄ sin dx; ) x sgn ( os x) dx; d) sgn (sin (ln x)) dx.
0 6 0 0
39.Z Fara a al ula integralele, sa se demonstreze urmatoarele inegalitati:
10 Z 10 Z =2

a) x ar tg x dx > ln (1 + x2 ) dx; b) e sin x dx ;
2 2 0 2
1 Z7x 3 16 Z 6 x2
) dx 1; d) dx 9.
3 4 x+5 3 4 x+2
40. Se onsidera sirul: Z
1
1
sn = E lg dx.
1=10n
+1 x
1
Sa se arate a nlim !1 sn = 9 .
41. Sa se arate a:
Z 1
1 1 1 1 1
xE dx = 1 + 2 + + 2 .
1=nZ x 2 2 n 2n
1
42. Fie Im;n = xm (1 x)n dx. Sa se arate a:
0
m! n!
Im;n = .
(m + n + 1)!
43. Sa se al uleze: Z
=4
In = tg2n x dx.
0
44. SaZse arate a: " #
=2 sin 2nx 1 1 ( 1)n 1
a) lim
!0 sin x
dx = 2 1
3 5
+ + 2n 1 ;
Z =2
sin (2n + 1)x
b) lim dx = .
!0
>0 sin x 2
45. Sa se al uleze:
a) aria domeniului marginit de gra ul fun tiei:
1
f (x) = p ,
(x + 1) x2 + 1
de axa Ox si dreptele de e uatii x = 0 si x = 0; 75.
b) aria domeniului marginit de urba are are e uatia x2 y 2 = 4(x 1) si dreapta are
tre e prin pun tele ei de in exiune.
x2
46. Interiorul elipsei de e uatie + y 2 = 1 este despartit de hiperbola de e uatie
4
x2 2
y = 1 ^n trei regiuni. Sa se al uleze aria e areia dintre ele.
2
47. Sa se al uleze aria multimii uprinsa ^ntre parabolele y 2 = 8x si x2 = y .
66 Capitolul 1
48. Sa se al uleze volumele orpurilor marginite de suprafetele obtinute rotind

urmatoarele urbe ^n jurul axei Ox: s
a xa x x(x 3)
a) y = e + e a ; x 2 [0; a℄; b) y = ; x 2 [0; 3℄;
2 x 4
x 2 x

) y = b ; y = b .
a a
49. Sa se al uleze lungimile urbelor are au e uatiile:
p
a) y = x3=2 ; x 2 [0; 4℄; b) y = 2px; x 2 [1; 5℄; p > 0; ) x2=3 + y 2=3 = a2=3 .
50. Sa se al uleze ariile suprafetelor de rotatie obtinute prin rotirea urmatoarelor
urbe ^n jurulraxei Ox:
x x q
a) y = x ; x 2 [0; 3℄; b) y = os ; jxj 2; ) y = 2px; x 2 [0; 2℄; p > 0.
3 4
51. Sa se determine oordonatele entrului de greutate al urmatoarei pla i plane
omogene:
A = f(x; y ); 0 y sin x; 0 x g.
52. Sa se al uleze oordonatele entrului de greutate pentru gura marginita de
urba ^n hisa are are e uatia y 2 = ax3 x4 ; a > 0.
53. Sa ses al uleze valorile aproximative ale urmatoarelor integrale:
Z =2
1 2
a) 1 sin x dx; folosind metoda dreptunghiurilor si metoda trapezelor u
0 4
n = 6; Z
p
b) 3 + os x dx; folosind metoda lui Simpson u n = 3.
0
54. Sa se al uleze:Z
1 dx
4 = ;
0 1 + x2
u aproximatie de 0; 001 folosind metoda lui Simpson, dedu ându-se astfel numarul u
trei ze imale exa te.
Capitolul 2
S
IRURI S
I SERII DE FUNCT
II
x1. S
IRURI DE FUNCT
II
Sirul de fun tii (fn )n2IN , (sau (fn )n2IN ), fn : A ! IR; A IR; n 2 IN , onverge
pun tual la fun tia f : A ! IR da a pentru 8 x 2 A, fn (x) ! f (x), pentru n ! 1.
Notam fn ! p
f; pe A, n ! 1.
Sirul (fn )n2IN ; fn : A ! IR; n 2 IN , onverge pun tual la fun tia f : A ! IR da a:
8 x 2 A si 8 " > 0 9 n0 = n0 ("; x) 2 IN a.^. jfn(x) f (x)j < "; 8 n n0("; x).
Sirul (fn )n2IN ; fn : A ! IR; n 2 IN , onverge uniform la fun tia f : A ! IR da a:
8 " > 0 9 n0(") 2 IN a.^. 8 n n0 (") ) jfn(x) f (x)j < "; 8 x 2 A.
Notam fn ! u
f; pe A, n ! 1:
Teorema 2.1.1. (Cau hy) Sirul (fn )n2IN onverge uniform pe multimea A da a si
numai da a:
8 " > 0 9 n0 (") 2 IN a.^. 8 n n0(") ) jfn+p(x) fn(x)j < "; 8 x 2 A; 8 p 2 IN .
Teorema 2.1.2. Sirul de fun tii (fn )n2IN onverge uniform la fun tia f pe multimea
A da a si numai da an: o
lim
n!1
sup j fn ( x ) f ( x ) j = 0.
x2A
| {z }
Mn
Teorema 2.1.3. Da a 9 (n )n2IN IR+; n ! 0 pentru n ! 1, astfel ^n ât:
jfn(x) f (x)j n ; 8 n 2 IN; 8 x 2 A
atun i fn ! f; pe A, n ! 1.
u
Teorema 2.1.4. Fie sirul de fun tii (fn )n2IN , fn : A ! IR; n 2 IN , marginite pe A.
Da a fn !
u
f , pe A, atun i si fun tia f este marginita pe A.
Teorema 2.1.5. Fie fn : A ! IR; n 2 IN si x0 un pun t de a umulare pentru A.
Da a sunt ^ndeplinite onditiile:
68 Capitolul 2
a) fn ! u
f; pe A, n ! 1,
b) 9 xlim
!x fn (x) = ln ; 8 n 2 IN
atun i 9 xlim
0
!x f (x) = nlim
0
!1 ln , adi a:

lim lim f (x)

x!x0 n!1 n
= nlim
!1 xlim!x fn (x) .
Teorema 2.1.6. a) Fie fn : A ! IR; n 2 IN , fun tii ontinue ^ntr-un pun t x0 2 A.
0
Da a fn ! u
f , pe A, atun i si fun tia f este ontinua ^n x0 .
b) Da a (fn )n2IN ; fn : A ! IR, este un sir de fun tii ontinue pe A si fn !
u
f , pe A,
atun i f este ontinua pe A.
Teorema 2.1.7. Fie fun tiile fn : I ! IR; n 2 IN; I un interval marginit din IR,
iar x0 2 I . Da a:
a) ffn (x0 )gn2IN este un sir numeri onvergent,
b) fun tiile fn ; n 2 IN , sunt derivabile pe I ,
) fn0 !u
g; pe I , n ! 1,
atun i:
a') 9 f : I ! IR a.^. fn ! u
f , pe I , n ! 1;
b') f este derivabila si f 0= g , adi a:
0
lim f 0 (x) = nlim
n!1 n !1 fn (x) .
| {z }
f
Teorema 2.1.8. Da a fun tiile fn : [a; b℄ ! IR; n 2 IN , satisfa onditiile:
a) fn !u
f; pe [a; b℄, n ! 1,
b) fun tiile fn ; n 2 IN , sunt integrabile pe [a; b℄
atun i:
a') f esteZ integrabila peZ [a; b℄ si
b b
b') nlim
!1 f n ( x ) dx = lim f (x) dx.
n!1 n
a a | {z }
f
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se studieze pun tuala si uniforma onvergenta pentru urmatoarele siruri de
fun tii:
sinn x 1
a) fn (x) = ; x 2 IR; > 0; n 1; b) fn (x) = x2 + 3 sin nx; x 2 IR; n 1;
nx n
) fn (x) =
1 + n2 x2
; x 2 [0; 1℄; n 1; d) fn ( x) = xn xn+1 ; x 2 [0; 1℄; n 1.
Siruri de fun tii 69
Rezolvare. a) Pentru 8 x 2 IR xat, nlim !1 fn (x) = 0. De i fn ! f; pe IR, n ! 1,

p
unde f : IR ! IR; f (x) = 0; 8 x 2 IR. Deoare e:

jfn(x) f (x)j = jfn(x)j n1 ; 8 n 1; 8 x 2 IR,
1
rezulta onform Teoremei 2.1.3, ( u n = ! 0; n ! 1), a fn ! u
0; pe IR, n ! 1.
n
b) Pentru x 2 IR xat, nlim
!1 fn (x) = x , de i fn ! f , pe IR, unde f : IR ! IR; f (x) =
2 p
= x2 . În plus:
jfn(x) f (x)j = n13 j sin nxj n13 ; 8 x 2 IR; 8 n 1.
1
Conform Teoremei 2.1.3, u n = 3 ! 0; n ! 1, rezulta a fn ! u
f; pe IR,
n
n ! 1.
) Pentru x = 0, fn (0) = 0 ! 0; pentru x 2 (0; 1℄, nlim
!1 f n ( x) = 0. De i fn !p
f , pe
[0; 1℄, unde f : [0; 1℄ ! IR; f (x) = 0. Deoare e:
jfn(x) f (x)j = 1 + xn2x2 21n ; 8 x 2 [0; 1℄; 8 n 1;
1
rezulta, onform a eleiasi Teoreme 2.1.3, u n =
2n
! 0; ! 1, a fn ! u
0, pe [0; 1℄,
n ! 1.
d) Pentru 8 x 2 [0; 1) xat avem nlim
!1 fn (x) = 0, iar pentru x = 1, fn (x) = 0 ! 0,
n ! 1. De i fn ! 0, pe [0; 1℄. Pentru a studia onvergenta uniforma a sirului fn
p
vom apli a Teorema 2.1.2. Sa al ulam Mn = sup jfn (x) f (x)j = sup fn (x). Pentru
x2[0;1℄ x2[0;1℄
a easta al ulam derivatele fun tiilor fn : fn0 (x) = xn 1 [n (n + 1)x℄. Avem fn0 (x) = 0
n n n
pentru x = , iar fn0 (x) > 0, 8 x 2 0; si fn0 (x) < 0, 8 x 2 ; 1 . Rezulta
n+1 n+1 n+1
a:
n n n n n+1 1 n 1
Mn = fn
n+1
=
n+1 n+1u
= 1+
n
n + 1 ! 0; n ! 1.
Conform Teoremei 2.1.2 dedu em a fn ! 0; pe [0; 1℄, n ! 1.
2. Sa se arate, folosind Teorema 2.1.1, a sirul (fn )n1 denit prin:
os x os 2x os nx
fn (x) = 2 + 2 + + 2 ; x 2 IR; n 1,
1 2 n
este uniform onvergent pe IR.
Rezolvare. Fie " > 0 arbitrar, momentan xat. Vom determina un rang n0 (") 2 IN
a.^. 8 n n0 (") sa avem: jfn+p(x) fn (x)j < "; 8 x 2 IR; 8 p 2 IN . Avem:
os (n + 1)x os (n + 2)x os (n + p)x
jfn+p(x) fn(x)j = (n + 1)2 + (n + 2)2 + + (n + p)2 (n +1 1)2 +

1 1 1 1 1
+ ++ < + ++ =
(n + 2) 2 ( n + p) 2 n(n + 1) (n + 1)(n + 2) (n + p 1)(n + p)
1 1 1 1 1 1 1 1 1
= + ++ = < ;
n n+1 n+1 n+2 n+p 1 n+p n n+p n
70 Capitolul 2
8 x 2 IR; 8 p 2 IN .
1 1

Impunând onditia < " gasim rangul n0 (") = + 1, pentru are:

n "
jfn+p(x) fn(x)j < "; 8 n n0 ("); 8 p 2 IN; 8 x 2 IR.
1
De i pentru 8 " > 0 9 n0 (") = + 1 a.^. 8 n n0 (") ) jfn+p (x) fn (x)j < ";
"
8 x 2 IR, 8 p 2 IN , adi a onform Teoremei 2.1.1, fn onverge uniform pe multimea IR.
3. Sa se demonstreze a sirurile de mai jos, desi sunt pun tual onvergente, nu
onverg uniform pe multimile mentionate:
nx
a) fn (x) = ; x 2 [0; 1℄; n 1; b) fn (x) = 2n2 xe n x ; x 2 [0; 1℄; n 1;
2 2
1+n x 2 2
) fn (x) = (x + 1)ar tg nx; x 2 IR; n 1.
Rezolvare. a) Pentru 8 x 2 [0; 1℄ xat, nlim !1 fn (x) = 0, de i fn ! 0; pe [0; 1℄,
p
1 n2 x2
n ! 1. Avem: fn0 (x) = n ; x 2 [0; 1℄, 8n 1. Rezulta a fn0 (x) = 0 pentru
(1 + n2 x2 )2
1 1

1
x = (2 [0; 1℄). Rezulta a sup jfn (x)j = fn = 6! 0; n ! 1. Conform Teoremei
n x2[0;1℄ n 2
u
2.1.2 dedu em a fn 6! 0, pe [0; 1℄.
b) Pentru x 2 [0; 1℄ xat, nlim !1 fn (x) = 2x nlim !1 n e
2 n x = 0, de i f ! p
0; pe
2 2
n
[0; 1℄. Apoi, al ulând fn0 (x!) = 2n2 e n x (1 2n2 x2 ), u n xat momentan, obtinem
2 2
1 p
a sup jfn (x)j = fn p = n 2e 1=2 6! 0; n ! 1. Rezulta, onform Teoremei
x2[0;1℄ n 2
u
2.1.2, a sirul fn 6! 0, pe [0; 1℄.

) Pentru x > 0, nlim !1 fn (x) = 2 (x + 1); pentru x < 0, nlim !1 fn (x) = 2 (x + 1), iar
lim
n!1
f n (0) = 0. De i f n ! p
f , pe IR, unde:
8

>
> (x + 1); da a x > 0;
>
>
< 2
f ( x) = > 0; da a x = 0;
>
(x + 1); da a x < 0:
>
>
:
2
Pentru a arata a sirul fn nu este uniform onvergent, vom studia fun tia gn , u n xat:
8

>
>
> (x + 1) ar tg nx ; da a x > 0;
>
>
>
>
2
>
>
< 0; da a x = 0;
gn (x) = jfn (x) f (x)j = >

> (x + 1) + ar tg nx ; da a 1 < x < 0;

2
>
>
>
>

(x + 1) + ar tg nx ; da a x 1:
>
>
>
:
2
u
Deoare e Mn = sup gn(x) = xlim !0
g n ( x ) =
2
, rezulta
a lim
n!1
M n 6
= 0, de i fn !
6 f , pe IR.
x2IR
O alta metoda de rezolvare a problemei de la pun tul ) este urmatoarea: da a
presupune a fn ! u
f , pe IR, atun i, deoare e fun tiile fn sunt ontinue pe IR, ar rezulta,
Siruri de fun tii 71
onform Teoremei 2.1.6, a f este si ea ontinua pe IR. Absurd, deoare e f nu este
u
ontinua, de i fn 6! f , pe IR.
4. Fie sirul de 8fun tii (fn )n1 , fn : [0; 1℄ ! IR date prin:
<
1; da a x 2 En = fr1 ; r2 ; : : : ; rn g;
fn (x) = :
0; da a x 2 [0; 1℄ n En ; n 1;
unde E = fr1 ; r2 ; : : : ; rn ; : : :g este multimea numerelor rationale din intervalul [0; 1℄. Sa
se studieze onvergenta a estui sir, pre um si proprietatea de integrare termen u termen
a lui.
Rezolvare. Pentru8x 2 [0; 1℄ arbitrar, dar xat, avem:
< 1; da a x 2 E;
lim fn ( x ) =
n!1 :
0; da a x 2 [0; 1℄ n E:
De i fn ! f , pe [0; 1℄, unde f este fun tia de mai sus, adi a fun tia ara teristi a a
p
multimii numerelor rationale din intervalul [0; 1℄. Fun tiile fn , n 1, având un numar
nit de pun te de dis ontinuitate, rezulta a sunt integrabile pe [0; 1℄. Cu ajutorul sumelor
Riemann se arata a f nu este integrabila pe [0; 1℄, (vezi fCapitolul 1, x2, Problema 2g),
u
de i fn 6! f , pe [0; 1℄. Într-adevar, da a am presupune a fn ! u
f , pe [0; 1℄, atun i,
onform Teoremei 2.1.8 ar rezulta a f este integrabila Riemann pe [0; 1℄, eea e este
u
absurd. De i fn 6! f si (fn )n1 nu are proprietatea de integrare termen u termen a
sirului de fun tii.
5. Sa se arate a pentru urmatoarele siruri onvergente, limita integralei nu este
egala u integrala limitei:
8

< sin x + ne nx ; da
>
a x 2 0; ;
a) fn (x) = > 2
:
0; da a x = 0; n 1:
8
1
>
>
>
>
>
2 n 2 x; da a x 2 0 ;
2n
;
>
<
1 1
b) fn (x) = > 2n 2n2 x; da a x 2 ; ;
> 2n n
>
1
da a x 2 ; 1 ; n 1:
>
>
>
: 0;
n
Rezolvare. a) Pentru x = 0, fn (0) = 0 ! 0; n ! 1; pentru x 2 (0; =2℄,
lim f (x) = sin x. De i fn !
n!1 n
p
f , pe [0; =2℄, unde f (x) = sin x; x 2 [0; =2℄. Apoi:
Z =2 =2 nx =2

fn (x) dx = os x0 e =2 e n=2 ,
0 0
Z =2
iar nlim
!1 fn (x) dx = 2:
0 Z =2 =2 Z =2 Z =2
Deoare e f (x) dx = os x

0
= 1, rezulta a nlim
!1 fn (x) dx 6= f (x) dx,
0 0 0
72 Capitolul 2
u
de unde dedu em, apli ând Teorema 2.1.8, a fn 6! f; pe [0; =2℄.
b) Deoare e pentru 8 x 2 [0; 1℄, nlim !1 fn (x) = 0, rezulta a fn ! f , pe [0; 1℄, unde
p
f (x)Z= 0; 8 x 2 [0;Z1℄. Apoi:

1 1=(2n) Z 1=n 1=(2n) 1=n
fn (x) dx = 2
2n x dx + (2n 2n2 x) dx = n2 x2 0 + 2nx1=(2n)
0 0 1=(2n)
2 2
1=n
1 Z 1
1
n x 1=(2n) = ; iar nlim

!1 0 f n ( x ) dx = .
Z21 2 Z1 Z 1
u
Deoare e f (x) dx = 0, rezulta a nlim
0 !1 0 f n ( x ) dx 6
=
0
f ( x ) dx , iar f n !
6 f , pe
[0; 1℄.
6. Sa se arate pentru sirul de mai jos a limita derivatelor sirului nu este egala u
derivata limitei:
1
fn (x) = ar tg nx; x 2 IR; n 1.
n
1
Rezolvare. Deoare e jfn (x)j = jar tg nxj ; 8 x 2 IR; 8 n 1, iar nlim !1 =
n u 2n 2n
= 0, rezulta onform Teoremei 2.1.3 a fn ! f , pe IR, unde f (x) = 0; 8 x 2 IR. Derivata
a estei limite este fun tia identi zero.8Totusi limita derivatelor este:
0 (x) = lim 1 <
0; da a x 6= 0;
lim
n!1 n
f n!1 1 + n2 x2
= :
1; da a x = 0:
0
!1 fn (x) 6= nlim
0
Rezulta a nlim !1 fn (x) .
7. Sa se arate a sirul de fun tii (fn )n1 , fn (x) = e nx sin nx; x 2 IR; n 1, nu
4
onverge uniform pe IR, dar onverge uniform pe multimea A = fx 2 IR; jxj g, unde
> 0.
Rezolvare. Evident pentru 8 x 2 IR; nlim !1 f n ( x ) = 0, de i f n !
p
f , pe IR, unde
f (x) = 0; 8 x 2 IR. Deoare e:
1
sup jfn(x)j fn = e 1=n sin 1 e 1 sin 1,
3
x2IR n
n o u
rezulta a nlim!1 sup j f n ( x ) j 6
= 0, de i, onform Teoremei 2.1.2, fn !
6 f , pe IR, n ! 1.
x2IR
Pentru > 0 avem jfn(x)j e n ; 8 n 1; 8 x 2 IR, jxj . Deoare e
4
lim e n = 0, rezulta onform Teoremei 2.1.3 a fn !

u
f , pe A, n ! 1.
4
n!1
8. Sa se studieze pun tuala si uniforma onvergenta a urmatoarelor siruri de fun tii:
x2 1
a) fn (x) = 2 4 ; x 2 [1; 1); n 1; b) fn (x) = 2 ar tg nx; x 2 IR; n 1;
n +x n
Serii de fun tii 73
1 nx2
) fn (x) =
1 + xn
; x 2 [0; 1 ) ; n 1; d) f n ( x) =
1 + n2 x4
; x 2 [0; 1℄; n 1.
9. Folosind teorema de ara terizare a lui Cau hy, sa se arate a urmatoarele siruri
sunt uniform onvergente pe IR:
sin x sin 2x sin nx
a) fn (x) = + 2 + + n ; x 2 IR; n 1;
2 2 2
os x os x2 os xn
b) fn (x) = + ++ ; x 2 IR; n 1.
12 23 n (n + 1)
10. Sa se arate a sirul (fn )n1 , fn : IR ! IR, denite prin:
1
fn (x) = ar tg xn ; x 2 IR; n 1;
n
este uniform onvergent pe IR, dar nlim f 0 (1) 6= lim f 0 (1). Sa se expli e rezultatul.
!1 n n!1 n
11. Fie fun tiile fn (x) = nx (1 x); x 2 [0; 1℄; n 1.
n
!1 fn (x); x 2 [0; 1℄.

a) Sa se gaseas a f (x) = nlim
b) Converge Zfn la f ^n mod uniform pe [0; 1℄ ?
1 Z 1
) Converge fn (x) dx la f (x) dx, pentru n ! 1 ?

0 0
x2. SERII DE FUNCT

II
1
! IR; A IR; n 1.
X
Fie fun tiile fn : A Numim serie de fun tii, notata fn ,
n=1
uplul de fun tii f1 ; f2 ; : : : ; fn; : : : ; S1 ; S2 ; : : : ; Sn ; : : : ; unde:
Sn (x) = f1 (x) + f2 (x) + + fn (x); 8 n 1; 8 x 2 A.
1
Un pun t x0 2 A se numeste pun t de onvergenta a seriei de fun tii
X
fn , da a
n=1
1
fn (x0 ) este onvergenta. Multimea B a pun telor x 2 A ^n are seria
X
seria numeri a
n=1
1
X
fn este onvergenta se numeste multimea de onvergenta a a estei serii, iar fun tia
n=1
f : B ! IR denita prin f (x) = nlim
!1 Sn (x) se numeste suma seriei.
1
fn este simplu onvergenta pe B A sau onverge pun tual pe
X
Spunem a seria
n=1
multimea B da a sirul sumelor partiale (Sn )n1 este onvergent pun tual pe multimea
1
fn onverge uniform pe multimea B A da a sirul sumelor
X
B . Spunem a seria
n=1
X1
partiale (Sn )n1 este uniform onvergent pe multimea B . Seria fn se numeste absolut
n=1
74 Capitolul 2
1
onvergenta pe multimea B A da a seria jfnj este simplu onvergenta pe B .
X
n=1
X1
Teorema 2.2.1 (Cau hy). Seria de fun tii fn este uniform onvergenta pe
n=1
multimea B A da a si numai da a:
8 " > 0 9 n0 (") a.^. 8 n n0 (") : jfn+1(x) + fn+2(x) + + fn+p(x)j < ";
8 p 2 IN; 8 x 2 B . 1
X
Teorema 2.2.2 (Criteriul lui Weierstrass). Fie seria de fun tii fn . Da a
n=1
1
an ; an 0; 8 n 1 astfel ^n ât:
X
exista o serie numeri a onvergenta
n=1
1
jfn(x)j an ; 8 n 1; 8 x 2 B A,
X
atun i seria fn este uniform si absolut onvergenta pe B .
n=1
Teorema 2.2.3 (Criteriul lui Abel). Fie sirurile de fun tii fn ; gn : A ! IR, n 1.
Da a: 1
X
a) seria fn este uniform onvergenta pe A;
n=1
b) sirul (gn(x))n1 este monoton, 8 x 2 A;
) sirul (gn )n1 este uniform marginit, adi a:
9 K > 0 a.^. jgn(x)j K; 8 n 1; 8 x 2 A,
1
X
atun i seria fn gn este uniform onvergenta pe A.
n=1
Teorema 2.2.4 (Criteriul lui Diri hlet). Fie sirurile de fun tii fn ; gn : A ! IR;
n 1. Da a:
X1
a) seria fn are sirul sumelor partiale uniform marginit, adi a:
n=1
9K > 0 a.^. jSn(x)j K; 8 n 1; 8 x 2 A,
unde Sn (x) = f1 (x) + f2 (x) + + fn (x);
b) sirul (gn )n1 este uniform onvergent la 0 si sirul (gn (x))n1 este monoton des res-
ator, 8 x 2 A,
X1
atun i seria fn gn este uniform onvergenta pe A.
n=1
Conse inta 2.2.1 (Criteriul lui Leibniz). Fie fun tiile fn : A ! IR; n 1: Da a
pentru 8 x 2 A sirul (fn (x))n1 este monoton des res ator si fn !
u
0, pe A, atun i seria
X1
( 1)n fn este uniform onvergenta pe A.
n=1
1
fn , fn : A ! IR; n 1. Da a:
X
Teorema 2.2.5. Fie seria de fun tii
n=1
Serii de fun tii 75
1
X
n=1
b) fun tiile fn ; n 1 sunt marginite pe multimea A,
X1
atun i suma f a seriei fn este o fun tie marginita pe A.
n=1
1
Teorema 2.2.6. Fie seria de fun tii fn ; fn : A ! IR; n 1 si x0 un pun t de
X
n=1
a umulare pentru A. Da a:
1
X
n=1
b) 9 xlim
!x fn (x) = ln ; 8 n 1;
0
atun i: 1
X
a') fun tia suma f a seriei fn are limita ^n x0 ,
n=1
X1 1
X
!
X1
!x f (x) =
b') xlim0
n=1
ln ; adi a xlim
!x 0
n=1
fn (x) =
n=1
lim f (x) .
x!x n
0
1
fn ; fn : A ! IR; n 1. Da a:
X
n=1
a) fun tiile fn ; n 1 sunt ontinue pe A;
X1
b) seria fn este uniform onvergenta pe A u suma f ,
n=1
atun i f este o fun tie ontinua pe A.
1
! IR, I interval marginit din IR,
X
Teorema 2.2.8. Fie seria de fun tii fn , fn : I
n=1
iar x0 2 I . Da
1
a:
X
a) seria fn (x0 ) este o serie numeri a onvergenta;
n=1
b) fun tiile fn ; n 1; sunt derivabile pe I ;
1
) seria fn0 este uniform onvergenta pe I u suma g : I ! IR,
X
n=1
atun i: 1
a') seria fn este uniform onvergenta pe I u suma f : I ! IR,
X
n=1
a pe I si f 0 = g , adi a:
b') fun tia f este derivabil
1 ! 0 1
fn0 (x).
X X
fn (x) =
n=1 n=1
1
fn ; fn : [a; b℄ ! IR; n 1. Da a:
X
n=1
1
X
a) seria fn este uniform onvergenta pe [a; b℄ u suma f ;
n=1
b) fun tiile fn sunt integrabile pe [a; b℄, 8 n 1,
atun i:
76 Capitolul 2
a') fun tia f este integrabil

a pe [a; b℄ si
Z b
X1 Zb Z b 1
X 1 Zb
X
b') f (x) dx = fn (x) dx sau fn (x) dx = fn (x) dx.
a n=1 a a n=1 n=1 a
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se determine domeniul de onvergenta (absoluta si simpla) pentru urmatoarele

serii de fun t ii:
1 n n 1 x n 1 2 !n osn x
1 + 3x ; b) p n ;
X X
a)
n=1 n 1 n =1 3
X1 n2 + 3

x n X1 p
5n n (x x2 )n :
) ; d)
n=1 5n + n + 1 3x + 1
2
n=1
Rezolvare. Vom studia onvergenta pun tuala (simpla) sau absoluta a a estor serii
de fun tii apli ând riterii de onvergenta de la serii numeri e. Sa notam u fn (x) termenul
general al seriilor de mai sus.
a) Avem: q
n 1 x 1 x
lim jfn (x)j = nlim
n!1
n
!1 n 1 1 + 3x = 1 + 3x .
1

x
Seria data este absolut onvergenta pentru 8 x are veri a inegalitatea <
1 + 3x
1 x

< 1. Rezolvând a easta ine uatie obtinem x 2 ( 1; 1) [ (0; 1). Da a 1,

1 + 3x

1 q
n 1 x

adi a x 2 [ 1; 0℄ n atun i n jfn (x)j = > 1; 8 n 2 IN . De ai i

3 n 1 1 + 3x

1
dedu em a pentru x 2 [ 1; 0℄n seria este divergenta. De i multimea de onvergenta

3
este ( 1; 1) [ (0; 1). Pentru seria data observam a multimea de onvergenta oin ide
u multimea de onvergenta absoluta, adi a u multimea pun telor x ^n are seria este
absolut onvergenta.
b) Avem:
q
2 j os xj 2j os xj
!1 p3 p
lim
n!1
n
jfn(x)j = nlim nn =
p .
p 3
3
5
Pentru j os xj < ,x2

[
+ k; + k seria este absolut onvergenta.
2 6 6
p k 2Z
3

5
Pentru j os xj > , x2 k; + k [

[
+ k; (k + 1) seria este
2 k2Z 6 6
divergenta. p
3
5
Pentru j os xj = , x2 + k; + k; k 2 Z atun i

2 6 6
Serii de fun tii 77
8
1 1
11
da a x 2 + 2k; k 2 Z ;
> X
1
>
> (D); + 2k;
=1 n 6 6
>
<
X
seria fn este: n
1 ( 1)n
5 7
(S.C.); da a x 2 + 2k; + 2k; k 2 Z :

> X
n=1 >
>
n=1 n
>
:
6 6
) Avem: s
q
n2 + 3
x x
lim jfn (x)j = nlim !1 5n2 + n + 1 3x + 1 = 3x + 1 ;
n
n
n!1
s
n n2 + 3 bn+1
(deoare e nlim !1 5n + n + 1
2 = 1, a o onse int a
imediat a a lim
n!1 bn
= 1, u bn =
n2 + 3
= 2 ).
5n + n + 1 1
x
1 1
, 2 1 [ 1
X
Da a < 1 x ; ; atun i fn (x) (A.C.); da a
3x + 1 2 4 n =1

x
1 1 1 1
, 2 n
X
> 1 x ; atun i fn (D).

3x + 1 2 4 3 n=1
1 1 n2 + 3 n2 + 3
!
6! 0; n ! 1 , iar
X
Da a x = seria devine (D),
2 n=1 5n + n + 1 5n2 + n + 1
2
1 1 n2 + 3 n2 + 3
!
6! 0; n ! 1 .
X
pentru x = seria devine ( 1) 2 n (D), ( 1) 2 n
4 n=1 5n + n + 1 5n + n + 1
2 j dedu em: pentru jx x2 j < 1 , x 2
q
d) Deoare e nlim n
j f n ( x ) j = 5 j x x
p p!1! p p! 1
5
5 3 5 5 5 5+ 5 5+3 5
2 10 ; 10 [ 10 ; 10 seria fn este (A.C.); pentru jx x2 j >
X
p! p p !n=1 p ! 1
1 5 3 5 5 5 5+ 5 5+3 5
> ,x2 1; 10 [ 10 ; 10 [ ; 1 seria
X
fn (D);
5 p p) 10 n=1
1
(
5 5 53 5 1 1 p
pentru jx x2 j = , x 2
X X
; seria fn are una din formele n
5 10 10 n=1 n=1
X 1 p
sau ( 1)n n, are sunt divergente, deoare e termenii lor generali nu tind la zero pentru
n !n=11.
2. Sa se studieze onvergenta (simpla, uniforma) a urmatoarelor serii de fun tii pe
multimile indi ate:
1 " nx (n 1)x
#
; x 2 [0; 1℄.
X
a)
n=1 1 + nx 1 + (n 1)x
1
1 3
b) x (1 x) : b1 ) x 2 ; ; b2 ) x 2 [0; 2):
X
n
n=1 2 2
1 sin nx
: 1 ) x 2 ["; 2 "℄; 0 < " < 2 ; 2 ) x 2 [0; 2 ℄.
X
)
n=1 n
Rezolvare. a) Termenul general al sirului sumelor partiale este:
x 2x x 3x 2x nx (n 1)x nx
Sn (x) = + + + + = ,
1 + x 1 + 2x 1 + x 1 + 3x 1 + 2x 1 + nx 1 + (n 1)x 1 + nx
78 Capitolul 2
8
1; da a x 2 (0; 1℄;
<
8 n 1; 8 x 2 [0; 1℄. Pentru x 2 [0; 1℄, nlim
!1 Sn (x) = : Rezulta a
0; da a x = 0:
8
< 1; da a x 2 (0; 1℄;
sirul de fun tii (Sn)n1 este simplu onvergent la fun tia S (x) = :
0; da a x = 0:
Dar sirul (Sn )n1 nu onverge uniform, deoare e:

1

1 1

Mn = sup jSn(x) S (x)j Sn

S = ; de i Mn 6! 0; n ! 1:
x2[0;1℄ n n 2
1
X
Rezulta a seria de fun tii fn este simplu onvergenta pe multimea [0; 1℄.
n=1
b) Cal ulam Sn (x):
Sn (x) = x(1 8x) + x(1 x)2 + + x(1 x)n = x[(1 x) + (1 x)2 + (1 x)n ℄ =
<
(1 x)[1 (1 x)n ℄; da a x 6= 0;
=:
0; da a x = 0:

1 3
b1 ) Da a x 2 ; atun i Sn (x) = (1 x)[1 (1 x)n℄, iar nlim !1 Sn (x) = 1 x = S (x);
2 2
8 x 2 21 ; 32 . Mai mult sirul (Sn) onverge uniform la S pe 21 ; 23 , deoare e:

1
1 3 1
jSn(x) S (x)j = j1 xj 2n+1 ; 8 x 2 2 ; 2 ; 8 n 1; iar nlim
n +1
!1 2n+1 = 0.
X1
1 3
n
De i seria x(1 x) este uniform onvergenta pe ; .
n=1 2 2
8
<
1 x; da a x 2 (0; 2);
b2 ) Da a x 2 [0; 2) atun i nlim
!1 S n ( x ) = S
e
( x ), unde S
e
( x) = :
0; da a x = 0:
1
X
De i seria x(1 x)n este simplu onvergenta pe [0; 2) u suma Se. Totusi onvergenta
n=1
nu este uniforma, deoare e:

1

1

1 n+1
Mn = sup jSn (x) S (x)j Sn
e
S
e
= 1 ! e 1 ; n ! 1,
x2[0;2) n n n
de i Mn 6! 0; n ! 1.
) În azul 1 ) x 2 ["; 2 "℄ vom apli a riteriul lui Diri hlet de onvergenta uniforma.
Deoare e:
sin
nx sin (n+1)x
j sin x + sin 2x + + sin nxj = 2 sin x 2 j sin1 x j sin1 " ,

2 2 2
1
8 x 2 ["; 2 "℄, sirul sumelor partiale ale seriei
X
sin nx este un sir de fun tii uniform
n=1
marginit pe intervalul ["; 2 "℄.
1
Sirul u termenul general este des res ator si onverge la 0. Deoare e la sirurile
n
numeri e onvergenta uniforma oin ide u onvergenta simpla, rezulta a seria data
Serii de fun tii 79
veri a onditiile din riteriul lui Diri hlet, de i este uniform onvergenta pe intervalul
["; 2 "℄.
În azul 2 ) x 2 [0; 2 ℄ seria este simplu onvergenta, onform riteriului lui Diri hlet
1
de la serii numeri e. Pentru x 2 (0; 2 ) sirul sumelor partiale ale seriei
X
sin nx este
n =1
1
1
marginit: jSnj ; 8n 1, iar sirul este monoton des res ator, onvergent
j sin 2 j
x n n1
la 0. Pentru x = 0 sau x = 2 toti termenii seriei sunt egali u 0, de i seria este
onvergenta si ^n a este pun te.
Vom demonstra ^n ontinuare a seria data nu este uniform onvergenta pe [0; 2 ℄,
ne^ndeplinind onditia din riteriul lui Cau hy, adi a:
9 "0 = 41 a.^. 8 n 2 IN 9 xn 2 [0; 2℄; xn = 4n si 9 p 2 IN; p = n a.^. :
jfn+1(xn) + fn+2(xn ) + + f2n (xn)j > 41 ,
sin nx
unde fn (x) = .
n
Într-adevar:
p
sin (2n) 4n n sin n 4n

sin (n + 2) 4n
sin (n + 1) 4n 2 1

n+1
+
n+2
+ +
2n
>
2n
=
4
> :
4

De i 9 " > 0 (" = 4 ) a.^. 8 n 2 IN inegalitatea:
1

sin (n + 1)x sin (n + 2)x sin (n + p)x

+ ++ > "
n+1 n+2 n+p
are lo el putin ^ntr-un pun t din intervalul [0; 2 ℄ si el putin pentru un p 2 IN . De i
seria nu este uniform onvergenta pe [0; 2 ℄.
3. Sa se studieze natura urmatoarelor serii de fun tii:
1 ( 1)n+1 nx 1 os nx
2 p 4 4 ; x 2 IR;
X X
a) ; x IR ; b)
n=1 n x + 1
5 2
n=1 n + x
3
1 2x 1 x anx
ar tg 3 2 ; x 2 IR; d) 2 2 ; x 2 [b; 1℄; a; b 2 (0; 1).
X X
)
n=1 n +x n=1 1 + n x
Rezolvare. Vom studia a este serii u ajutorul riteriului lui Weierstrass. Notam
u fn (x) termenul general al seriilor de mai sus.
a) Avem:
jfn(x)j = n5nx2jx+j 1 2n13=2 ; 8 n 1; 8 x 2 IR,
X1 1 X1
iar seria 3=2 este onvergent a. Dedu em a seria de fun tii fn este uniform si
n=1 2n n=1
absolut onvergenta pe IR.
b) Din inegalitatea:
80 Capitolul 2
jfn(x)j = pj os nxj
1
n =3
4 ; 8 n 1; 8 x 2 IR,
n
34 +x 4
1 1
X 1
X
seria ind onvergenta, dedu em a seria de fun tii fn este uniform si absolut
n=1 n
4=3
n=1
onvergenta pe IR.
) Folosind inegalitatea jar tg xj jxj; 8 x 2 IR, dedu em:
jfn(x)j = ar tg n3 2+x x2 n32+jxjx2 n31=2 ; 8 n 1; 8 x 2 IR.
X1 1 X1
Deoare e seria este onvergent a , rezult
a
a seria de fun t
ii fn este uniform si
n=1 n
3=2
n=1
absolut onvergenta pe IR.
d) Avem:
nb
jfn(x)j a2n ; 8 x 2 [b; 1℄; 8 n 1.
X1 anb
Seria numeri a este onvergenta, dupa u rezulta din riteriul lui D'Alembert.
n=1 2n
anb
Notând u n = , avem:
2n
n+1 a(n+1)b 2n
lim
n!1 n
= lim
n!1 2(n + 1) anb
= ab < 1.
X1
Rezulta atun i onform riteriului lui Weierstrass a seria de fun tii fn este uniform
n=1
si absolut onvergenta pe [b; 1℄; 0 < b < 1.
4. Sa se arate a seria de mai jos nu este uniform onvergenta pe segmentul [0; 1℄ si
totusi suma sa este "fun tie ontinua pe a est segment:
X1 nx (n 1)x
#
.
n=1 1 + n x 1 + (n 1)2 x2
2 2
Rezolvare. Termenul general al seriei este:
nx (n 1)x
fn (x) = ; x 2 [0; 1℄.
1 + n2 x2 1 + (n 1)2 x2
Cal ulând suma part iala de ordinul npentru a easta serie obtinem:
x
2x x
3x 2x nx
Sn (x) = + + ++
1 + #x 2 1 + 4x 1 + x
2 2 1 + 9x 1 + 4x
2 2 1 + n2 x2
(n 1)x nx
= ; x 2 [0; 1℄.
1 + (n 1) x 2 2 1 + n2 x2
Deoare e pentru 8 x 2 [0; 1℄ 9 nlim !1 Sn (x) = 0, rezulta a seria onverge simplu pe
intervalul [0; 1℄, având suma fun tia identi zero, are este o fun tie ontinua.
Pe de alta parte, sirul (Sn )n1 nu onverge uniform pe [0; 1℄, deoare e:
1 1
Mn = sup jSn(x)j = Sn = ; de i Mn 6! 0; n ! 1.
x2[0;1℄ n 2
Rezulta a seria de fun tii din enunt nu onverge uniform pe intervalul [0; 1℄.
Serii de fun tii 81
Din a est exemplu dedu em a onvergenta uniforma a unei serii de fun tii ontinue pe
o multime A este doar o onditie su ienta, nu si o onditie ne esara pentru ontinuitatea
pe multimea A a sumei a estei serii.
5. Sa se arate a seria de fun tii dis ontinue ^n e are 8
pun t x 2 IR:
1 f ( x) <
1; da a x 2 Q;
; x 2 IR; unde f (x) = :
X
f (x)
n=1 n(n + 1) 0; da a x 62 Q;
onverge uniform pe IR la o fun tie ontinua.
Rezolvare. Termenul general al seriei de fun tii de mai sus este fun tia gn(x) =
f ( x)
= ; (n 1), are este dis ontinua ^n e are pun t x 2 IR, (a easta proprietate o
n(n + 1)
are fun tia f ).
Cal ulam suma partiala de ordinul n:
f (x) f (x) f (x)
1 1 1
Sn (x) = f (x)
1 2 2 3
n ( n + 1)
= f (x) f (x) 1
2
+
2 3
+ +
1 1 f (x)
+ = ; n 1; x 2 IR.
n n+1 n+1
1 1
Deoare e jSn(x)j ; 8 n 1; 8 x 2 IR, iar nlim !1 = 0 rezulta a seria
n+1 n+1
onsiderata onverge uniform pe IR, având suma fun tia identi zero, are este o fun tie
ontinua pe IR.
Din a est exemplu dedu em a proprietatea de ontinuitate a termenilor unei serii de
fun tii, uniform onvergenta pe o multime A, nu este o onditie ne esara pentru ontinu-
itatea pe A a sumei a estei serii.
X1 nx2
6. Sa se arate a seria 3 este uniform onvergent a pe I = [0; A℄, pentru
n=1 n + x
3
8 A > 0, iar: 1 nx2 1 n
X X
lim
x!1 n=1 n3 + x3
= .
n=1 n + 1
3
Rezolvare. Fie A > 0 arbitrar, momentan xat. Pentru 8 x 2 [0; A℄ si pentru
8 n 2 IN , avem: 2
nx A2 n A2

n3 +1x3 2 n3
= 2.
n
X A
Deoare e seria 2 este onvergent a, rezulta onform riteriului lui Weierstrass a
n=1 n
seria de fun tii initiala este uniform si absolut onvergenta pe [0; A℄.
Luând A = 1, de i I = [0; 1℄ putem apli a Teorema 2.2.6 u x0 = 1 pun t de
1
X
a umulare pentru I . Deoare e seria de fun tii fn este uniform onvergenta pe I si
n=1
n 1
9 xlim
X
f ( x) = 3
!1 n
rezulta a fun tia suma f a seriei fn are limita ^n x0 = 1 si:
n +1 n=1
82 Capitolul 2
1
X nx2 X1 n
lim
x!1 n=1 n3 + x3
= .
n=1 n + 1
3
| {z }
f (x)
7. Este permisa derivarea termen u termen a seriei:
1 h i
e nx e (n 1)x ; x 2 [0; 1℄ ?
X 2 2
n=1
Rezolvare. Având ^n vedere forma termenului general al seriei:
fn (x) = e nx e (n 1)x ,
2 2
are este o fun tie derivabila pe [0; 1℄, al ulam suma partiala de ordinul n:
Sn (x) = e nx 1; 8 n 1; 8 x 2 [0; 1℄.
2
Pentru 8 x 2 (0; 1℄, nlim

!1 Sn (x) = 1, iar nlim !1 Sn (0) = 0. De i seria data este simplu
onvergenta pe intervalul
8
[0; 1℄, având suma fun tia:
< 0; da a x = 0;
f ( x) = :
1; da a x 2 (0; 1℄;
are este dis ontinua ^n pun tul x = 0, de i nu este derivabila ^n x = 0.
Pe de alta parte, seria derivatelor:
X1 h i
2nxe nx + 2(n 1)xe (n 1)x
2 2
n=1
are suma partiala de ordinul n:
Sen (x) = 2nxe nx ; 8 n 1; 8 x 2 [0; 1℄.
2
Pentru 8 x 2 [0; 1℄, nlim !1 Sn (x) = 0, de i sirul de fun tii (Sn )n1 onverge simplu pe [0; 1℄
e e
la fun tia identi zero, fun tie derivabila. Dedu em astfel a nu este posibila derivarea
termen u termen a seriei date.
Nu putem apli a Teorema 2.2.8 deoare e seria derivatelor nu onverge uniform pe
[0; 1℄, sirul (Sen )n1 având proprietatea:
1 p
!

Mn = sup jSn (x)j = Sn p = 2ne 1 ! 1 6= 0; n ! 1.
e e
x2[0;1℄ 2n
8. Este permisa integrarea termen u termen a seriei:
1 h i
2x n2 e n x (n 1)2 e (n 1) x ; x 2 [0; 1℄ ?
X 2 2 2 2
n=1
Rezolvare. Suma partiala de ordinul n a seriei este:
Sn (x) = 2n2 xe n x ; n 1; x 2 [0; 1℄.
2 2
Pentru e are x 2 [0; 1℄, nlim

!1 Sn (x) = 0, de i seria onverge pun tual pe [0; 1℄, având
suma fun tia f (x) = 0; 8 x 2 [0; 1℄.
1
!
p
Deoare e Mn = sup jSn (x)j = Sn p = n 2e 1=2 ! 1 6= 0; n ! 1,
x2[0;1℄ n 2
rezulta a seria data nu onverge uniform pe [0; 1℄, de i nu putem apli a Teorema 2.2.9.
Serii de fun tii 83
Z 1
Pe de alta parte, f (x) dx = 0, iar:
0
Z 1 Z 1h i h i 1
fn (x) dx = 2n2 xe n x 2(n 1)2 xe (n 1) x dx = e n x + e (n 1) x 0 =
2 2 2 2 2 2 2 2
0 0
1 1
= (n 1) n .
e 2
e
1 1
2
X 1 1
Seria are sirul sumelor partiale Sen (x) = 1 n onvergent la 1
n=1 e e e
(n 1) n 2 2 2
pentru n ! 1. De i:
Z 1
"
1 #
1 Z1
fn (x) dx 6=
X X
0= fn (x) dx = 1,
0 n=1 n=1 0
adi a nu este posibila integrarea termen u termen a seriei date.
9. Sa se arate a pentru jxj < 1 are lo :
1 2x 4x3 8x7 1
+ + + + = .
1+x 1+x 1+x 1+x 2 4 8 1 x
Rezolvare. Ple am de la seria: 1
ln (1 + x) + ln (1 + x ) + + ln (1 + x ) + = ln (1 + x2 ).
2 2 n X n
n=0
Deoare e: n n
Sn (x) = ln (1 + x2 ) = ln (1 + x2 ) = ln (1 + x)(1 + x2 ) (1 + x2 ) =
X k Y k n
k=0 k=0
2 n+1
1 x 1
= ln
1 x
si 9 nlim
!1 Sn (x) = ln 1 x ; 8 x 2 ( 1; 1).
1 1
; 8x 2
X n
Rezulta a seria ln (1+ x2 ) este pun tual onvergenta si are suma ln
n=0 1 x
2 ( 1; 1). De i:1
1
; 8 x 2 ( 1; 1).
X n
ln (1 + x2 ) = ln
n=0 1 x
Vom apli a a estei serii de fun tii Teorema 2.2.8 de derivare termen u termen. Fie
2 (0; 1), arbitrar momentan xat. Pentru I = [ ; ℄ avem:
1 1
{ seria fn (0), unde fn (x) = ln (1 + x ); fn : I ! IR, este onvergenta ( 0);
X n X
2
n=0 n=0
{ fun tiile fn ; n 1 sunt derivabile pe In ;
1 1 2nx2 1
{ seria derivatelor
X
0
fn (x) =
X
a pe I u suma
2n este uniform onvergent
n=0 n=0 1 + x
g (x). Într-adevar:
2n jx2n 1 j

n 2n 1
2 x
n = 2n 1 jxj2 2 1 2n 1 2 2 1 = 2n 1 2 1 ;
n n n n n
1 1 1

1 + x2
n
2x 2 1
1
8 n 1; 8 x 2 [ ; ℄; n
X
iar seria 2n 1 2 1 este onvergenta, onform riteriului
1
n=1
raportului al lui D'Alembert: n
an+1 2n 2 1
2 n
lim = lim !1 2
= nlim = 0 < 1.
1
n!1 an n!1 2n 1 2n 1 1
84 Capitolul 2
1 1 2n x2n 1
f 0 (x) =
X X
Rezulta a seria de fun tii n 2n este uniform onvergenta pe I u
n=1 n=1 1+x
1 1
fn0 este si ea uniform onvergenta u suma g (x) =
X
suma h(x). De i seria + h(x).
n=0 1+x
1
X
Conform Teorema 2.2.8 rezulta a seria de fun tii fn este uniform onvergenta pe
n=0
1 ^ 0

1 0 1
I = [ ; ℄ u suma f (x) = ln . In plus f = g , de i g (x) = ln = .
1 x 1 x 1 x
Dedu em
1 astfel a: 1 2n x2n 1
0 1 1
; 8 x 2 [ ; ℄ , ; 8 x 2 [ ; ℄.
X X
fn (x) = n =
n=0 1 x n=0 1 + x
2 1 x
Deoare e este arbitrar din (0; 1), rezulta a egalitatea de mai sus are lo pe ^ntreg
intervalul ( 1; 1). De i:
1 2x 4 x3 8x7 1
+ + + + = ; 8 x 2 ( 1; 1).
1 x 1+x 1+x 1+x 2 4 8 1 x
10. Sa se determine domeniul de onvergenta (absoluta si simpla) pentru urmatoarele
serii de fun t
ii:
1 2n n x n 1 2n=2 sinn x 1 n2 + 1
x n
x + 2 ; b) 2x 1 :
X X X
a) ; )
n=1 3n + 1 n n=1 3n + n + 2
2
n=1
11. Sa se studieze onvergenta (simpla, uniforma) a urmatoarelor serii de fun tii pe
multimile indi ate:
1
3 5
a) (x 1)(2 x) : a1 ) x 2 ; ; a2 ) x 2 [1; 3):
X
n
n=1 2 2
1 os nx
pn : b1) x 2 ["; 2 "℄; 0 < " < 2; b2 ) x 2 (0; 2):
X
b)
n=1
12. Sa se studieze natura urmatoarelor serii de fun tii:
1 sin nx 1 2
p 6 6 ; x 2 IR; b) ar tg n4 x+ x4 ; x 2 IR;
X X
a)
n=1 n + xp
5
n=1
1 ( 1)n 1 nx
; x 2 IR.
X
)
n=1 n x + 1
4 2
13. Sa se arate a seria urmatoare nu este uniform onvergenta pe intervalul I = [0; 1℄,
dar suma sa este o fun tie ontinua pe I :
X1 h i
nxe nx (n 1)xe (n 1)x .
n=1
14. Este permisa derivarea termen u termen a seriei:
1 x
ar tg 2 ; x 2 IR ?
X
n=1 n
Serii de puteri 85
15. Este permisa integrarea termen u termen a seriei:

1 1
; x 2 [a; b℄ ?
X
ar tg 2
n=1 x + n2
x3. SERII DE PUTERI
O serie de fun tii de forma:
a0 + a1 x + a2 x2 + + an xn + ; x 2 IR; (2:3:1)
1 1
2 IR; i = 0; 1; : : : se numeste serie de puteri.
X X
u ai Se noteaza an xn (sau an xn
n=0 n=1
pentru seria a1 x + a2 x2 + + an xn + ).
Teorema 2.3.1 (Abel). Ori e serie de puteri este onvergenta ^n origine.
1
a) Da a o serie de puteri an xn este onvergenta ^ntr-un pun t x0 6= 0, atun i seria
X
n=0
este absolut onvergenta ^n ori e pun t x u jxj < jx0 j.
1
2 IR, atun i ea
X
b) Da a o serie de puteri an xn este divergenta ^ntr-un pun t x1
n=0
este divergenta ^n ori e pun t x u jxj > jx1 j.
Teorema 2.3.2 (de existenta a razei de onvergenta). Fie seria de puteri
(2.3.1). Atun i 9 r 2 [0; +1℄ u urmatoarele proprietati:
a) pentru 8 x 2 IR u onditia jxj < r seria este (A.C.);
b) pentru 8 x 2 IR u jxj > r seria este (D);
) pentru 8 % 2 (0; r) seria este uniform onvergenta pe [ %; %℄ ( r; r).
Elementul r din Teorema 2.3.2 se numeste raza de onvergenta a seriei de puteri
(2.3.1). Multimea pun telor de onvergenta A a seriei de puteri (2.3.1) veri a sirul de
in luziuni:
( r; r) A [ r; r℄.
Teorema 2.3.3 (Cau hy-Hadamard). Fie seria de puteri (2.3.1) u raza de
n ja j. Atun i r = 1 da
q
onvergenta r si e ! = nlim
!1 n a ! 2 (0; 1), r = 0 da a ! = 1 si
!
r = 1 da a ! = 0.
an+1 1

Teorema 2.3.4. Da a 9 = nlim !1 an 2 IR atun i r = da a 2 (0; 1); r = 0

da a = 1 si r = 1 da a = 0.
86 Capitolul 2
Teorema 2.3.5 (Abel). Da a seria de puteri (2.3.1) are raza de onvergenta r, iar
seria este onvergenta ^n pun tul x = r (x = r) atun i suma seriei S (x) este ontinua
^n pun tul x = r (respe tiv x = r), de i:
!r S (x) = S (r); (respe tiv xlim
xlim ! r S (x) = S ( r) ):
x<r x> r
Proprietati ale seriilor de puteri
a) Suma unei serii de puteri este o fun tie ontinua pe multimea de onvergenta a
seriei.
b) Ori e serie de puteri poate integrata termen u termen pe ori e interval ompa t
[; ℄ in lus ^n multimea de onvergenta. Seria de puteri obtinuta prin integrarea pe
[0; x℄; x 2 ( r; r) are a eeasi raza de onvergenta a si seria initiala.
) Ori e serie de puteri poate derivata termen u termen pe intervalul des his de
onvergenta ( r; r). Seria obtinuta are a eeasi raza de onvergenta a si seria initiala. În
plus, fun tia suma S (x) a seriei de puteri este indenit derivabila pe intervalul ( r; r),
iar derivata sa de ordinul n este egala u suma seriei derivatelor de ordinul n.
Operatii u serii de puteri
X1 X1
Fie seriile de puteri an xn si bn xn u razele de onvergenta r1 , respe tiv r2 , iar
n=0 n=0
2 IR . Atun i:
1
a) Seria (an + bn )xn are raza de onvergenta r minfr1 ; r2 g.
X
n=0
X1
b) Seria (an )xn are raza de onvergenta r1 .
n=0
) Produsul dupa Cau hy al doua serii de puteri u razele de onvergenta r1 si r2
este tot o serie de puteri a arei raza de onvergenta este r minfr1 ; r2 g. În plus, suma
seriei produs este egala u produsul sumelor elor doua serii pe interse tia multimilor de
onvergenta.
O serie de fun tii de forma:
a0 + a1 (x a) + a2 (x a)2 + + an (x a)n + ; x 2 IR
unde a 2 IR se numeste serie Taylor.
1
X
Punând y = x a ^ntr-o astfel de serie obtinem seria de puteri an y n. Da a ( r; r)
n=0
este intervalul de onvergenta a a estei serii atun i ( r + a; r + a) va intervalul de
onvergenta a seriei initiale. Toate proprietatile seriilor de puteri se mentin pentru seriile
Taylor.
Serii de puteri 87
Dezvoltarea fun tiilor ^n serie de puteri

Æ
Fie fun tia f : I ! IR; I un interval din IR, iar a 2I . Presupunem a f este indenit
derivabila ^n x = a.
Seria: 1 f (n) (a)
X
(x a)n (2:3:2)
n=0 n!
se numeste seria Taylor atasata fun tiei f ^n pun tul a.
Da a a = 0 seria (2.3.2) se numeste seria Ma -Laurin a fun tiei f .
Fie I 0 intervalul de onvergenta a seriei (2.3.2). Vom spune a fun tia f este dez-
voltabila ^n serie Taylor sau serie de puteri (pentru a = 0) pe intervalul I 0 \ I da a ea
este suma seriei (2.3.2) pe I 0 \ I .
Teorema 2.3.6. Fun tia f : I ! IR este dezvoltabila ^n serie Taylor pe I 0 \ I da a
si numai da a ea este indenit derivabila pe I si restul ei de ordinul n din formula lui
Taylor tinde atre 0 pentru n ! 1, 8 x 2 I 0 \ I .
Teorema 2.3.7. Fie f : I ! IR, unde I este un interval simetri fata de a (I =
= a ; a + )). Da a f este indenit derivabila pe I , iar sirul derivatelor este uniform
marginit pe I , adi a 9 M > 0 a.^. jf (k) (x)j M; 8 x 2 I; 8 k 2 IN atun i f este
dezvoltabila ^n serie Taylor pe I .
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se determine raza si multimea de onvergenta pentru urmatoarele serii de

puteri:
X1 xn X1 2
1 n +n n X1 ( 2)n 3n
a) ; b) 1+ x ; ) xn ;
n=1 n ( n + 1) n=1 n n=1 n
X1 a(a + 1) (a + n) X1
d) xn ; a; b > 0; e) (sin n)xn .
n=1 b ( b + 1) ( b + n ) n=1
Rezolvare. Notam u an xn termenul general al seriilor de mai sus.
a) Deoare e:
an+1 n(n + 1)

lim
n!1 an

= lim
n!1 (n + 1)(n + 2)
= 1,
1
dedu em a raza de onvergenta a seriei este r = 1. De i pentru x 2 ( 1; 1) seria an xn
X
n=1
este (A.C.), iar pentru x 2 ( 1; 1) [ (1; 1) seria este divergenta.
88 Capitolul 2
Sa studiem ^n ontinuare seria ^n extremitatile intervalului ( 1; 1), adi a ^n x = 1 si
X1 1
x = 1. Pentru x = 1 seria de puteri devine , serie numeri a are are a eeasi
n=1 n(n + 1)
X1 1
natura ( onform riteriului de omparatie u limita) u seria armoni a generalizata 2,
n=1 n
onvergenta. De i pentru x = 1 seria este onvergenta. Pentru x = 1 seria devine
X1 ( 1)n
, serie absolut onvergenta, deoare e seria modulelor este seria studiata mai
n=1 n(n + 1)
X 1 1
sus , are este onvergenta.
n=1 n(n + 1) 8
X1 < (A.C.) pentru x 2 [ 1; 1℄
De i an xn este :
n=1 (D) pentru x 2 ( 1; 1) [ (1; 1):
b) Apli am Teorema 2.3.3. Deoare e:
q
1 n+1
lim
n!1
n
j an j = lim
n!1
1 +
n
= e,
1 X1
rezulta a raza de onvergenta este r = , de i seria an xn este (A.C.) pe intervalul
e n=1

1 1
; .
e e
1 X1 1 1 n +n
2
Pentru x = seria este 1+ . Termenul general al a estei serii este

e3 n =1 en n
2 n
1 n+1

1 +
5 > 1; 8 n 1, (vezi f[20℄, Capitolul 2, x1, Problema 3g), de i bn 6! 0,
n
bn = 64 7
e
pentru n ! 1, adi a seria este divergenta.
1 X1 ( 1)n 1 n +n
2
Pentru x = avem seria 1+ u termenul general n =

e n=1 e
n n
= ( 1)n bn 6! 0, pentru n ! 1, de i8este o serie divergenta.
1 1
1 < (A.C.) pentru x 2 ;
>
>
În on luzie, seria X an xn este e ei h
1; 1e [ 1e ; 1 :

: (D) pentru x 2
>
n=1 >
) Avem:
an+1

( 2) n+1 3n+1 n
lim
n!1 an

= lim
n!1

n+1
( 2) 3
n n = 3,

1
de i raza de onvergenta este r = .
3 1 1 1 2 n 1 1
1

X X X
Pentru x = obtinem seria numeri a n = . Seria bn =
3 n=1 n=1 n 3 n n=1
1 1 2 n
3 este absolut onvergenta, dupa u rezulta din riteriul lui D'Alembert
X
=
n=1 n
apli at seriei modulelor:
Serii de puteri 89

bn+1 1 2 n+1 n
2 n = 32 < 1,

lim
= lim
n!1 bn n!1 n + 1 3

3
X1 1 X1
iar seria este divergenta. Rezulta atun i a seria n este divergenta.
n=1 n n=1
1 1 1 " 2 n 1 ( 1)n # 1 2 n 1
n n este
X X X
Pentru x = avem seria dn = . Seria
3 n=1 n=1 3 n n=1 3
X1 ( 1)n
absolut onvergenta (vezi mai sus), iar seria este simplu onvergenta. Rezulta
n=1 n
1
X
atun i a seria dn este simplu onvergenta.
n=1 8
1
>
>
>
<
(A.C.) pentru x 2 ( 1=3; 1=3)
X
De i seria an xn este > (S.C.) pentru x = 1=3
n=1
(D) pentru x 2 ( 1; 1=3) [ [1=3; 1):
>
>
:
d) Deoare e:
an+1 a+n+1
lim
n!1 an
= lim
n!1 b + n + 1
= 1,
X1
dedu em a raza de onvergenta a seriei an xn este r = 1.
n=1
i) Pentru x = 1 obtinem seria numeri a u termeni pozitivi:
X1 a(a + 1) (a + n)
,
n=1 b(b + 1) (b + n)
a arei natura o studiem
! u riteriul lui Raabe-Duhamel:
!
an b+n+1 n(b a)
lim
n!1
n 1 = lim
n!1
n 1 = lim
n!1 a + n + 1
=b a.
an+1 a+n+1
1 1
Da a b a > 1 ) an (C), da a b a < 1 ) an (D), iar da a b a = 1 rezulta a
X X
n=1 n=1
seria: 1 1 a(a + 1) (a + n) X 1
X X a
an = =
n=1 n=1 b(b + 1) (b + n) n=1 a + n + 1
este divergenta.
ii) Pentru x = 1 obtinem seria de tip Leibniz:
X1 a(a + 1) (a + n)
( 1)n .
n=1 b(b + 1) (b + n)
a a+n+1
ii1) Da a a b atun i n+1 = 1, de i an 6! 0, pentru n ! 1. Rezulta a
1
an b + n + 1
X
seria ( 1)n an este divergenta.
n=1
an+1
ii2) Da a a < b sirul (an )n1 este stri t des res ator < 1; 8 n 1 . Vom arata ^n
an
!1 an = 0. Pentru a easta sa onsideram sirul (bn )n1 pentru are sirul
ontinuare a nlim
(an )n1 reprezinta sirul mediilor aritmeti e:
90 Capitolul 2
b + b + + bn
an = 1 2 .
n
b + b + + bn 1
Din an si an 1 = 1 2 dedu em a bn = nan (n 1)an 1 . Înlo uind pe
n 1
a(a + 1) (a + n) a(a + 1) (a + n 1)
an = si an 1 = ^n ultima relatie de mai sus,
b(b + 1) (b + n) b(b + 1) (b + n 1)
dedu em:
(a b + 1)n + b
bn = an 1 : (2:3:3)
n+b
Deoare e sirul (an )n1 este onvergent (monoton des res ator si marginit inferior de 0),
rezulta a 9 nlim
!1 an = l. Din relatia (2.3.3) obtinem a 9 nlim!1 bn = (a b + 1)l. Conform
f[20℄, Capitolul 2, x1, Problema 12, Conse inta 1g, dedu em a nlim !1 bn = nlim!1 an , de i
l = (a b + 1)l ) l = 0 (a < b). Rezulta a sirul (an )n1 este monoton des res ator la
X1
0 si atun i onform riteriului lui Leibniz dedu em a seria ( 1)n an este onvergenta
n=1
(simplu).
1
X
Pentru a studia absoluta onvergenta a a estei serii, adi a onvergenta seriei an ,
n=1
folosim on luziile din azul8
i) x = 1. Obtinem:
X1 <
(A.C.) da a b a > 1;
( 1)n an :
n=1 (S.C.) da a b a 1:
În on luzie: 8
pentru a b anxn este : (A.C.) da a x 2 ( 1; 1)

X1 <
n=1 (D) da a x 2 ( 1; 1℄ [ [1; 1):

pentru a 
>
>
<
(A.C.) da a x 2 ( 1; 1)
(b) a b 1 seria an x este > (S.C.) da a x = 1
X
n
n=1
(D) da a x 2 ( 1; 1) [ [1; 1):
>
>
:
q
!1 j sin nj = 1 u ajutorul ara terizarii u " (vezi f[20℄, Capitolul

e) Vom arata a nlim n
2, x1g):
i) 8 " > 0 8 n 2 IN 9 n0 > n a.^. n0 > 1 ";
ii) 8 " >q0 9 N (") 2 IN a.^. 8 n N (") ) n 1 + ";
unde n = n j sin nj:
A doua proprietate ii) este evidenta deoare e n 1. Pentru a o demonstra pe prima
sa onsideram un " > 0 arbitrar, momentan xat si sa notam 1 " =qb; b < 1. Va trebui
sa determinam pentru ori e n 2 IN un rang n0 2 IN; n0 > n a.^. n0 j sin n0 j > b. Da a
Serii de puteri 91
" > 1 proprietatea este imediata. Presupunem ^n ontinuare a " 2 (0; 1℄, de i b 2 [0; 1).
Inegalitatea de mai sus este atun i e hivalenta u j sin n0 j > bn0 . Fie n 2 IN arbitrar,
1 1
momentan xat. Vom arata a 9 n0 > n a.^. j sin n0 j > si bn0 < : Deoare e bn ! 0
2 2
0 1
pentru n ! 1 (da a b 2 (0; 1)) rezulta a 9 n1 > n a.^. b < ; 8 n n1 (relatie
n
2
evidenta si pentru b = 0). Pentru n1 2 IN 9 k 2 IN a.^. k > n1 (> n) (se poate lua
k = n1 ). În intervalul [k; (k +1) ℄ exista trei numere naturale. Pentru n2 = [(k +1) ℄ 1
1
avem j sin n2 j > n2 2 k + ; (k + 1) . De i pentru n 2 IN 9 n2 > n a.^.
2 6 6
j sin n2 j > 21 > bn , de unde rezulta proprietatea i).
2
q
Din i) si ii) rezulta a nlim!1 janj = 1, de i raza de onvergenta a seriei de puteri este
n
r = 1. 1 1
Pentru x = 1 seriile sin n si ( 1)n sin n sunt divergente, deoare e sin n 6! 0,
X X
n=1 n=1
1
pentru n ! 1 (se poate onstrui un subsir (nk )k2IN , nk 2 [2k; (2k + 1) ℄ a.^. sin nk > ;
2
de fapt ni i 6 9 nlim!1 sin n ).
8
1
X < (A.C.) pentru x 2 ( 1; 1)
De i seria an xn este :
n=1 (D) pentru x 2 ( 1; 1℄ [ [1; 1):
2. Sa se determine multimea de onvergenta a seriilor de puteri generalizate:
1 1 1 + x n 1 33n (n!)3
tgn x;
X X
a) ; b)
2
n=1 " n + 1 1 x n=1 (3n )!
1 1 3 5 (2n 1) #p x 1 n
2 ; p 2 IR.
X
)
n=1 2 4 6 (2n)
Rezolvare. Seriile de mai sus se pot studia ^n mod asemanator seriilor de fun tii
din x2, Problema 1. Le vom studia ^n ontinuare privindu-le a niste serii de puteri
generalizate.
1+x
a) Sa notam u y = ; x 2 IR n f1g. În a est fel seria devine o serie de puteri ^n
1 x
variabila y :
X1 1 n
y : (2:3:4)
n=1 2n + 1
an+1 1
Deoare e nlim
!1 = 1; (an = ), rezulta a raza de onvergenta a seriei (2.3.4)
an 1
2 n + 1
X 1
este 1. Pentru y = 1 seria este divergenta (are a eeasi natura u seria armoni a
n=1 2n + 1
X1 1 X1 1
divergenta ), iar pentru y = 1 avem seria ( 1)n are este (S.C.), onform
n=1 n n=1 2n + 1
riteriului lui Leibniz si a on luziei din azul y = 1.
92 Capitolul 2
1
>
> (A.C.) da a y 2 ( 1; 1)
X 1 n >
<
De i seria y este > (S.C.) da a y = 1
n=1 2n + 1
(D) da a y 2 ( 1; 1) [ [1; 1):
>
>
:
Revenind la variabila x obtinem urmatoarele on luzii:

1+x 1 1 1 + x n
pentru 1 < 1 x < 1 , x 2 ( 1; 0) seria 2n + 1 1 x este (A.C.);
X
n=1
1+x
deoare e 1 x 6= 1 rezulta a pentru x 2 [0; 1) [ (1; 1) seria de mai sus este (D).
b) Notam u y = tg x. Obtinem astfel seria de puteri:
X1 33n (n!)3
y n: (2:3:5)
n=1 (3n)!
33n (n!)3
Fie an = ; n 1. Avem:
(3n)!
an+1 33(n+1) [(n + 1)!℄3 (3n)! 27(n + 1)3
lim
n!1 an !1 [3(n + 1)℄! 33n (n!)3 = nlim
= nlim !1 (3n + 1)(3n + 2)(3n + 3) = 1.
Rezulta a raza de onvergenta a seriei de puteri (2.3.5) este 1.
X1 33n (n!)3
Pentru y = 1 obtinem seria pe are o studiem u riteriul lui Raabe-
n=1 (3n)!
Duhamel: ! " #
an (3n + 1)(3n + 2) n( 9n 7)
lim
n!1
n 1 = lim
n!1
n 1 = lim
n!1 9(n + 1)2
= 1 < 1.
an+1 9(n + 1)2
1
an este divergenta (se arata a an 6! 0; n ! 1, vezi mai jos).
X
De i seria
n=1
X1 33n (n!)3
Pentru y = 1 avem seria alternata ( 1)n . Deoare e:
n=1 (3n)!
an+1 9(n + 1)2 9n2 + 18n + 9
= = 2 > 1; 8 n 1,
an (3n + 1)(3n + 2) 9n + 9n + 2
1
6
X
rezulta a sirul (an )n1 este stri t res ator, de i nlim
!1 na = 0. Dedu em a seria ( 1)n an
n=1
este divergenta.
În on luzie pentru tg x 2 ( 1; 1) , x 2 [k2Z + k; + k seria din enunt

4 4
este (A.C.), ^n rest ind divergenta.
x 1 X1
) Notam u y = . Avem de studiat seria de puteri an y n, unde an =
2 n=1
1 3 5 (2n 1)
" #p
an+1
= !1 an = 1 rezulta a raza de onvergenta este 1.
. Din nlim
2 4 6 (2n)
1
Pentru y = 1, onform f[20℄, Capitolul 2, x2, Problema 9,i)g, dedu em a seria
X
an este
8 n=1
<
(C) da a p > 2;
:
(D) da a p 2:
Serii de puteri 93
Pentru y = 1,8 onform f[20℄, Capitolul 2, x2, Problema 14,d)g, dedu em a seria
1
>
>
>
<
(A.C.); p > 2;
p 2 (0; 2℄;
X
n
( 1) an este > (S.C.);
n=1
p 0:
>
(D);
>
:
1
X
De i avem urmatoarele on luzii pentru seria de puteri an y n:
8
n=1
<
(A.C.) pentru y 2 [ 1; 1℄;
da a p > 2 :
(D) pentru y 2 ( 1; 1) [ (1; 1);
8
>
>
>
<
(A.C.) pentru y 2 ( 1; 1);
da a 0 > (S.C.) pentru y = 1;
(D) pentru y 2 ( 1; 1) [ [1; 1);
>
:
8
da a p 0 : (A.C.) pentru y 2 ( 1; 1);

<
(D) pentru y 2 ( 1; 1℄ [ [1; 1):

x 1 X1 x 1 n
Tinând ont a = y , de i x = 2y + 1 dedu em pentru seria an :
8
2 n =1 2
da a p > 2 : (A.C.) pentru x 2 [ 1; 3℄;
<
(D) pentru x 2 ( 1; 1) [ (3; 1);

8
>
>
>
<
(A.C.) pentru x 2 ( 1; 3);
da a 0 > (S.C.) pentru x = 1;
(D) pentru x 2 ( 1; 1) [ [3; 1);
>
:
8
da a p 0 : (A.C.) pentru x 2 ( 1; 3);

<
(D) pentru x 2 ( 1; 1℄ [ [3; 1):

3. Sa se arate a fun tiile:
f1 (x) = sin x; f2 (x) = os x; f3 (x) = ex ; x 2 IR
sunt dezvoltabile ^n serie de puteri pe IR si sa se determine seriile Ma -Laurin orespun-
zatoare.
Rezolvare. Prin indu t ie matemati a se arata a:

n
(n)
f1 (x) = sin x + ; 8 x 2 IR; 8 n 2 IN;
2

n
f2(n) (x) = os x + ; 8 x 2 IR; 8 n 2 IN ,
2
f3(n) (x) = ex ; 8 x 2 IR; 8 n 2 IN .
Deoare e jf1(n) (x)j 1; jf2(n) (x)j 1; 8 x 2 IR; 8 n 2 IN rezulta, onform Teoremei
2.3.7, a f1 si f2 sunt dezvoltabile ^n serie de puteri pe IR.
Pentru fun tia f3 sa onsideram un pun t a > 0 arbitrar, momentan xat. Deoare e
94 Capitolul 2
jf3(n)(x)j ea; 8 x 2 [ a; a℄; 8 n 2 IN , dedu em onform a eleiasi teoreme a f3 este

dezvoltabila ^n serie de puteri pe intervalul [ a; a℄. Dar a ind un element arbitrar, rezulta
a f3 este dezvoltabila ^n serie de puteri pe IR.
Avem: f1(n) (0) = 0 pentru n = 2m, f1(n) (0) = ( 1)m pentru n = 2m + 1, f2(n) (0) =
= ( 1)m pentru n = 2m, f2(n) (0) = 0 pentru n = 2m +1, f3(n) (0) = 1; 8 n 2 IN . Obtinem
astfel urmatoarele dezvoltari ^n serii de puteri:
x x3 x5 x7 x2m+1
sin x = + + + ( 1)m + ; x 2 IR;
1! 3! 5! 7! (2m + 1)!
x2 x4 x6 x2m
os x = 1 + + + ( 1) m + ; x 2 IR;
2! 4! 6! (2m)!
x x2 xn
ex = 1 + + + + + ; x 2 IR:
1! 2! n!
4. Sa se arate a fun tia f (x) = (1 + x) ; x > 1; 2 IR; 6= 0; 1; 2; este dez-
voltabila ^n serie de puteri si sa se gaseas a a easta dezvoltare, spe i ându-se intervalul
^n are este valabila.
Rezolvare. Sa onsideram urmatoarea serie de puteri, numita seria binomiala:
1 ( 1) 2 ( 1) ( n + 1) n
x ++ x + :
X
an xn = 1 + x + (2:3:6)
n=0 1! 2! n!
Vom demonstra a a easta serie are raza de onvergenta egala u 1 si suma egala u
f (x) = (1 + x) .
Deoare e:
lim
an+1

= lim
j nj = 1,
n!1 an n!1 n + 1
rezulta a raza de onvergenta a seriei (2.3.6) este r = 1, de i multimea A de onvergenta
a a estei serii satisfa e relatia ( 1; 1) A [ 1; 1℄.
Sa notam u s(x) suma a estei serii pe intervalul ( 1; 1). Vom arata a s(x) =
= f (x); 8 x 2 ( 1; 1). Folosind proprietatea de derivare a seriilor de puteri rezulta a
fun tia s(x) este derivabila pe ( 1; 1) si:
( 1) ( 1) ( n + 1) n 1
s0 (x) = + x+ + x + ; 8 x 2 ( 1; 1): (2:3:7)
1! 1! (n 1)!
Înmultind a easta relatie u x obtinem:
( 1) 2 ( 1) ( n + 1) n
xs0 (x) = x+ x + + x + ; 8 x 2 ( 1; 1): (2:3:8)
1! 1! (n 1)!
Serii de puteri 95
Adunând relatiile (2.3.7) si (2.3.8) membru u membru, avem:

( 1) ( n)
! "
( 1)
(1 + x)s0 (x) = + + x++ +
1! 1! 1! # n! (2:3:9)
( 1) ( n + 1) n
+ x + ; 8 x 2 ( 1; 1):
(n 1)!
Termenul general al seriei obtinuta mai sus este:
( 1) ( n) ( 1) ( n + 1) ( 1) ( n + 1) n
+ = +
n! (n 1)! (n 1)! n
2 ( 1) ( n + 1)
+ 1) = .
n!
De i egalitatea (2.3.9) devine:
2 2 ( 1) ( n + 1) n
(1 + x)s0 (x) = + x + + x + ; 8 x 2 ( 1; 1),
1! n!
de unde rezulta a:
(1 + x)s0 (x) = s(x); 8 x 2 ( 1; 1): (2:3:10)
Suma s(x) este diferita de 0 ^n ori e pun t x 2 ( 1; 1). Într-adevar, da a am pre-
supune a 9 un pun t x1 2 ( 1; 1) a.^. s(x1 ) = 0, onform relatiei de mai sus ar rezulta
prin derivari a s(n) (x1 ) = 0; 8 n 1. Conform teoremei lui Taylor de dezvoltabilitate ^n
jurul pun tului x1 rezulta a s(x) este o fun tie onstanta si anume fun tia nula, absurd,
a i s(0) = 1. De i s(x) 6= 0; 8 x 2 ( 1; 1) si atun i egalitatea (2.3.10) se s rie ^n mod
e hivalent:
s0 (x)
= ; 8 x 2 ( 1; 1).
s(x) 1 + x
Prin integrare, obtinem:
ln s(x) = ln (1 + x) + ln C; C > 0 sau s(x) = C (1 + x) ; 8 x 2 ( 1; 1).
Deoare e s(0) = 1 dedu em a C = 1, de i s(x) = (1 + x) = f (x); 8 x 2 ( 1; 1):
Astfel am aratat a:
( 1) 2 ( 1) ( n + 1)
(1 + x) = 1 + x + x ++ xn + ; (2:3:11)
1! 2! n!
8 x 2 ( 1; 1), seria din membrul drept al egalitatii de mai sus ind absolut onvergenta
pentru 8 x 2 ( 1; 1); 8 2 IR.
În extremitatile intervalului ( 1; 1) fa em urmatoarele observatii pentru seria (2.3.6):
a) Da a > 0 atun i seria (2.3.6) este (A.C.) si ^n pun tele x = 1 si x = 1 si atun i,
onform Teoremei 2.3.5 suma sa va xlim !1
f (x) = 2 ^n x = 1 si xlim
! 1
f (x) = 0 ^n x = 1.
x<1 x> 1
Într-adevar pentru x = 1 avem seria:
96 Capitolul 2
X1 X1 ( 1) ( n + 1)
an = 1 + .
n=0 n=1 n!
Deoare e: !
an+1 a n+1

n
lim !1 n an+1 1 = nlim
= 1 si nlim !1 n n 1 =

n!1 an
n( + 1)
!1 n = + 1 > 1,
= nlim
1 1
rezulta a seria jan j este (C), de i seria an este (A.C.).
X X
n=0 n=0
1 1
janj
X X
Pentru x = 1 obtinem seria alternata ( 1)n an . Deoare e seria modulelor
n=0 n=0
este (C), onform elor de mai sus, rezulta a si a easta serie este (A.C.).
1
De i pentru > 0 seria an xn este (A.C.) pentru x 2 [ 1; 1℄ u suma f (x), ^n rest
X
n=0
ind divergenta.
X1
b) Da a 1 < < 0 vom arata a seria an xn este (S.C.) ^n x = 1 si divergenta ^n
n=0
x = 1. Pentru x = 1 avem:
( )( + 1) ( + n 1)
an = ( 1)n ; n 1.
n!
( )( + 1) ( + n 1)
Pro edam a ^n Problema 1,d). Notam u bn = ; n 1.
n!
b +n
Sirul (bn )n1 este stri t des res ator, deoare e n+1 = < 1 si ^n plus nlim
!1 bn = 0.
bn n+1
Într-adevar, pentru a arata a est lu ru sa onsideram sirul ( n )n1 u proprietatea:
+ + n
bn = 1 2 .
n
nb +
Din relatia bn+1 = n n+1 dedu em a n+1 = (n + 1)bn+1 nbn , adi a:
n+1
( )( + 1) ( + n) ( )( + 1) ( + n 1)
n+1 = (n + 1) n =
(n + 1)! n!
= ( )bn ; 8 n 1:
(2:3:12)
Sirul (bn )n1 având limita (este monoton des res ator si marginit inferior de 0), rezulta din
(2.3.12) a 9 nlim
!1 n = ( ) nlim!1 bn . Deoare e sirul (bn )n1 este sirul mediilor aritmeti e
not
ale sirului ( n )n1 , avem nlim
!1 bn = nlim
!1 n = l, de unde, onform ultimei relatii de mai
sus, rezulta a l = ( )l, de i l = 0.
X1 X1
Apli ând riteriul lui Leibniz, rezulta a seria an = ( 1)n bn este onvergenta
n=1 n=1
(simplu). A easta serie nu este absolut onvergenta, deoare e seria modulelor:
X1 X1 ( )( + 1) ( + n 1)
bn =
n=1 n=1 n!
Serii de puteri 97
este divergenta, onform riteriului

!
lui Raabe-Duhamel:
bn n+1
lim n
n!1
1 = nlim!1 n 1 = + 1 < 1.
bn+1 +n
X1
Din Teorema 2.3.5 dedu em a suma seriei an este xlim
!1
f (x) = 2 .
n=0 x<1
X1
Pentru x = 1 obtinem seria 1 + bn u termeni pozitivi, are este divergenta, asa
n=1
um am vazut mai sus. 1
2 ( 1; 1℄ u suma f (x) si
X
De i da a 1 < < 0 seria an xn este (C) pentru x
n=0
anume (A.C.) da a x 2 ( 1; 1) si (S.C.) da a x = 1, ^n rest ind divergenta.
1
) Da a 1 seria an xn este divergenta pentru x = 1 si x = 1, deoare e sirul
X
n=0
(jan j)n1 este monoton res ator:
an+1 +n

an
=

n + 11
1; de i an 6! 0, pentru n ! 1.
De i ^n a est az seria an xn este (A.C.) pentru x 2 ( 1; 1) u suma f (x), ^n rest ind
X
n=0
divergenta.
Con luziile pentru seria (2.3.6) sunt urmatoarele:
1
a) Da a 2 (0; 1) seria an xn este:
X
8 n=0
< (A.C.) pentru x 2 [ 1; 1℄ u suma f (x) = (1 + x) ;
:
(D) pentru x 2 ( 1; 1) [ (1; 1):
1
b) Da a 2 ( 1; 0) seria
X
an xn este:
8 n=0
>
>
>
<
(A.C.) pentru x 2 ( 1; 1) u suma f (x) = (1 + x) ;
>
(S.C.) pentru x = 1 u suma f (1) = 2 ;
(D) pentru x 2 ( 1; 1℄ [ (1; 1):
>
>
:
1
) Da a 2 ( 1;
X
1℄ seria an xn este:
8 n=0
< (A.C.) pentru x 2 ( 1; 1) u suma f (x) = (1 + x) ;
:
(D) pentru x 2 ( 1; 1℄ [ [1; 1):
5. Sa se dezvolte ^n serie de puteri urmatoarele fun tii:
1 1 1
a) f (x) = ; jxj < 1; b) f (x) = ; jxj < 1; ) f (x) = ; jxj < 1;
1+x 1 x 1 + x2
d) f (x) = ar tg x; jxj < 1; e) f (x) = ln (1+ x); jxj < 1; f) f (x) = ln (1 x); jxj < 1;
p p 1
g) f (x) = 1 + x; jxj < 1; h) f (x) = 1 x; jxj < 1; i) f (x) = p ; jxj < 1;
1+x
1 p 1+x
j) f (x) = p ; jxj < 1; k) f (x) = ln (x + 1 + x2 ); jxj < 1; l) f (x) = ;
1+x 2 1 + x + x2
98 Capitolul 2
ex
jxj < 1; m) f (x) =
1 x
; jxj < 1; n) f (x) = sin 2x os 4x; x 2 IR;
sin x 2
8
>
<
; da a x 2 IR n f0g;
o) f (x) = > x
:
1; da a x = 0:
Rezolvare. a) În egalitatea (2.3.11) luam = 1. Obtinem:
1
= 1 x + x2 x3 + + ( 1)n xn + ; jxj < 1:
1+x
b) Tre ând pe x ^n x ^n relatia de mai sus, avem:
1
= 1 + x + x2 + x3 + + xn + ; jxj < 1:
1 x
) În egalitatea de la pun tul a) tre em pe x ^n x2 si obtinem:
1
= 1 x2 + x4 x6 + + ( 1)n x2n + ; jxj < 1:
1 + x2
d) Integrând de la 0 la x termen u termen relatia de mai sus, rezulta:
x3 x5 x7 x2n+1
ar tg x = x + + + ( 1)n + + C; jxj < 1:
3 5 7 2n + 1
Deoare e f (0) = 0 onstanta de integrare C este egala u 0. Obtinem astfel:
x3 x5 x7 x2n+1
ar tg x = x + + + ( 1)n + ; jxj < 1:
3 5 7 2n + 1 1
X 1
Deoare e seria obtinuta este onvergenta pentru x = 1: ( 1)n ( onform
n=0 2n + 1
X1 1
riteriului lui Leibniz) si pentru x = 1: ( 1)n+1 ( onform a eluiasi riteriu)
n=0 2n + 1
rezulta, apli ând Teorema 2.3.5, a egalitatea de mai sus are lo pentru x 2 [ 1; 1℄. Luând
x = 1 obtinem:
1 1 1 1
=1 + + + ( 1)n + ;
4 3 5 7 2n + 1
formula are ne permite sa al ulam u aproximatie numarul . Din pun t de vedere
istori seria de mai sus a fost prima serie folosita ^n al ulul numarului .
Pentru al ulul lui putem gasi o serie mai rapid onvergenta de ât seria alternata
1
de mai sus de suma ar tg 1 = . Anume, e ar ul astfel ^n ât tg = . Rezulta a
4 5
5 120
tg 2 = , iar tg 4 = . De i 4 difera foarte putin de . Fie:
12 119 4
tg 4 tg 4 120 1 1
= 4 ; tg = = 119 120 = :
4 1 + tg 4 tg 4 1 + 119 239

1 1
De i: = 4 = 4 ar tg ar tg .
4 5 239
Înlo uind ^n seria lui ar tg x pe x u 1 si apoi u 1 , obtinem:
5 239
= 3; 1415926535:::
Cu a est pro edeu a fost al ulat de W. S hanke u 707 ze imale.
Serii de puteri 99
O alta metoda de al ul a numarului , folosind dezvoltarea lui ar tg x este urmatoarea:

1
e si doua unghiuri pozitive astfel ^n ât + = . Notam tg = ; p > 1. Atun i
4 p
1 1
p p 1
= , iar tg = 1 = . De i avem:
4 1+ p p+1
1 p 1
= ar tg + ar tg .
4 p p+1
Euler a folosit pentru al ulul lui formula:
1 3 1 3
= 20 ar tg + 8 ar tg
7 79
, 4
= 5 ar tg + 2 ar tg .
7 79
e) Integram seria de la pun tul a) de la 0 la x termen u termen:
x2 x3 xn+1
ln (1 + x) = x
2
+
3
+ ( 1)n
n+1
+ ; jxj < 1.
( onstanta de integrare este 0), egalitate valabila si pentru x = 1.
f) Integrând seria de la pun tul b) termen u termen, obtinem:
x2 x3 1 n+1
ln (1 x) = x + + + + x + ; jxj < 1;
2 3 n+1
de unde rezulta:
x2 x3 xn+1
ln (1 x) = x
2 3
n+1
; jxj < 1 si x = 1.
1
g) În egalitatea (2.3.11) luam = . Gasim:
2
p 1 1 2 1 3 5 (2n 3) n
1+x = 1+ x 2 x + + ( 1)n 1 x + ; jxj < 1
2 1! 2 2! 2n n !
si x = 1.
h) Tre em pe x ^n x ^n egalitatea de mai sus. Obtinem:
p 1 1 1 3 5 (2n 3) n
1 x=1 x 2 x2 x ; jxj < 1 si x = 1.
2 1! 2 2! 2n n !
1
i) În egalitatea (2.3.11) luam = :
2
1 1 13 2 1 3 5 (2n 1) n
p =1
2 1!
x + 2 x + + ( 1)n
2 2! 2n n !
x + ; jxj < 1 si
1+x
x = 1.
j) În relatia de mai sus tre em pe x ^n x2 :
p 1 2 = 1 2 11! x2 + 212 32! x4 + + ( 1)n 1 3 52n n(2!n 1) x2n + ; jxj < 1
1+x
si x = 1.
k) Integrând ultima relatie obtinuta termen u termen, avem:
p x3 13 5 (2n 1)!! 2n+1
ln (x + 1 + x2 ) = x + x + + ( 1)n x +
3 2 1! 5 2 2! 2 (2n + 1)(2n)!!
+ ; jxj < 1 si x = 1.
1+x 1 x2 1
l) Avem: f (x) = = = (1 x2 ) .
1+x+x 2 1 x 3 1 x3
1
Pentru folosim dezvoltarea b) ^n are tre em pe x ^n x3 ; avem:
1 x3
100 Capitolul 2
1
= 1 + x3 + x6 + x9 + + x3n + ; jxj < 1:
1 x3
Rezulta atun i pentru f dezvoltarea:
f (x) = (1 x2 )(1 + x3 + x6 + x9 + + x3n + ) =
= 1 x2 + x3 x5 + x6 x8 + + x3n x3n+2 + ; jxj < 1.
1
m) Folosind dezvoltarile fun tiilor si ex , obtinem:
1 !x
x x2 xn
f (x) = 1 + + + + + (1 + x + x2 + + xn + ) =
1! 2! n!

1
1 1 2
1 1 1 n
=1+ 1+ x+ 1+ + x ++ 1+ + ++ x + ; jxj < 1.
1! 1! 2! 1! 2! n!
1
n) Avem: f (x) = sin 2x os 4x = [sin 6x sin 2x℄.
2
Deoare e:
(2x)3 (2x)5 (2x)2n+1
sin 2x = (2x)
3!
+
5!
+ ( 1)n
(2n + 1)!
+ ; x 2 IR;
(6x)3 (6x)5 (6x)2n+1
sin 6x = (6x)
3!
+
5!
+ ( 1)n
(2n + 1)!
+ ; x 2 IR,
rezulta a: " #
1 63 23 3 62n+1 22n+1 2n+1
f (x) = (6 2)x x + + ( 1) n x + =
2 3! (2n + 1)!
1 62n+1 22n+1 2n+1
x ; x 2 IR.
X
= ( 1)n
n=0 2 (2n + 1)!
o) Avem: 8
1 os 2x
>
< ; da a x 2 IR n f0g
f ( x) = > 2x2
:
1; da a x = 0:
2
(2x) (2x) 4 (2x)2n
Din: os 2x = 1
2!
+
4!
+ ( 1)n
(2n)!
+ ; x 2 IR,
rezulta a:
23 2 25 4 22n 1 2n 2
f (x) = 1 x + x + ( 1) n +1 x + ; x 2 IR n f0g,
4! 6! (2n)!
egalitate valabila si pentru x = 0.
6. Sa se al uleze sumele urmatoarelor serii de puteri pe intervalele lor de onvergenta:
X1 xn X1
a) S (x) = ; b) S (x) = (n + 1)2 xn ;
n=1 n(n + 1) n=1
X1 nx n+1 X1 xn
) S (x) = ( 1)n 1 ; d) S (x) = .
n=1 (n + 1)(n + 2) n=2 n + n 2
2
1
Rezolvare. a) Termenul general al seriei este an xn = xn . Deoare e
n(n + 1)
an+1
lim
n!1 an
= 1, rezulta a raza de onvergenta a seriei este r = 1. Conform Problemei 1,a)
multimea de onvergenta (absoluta) a seriei este [ 1; 1℄.
Serii de puteri 101
1 xn 1 xn
ind onvergente pentru x 2 ( 1; 1), rezulta a:
X X
Seriile si
n=1 n n=1 n + 1
1 xn 1 xn X 1 xn
; 8 x 2 ( 1; 1).
X X
=
n=1 n(n + 1) n=1 n n=1 n + 1
Sumele seriilor din membrul drept al egalitatii de mai sus sunt:
X1 xn
S1 (x) = = ln (1 x), onform Problemei 5,f),
n=1 n
1 xn 1X 1 xn+1 1
= [ ln (1 x) x℄; pentru x 6= 0.
X
S2 (x) = =
n=1 n + 1 x n=1 n + 1 x
De i:
1 1 x
S (x) = ln (1 x) + ln (1 x) + 1 = ln (1 x) + 1, pentru x 2 ( 1; 1) n f0g.
x x
Pentru x = 0, S (0) = 0, iar pentru x = 1, onform 0
Teoremei 12.3.5, obtinem:
" #
1
1 ln (1 x)
S (1) = xlim
!1
S (x) = xlim!1 x
1 + 1 = xlim ! 1
1 x
1 + 1A = 1
x<1 x<1 1 x x<1 (1 x) 2
si S ( 1) = xlim
! 1
S ( x ) = 2 ln 2 + 1 :
x> 1 8
1 x
>
>
> ln (1 x) + 1; da a x 2 [ 1; 1) n f0g;
>
< x
De i: S (x) = > 0; da a x = 0;
>
>
>
:
1; da a x = 1:
an+1
b) Notând an = (n + 1)2 avem nlim !1 an = 1, de i raza de onvergenta a a estei serii
de puteri este 1. Pentru x = 1, an xn 6! 0 pentru n ! 1, de i seriile sunt divergente.
Integrând
Z x
seria termen u termen pe [0; x℄, 0 < jxj < 1, obtinem:
S (t) dt = 2x2 + 3x3 + + nxn + = x(2x + 3x2 + + nxn 1 + )
0
1Zx
) x 0 S (t) dt = 2x + 3x2 + + nxn 1 + ; jxj < 1; x 6= 0.
Printr-o nou a integrare, avem:
Z x
1Z t
S ( ) d dt = x2 + x3 + + xn + :
0 t 0
1
Membrul drept al egalitatii de mai sus este dezvoltarea ^n serie a fun tiei x 1.
1 x
De i: Z x
1Z t
x2
S ( ) d dt = .
0 t 0 1 x
Derivând a easta relatie de doua Zori, avem:
1 Z x
2x x2 x 2x2 x3
x 0
S (t) dt =
(1 x)2
) 0
S ( t ) dt =
(1 x)2
.
x3 3x2 + 4x
Rezulta astfel: S (x) = ; jxj < 1; x 6= 0.
(1 x)3
Deoare e pentru x = 0, S (0) = 0, dedu em a S are forma de mai sus pentru 8 x;
jxj < 1.
102 Capitolul 2
) Deoare e:

( 1)n (n+2)( n+1
n+3)
lim

n!1 ( 1)n 1
n = 1,
(n+1)(n+2)
rezulta a raza de onvergenta a seriei de puteri este r = 1.
1
X n
Pentru x = 1 obtinem seria are este divergenta, având a eeasi
n=1 (n + 1)(n + 2)
X1 1
natura u seria armoni a divergenta.
n=1 n
X1 n
Pentru x = 1 avem seria ( 1)n 1 are este simplu onvergenta,
n=1 (n + 1)(n + 2)
onform riteriului lui Leibniz.
De i multimea de onvergenta a seriei este ( 1; 1℄. Pentru x; jxj < 1 derivam seria
termen u termen: 1 nxn x 2x2 3x3 nxn
S 0 (x) = ( 1)n 1 + ;
X
= + + ( 1)n 1
n=1 n+2 3 4 5 n+2
de unde, pentru x 6= 0 avem:
S 0 (x) 1 2x 3x2 nxn 1
x
=
3 4
+
5
+ ( 1)n 1
n+2
+ :
Integrând seria obtinuta termen u termen pe intervalul ["; x℄; jxj < 1, u " > 0 mi
si tre ând la limita pentru " ! 0, obtinem:
Z x
S 0 (t) x x2 x3 n 1 x
n
lim
"!0 " t
dt =
3 4
+
5
+ ( 1)
n+2
+ =
! !
1 x3 x4 x5 xn+2 1 x2
= 2
x 3 4
+
5
+ ( 1) n + 2 + = x2 ln (1 + x) x + 2 .
n 1
Prin derivare,
avem: h i
0 1 1 + x x2 2x ln (1 + x) x + x 2
S ( x) x+2 2
= 1+x 2
= ln (1 + x),
x x4 x2 (1 + x) x3
de unde rezulta:
x+2 2 1 2 2
S 0 ( x) = ln (1 + x) = + ln (1 + x).
x(1 + x) x 2 1 + x x x2
Cu o noua integrare, obtinem:
2 Z
2 1
S (x) = ln (1 + x) + 2 ln jxj + ln (1 + x) dx = ln (1 + x)+
x x 1+x
2 2
+2 ln jxj + ln (1 + x) 2[ln jxj ln (1 + x)℄ + C = ln (1 + x) + ln (1 + x) + C;
x x
8 x 2 ( 1; 1) n f0g.
Dar S (0) = 0 si fun tia S este ontinua ^n x = 0, de i xlim !0
S (x) = S (0) = 0.
Cal ulând limita, pentru x ! 0, a expresiei obtinuta mai sus pentru S (x), avem:
2 ln (1 + x)
lim [ln (1 + x) + ln (1 + x) + C ℄ = C + xlim x = C + 2.
x!0 x ! 0
x+2
Rezulta C + 2 = 0, de i C = 2. În on luzie:
Serii de puteri 103
8
2
>
< 1+ln (1 + x) 2; da a x 2 ( 1; 1℄ n f0g;
S ( x) = > x
:
0; da a x = 0:
(Pentru x = 1 am folosit Teorema 2.3.5: S (1) = lim S (x) = 3 ln 2 2).
x!1
x<1
1 an+1
d) Notând an = 2
n + n 2
, avem nlim!1 an = 1. Deoare e pentru x = 1 seri-
1
X 1 X1 ( 1)n
ile
s i sunt absolut onvergente, rezulta a multimea de
n=2 n + n 2 n=2 n + n 2
2 2
onvergenta a seriei data este [ 1; 1℄.
Pentru x 2 ( 1; 1) avem:
X1 xn 1X 1 1 1 n 1X 1 xn 1X 1 xn
S (x) = = x = ,
n=2 (n 1)(n + 2) 3 n=2 n 1 n + 2 3 n=2 n 1 3 n=2 n + 2
1 xn
X X1 xn
seriile si având a eeasi raza de onvergenta a si seria initiala (r = 1).
n=2 n 1 n=2 n + 2
xX 1 xn 1 X 1 xn+2
De i S (x) = ; 8 x 2 ( 1; 1) n f0g:
3 n=1 n 3x2 n=2 n + 2
Conform Problemei 5,f), avem: " #
x 1 x2 x3 11
S (x) = [ ln (1 x)℄ ln (1 x) x = x ln (1 x)+

3 3 x 2 2 3 3 x 2
1 x 1 1
+ + + ; 8 x 2 ( 1; 1) n f0g.
3 3 2 x
Pentru x = 0, S (0) = 0, iar pentru x = 1 si x = 1 apli am Teorema 2.3.5:
1 ln (1 x) 1 1 1 11
S (1) = xlim S (x) = xlim (1 + x + x ) 2
1 + + +1 =
x<1 3x
!1 !1 2 1 x 3 3 2 18
x<1
2 5
si S ( 1) = xlim ! 1
S ( x ) = ln 2 .
x> 1
3 18
8
1 x3 1 x 1 1
>
>
> ln (1 x) + + + ; da a x 2 [ 1; 1) n f0g;
>
< 3x2 3 3 2 x
De i: S (x) = > 0; da a x = 0;
>
>
>
:
11=18; da a x = 1:
7. Sa se1 al uleze sumele urmatoarelor 1
serii numeri e:
X 1 X 1
a) S = ( 1)n 1 ; b) S = ( 1)n 1 .
n=1 3n 2 n=1 4n 1
X1 x3n 2
Rezolvare. a) Sa onsideram seria de puteri ( 1)n 1 are are raza de
n=1 3n 2
X1 ( 1)n 1
onvergenta r = 1. Pentru x = 1 seria este simplu onvergenta, onform
n=1 3n 2
1
X 1
riteriului de Leibniz, iar pentru x = 1 seria este divergenta. De i multimea
n=1 3n 2
de onvergenta a seriei de puteri de mai sus este ( 1; 1℄. Sa notam u f suma sa. Pentru
104 Capitolul 2
x 2 ( 1; 1) derivând seria termen u termen, obtinem:

1 1 1
f 0 (x) = ( 1)n 1 x3n 3 = ( 1)n 1 (x3 )n 1 =
X X
,
n=1 n=1 1 + x3
de unde rezult a a:
Z
dx 1 Z dx 1Z x 2 1 1
f (x) = = dx = ln (1 + x) ln (x2 x + 1)+
1+x 3 3 1+x 3 1 x+x 2 3 6
1Z dx 1 (1 + x)2 1 2x 1
+ = ln + p ar tg p + C; 8 x 2 ( 1; 1).
2 x2 x + 1 6 x2 x + 1 3 3

Deoare e f (0) = 0 rezulta a C = p . De i suma seriei este:
6 3
1 (1 + x)2 1 2x 1
f (x) = ln 2 + p ar tg p + p ; 8 x 2 ( 1; 1).
6 x x+1 3 3 6 3
Pentru x = 1, onform Teoremei 2.3.5 avem:
1
p 1
p
S = f (1) = xlim!1
f ( x ) = ln 4 + = ln 2 + .
x<1
6 3 3 3 3 3
1
X x4n 1
b) Fie seria de puteri ( 1)n 1 u multimea de onvergenta [ 1; 1℄. Sa
n=1 4n 1
notam u f suma sa si s-o derivam termen u termen pentru x 2 ( 1; 1). Obtinem:
1 1
f 0 (x) =
X X
( 1)n 1 x4n 2 = x2 ( 1)n x4n ,
n=1 n=0
x2
de i f 0 (x) = 4 ; x 2 ( 1; 1).
x +1
Integrând egalitatea de mai sus pe intervalul [0; x℄, u jxj < 1, gasim:
Z
x2 Z
x2 1 Z x dx
f (x) =
x +1
4 dx = p p dx = p p +
(x + 2x + 1)(p
2 x 2
p 2x + 1) 2 2 p p x 2 + 2 x + 1
1 Z x dx 1 Z 2x + 2 2 1 Z 2x 2+ 2
+ p p = p p dx + p p dx =
2 2 x2 2x + 1 4Z 2 x2 + 2x + 1 4 2 x2 2Zx + 1
1 p 1 dx 1 p 1 dx
= p ln (x2+ 2x +1)+ 2 + p ln (x2 2x +1)+ =
4 x + p1 + 1 4 2 4 x p1 2 + 1

4 2
2
p 2
p
2
p
2 2
1 x 2x + 1 1 h
= p ln 2 p + p ar tg (x 2 + 1) + ar tg (x 2 1) ; x 2 ( 1; 1).
i
4 2 x + 2x + 1 2 2
Pentru x = 1, onform Teoremei 2.3.5, p avem:
1 2 2 1 p p
S = f (1) = xlim
!1
f ( x ) = p ln p + p [ar tg ( 2 + 1) + ar tg ( 2 1)℄ =
x<1 4 2 2+ 2 2 2
p
= p p1 ln ( 2 + 1).
4 2 2 2
1
X
8. Fie seria de puteri an xn u raza de onvergenta r = 1. Sa se demonstreze a
n=0
are lo egalitatea:
1 a0 x X 1
a x ; 8 x 2 ( 1; 1),
X
n
an x = +
n=0 1 x 1 x n=0 n n
Serii de puteri 105
unde an = an+1 an . Seria din membrul drept al relatiei de mai sus se numeste
X1
transformata Euler-Abel a seriei an xn . Sa se dea apoi o generalizare a egalitatii de mai
n=0
sus si sa se apli e pentru seria:
x3 x5 x7 x2n+1
ar tg x = x + + + ( 1)n + ; x 2 ( 1; 1).
3 5 7 1 2 n + 1 1
X X
Rezolvare. Fie f (x) suma seriei an xn . De i f (x) = an xn , relatie are se
n=0 n=0
poate s rie sub forma:
f (x) = a0 + x'(x); (2:1:13)
1
X X 1
unde '(x) = an xn 1 sau s himbând indi ele '(x) = an+1 xn .
n=1 n=0
Înmultim ambii membri ai ultimei egalitati de mai sus u (1 x). Obtinem:
1 1 1 1
an+1 xn+1 , (1 x)'(x) = an+1 xn
X X X X
(1 x)'(x) = an+1 xn an xn
n=0 n=0 n=0 n=1
1 1
, x)'(x) = a0 + (an+1 an )xn = a0 + an xn .
X X
(1
n=0 n=0
Cantitatea an = an+1 an se numeste diferenta de ordinul ^ntâi a oe ientului an .
Dedu em astfel: 1
a 1 X
'(x) = 0 + a xn ,
1 x 1 x n=0 n
de i, onform relatiei (2.1.13):
xa x X 1
f (x) = a0 + x '(x) = a0 + 0 + a xn ,
1 x 1 x n=0 n
1 a0 x 1
an xn ; 8 x 2 ( 1; 1):
X X
an xn = + (2:3:14)
n=0 1 x 1 x n=0
Apli ând ^ntr-un mod asemanator transformata Euler-Abel (formula (2.3.14)) seriei
1
de puteri an xn , obtinem:
X
n=0
1 a0 x X 1
an xn = 2 an xn ,
X
+
n=0 1 x 1 x n=0
unde 2 an = (an ) = an+1 an = an+2 2an+1 + an sunt diferentele de ordinul al
doilea ale oe ientilor an .
Dedu em astfel pentru seria initiala:
1 a x a x 1 !
0 0
2 an xn =
X X
an xn = + +
n=0 1 x 1 x 1 x 1 x n=0
a0 x a0 x 2 X 1
= + + an xn .
2
1 x (1 x) 2 1 x n=0
Apli ând su esiv de p ori transformata Euler-Abel, obtinem:
106 Capitolul 2
1 a0 x a0 xp 1 p 1 a0 x p X 1
++ p an xn ,
X
an = xn + +
n=0 1 x (1 x) 2 (1 x) p 1 x n=0
p p 1 p 1
unde an = an+1 an ; n = 0; 1; 2; : : : sunt diferentele de ordinul p ale oe i-
entilor an , iar k a0 , (k = 0; 1; : : :) sunt diferentele nite onse utive ale oe ientilor an
u n = 0.
Astfel obtinem pentru fun tia f (x) urmatoarea dezvoltare:
pX1
xk
x p X1
f ( x) = k a0 (1 x)k+1 + 1 x pan xn; 8 x 2 ( 1; 1); (2:3:15)
k=0 n=0
unde am notat u 0 a0 = a0 .
În azul parti ular an = P (n), unde P (n) este un polinom de grad p 1 ^n variabila
n, formula de mai sus se transforma ^ntr-o suma nita:
1 pX1
xk
; x 2 ( 1; 1);
X
P (n) xn = k P (0) (2:3:16)
n=0 k=0 (1 x)k+1
deoare e p P (n) = 0.
Tre ând x ! x ^n egalitatea (2.3.15) dedu em:
1 pX1
( 1)k xk 1
( 1)p xp X
p an ( 1)n xn ; 8 x 2 ( 1; 1):
X
( 1)n an xn = k a0 +
n=0 k=0 (1 + x)k+1 (1 + x)p n=0
(2:3:17)
Pentru p ! 1 relatiile (2.3.15) si (2.3.17) ne dau urmatoarele egalitati:
1 1 xk 1 X 1
x k
X
an xn =
X
k a0 = ka ; 8 x 2 ( 1; 1); (2:3:18)
0
n=0 k=0 (1 x)k+1 1 x k=0 1 x
1 1 X 1
x k
( 1) a0 ; 8 x 2 ( 1; 1):
X
( 1)n an xn
= k k (2:3:19)
n=0 1 + x k=0 1+x
Ca apli atie a transformatei Euler-Abel sa onsideram dezvoltarea ^n serie de puteri
a fun tiei ar tg x:
x3 x5 x7 x2n+1
ar tg x = x + + + ( 1)n + =
1
3 5 7 2 n + 1
x2n+1
; 8 x 2 ( 1; 1);
X
= ( 1)n
n=0 2n + 1
valabila si pentru x = 1, onform Teoremei 2.3.5.
S riem seria de mai sus sub forma: !
x2 x4 x6 x 2n
ar tg x = x 1 + + + ( 1)n +
3 5 7 2n + 1
Serii de puteri 107
1 1
ar tg x = x (x2 )n ; 8 x 2 [ 1; 1℄.
X
sau ( 1)n
n=0 2n + 1
1
Vom apli a formula (2.3.19) ultimei serii de mai sus u an = si x ! x2 .
2n + 1
Obtinem:
1 1 1 1 x 2 !k
( 1)k k a0 ; 8 x 2 [0; 1):
X X
( 1)n (x2 )n =
n=0 2 n + 1 1 + x 2
k=0 1 + x2
1 2
Avem: 0 a0 = a0 = 1; 1 a0 = a1 a0 = 1 = ; 2 a0 = a2 2a1 + a0 =
3 3
1 2 8 24 3 1 3 16
= +1= = ; a0 = a3 3a2 + 3a1 a0 = +1 1= =
5 3 15 3 5 7 5 35
246
= ; et . Prin indu tie matemati a se demonstreaza a:
357
(2p)!!
p a0 = ( 1)p ; p 1; 0 a0 = 1.
(2p + 1)!!
De i:
1 1 1 X 1 (2k)!! x2 k
!
( 1) ( 1) ; 8 x 2 [0; 1);
X
( 1) n 2
(x ) = n k k
n=0 2n + 1 1 + x2 k=0 (2k + 1)!! 1 + x2
de unde rezulta:
x X 1 (2k)!! x2 k
!
ar tg x =
1 + x2 k=0 (2k + 1)!! 1 + x2
; 8 x 2 [0; 1℄,
(valabila si pentru x = 1).
y
Pentru x = p , ar tg x = ar sin y . Rezulta astfel:
1 y2
p
ar sin y = y 1 y 2
1 (2k)!!
X
y ; 8 y 2 0; p
2 k
"
1
#
k=0 (2k + 1)!! 2

y 1 (2k)!! 2k+1
" #
sau par sin =

X
y ; 8 y 2 0; p .
1
1 y k=0 (2k + 1)!!
2 2
Sa integram relatia de mai sus termen u termen. Obt inem:
1 1 (2k)!! y 2 k +2 "
1
#
; 8 y 2 0; p
X
(ar sin y ) =2
2 k=0 (2k + 1)!! 2k + 2 2
1 1 [2(k 1)℄!! y 2 k "
1
#
() ; 8 y 2 0; p
X
(ar sin y )2 =
2 k=1 (2k 1)!! 2k 2#
1 [(k 1)!℄2 "
1
() (2y )2k ; 8 y 2 0; p .
X
2(ar sin y )2 =
k=1 (2k )! 2
1
Pentru y = , gasim egalitatea:
2
X1 [(k 1)!℄2 2
= : (2:3:20)
k=1 (2k)! 18
9. Sa se apli e transformata Euler-Abel (formula (2.3.16)) urmatoarelor serii de
puteri, determinându-se astfel sumele a estora:
108 Capitolul 2
1 1
x 2 ( 1; 1); b) (n5 + n3 + 1) xn ; x 2 ( 1; 1).
X X
a) (n2 + n + 1) xn ;
n=0 n=0
Rezolvare. a) Avem P (n) = n2 + n + 1: Cal ulam diferentele k P (0):
0 P (0) = P (0) = 1; 1 P (0) = P (1) P (0) = 2; 2 P (0) = P (2) 2P (1) + P (0) =
= 2. Rezulta1 :
1 2x 2x2
; 8 x 2 ( 1; 1).
X
2
S (x) = (n + n + 1) x = n + +
n=0 1 x (1 x)2 (1 x)3
b) Avem P (n) = n5 + n3 + 1. De i:
0 P (0) = P (0) = 1; 1 P (0) = P (1) P (0) = 2; 2 P (0) = P (2) 2P (1) + P (0) =
= 36; 3 P (0) = P (3) 3P (2) + 3P (1) P (0) = 156; 4 P (0) = P (4) 4P (3) + 6P (2)
4P (1) + P (0) = 240; 5 P (0) = P (5) 5P (4) + 10P (3) 10P (2) + 5P (1) P (0) = 120:
De i: 1
X 1 2x 36x2 156x3 240x4
S (x) = (n5 + n3 + 1)xn = + + + + +
n=0 1 x (1 x)2 (1 x)3 (1 x)4 (1 x)5
120x5
+ ; 8 x 2 ( 1; 1).
(1 x)6
10. Folosind Problema 8 si f[20℄, Capitolul 2, x2, Problema 19g sa se determine
sumele urmatoarelor
1 1
serii: 1
X X ( 1)k 1

s i .
k=1 k 2
k=1 k 2
Rezolvare. În f[20℄, Capitolul 2, x2, Problema 19g am demonstrat egalitatea:

X1 1 X1 [(k 1)!℄2
2 =3 .
k=1 k k=1 (2k )!
A easta relatie ombinata u formula (2.3.20) ne ondu e la on luzia a:
X1 1 2
= .
k=1 k 6
2
Pentru a doua serie din enunt, avem:
1 ( 1)k 1 X 1 1 1 1 1 1 1X 1 1 1X1 1 1 2 2
= .
X X X
= 2 = = =
k=1 k2 k=1 k
2
k=1 (2k )
2
k=1 k
2 2 k=1 k2 2 k=1 k2 2 6 12
X1 ( 1)k 1 2
De i: = .
k=1 k2 12
11. Sa se arate, utiliz^nd seriile de puteri, a:
Z 1
ln (1 + x) 2
dx = .
0 x 12
Rezolvare. Conform Problemei 5,e) avem:
x2 x3 x4 xn+1
ln (1 + x) = x + + + ( 1)n + ; 8 x 2 ( 1; 1);
2 3 4 n+1
de unde rezulta:
ln (1 + x) x x2 x3 xn
=1 + + + ( 1)n + ; 8 x 2 (0; 1).
x 2 3 4 n+1
Serii de puteri 109
Deoare e seria de mai sus este onvergenta ^n x = 0 si x = 1 rezulta a suma seriei
este ontinua ^n pun tul x = 0, respe tiv x = 1. Obtinem egalitatea:
x x2 x3 xn
f (x) = 1 + + + ( 1)n + ; 8 x 2 [0; 1℄,
8 2 3 4 n+1
ln (1 + x)
>
<
; da a x 2 (0; 1℄;
unde f (x) = > x
:
1; da a x = 0:
Integr^ and seria de mai sus termen u termen pe intervalul [0; 1℄, rezulta:
Z 1
1 1 1 1
f (x) dx = 1 2 + 2 + + ( 1)n + :
0 2 3 4 2 (n + 1)2
X1 ( 1)n 2
Conform Problemei 10 avem: = ; de unde dedu em a:
n=0 (n + 1) 12
2
Z 1
ln (1 + x) 2
dx = .
0 x 12
12. Sa se al uleze, folosind Z 1
dezvoltarea ^n serie de puteri a fun tiei ex , integrala:
e x dx,
2
0
u o aproximatie " < 10 4 .
Rezolvare. Din dezvoltarea fun tiei ex , avem:
x2 x4 x2n
x
e =1 2
+
1! 2!
+ ( 1) n! + ; 8 x 2 IR.
n
S himbând pe x u t si integrând ^ntre 0 si x 2 IR seria de mai sus termen u termen,
obtinem:Z
x x3 1 x5 1 x2n+1
e t dt = x + + + ( 1)n + ; 8 x 2 IR.
2
0 1! 3 2! 5 n ! 2n + 1
Pentru x = 1 rezulta: 1 ( 1)n
Z 1
1 1 1 1 1 1 1
+ =
X
t
e dt = 1
2
+ + + .
0 3 10 42 216 1320 9360 75600 n=0 n!(2n + 1)
Deoare e jsn sj n+1 , unde sn este suma partiala de ordinul n a seriei alternate
X1 1 1
( 1)n n , u suma s, impunem onditia n+1 < 4 , u n = . Rezulta
n=0 10 n!(2n + 1)
(2n + 3)(n + 1)! > 104 ) n 6. Cal ulând suma primilor sapte termeni (in lusiv
0 ), prin transformarea lor ^n fra tie ze imala (prin lipsa sau prin adaos, a olo unde
transformarea nu se fa e exa t), Z 1
u in i ze imale exa te, obtinem:
0; 74681 < e x dx < 0; 74685.
2
0
Z 1
De i
0
e x2 dx ' 0; 7468:
110 Capitolul 2
13. Sa se determine raza si intervalul de onvergenta pentru urmatoarele serii de
puteri:
1 xn 1 2n 1 xn 1 ( 1)n 3n
; p 0; b) xn ; 0;
X X X X
a) n
x ; ) ; d)
n=1 n n=1 n n=1 n(n + 2) n
p
n=1
1 a n 1
xn ; a 0.
X
e) ( 1)n
n=1 n
14. Sa se determine domeniul de onvergenta !aln seriilor de puteri generalizate:
1 1 x n 1 n2 + 1
x + 2 n
x 2 ;
X X
a) ; b)
n=1 n + 1 x + 1 n=1 n + 3n + 4
2
X1 22n (n!)2
) sinn x.
n=1 (2 n )!
15. Sa se dezvolte ^n serie de puteriurmatoarele fun tii:
1 1 x 1
a) f (x) = ; jxj < 1; b) f (x) = ln ; jxj < 1; ) f (x) = ; jxj < 1;
1 x 2 1+x (1 x)2
1 p 1
d) f (x) = ; j x j < 1; e) f ( x
3
) = 1 + x; jxj < 1; f) f (x) = p ; jxj < 1;
(1 x) 3 3
1+x
p p 1
g) f (x) = 1 + x2 ; jxj < 1; h) f (x) = 1 x2 ; jxj < 1; i) f (x) = p ; jxj < 1;
1 x
1
j) f (x) = p ; jxj < 1; k) f (x) = ar sin x; jxj < 1; l) f (x) = ar os x; jxj < 1;
1 x2
1
m) f (x) = ar tg x; jxj < 1; n) f (x) = ; jxj < 1; o) f (x) = sin3 x; x 2 IR;
1+x+x 2
ex
p) f (x) = x ar tg x ln (1 + x ); jxj < 1; q) f (x) =
2 ; jxj < 1; r) f (x) =
1+x
ar sin x
= ; jxj < 1; s) f (x) = (ar sin x)2 ; jxj < 1; t) f (x) = (ar tg x)2 ; jxj < 1:
1 x
16. Sa se demonstreze p formula: p
3 3
3 ar tg + 2 ar tg =
12 37 6
si apoi sa se al uleze u in i ze imale exa te folosind relatia de mai sus si dezvoltarea
^n serie de puteri a fun tiei ar tg x.
17. Sa se gaseas a primii termeni aidezvoltarii ^n serie Ma -Laurin a fun tiilor:

sin x ar tg x
a) f (x) = ln ; b) f (x) = ln ; ) f (x) = (1 + x)x ;
x x
d) f (x) = (1 + x)1=x .
18. Sa se al uleze sumele urmatoarelor serii de puteri pe intervalele lor de onvergenta:
X1 xn X1 (n 1)xn X1 ( 1)n x2n
a) S (x) = ; b) S (x) = ; ) S (x) = .
n=1 n(n + 2) n=1 n!(n + 2) n=0 (n + 1)(n + 3)
Serii Fourier 111
19. Sa se1 al uleze sumele urm 1atoarelor serii numeri e: 1

X 1 X 1 X 1
a) S = ( 1)n+1 ; b) S = ( 1)n ; ) S = ( 1)n .
n=1 n n=0 3n + 2 n=0 4n + 1
20. Sa se apli e transformata Euler-Abel urmatoarelor serii de puteri, determinându-
se astfel sumele a estora:
1 1
X X
a) (n3 + n + 1) xn; b) (n5 + 2) xn.
n=0 n=0
21. Sa se al uleze, folosind dezvoltarea ^n serie de puteri a fun tiilor sin x si os x,
integralele: Z 1 Z 1
I1 = sin x dx si I2 = os x2 dx
2
0 0
u o aproximatie " < 10 4 .
22. Sa se al uleze, folosindZ dezvoltarea ^nZ serie de puteri, urmatoarele integrale:
Z 1
sin x 1 sh x 1=2
a) dx; b) dx; ) e x dx
2
0 x 3 0 x 0
u o aproximatie " < 10 .
x4. SERII FOURIER
Fie fun t ia f : [ l; l℄ ! IR; Zl > 0 o fun tie integrabila peZ [ l; l℄. Numerele:
1Z l 1 l kx 1 l kx
a0 = f (x) dx; ak = f (x) os dx; bk = f (x) sin dx;
l l l l l l l l
k 2 IN , se numes oe ientii Fourier ai fun tiei f ^n raport u sistemul trigonometri
de fun tii:
1 x x nx nx
; os ; sin ; ; os ; sin ; .
2 l l l l
Da a F : IR ! IR este prelungirea periodi a de perioada 2l a fun tiei f , atun i ori are
ar x0 2 IRZavem:
1 x +2l kx 1 Z x +2l kx
dx; k 2 IN; bk = dx; k 2 IN .
0 0
ak = F (x) os F (x) sin
l x 0 l l x 0 l
Seria trigonometri a:
a0 X 1 nx nx
+ an os + bn sin ; x 2 [ l; l℄
2 n=1 l l
unde a0 ; ak ; bk ; k 2 IN sunt oe ientii Fourier ai fun tiei f , se numeste seria Fourier
a fun tiei f .
O fun tie f : [a; b℄ ! IR se numeste neteda pe [a; b℄ da a f 2 C 1 ([a; b℄). O fun tie
f : [a; b℄ ! IR se numeste neteda pe portiuni da a are derivata ontinua pe [a; b℄ u
ex eptia unui numar nit de pun te din [a; b℄ ^n are f nu este derivabila, dar are derivate
laterale nite.
112 Capitolul 2
Teorema 2.4.1. Da a f : [ l; l℄ ! IR este neteda pe portiuni, atun i seria ei Fourier

este onvergenta ^n 8 x 2 [ l;l℄ si suma sa s(x):
a X 1 nx nx
s(x) = 0 + an os + bn sin
2 n=1 l l
este egala u:
f (x + 0) + f (x 0)
8
>
>
< ; da a x 2 ( l; l);
s(x) = > f ( l + 0)2+ f (l 0)
>
: ; da a x = l;
2
!x f (u); f (x 0) = ulim
unde f (x + 0) = ulim !x f (u).
u>x u<x
Da a f este ontinua ^n ori e pun t x 2 ( l; l) atun i s(x) = f (x); 8 x 2 ( l; l), iar
da a f este neteda pe [ l; l℄ si f ( l) = f (l) atun i s(x) = f (x); 8 x 2 [ l; l℄.
Teorema 2.4.2 (Dezvoltarea unei fun tii ^n serie de osinusuri). Da a fun tia
f : [0; l℄ ! IR este neteda pe portiuni, atun i seria:
a0 X 1 nx
+ an os ,
2 n=1 l
2Z l nx
unde an = f (x) os dx; n 2 IN , este onvergenta ^n 8 x 2 [0; l℄. În plus, suma
l 0 l
sa s(x) este data prin: 8
f (x + 0) + f (x 0)
>
>
> ; da a x 2 (0; l);
>
< 2
s(x) = > f (0 + 0); da a x = 0;
>
>
>
:
f (l 0); da a x = l:
Teorema 2.4.3 (Dezvoltarea unei fun tii ^n serie de sinusuri). Da a fun tia
f : [0; l℄ ! IR este neteda pe portiuni atun i seria:
X1 nx
bn sin ,
n =1 l
2Z l nx
unde bn = f (x) sin dx; n 2 IN , este onvergenta ^n 8 x 2 [0; l℄: În plus, suma
l 0 l
sa s(x) este: 8
f (x + 0) + f (x 0)
>
<
; da a x 2 (0; l);
s(x) = > 2
:
0; da a x = 0 si x = l:
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se dezvolte ^n serie Fourier urmatoarele fun tii:

a) f (x) = x; x 2 [ l; l℄; b) f (x) = x2 ; x 2 [ l; l℄;
Serii Fourier 113
8
< 0; da a x 2 [ ; 0);
) f (x) = : d) f (x) = jxj; x 2 [ ; ℄;
x; da a x 2 [0; ℄;
e) f (x) = ar sin(sin x); x 2 [ ; ℄.
Rezolvare. Fun tiile de mai sus satisfa onditiile Teoremei 2.4.1.
a) Deoare e f este impara, rezult a a an = 0; 8 2 IN , iar:
1Z l nx 2Z l nx 2 nx l 2 Z l nx
bn = x sin dx = x sin dx = x os + os dx =
l l l l 0 l n l 0 n 0 l
2l 2l nx l 2l
= os n + sin = ( 1)n+1 ; 8 n 1.
n (n ) 2 l 0 n
De i seria Fourier aso iata fun tiei f este:
2l X 1 ( 1)n+1 nx
sin
8
n=1 n l
<
x; da a x 2 ( l; l);
u suma s(x) = :
0; da a x = l:
b) Fun tia f ind para rezulta a bn = 0; 8 n 1, iar:
1Z l 2Z l 2 2l 2 2Z l nx
a0 = f (x) dx = x dx = ; an = f (x) os dx =
l l l 0 3 l 0 l
2 Z l
nx 2 nx l 2 l Z
nx 2l 2
= x2 os dx = x2 sin 2 x sin dx = sin n
l Z0 l n l 0 n 0 Z l n 2
4 l nx 4l nx l 4l l nx 4l
n 0
x sin
l
dx =
(n )2 x os
l

0 (n ) 0
2 os
l
dx =
(n )2
( 1)n
4l 2 nx l n 4l .
2
sin = ( 1)
(n )3 l 0 (n )2
Seria Fourier atasata fun tiei f este:
l 2 4l 2 X 1 ( 1)n nx
+ 2 os .
3 n=1 n 2 l
Deoare e fun tia f are derivata ontinua pe [ l; l℄ si f ( l) = f (l) = l2 rezulta a
suma seriei de mai sus este s(x) = f (x); 8 x 2 [ l; l℄, adi a:
l 2 4l 2 X 1 ( 1)n nx
2
x = + 2 os ; 8 x 2 [ l; l℄.
3 n=1 n 2 l
Pentru l = , obtinem egalitatea:
2 1 ( 1)n
2 os nx; 8 x 2 [ ; ℄.
X
2
x = +4
3 n=1 n
Da a luam ^n relatia obtinuta x = 0 si x = obtinem suma seriei alternate armoni e
generalizata, u = 2:
1 1 1 2
1 2 + 2 + ( 1)n+1 2 + = ,
2 3 n 12
respe tiv suma seriei armoni e generalizate u = 2:
1 1 1 2
1+ 2 + 2 ++ 2 + = .
2 3Z n 6
1 1Z
) Avem a0 = f (x) dx = x dx = , iar:
0 2
114 Capitolul 2
1Z 1Z 1
1 Z
an = f (x) os nx dx = x os nx dx = x sin nx0 sin nx dx =
0 n n 0
1 1
= 2 os nx0 = 2 [( 1)n 1℄;
n n
1Z 1Z 1
1 Z
bn = f (x) sin nx dx = x sin nx dx = x os nx0 + os nx dx =
n 0 n n 0
1 1
( 1)n+1
=
n
( 1)n + 2 sin nx0 =
n n
; 8 n 1.
X 1 ( 1 ( 1)n+1
)
+ n
[( 1) 1℄ os nx + sin nx =
4 n=1 n2 n
2X 1 os (2k 1)x X 1 ( 1)n+1
= + sin nx
4 k=1 (2k 1)2 n=1 n 8
8 >
0; da a x 2 ( ; 0);
a x 2 ( ; );
>
>
< f (x); da
> >
 sau s(x) = > x; da a x 2 [0; );
; da a x =
; da a x = ;
: >
2 >
>
:
2
f ind derivabila pe [ ; ℄ n f0g.
d) Cal ulam oe ientii Fourier ai fun tiei f :
1Z 2Z 2x2
a0 = f (x) dx = x dx = = ,
Z 0 2 0
1 2 Z
2
2 Z
an = f (x) os nx dx = x os nx dx = x sin nx0 sin nx dx =
0 n n 0
2 2
= 2 os nx0 = 2 [( 1)n 1℄; n 1,
n n
iar bn = 0, a i f este o fun tie para.
X 1 2 1 os (2k 1)x
+ [( 1) n 1℄ os nx = 4X
2 n=1 n2 2 k=1 (2k 1)2
a arei suma s(x) este: 8
< f (x); da a x 2 ( ; );
s(x) = :
; da a x = ;
sau s(x) = jxj; 8 x 2 [ ; ℄, f ind derivabila pe [ ; ℄ n f0g.
e) Deoare e fun tia f este impara rezult a a an = 0; 8 n 0; iar:
1Z 2Z
bn = ar sin(sin x) sin nx dx = ar sin(sin x) sin nx dx =
0
2
2 Z
os x 2 Z =2
=
n
ar sin(sin x) os nx0 +

n 0
os nx p 2 x dx = n 0 os nx dx
1 sin
2 Z
2 =2
2
2 n 2 n
os nx dx = 2 sin nx0 sin nx
= sin + sin =
n =2 n n2 =2 n2 2 n2 2
4 n
= 2 sin ; 8 n 1.
n 2
Seria Fourier este:
Serii Fourier 115
4X 1 1 n
sin sin nx; 8 x 2 [ ; ℄,
n=1 n 2 2

u suma s(x) = f (x); 8 x 2 [ ; ℄; f ind derivabila pe [ ; ℄ n ; . De i:
1 1 1 ( 1)k
2 2
4X n 4X
ar sin(sin x) = sin sin nx = sin (2k + 1)x; 8 x 2 [ ; ℄.
n=1 n2 2 k=0 (2k + 1)2
Da a vom onsidera fun tia F : IR ! IR; F (x) = ar sin(sin x), prelungirea prin
periodi itate a fun tiei f , obtinem:
4X 1 ( 1)k
ar sin(sin x) = sin (2k + 1)x; 8 x 2 IR.
k=0 (2k + 1)2
2. Sa se dezvolte ^n serie Fourier 8
urmatoarele fun tii:
>
>
>
<
1; da a x 2 ( ; 0);
a) f : [ ; ℄ ! IR; f (x) = > 0; da a x = 0; ; ;
1; da a x 2 (0; ):
>
>
:
8
>
>
>
<
a; da a x 2 [ ; =2);
b) f : [ ; ℄ ! IR; f (x) = > a; da a x 2 [ =2; =2℄;
a; da a x 2 (=2; ℄:
>
>
:
8
2a

>
> (x + ); da a x 2 ; ;

>
>
> 2
>
<
2a

) f : [ ; ℄ ! IR; f (x) = > x; da a x 2 ; ;
> 2 2
>
2a
( x); da a x 2 ; :
>
>
>
:
2
Rezolvare. a) Deoare e f este impara (vezi Figura 2.4.1) rezulta a an = 0;
8 n 2 IN . Pentru bn avem:
1Z 2Z 2
2
bn = f (x) sin nx dx = sin nx dx = os nx0 = (1 ( 1)n ):
0 n n
Seria Fourier aso iata lui f este:
1 2 1 4 4 sin 3x sin 5x
+ ,
X X
n
(1 ( 1) ) sin nx = sin (2k +1)x = sin x + +
n=1 n k=0 (2k + 1) 3 5
u suma s(x) = f (x). Da a F este prelungirea prin periodi itate a fun tiei f pe IR atun i
are lo egalitatea:
4 sin 3x sin 5x
F (x) = sin x + + + ; 8 x 2 IR.

3 5
b) Fun tia f ind para (vezi Figura 2.4.2) rezulta a bn = 0; 8 n 2 IN : Pentru an
avem:
1Z 2Z 2 Z =2 2Z
a0 = f (x) dx = f (x) dx = a dx + ( a) dx = a a = 0;
0 0 =2
1Z 2Z 2 Z =2 2Z
an = f (x) os nx dx = f (x) os nx dx = a os nx dx a os nx dx =
0 0 =2
2a =2 2a
2a n 2a n 4a n
= sin nx0 sin nx=2 = sin + sin = sin ; n 1.
n n n 2 n 2 n 2
116 Capitolul 2
y
y
a
1
-p O p x -p -p 2 O p2 p x
-1
-a
Seria Fourier aso iata lui f este:

1 1
4a X n 4a X1 1
sin os nx = ( 1)k os (2k + 1)x =
n=1 n 2 k=0 2k + 1
4a os 3x os 5x
=

os x
3
+
5
,
8
>
>
>
>
a; da a x 2 [ ; =2);
a; da a x 2 ( =2; =2);
>
>

>
>
>
a; da a x 2 (=2; ℄;
>
>
:
0; da a x = =2; =2:
) Deoare e fun tia f este impara (vezi Figura 2.4.3) rezulta a an = 0; 8 n 2 IN .
Avem:
1Z 2Z 2 Z =2 2a
bn = f (x) sin nx dx = f (x) sin nx dx = x sin nx dx+
0 0
2 Z
2a 4a =2
4a =2 4a
+ ( x) sin nx dx = 2 x os nx0 + 2 2 sin nx0 os nx=2 +
=2 n n n
4a 4 a
8 a n
+ 2 x os nx=2 sin nx=2 = 2 2 sin .
n 2 n2 n 2
y
a
-p -p 2 O p x
p2
-a
Figura 2.4.3
Seria Fourier aso iata fun tiei f este:
8a X 1 1 n 8a X 1 1
sin sin nx = ( 1)k sin (2k + 1)x =
2 n=1 n2 2 2 k=0 (2k + 1)2
Serii Fourier 117
8a sin 3x sin 5x
= 2 sin x
32
+
52
,
u suma s(x) = f (x); 8 x 2 [ ; ℄.
3. Sa se dezvolte ^n serie de8 osinusuri urmatoarele fun tii:
<
1; da a x 2 [0; a℄;
a) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = :
0; da a x 2 (a; ℄; (0 < a < ):
8
x
< 1
>
; da a 0 x 2;
b) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = > 2
: 0; da a 2 < x ; (0 < < =2):
Rezolvare.Z a) Coe ientii Fourier sunt:
2 2a 2Za 2
a0 = f (x) dx = ; an = os nx dx = sin na; 8 n 1:
0 0 n
Seria de osinusuri atasata fun tiei f este:
a 2X 1 sin na
+ os nx; x 2 [0; ℄,
8 n=1 n
>
>
>
>
1; da a x 2 [0; a);
u suma s(x) = > 0; da a x 2 (a; ℄;
<
> 1
; da a x = a;
>
>
:
2
onform Teoremei 2.4.2 (f este derivabila pe [0; ℄ n fag).
b) Avem:
2Z 2 Z 2 x 2
a0 = f (x) dx = 1 dx = ,
Z0 0 2
2 2 Z 2 x 2 2
an = f (x) os nx dx = 1 os nx dx = sin nx0
0 0 2 n
1 Z 2 2 1 2 1 Z 2 2
x os nx dx = sin 2n x sin nx0 + sin nx dx = sin 2n
0 n n n 0 n
2 1 2 1
sin 2n os nx0 = (1 os 2n); n 1.
n n2 n2
Seria de osinusuri aso iata fun tiei f este:
X 1 1 "
2 1 X 1 sin n 2 #
+ (1 os 2n) os nx = + os nx ; x 2 [0; ℄,
n=1 n2 2 n=1 n
u suma s(x) = f (x); 8 x 2 [0; ℄, f ind derivabila pe [0; ℄ n f2g.
4. Sa se dezvolte ^n serie de sinusuri urmatoarele fun tii:
a) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = os 8
ax; a 2 IR:
< x; da a x 2 [0; =2℄;
b) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = :
0; da a x 2 (=2; ℄:
Rezolvare. a) Da a a 2 ZZ , pentru n 6= a, avem:Z
2Z 2 1
bn = f (x) sin nx dx = os ax sin nx dx = [sin (n + a)x + sin (n a)x℄ dx =
0 0 0
1
1
1
1 1 1
= os (n + a)x0 os (n a)x0 = os (n + a) +
n+a n a n+a n+a
118 Capitolul 2
1 1 1 1 1
os (n a) + = (1 os (n + a) ) + (1 os (n a) ) =

n a n a n+a n a
1 1 1
2n
= (1 ( 1)n os a ) + (1 ( 1)n os a ) = [1 ( 1)n+a ℄.
n+a n a (n a2 )
2
Pentru n = a sau n = a, bn = 0, de i seria de sinusuri va :
X1 2n h i
1 ( 1) n+a sin nx,
n=1 (n
2 a2 )
6=jaj
n8
<
os ax; da a x 2 (0; );
u suma s(x) = :
0; da a x = 0 si x = ;
onform Teoremei 2.4.3.
1 2n
Da a a 62 Z atun i bn = 2 2 (1 ( 1)n os a ); 8 n 2 IN , iar seria de sinusuri
n a
este: 1
2X n n
n 2 a2 [1 ( 1) os a ℄ sin nx,
8 n=1
< os ax; da a x 2 (0; );
u suma s(x) = :
0; da a x = 0 si x = :
b) Avem:
2Z 2 Z =2 2 =2
2 Z =2
bn = f (x) sin nx dx = x sin nx dx = x os nx0 + os nx dx =
0 0 n n 0
1 n 2 =2
2 1 n

n
= os + 2 sin nx0 = sin os ; n 1;
n 2 n n n 2 2 2
de unde rezulta:
1 2
b2k = ( 1)k+1 ; k 2 IN ; b2k 1 = ( 1)k+1 ; k 2 IN .
2k (2k 1)2
Seria de sinusuri aso iata fun tiei f este:
2 1
X 1 1 n

n X1 1
sin os sin nx = ( 1)k+1 sin 2kx+
n=1 n n 2 2 2 k=1 2k
X1 2
+ ( 1)k+1 sin (2k 1)x,
8 k =1
(2k 1)2
>
>
> x; da a x 2 [0; =2);
>
 ; da a x = =2;
> 4
da a x 2 (=2; ℄;
>
: 0;
>
f ind derivabila pe [0; ℄ n f=2g.

Serii Fourier 119
a) f (x) = x3 ; x 2 [ l; l℄; b) f (x) = eax ; x 2 [ ; ℄; a = onst: 6= 0;

) f (x) = h ax; x 2 [ ; ℄; a 2 IR ; d) f (x) = sh ax; x 2 [ ; ℄; a 2 IR .
0; da a x 2 [ ; + b);
8
>
>
>
>
a; da a x 2 [ + b; b℄;
>
>
>
>
>
<
a) f : [ ; ℄ ! IR; f (x) = > 0; da a x 2 ( b; b);
a; da a x 2 [b; b℄;
>
>
>
>
>
>
>
0; da a x 2 ( b; ℄; 0 < 2b < :
>
:
8
>
>
>
<
0; da a x 2 [ ; );
b) f : [ ; ℄ ! IR; f (x) = > a; da a x 2 [ ; ℄;
0; da a x 2 ( ; ℄; 0 < < :
>
>
:
8
>
> 0; da a x 2 [ ; );
a
>
>
(x + ); da a x 2 [ ; 0);
>
>
>
<
) f : [ ; ℄ ! IR; f (x) = > a
> ( x); da a x 2 [0; ℄;
>
>
>
da a x 2 ( ; ℄; 0 < < ;
>
0;
>
:
(vezi Figura 2.4.4).
y y
a a
-p -p+b -b O x x
b p-b p -p -c O c p
-a
a) b)
y
a
-p -c c p x Figura 2.4.4
O
c)
120 Capitolul 2
7. Sa se dezvolte ^n serie de osinusuri urmatoarele fun tii:

a) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = sin ax; a 2 IR :
8

>
>
> p ; da a x 2 0; 3 ;
>
>
> 2 3
>
2
2
>
; x ; ;
>
>
> 0 da
a
>
>
> 3 3
>

2
b) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = > p ; da a x 2

<
; ;
2 3 3
p ; da a x = 3 ;
>
>
>
>
>
>
>
>
> 4 3
p ; da a x = 23 :
>
>
>
>
>
:
4 3
8. Sa se dezvolte ^n serie de8 sinusuri urmatoarele fun tii:
< 0; da a x 2 [0; a℄;
a) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = :
1; da a x 2 (a; ℄; 0< a < :
8
x
>
> p ; da a x 2 0 ;
3
;
>
>
>
> 2 3
>
< p2
2
b) f : [0; ℄ ! IR; f (x) = > ; da a x 2 ; ;
> 6 3 3 3
>
>
(p x)
2
; da a x 2
>
>
>
: ; :
2 3 3
Capitolul 3
INTEGRALE IMPROPRII S
I
INTEGRALE CU PARAMETRI
x1. INTEGRALE IMPROPRII
1. Integrale pe intervale innite (integrale improprii de primul tip)

Fie f : [a; +1) ! IR o fun tie integrabila pe ori e interval [a; A℄; A > a. Numim
integrala fun tiei f peZ intervalul nem arginit [a; 1) sau integrala improprie de primul tip:
Z 1
A
lim
A!1 a
f (x) dx not
= f (x) dx,
a
atun i ând limita de mai sus exista (nita sau innita). Da Za limita este nita spunem a
1
fun tia f este integrabila pe [a; 1) sau spunem a integrala f (x) dx este onvergenta.
a
Da a limita deZ mai sus nu exista sau este innita spunem a f nu este integrabila pe
1
[a; 1) sau a f (x) dx este divergenta.
a
Analog se introdu integralele:
Z b Z b Z 1 Z A
f (x) dx = B! lim1 f (x) dx si f (x) dx = Alim

!1
f (x) dx.
1 B 1 B! 1 B
Sa onsideram ^n ontinuare azul f : [a; 1) ! IR, integrabila pe 8 [a; A℄, A > a.
Teorema 3.1.1.
Z 1
Da a f admite o primitiva F pe intervalul [a; 1) atun i:
f (x) dx = Alim
!1
F (A) F (a):
a
Teorema 3.1.2 (Cau hy). Fun tia f este integrabila pe [a; 1) da a si numai da a:
A00

Z
8 " > 0 9 A0 (") > a a.^. 8 A00 > A0 > A0 (") )

A0
f (x) dx < ":
Z A
Notam u (A) = f (x) dx.
a Z 1
Teorema 3.1.3. a) Integrala f (x) dx este onvergenta da a si numai da a
a
8 (An)n2IN ; An ! 1; n ! 1, sirul ((An ))n2IN onverge la l (l ind valoarea integralei).
0 0 0
122 Capitolul 3
Z 1
b) Integrala f (x) dx este onvergenta da a si numai da a 8 (An )n2IN ; An ! 1;
a
n ! 1, sir res ator, sirul ((An ))Z n2IN onverge la l.
1
Conse inta 3.1.1. Integrala f (x) dx este onvergenta da a si numai da a 8 (An )n ,
a 1 Z An
An ! 1; n ! 1; sir res ator, seria
X
f (x) dx este o serie onvergenta.
n=1 An 1
Da a fun tia f este

Z 1
nenegativa (f (x) 0; 8 x 2 [a; 1)) atun i, deoare e (A) este
res atoare, integrala f (x) dx este onvergenta da a si numai da a 9 (An )n2IN ;
a
An ! 1; n ! 1, sir res ator, astfel ^n âtZ (An ) ! l. O alta ara terizare ^n azul
1
^n are f este nenegativa este urmatoarea: f (x) dx este onvergenta da a si numai
a 1 Z An
da a 9 (An )n2IN , An ! 1; n ! 1, sir res ator, astfel ^n ât seria
X
f (x) dx sa
n=1 An 1
e onvergenta. Z 1 Z 1
Teorema 3.1.4. Da a integrala

a
jf (x)j dx este onvergenta atun i si a f (x) dx
este onvergenta. Z 1 Z 1
Spunem a integrala f (x) dx este absolut onvergenta da a

a
jf (x)j dx este on- a
Z 1
vergenta. Spunem a integrala f (x) dx este simplu onvergenta sau semi- onvergenta
a Z 1 Z 1
sau onditionat onvergenta da a
a
f (x) dx este onvergenta, dar
a
jf (x)j dx este di-
vergenta.
ProprietaZti. Fie f; g : [a; 1) ! IR douaZ fun tii integrabile pe [a; A℄, 8 A >Z a.
1 1 1
a) Da a f (x) dx este onvergenta si g (x) dx este onvergenta atun i (f (x)+
a a a
+g (x)) dx este siZ ea onvergenta si are lo egalitatea:
1 Z 1 Z 1
(f (x) + g (x)) dx = f (x) dx + g (x) dx.

Z 1a a a Z 1
b) Da a f (x) dx este onvergenta si 2 IR atun i f (x) dx este onvergenta
a a
si are lo egalitatea:
Z 1 Z 1
f (x) dx = f (x) dx.

a a
Criterii de absoluta onvergenta
I) Criteriul de omparatie u marginire. Fie f; g : [a; 1) ! IR+ , f; g 2 R[a;A℄,
8 A > a. Da a f (x) g (x); 8 xZ2 [a; 1) atun i:
Z 1 1
a) da a g (x) dx (C) ) f (x) dx (C);
Za1 a1
Z
b) da a f (x) dx (D) ) g (x) dx (D).

a a
II) Criteriul de omparatie u limita. Fie f; g : [a; 1) ! IR+ ; f; g 2 R[a;A℄, 8 A > a.
f (x)
Da a 9 xlim
!1 g (x) = % atun i:
Integrale improprii 123
Z 1 Z 1
a) da a % 2 (0; 1) atun i f (x) dx si g (x) dx au a eeasi natura;
8
a Z 1 a Z 1
>
< da a )
g (x) dx (C) f (x) dx (C);
b) da a % = 0 atun i > Z a1 Za1
: da a f (x) dx (D) ) g (x) dx (D):
8
a 1
Z a
Z 1
>
< da a f (x) dx (C) ) g (x) dx (C);
) da a % = 1 atun i > Za1 Z a1
: da a g (x) dx (D) ) f (x) dx (D):
a a
III) Criteriul ^n (forma u inegalitati). Fie f : [a; 1) ! IR+ , f 2 R[a;AZ℄ , 8 A > a.
1
a) Da a 9 2 IR; > 1 si K > 0 a.^. x f (x) K; 8 x 2 [a; 1) atun i f (x) dx
a
(C). Z 1
b) Da a 9 2 IR; 1 si K > 0 a.^. x f (x) K; 8 x 2 [a; 1) atun i f (x) dx
a
(D).
III') Criteriul ^n (forma u limita). Fie f : [a; 1) ! IR+ ; f 2Z R[a;A℄ , 8 A > a.
1
a) Da a 9 2 IR; > 1 a.^. 9 xlim
!1 x f (x) = l 2 [0; 1) atun i f (x) dx (C).
a
Z 1
b) Da a 9 2 IR; 1 a.^. 9 xlim
!1 l 2 (0; 1℄ atun i
x f (x) = f (x) dx (D).
a
IV) Criteriul integral (Ma -Laurin{Cau hy). Fie f : [1; 1) ! IR+ , des res atoare pe
Z 1 1
[1; 1). Atun i
X
f (x) dx are a eeasi natura u seria f (n).
1 n=1
Criterii de onvergenta
I) Criteriul lui
Z 1
Abel. Fie f; g : [a; 1) ! IR. Da a:
a) integrala f (x) dx este onvergenta;
a
b) Zfun tia g este monotona si marginita pe [a; 1)
1
atun i f (x)g (x) dx este onvergenta.
a
II) Criteriul lui Diri hlet. Fie f; gZ: [a; 1) ! IR. Da a:
A
a) f 2 R[a;A℄ ; 8 A > a si (A) = f (x) dx este marginita pe [a; 1);
a
b) fun tia g este monoton des res atoare pe [a; 1) u xlim !1 g (x) = 0
Z 1
atun i f (x)g (x) dx este onvergenta.
a
2. Integrale din fun tii nemarginite (integrale improprii de tipul al
doilea).
Fie f : [a; b) ! IR o fun tie nemarginita ^n ve inatatea pun tului b, integrabila pe
ori e interval [a; t℄; a < t < b. Numim integrala improprie de al doilea tip pe intervalul
ne ompa t [a; b): Z
t not b
Z Z b 0
lim
t!b
f (x) dx = f (x) dx (se mai noteaza f (x) dx)
a a a
t<b
124 Capitolul 3
atun i
Z b
ând limita de mai sus exista (nita sau innita). Da a limita este nita spunem
a f (x) dx este onvergenta sau a f este integrabila pe intervalul ne ompa t [a; b).
a
Da a limita de mai
Z b
sus este innita sau nu exista spunem a fun tia f nu este integrabila
pe [a; b) sau a f (x) dx este divergenta.
a
AnalogZ se introdu integralele:
b Z b Z b Z t
!a f (x) si
f (x) dx = ulim f (x) dx = t!lim
b; ta u a u
u!a u>a
pentru o fun tie nemarginita ^n ve inatatea pun tului a, respe tiv pentru o fun tie ne-
marginita ^n ve inatatea pun telor a si b.
Sa onsideram o fun tie f : [a; b) ! IR; f 2 R[a;t℄ ; 8 t 2 (a; b).
Teorema 3.1.5 (Cau hy). Fun tia f : [a; b) ! IR este integrabila pe [a; b) da a si
numai da a:
Z t00

8 " > 0 9 t" 2 (a; b) a.^. 8 t0; t00 u t" < t0 < t00 < b ) 0 f (x) dx < ".

t
Z b Z b
Teorema 3.1.6. Da a jf (x)j dx este onvergenta atun i f (x) dx este si ea
a a
onvergenta.
În mod asemanator integralelor improprii de primul tip, se deneste absoluta onver-
genta a integralelor improprii de al doilea tip. Proprietatile de mai sus de la integralele
pe intervale innite ramân valabile si pentru integralele din fun tii nemarginite.
Pentru studiul onvergentei sau divergentei integralelor improprii de al doilea tip
avem riterii asemanatoare: de omparatie u marginire, de omparatie u limita, riteriul
lui Abel, riteriul lui Diri hlet. În lo ul riteriului ^n avem riteriul ^n :
III)
f
Criteriul ^n (forma u inegalitati). Fie f : [a; b) ! IR+ , f 2 R[a;t℄ ; 8 t 2 (a; b).
Z b
a) Da a 9 2 IR; 0 < < 1 si K > 0 a.^. (b x) f (x) K; 8 x 2 [a; b) atun i
f (x) dx este onvergenta.
a
Z b
b) Da a 9 2 IR; 1 si K > 0 a.^. (b x) f (x) K; 8 x 2 [a; b) atun i
f (x) dx este divergenta.
a
III')
f
Criteriul ^n (forma u limita). Fie f : [a; b) ! IR+ ; f 2 R[a;t℄ , 8 t 2 (a; b).
Z b
a) Da a 9 2 IR; 0 < < 1 a.^. 9 xlim !b

( b x ) f (x) = l 2 [0; 1) atun i f (x) dx
x<b a
este onvergenta. Z b
b) Da a 9 2 IR; 1 a.^. 9 xlim
!b
(b x) f (x) = l 2 (0; 1℄ atun i f (x) dx este
x a
sau b = 1. Da a f si g sunt derivabile, u derivatele ontinue pe [a; b),
9 xlim
!b
f (x)g (x) si este nita,
x<b
atun i existentZa uneia dintre integralele:
b Z b
0
f (x)g (x) dx; f 0 (x)g (x) dx
a a
antreneaza existenta eleilalte si are lo ^n a est az egalitatea:
Z b Z b
0
f (x)g (x) dx = xlim f (x)g (x) f (a)g (a) f 0 (x)g (x) dx.
a !b a
x a sau b = 1, este ontinua pe [a; b) si ' : [; ) ! [a; b) u 2 IR, > sau = 1,
o fun tie u proprietatile:
a) ' este stri t res atoare pe [; );
b) ' este derivabila u derivata ontinua pe [; );
) '() = a, iar lim!
'( ) = b,
<
Z b Z
atun i onvergenta uneia dintre integralele f (x) dx sau f ('(t)) '0(t) dt antreneaza
a
onvergenta eleilalte
Z b
integrale
s
Z
i are lo egalitatea:
f (x) dx = f ('(t)) '0 (t) dt.
a
PROBLEME REZOLVATE
1. Folosind
Z 1
denitia, sa se er eteze onvergent
Z 1
a integralelor:
ax dx
a) I = e os x dx; a > 0; b) I = .
0 0 x +1
3
Rezolvare. a) Fun t
Z A
ax
ia f (x) = e os x este integrabil
Z A
a pe 8 [0; A℄; A > 0 si:
Z A
A
e ax os x dx = e ax (sin x)0 dx = e ax sin x0 + a e ax sin x dx =
0 0 0
Z A Z A
ax os xA

=e aA sin A a e ax ( os x)0 dx=e aA sin A ae e ax os x dx =
a2
0 0 0
=e aA sin A ae aA os A + a a2 I .
1 aA aA os A + a .

Rezulta: I = e sin A ae
1 + aZ2 A
a
Deoare e: 9 Alim e ax os x dx = ; dedu em a integrala I este onver-
Z 1
!1 0 1 + a2
a
genta si e ax os x dx = .
0 1 + a2
1
b) Fun tia f (x) = 3 este integrabila pe 8 [0; a℄; a > 0 si:
x +1
126 Capitolul 3
Z a dx Z a
dx
= .
0 x3 + 1 0 (x + 1)(x2 x + 1)
Des ompunem fra tia de mai sus ^n fra tii simple:
1 A Bx + C
=
(x + 1)(x x + 1) x + 1 x x + 1
2 + 2 ) Ax2 Ax + A + Bx2 + Bx + Cx + C = 1 )
1 1 2
A + B = 0; A + B + C + 0; A + C = 1. Obtinem A = ; B = ; C = . De i:
3 3 3
Z a
dx 1 Z a dx 1Z a x 2 1 a 1 Z a 2x 1
= dx = ln jx + 1j0 dx+
0 x3 + 1 3 0 x + 1 3 0 x2 x + 1 3 6 0 x2 x + 1
1Z a dx 1 1 a
1 2 x 21 a
+
2 0 x2 x + 1 3
= ln (a + 1)
6
ln (x x + 1)0 + ar tg p3 =
2
p
2
p! 2 3 2 0
1 (a + 1) 1 2a 1 3
= ln 2 + p ar tg p + ar tg .
6 a a+1 3 3 3
Z a
dx 2
Deoare e 9 alim !1 0 x3 + 1 = 3p3 rezulta a integrala I este onvergenta si I =
2
= p .
3 3
2. ZSa se er eteze are dintre integralele urm atoare sunt sau nu onvergente:
1 dx Z 1
dx Z 1 Z 1
a)
0 x5 + 1
; b) p2 ; ) e x sin x dx; d) xe 2x sin x dx;
Z 1
1 x +Z 1
2 x 1 0
Z 1
1
sin 2x
e) dx; p > 0; f) sin x dx ; g) x os x dx.
1 xp 0 0
Rezolvare. a) Deoare e f (x) > 0; 8 x 2 [0; 1), xlim !1(x +1) f (x) = 1, iar integrala
5
Z 1
dx
este onvergenta:
0 (x + 1)5 ! !
Z 1
dx Z A
dx 1 A 1 1 1
= Alim = Alim = Alim = ,
0 (x + 1) 5 !1 0 (x + 1) 5 !1 4(x + 1) 0 4 !1 4 4(A + 1) 4 4

Z 1
dx
rezulta, onform riteriului de omparatie a integrala este onvergenta.
0 x5 + 1
b) Deoare e f 0; xlim !1 x f (x) = 1 ( = 1), rezulta, onform riteriului ^n , a
integrala este divergenta.
)
Z 1
Deoare e jf (x)j Z= je x sin xj e x; 8 x 2 [0; 1) si integrala:
A
x A = lim (1 e A ) = 1,

e x dx = Alim !1 0
e x dx = lim
A!1
e 0 A!1
0
este
Z 1
onvergent a rezult a , onform riteriului de Z 1
omparat ie u marginire, a integrala
0
je sin xj dx este onvergenta, de i integrala 0 e sin x dx este absolut onvergenta.
x x
d) Avem: jf (x)j = jxe 2x sin xj xe 2x ; 8 x 2 [1; 1). Apoi integrala: !

Z 1
2 x
Z A
2 x 1 2x A 1 Z A 2x
xe dx = Alim xe dx = Alim xe 1 + e dx =
1 !1 1 !1 2 2 1

1 2A 1 2 1 2A 1 2 1 2 1 2 3 2
= Alim
!1 2
Ae + e e + e = e + e = e
2 4 4 2 Z1 4 4
ind onvergenta, rezulta a integrala din enunt 2 x
xe sin x dx este absolut onver-
1
genta. Z 1
sin 2x 1 dx

e) Da a p > 1, deoare e p p ; 8 x 2 [1; 1), iar integrala

este
x xZ 1 1 xp
sin 2x
onvergenta, rezulta a integrala din enunt dx este absolut onvergenta.
1 xp
Da a 0 < p 1 apli am riteriul lui Diri hlet. Consideram f (x) = sin 2x, iar
1
g (x) = p . Avem:
xZ A Z A
1 A
1 1
f (x) dx = sin 2x dx = os 2x1 = os 1 os 2A,
1 1 2 2 2
A
Z
de i f (x) dx 1, iar g este o fun tie monoton des res atoare u xlim !1 g (x) = 0.
1
Z 1
sin 2x
Rezulta atun i a integrala dx este onvergenta. Vom arata ^n ontinuare a
1 xp
a easta integrala nu este absolut onvergenta, adi a integrala
Z 1
j sin 2xj dx este diver-
1 xp
genta. Avem inegalitatea:
j sin 2xj sin2 2x ; 8 x 2 [1; 1).
xp xp
Deoare e:Z
1 sin2 2x 1 Z 1 1 os 4x 1 Z 1 dx 1 Z 1 os 4x
dx = dx = dx
1 xp 2 1 xp 2 1 xp 2 Z1 1 xp
1 dx
este divergenta, ind diferenta dintre o integrala divergenta p si una onvergent a
Z 1 2 1 x
1 os 4x
dx dupa um rezulta din riteriul lui Diri hlet: f (x) = os 4x,
2 1 xp Z
Z A A 1 A
1 1 Z A
1
f (x) dx = os 4x dx = sin 4x1 = sin 4A
sin 4 si f (x) dx ;

1 1 4 4 4 1 2
1
8 A 2 [1; 1), iar g(x) = 2xp este monoton des res atoare u xlim !1 g (x) = 0 , rezulta a si
integrala
Z 1
j sin 2xj dx este divergenta, onform riteriului de omparatie u marginire.
1 xp Z 1
sin 2x
Dedu em astfel a ^n a est az 0 < p 1 integrala dx este simplu onvergenta.
Z A
1 xp Z A
f) Un al ul simplu: sin x dx = 1 os A ne arata a 6 9 Alim !1

sin x dx, de i
Z 1 0 0
integrala sin x dx este divergenta.
0
g)
Z A
Ca si la pun tul
Z A
f) putem al ula rapid:
A Z A
x os x dx = x(sin x)0 dx = x sin x0 sin x dx = A sin A + os A 1,
0 0 0 Z 1
are nu are limita pentru A ! 1. Rezulta a integrala x os x dx este divergenta.
0
3. Sa se er eteze natura urmatoarelor integrale si ^n az de onvergenta sa se al-
uleze valoarea
Z 1
lor: Z 1 Z 1
dx x dx dx
a)
a x +x 2
2 ; a > 1; b)
0 (1 + x )2 n ; n 2 IN; n > 1; )
1 (1 + x) x
p ;
128 Capitolul 3
Z 1 x5 dx Z 1
dx Z 1
dx
d) ; e) p ; a 6= 0; f) ;
0 (1 + x ) 3 3 0 (a x + 1) 2a x + 1
2 2 0 x +1 4
Z 1 Z 1
x2 + 3x + 3 x
g)
0
3 x
e os 2x dx; h)
0 (x + 1)3
e sin x dx.
Rezolvare. a) Deoare e f 0; xlim !1 f (x) x2 = 1; ( = 2 > 1), rezulta onform
Z 1
dx
riteriului ^n a integrala este onvergenta.
a x +x 2
2
1 1 1
1
Avem: 2 = : De i:
x + x 2 3 x 1 x + 2 1
Z 1
dx 1 1 1 x 1 1 1 a 1
= ln jx 1j ln jx + 2j = ln

= ln =
a x +x 2
2 3 3 3 x+2 a 3 a+2

a
1 a+2
= ln .
3 a 1 Z 1
dx
b) Avem: f 0; xlim !1 f ( x ) ( x + 1) 2n 1 = 1; ( = 2n 1 > 1) si
0 (x + 1)2n 1
este onvergenta. Rezulta onform riteriului de omparatie u limita a integrala din
enunt este
Z 1
si ea onvergenta si: 1
x dx 1 1 1
0 (x + 1) 2 n =
2(n 1) (x + 1) 0 2(n 1)
2 n 1

= .
3
) Avem: f 0; xlim !1 f (x) x3=2 = 1; ( = > 1). Rezulta, onform riteriului ^n ,
Z 1 2
dx
forma u limita, a
(1 + x )
px este onvergenta. Pentru a o al ula fa em s himbarea
de variabil
p 1
a x = t )Zx = t2 ; dx = 2tZdt; x = 1 ) t = 1; x ! 1 ) t ! 1. Obtinem:
Z 1 1 2t dt 1 2 dt
dx 1

1 (1 + x) x
p =
1 (1 + t )t 2 =
1 1+t 2 = 2 ar tg t

1
=
2
.
Z 1
dx
d) Deoare e f 0; xlim !1 f ( x ) ( x + 1) 4 = 1, iar este onvergenta,
0 (x + 1)4
rezulta a integrala din enunt este si ea onvergenta. Pentru a al ula valoarea sa fa em
s himbarea de variabila x3 = t ) 3x2 dx = dt; x = 0 ) t = 0; x ! 1 ) t ! 1.
Obtinem:
Z 1
x5 dx 1 Z 1 t dt 1 Z 1 dt 1 Z 1 dt 1 1
= = = +
0 (1 +x3 )3 3 0 (1 + t)3 3 0 (1 + t)2 3 0 (1 + t)3 3(t + 1) 0
1 1 1 1
+ = .
6 (t + 1)2 0 6 Z 1
dx
e) Avem f 0; xlim !1 f ( x ) ( x + 1) 3=2 = 1 si este onvergenta. Rezulta
0 (x + 1)3=2
a integrala I din enunt este onvergenta. Notam 2a2 x + 1 = t2 ) 2a2 dx = 2t dt.
Obtinem:
1 Z1 t dt 2 Z 1 dt 2 1

I= 2 = = ar tg t
= .
a 1 a2 t2a 1 + 1 t a2 1 t2 + 1 a2

2
2
1 2a2
Z 1
dx
f) Avem f 0; xlim !1 f (x) (x + 1) = 1, iar 0 (x + 1)4 este onvergenta. Rezulta
4
a integrala
Z 1
I din enunt este onvergent Z 1
a si:
dx p p dx p
I= = .
0 (x2 + 1)2 (x 2)2 0 (x2 x 2 + 1)(x2 + x 2 + 1)
1
x +1
1 Ax + B Cx + D
p p = p + p )
(x2 p x 2 + 1)(x2 + x 2 +p1) x2 x 2 + 1p x2 + x 2 + 1 p
Ax3 + Ax2 2 + Ax + Bx2 + Bx 2 + B + Cx3 Cx2 2 + Cx + Dx2 D 2x + D = 1 )
p p p p
A + C = 0; A 2 + B C 2 + D = 0; A + B 2 + C D 2 = 0; B + D = 1.
1 1 1 1
Rezulta A = p ; B = ; C = p ; D = . De i:
2 2 2 2 2 2
Z 1
0
1
p x+ 2 1 1
p x+ 2 1
1 p
Z A
x 2
I= 2 2p + 2 p 2 2 A dx = lim
!1
p p +
0 x x 2+1 x +x 2+1
2 A 0 2 2(x x 2 + 1)
2
p ! p p p p !
x+ 2 Z A
2x 2 2 2x + 2 + 2
+ p 2 p dx = Alim!1 0
p p + p p dx =
2 2(2x + x 2 + 1) 4 2(x2 x 2 + 1) 4 2(x2 + x 2 + 1)
1 p A
1 p A
1Z A dx
= Alim 6
4
!1 4 2
p ln ( x 2 x 2 + 1) + p ln (x + x 2 + 1) +
2
4 0 x p1 2 + 1
+
0 4 2 0
2
2
3 2 p p 1
x p2 A
1 Z A
dx 1 A2 + A p2 + 1 2
+ 5 = lim 4 p ln + ar tg +
7
2
4 0 x + p1 + 1

A!1 4 2 A2 A 2 + 1 4 p12 0
p 2
x + p12 A
3
2
p
2+A 2+1
p p
2 1
p A p 2
+ ar tg p1 5 = Alim ln + ar tg ( 2A 1)
4 0 !1 4 2 A2 A 2 + 1 4
p 2 p p p !
2 2 2
ar tg ( 1) + ar tg ( 2A + 1) ar tg 1 = p .
4 4 4 2 2 Z
1 3x 1 1
g) Deoare e je 3x os 2xj e 3x ; 8 x 2 [0; 1), iar integrala e dx = e 3x 0 =
0 3
1
= este onvergenta, rezulta a integrala din enunt este absolut onvergenta. Avem:
3Z 1
1 Z 1 3x 1 1
3 Z 1 3x
I= e 3x os 2x dx = e (sin 2x)0 dx = e 3x sin 2x0 + e sin 2x dx =
0Z 2 0 2 2 0
3 1 3x 3 1
9 1 3x
Z
3 9
= e ( os 2x)0 dx = e 3x os 2x0 e os 2x dx = I.
4 0 4 4 0 4 4
3
Rezulta I = .
13 Z 1
x2 + 3 x + 3 x x2 + 3x + 3 x
h) Deoare e jf (x)j e ; 8 x 2 [0; 1 ), iar e dx este
(x + 1)3 0 (x + 1)3
onvergenta ( onform riteriului de omparatie u limita:
Z 1
x2 + 3 x + 3 x dx
lim
x!1 (x + 1) 3 e ( x + 1)2 = 0 si
0 (x + 1)2
este onvergenta)
rezulta a integrala din enunt este absolut onvergenta.
Pentru a al ula integrala I data, o vom des ompune ^n trei integrale, e are dintre
130 Capitolul 3
ele ind absolut

Z 1
onvergenta: Z 1
2
x + 3x + 3 x (x + 1)2 + (x + 1) + 1 x
I= e sin x dx = e sin x dx =
Z 1
0 (x + 1)3 0 (x + 1)3
e x sin x Z 1 e x sin x Z 1 e x sin x
= dx + dx + dx.
|
0 x{z+ 1 } | 0 (x {z + 1)2 } | 0 (x {z + 1)3 }
I1 I2 I3
Avem:Z !0 1
1 e x sin x 1Z 1 1 x
x sin x dx = e sin x +
I3 =
0 (x + 1)3
dx =
2 0 (x + 1)2
e
2(x + 1)2 0
Z 1 Z 1
1 1 x sin x + e x os x℄ dx = 1 e x ( os x sin x)
+
2 0 (x + 1)2
[ e
2 0 (x + 1)2
dx.
Rezulta a: Z
1 1 e x (sin x + os x) 1 Z 1 1 0 x
I2 + I3 =
2 0 (x + 1)2
dx =
2 0 x+1
e (sin x + os x) dx =
1 e x 1
1Z 1 1
=
2 Zx + 1 x
(sin x + os x)0 +
2 0 x+1
e x( sin x os x + os x sin x) dx =
1 1 e sin x
= dx.
2 0 x+1
1 1
De i: I2 + I3 = I1 . Rezulta a I = I1 + I2 + I3 = .
2 2
4. Sa se arate a: 8
1
a
Z 1
x dx
>
> a ln a + b ; da a a 6= b;
(a b) b
<
2
a) = 1
0 (x + a)(x + b)2 >
>
: ; da a a = b:
Z 1 2a
dx 1 a
b) = 2 2 a b ln ;
0 (x + a)(x + b )2 2 b(a + b) 2 b
Z 1
x dx 1 a
) = 2 2 b + a ln ;
0 (x + a)(x2 + b2 ) a +b 2 b
unde a > 0; b > 0.
Rezolvare. Integralele de mai sus sunt onvergente.
x
a) Pentru a 6= b des ompunem fra tia ^n fra tii simple:
(x + a)(x + b)2
x A B C
= + +
(x + a)(x + b) 2 x + a x + b (x + b)2
) x = Ax + 2Abx + Ab + Bx2 + Bax + Bbx + Bab + Cx + Ca
2 2
) A + B = 0; 2Ab + Ba + Bb + C = 1; Ab2 + Bab + Ca = 0 ) A = (a a b)2 ; B =

a b
= ; C= .
(a b) 2 (a b)
Z 1
Rezulta atun i: Z " #
x dx 1 a a b 1
0 (x + a)(x + b)2
=
0
+
(a b)2 (x + a) (a b)2 (x + b)) (a b) (x + b)2
dx =
(
Z t
a 1 1 b Z t dx
= tlim
!1 0 (a b)2 x + a x + b
dx =
(a b) 0 (x + b)2
( )
a x + a t b t
a a b
= tlim
!1
ln +
= ln =
(a b) x + b 0 (a b)(x + b) 0
2
(a b) b (a b)b
2
1 a
= a ln a+b .
(a b) 2 b Z 1
x dx Z 1
dx Z 1
dx 1 1
Da a a = b atun i = a = +
0 (x + a)3 0 (x + a)2 0 (x + a)3 x + a 0
1
a 1
+ = .
2(x + a) 0 2a
2
1 A Bx + C
b) Avem: = + 2 2 ) 1 = Ax2 + b2 A + Bx2 + Bax+
(x + a)(x + b ) x + a x + b
2 2
1 1
+Cx + Ca ) A + B = 0; Ba + C = 0; Ab2 + Ca = 1 ) A = 2 2 ; B = 2 2 ;
a +b a +b
a
C = 2 2.
a +b
Rezult
Z 1
a astfel: Z 1
dx 1 1 1 x a
0 " (x + a)(x2 + b2 )
=
0

a2 + b2 x + a a2 + b2 x2 + b2 #
dx =
1 1 2 2 a x t
= tlim
!1 a2 + b2
ln (x + a) ln (x + b ) + 2 2 ar tg =
"
2(a2 + b2 ) #
b(a + b ) b 0
px + a a t a a
t
1 1
= tlim
!1 a2 + b2 ln x2 + b2 0 + b(a2 + b2 ) ar tg b = a2 + b2 ln b + 2b(a2 + b2 ) =
1
a
= 2 2 a b ln .
b(a + b ) 2 b
x A Bx + C
) Avem:
(x + a)(x + b ) x + a x + b
2 2 = + 2 2 ) x = Ax2 + b2 A + Bx2 + Bax+
a a
+Cx + Ca ) A + B = 0; Ba + C = 1; Ab2 + Ca = 0 ) A = 2 2 ; B = 2 2 ;
a +b a +b
b2
C = 2 2.
a +b
Obtinem atun i: " #
Z 1 Z 1
x dx a 1 1 ax + b2
0 (x + a)(x2 + b2 )
=
0 a 2 + b2 x + a + a2 + b2 x2 + b2 dx =
" #
a a 2 2 b2 x t
= tlim
!1 a2 + b2
ln (x + a) + 2 2 ln (x + b ) + 2 2 ar tg =
"
2(a + b ) #
b(a + b ) b 0
a x+a b x t a a b
= tlim
!1 a2 + b2 ln p +
a 2 + b2 ar tg
b
=
a2 + b2 ln
b
+
a

2 + b2 2 =
x 2 + b2
0
1 a
= 2 2 b + a ln .
a +b 2 b
Z 1
x2 dx k
I ( ) = ; 6=
1 x 2x os 2 + 1
4 2 2
si apoi sa se dedu a valorile integralelor:
Z 1 Z 1 Z 1
x2 dx x2 dx x2 dx
a) I1 = ; b) I2 = ; ) I 3 = .
1 x4 + 1 1 x4 x2 + 1 1 x4 + x2 + 1
132 Capitolul 3
Rezolvare. Deoare e f 0; x!1 lim f (x) x2 = 1 ( = 2 > 1) rezulta a integrala

I () este onvergenta. Avem:
x4 2x2 os 2 + 1 = x4 + 1 + 2x2 2x2 (1 + os 2) = (x2 + 1)2 4x2 os2 =
= (x2 2x os + 1)(x2 + 2x os + 1).
x2
x 2x2 os 2 + 1
x2 Ax + B Cx + D
= 2 + 2
x 2x os 2 + 1 x 2x os + 1 x + 2x os + 1
4 2
) Ax3 + 2Ax2 os + Ax + Bx2 + 2Bx os + B + Cx3 2Cx2 os + Cx + Dx2
2Dx os + D = x2 ) A + C = 0; 2A os + B 2C os + D = 1; A +2B os + C
2D os = 0; B + D = 0:
1 1
Obtinem: A = ; B = 0; C = ; D = 0. De i:
4 os "Z 4 os Z #
1 A x dx A x dx
I ( ) = lim =
4 os BA!!11 B x2 2x os + 1 B x2 + 2x os + 1
"
1 Z A
2x 2 os Z A
2x + 2 os
= lim dx dx+
8 os BA!!11 B x 2x os + 1
2 B x + 2x os + 1
2
#
Z A
dx Z A
dx
+2 os + 2 os =
B x2 2x os + 1 B x2 + 2x os + 1
1 x2 2x os + 1 1 1 x os 1 1 x + os 1
= ln + ar tg + ar tg =
8 os x2 + 2x os + 1 1 4 sin sin 1 4 sin sin 1
k
= ; 6= .
2 sin 2
Atun i: Z 1

x2 dx p
a) pentru = ) I1 = I = = ;
4 4 1 x4 + 1 2
Z 1

x2 dx
b) pentru = ) I2 = I = = ;
6 6 Z 1
1 x4 x2 + 1

x2 dx
) pentru = ) I3 = I = =p .
3 3 1 x +x +1
4 2 3
6. ZSa se al uleze urmatoarele integrale: Z
2 dx dx
a) 2 ; a; b > 0; b) ; a2 > b2 + 2 ;
0 a os x + b sin x
2 2 2 0 a + b os x + sin x
Z 2
sin2 x
) dx; a > b > 0.
0 a b os x
Rezolvare. a) Pentru al ulul integralei, vom des ompune intervalul [0; 2 ℄ ^n inter-
vale de lungime =2. Obtinem: Z
Z 2
dx dx Z 2
dx
I= 2 = 2 + .
0 a os x + b sin x
2 2 2 0 a os x + b sin x
2 2 2 a os x + b2 sin2 x
2 2
În a doua integrala de mai sus fa em s himbarea de variabila x = y . Rezulta:
Z
dx Z
dy Z
dx
I= 2 + 2 = 2 =
0 a os x + b sin x
2 2 2 0 a os y + b sin y
2 2 2 0 a os x + b2 sin2 x
2 2
Z =2 dx Z
dx
=2 2 +2 .
0 a os x + b sin x
2 2 2 =2 a os x + b2 sin2 x
2 2
În a doua integrala din expresia de mai sus fa em s himbarea de variabila x = y .
2
Rezult a :
Z =2
dx Z =2
dy Z =2
dx
I =2 2 +2 2 = 2 2 os2 x + b2 sin2 x +
0 a 2 os2 x + b2 sin x 0 a2 sin y + b2 os2 y 0 a
Z =2
dx
+2 2 .
0 a sin x + b2 os2 x
2
În integralele de mai sus fa em s himbarea de variabila tg x = t ) x = ar tg t,
dt
dx = , x = 0 ) t = 0, x ! ) t ! 1. Obtinem astfel integrale improprii de
1+t 2 2
primul tip,Z onvergente. Rezulta de i: Z
1 1 dt 1 1 dt
I =2 1
0 a2 1+t + b2 1+t t 2 1+t 2 + 2 t
0 a2 1+t + 1+t
2 2 b 1 + t2
=
2 2 2 2
Z 1
dt Z 1
dt 2 b tb 1 2 a ta 1 2
=2 +2 = 2 ar tg + 2 ar tg = .
0 a2 + b2 t2 0 b2 + a2 t2 b a a 0 a b b 0 ab
b) Presupunem a; b; > 0; elelalte azuri se trateaza ^n mod asemanator. Fa em
x 2 dt
s himbarea de variabila tg = t ) x = 2ar tg t; dx = , x = 0 ) t = 0,
2 1 + t2
x ! )Z t ! 1. Obtinem o integrala de primul tip onvergenta:
1 1 2 dt Z 1
dt
I= 1 t
0 a + b 1+t + 1+t
2 2 t 1+t 2 =2
0 (a b)t + 2 t + (a + b)
2 =
2 2
2 Z1 dt 2 Z1 dt
= = 2 =
a b 0 t + a b t + (a b) + a b (a b)
2 2 2
2
a+ b 2
2 a b 0 t+ + a b

2 2 2
a b (a b)
2
2 a b t + a b 1
= p
a b a2 b2 2
ar tg pa b = pa2 b2 2
2 2 2
a b 0
!
2 2
p 2 2 2 ar tg p 2 2 2 = p 2 2 2 2 ar tg p 2 2 2 =
a b p a2 2b 2 a b a b
2 a b
= p 2 2 2 ar tg .
a b
) Des ompunem integrala ^n:
Z
sin2 x Z 2
sin2 x
I= dx + dx.
0 a b os x a b os x
În integrala a doua de mai sus fa em s himbarea de variabila x = y . De i:
Z
sin2 x Z
sin2 y Z
sin2 x Z
sin2 x
I= dx + dy = dx + dx.
0 a b os x 0 a + b os y 0 a b os x 0 a + b os x
În ultimele doua integrale obtinute fa em s himbarea de variabila tg x = t ) x =
2
2
= 2ar tg t; dx = dt; x = 0 ) t = 0, x ! ) t ! 1. Obtinem doua integrale
1 + t2
improprii de primul tip:
Z 1 4t2
Z 1
2 4t
2 2
I= (1+t )
0 a b 1+t
2 2
1 t 2 1+t 2 dt + (1+t )
2 2
0 a + b 1+t 1
2 t 1 + t2
dt =
2 2
134 Capitolul 3
Z 1 t2 dt Z 1
t2 dt
=8 + 8 .
0 [(a + b)t2 + a b℄ (t2 + 1)2 0 [(a b)t2 + a + b℄ (t2 + 1)2
Des ompunem ^n fra tii simple fun tiile de integrat de mai sus, are sunt amândoua
de tipul:
t2 Mt + N P t + Q Rt + S
= + + 2 (A 6= B )
(1 + t ) (At + B )
2 2 2 1+t 2 (1 + t ) At + B
2 2
) (Mt + N )(1 + t2)(At2 + B ) + (P t + Q)(At2 + B ) + (Rt + S )(1 + 2t2 + t4 ) = t2
, (Mt + N )(At2 + B + At4 + Bt2) + P At3 + QAt2 + BP t + BQ + Rt + S + 2Rt3 + 2St2+
+Rt5 + St4 = t2
, MAt3 + MBt + AMt5 + MBt3 + NAt2 + NB + NAt4 + NBt2 + P At3 + QAt2 + BP t+
+QB + Rt + S + 2Rt3 + 2St2 + Rt5 + St4 = t2
) AM + R = 0; NA + S = 0; MA + MB + P A + 2R = 0; NA + NB + QA + 2S =
= 1; MB + BP + R = 0; NB + QB + S = 0:
B 1 AB
Obtinem: M = 0; N = ; P = 0; Q = ; R = 0; S = .
(A B ) 2 A B (A B )2
De i:
t2 B 1 1 1 AB 1
2 2 = 2 2 +
(1 + t ) (At + B ) (A B ) 1 + t A B (1 + t ) (A B ) At + B
2 2 2 2 2 .
Rezult "a: #
a b Z 1 dt 1 Z 1 dt a2 b2 Z 1 dt
I=8 2 0 1 + t2 + 2b 0 (1 + t2 )2 +
"
4 b 4 b2 0 (a + b)t2 + (a b)
#
a + b Z 1 dt 1 Z 1 dt a2 b2 Z 1 dt
+8 =
4b2 0 1 + t2 2b 0 (1 + t2 )2 4b2s 0 (a b)t2 + (a + b)
p p
4a Z 1 dt 8(a2 b2 ) a + b a + b 1 8(a2 b2 ) a b
= 2
b 0 1 + t2 4b2 (ap+ b) a b p
p ar tg t a b 4b2 (a b) pa + b ar tg t
0
s
1
p
aa + bb = 2ba2 2 ab2 b 2 2 ab2 b 2 = 2b2 (a a2 b2).
2 2 2 2
0
7. Sa se arate a integrala Z 1
Euler-Poisson:
K= e x dx
2
0
este onvergenta si are valoarea =2.
p
Z 1
dx 1 1
Rezolvare. Deoare e f 0; xlim !1(x +1) e = 0 si 0 (x + 1)2 = x + 1 0 = 1
2 x
2
este onvergenta, rezulta onform riteriului de omparatie u limita a integrala K este

onvergenta.
Pentru a al ula a easta integrala, sa onsideram inegalitatea evidenta:
1 + t < et ; 8 t 2 IR n f0g , (1 + t)e t < 1; 8 t 2 IR n f0g.
Înlo uind t = x2 ; x 2 IR n f0g, obtinem inegalitatile:
(1 x2 )ex < 1 si (1 + x2 )e x < 1.
2 2
Vom onsidera prima inegalitate de mai sus doar pe intervalul (0; 1), iar a doua pe inter-
valul (0; 1). De i:
1
1 x2 < e x ; 8 x 2 (0; 1) si e x <
2
; 8 x 2 (0; 1). 2
1 + x2
Ridi am la puterea n inegalitatile obtinute:
1
(1 x2 )n < e nx ; 8 x 2 (0; 1) si e nx <
2
; 8 x 2 (0; 1), 2
(1 + x2 )n
iar pe a estea din urma le integram pe intervalul (0; 1), respe tiv (0; 1). Obtinem:
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1 dx
(1 x2 )n dx < e nx2 dx < e nx2 dx < : (3:1:1)
0 0 0 0 (1 + x2 )n
Pentru integrala
Z 1
e nx2 dx fa em s himbarea de variabila nx = y . Gasim:
p
0
1 1
pdyn = p1n K:
Z Z
e nx2 dx = e y2 (3:1:2)
0 0
Z 1
Apoi ^n integrala (1 x2 )n dx fa em s himbarea de variabila x = os t. Rezulta:
0
Z 1 Z =2 (2n)!!
(1 x2 )n dx = sin2n+1 t dt = ; (3:1:3)
0 0 (2n + 1)!!
Z 1 dx
onform fCapitolul 1, x2, Problema 15g. În integrala fa em s himbarea de
0 (1 + x2 )n
variabila x = tg t; obtinem:
Z 1 dx Z =2
2n 2 t dt = (2n 3)!! :
= sin (3:1:4)
0 (1 + x2 )n 0 (2n 2)!! 2
Obtinem astfel din (3.1.1){(3.1.4) sirul de inegalitati:
pn (2n)!! < K < pn (2n 3)!! .
(2n + 1)!! (2n 2)!! 2
Ridi ând la patrat inegalitatile de mai sus, obtinem:
[(2n)!!℄2 2
2 < n [(2n 3)!!℄
2
n < K ,
[(2n + 1)!!℄2 [(2n 2)!!℄2 4
n [(2n)!!℄2 n [(2n 3)!!℄2 (2n 1) 2

2n + 1 [(2n 1)!!℄2 (2n + 1)
2
<K <
2n 1
[(2n 2)!!℄2 2 : (3:1:5)
Utilizând formula lui "Wallis: #2
(2n)!! 1
2
= nlim
!1
(2n 1)!! 2n + 1
(vezi fCapitolul 1, x2, Problema 16g), p
tre em la limita ^n (3.1.5). Rezulta:

K2 = ) K = (K > 0);
4 2
136 Capitolul 3
Z 1 p
de i: e = x2 dx
.
0 2
8. ZPornind de la denitie sa se studieze onvergenta integralelor:
1 dx Z 1=2
dx
a) p ; b) .
0 1 x 2 0 x ln2 x
Rezolvare. a) Fun tia de sub semnul integrala f este nemarginita pe [0; 1), xlim
!1
f (x)=
x<1
= 1. Este o integrala improprie de al doilea tip. Avem:
Z 1
dx Z t
dx t

p = lim p
!1 0 1 x2 t!1
= lim ar sin x = lim ar sin t =

t!1 2
.
0 1 x2 tt< 1 t<1
0
t<1
b) Avem xlim
!0
f ( x ) = 1 : Rezulta :
x>0
(ln x)0
!
Z 1=2 dx Z 1=2
dx Z 1=2
1 1=2
= lim = lim dx = lim =
0 x ln2 x uu> !0 u x ln2 x u!0 u ln2 x
0 u>0
u!0
u>0 ln x
u

1 1 1
= ulim
!0 ln u ln 2
+ = .
u>0
ln 2
9. ZSa se er eteze natura urmatoarelor integrale:Z
b dx Z
dx =2 dx
a) p 2 2 ; 0 < a < b; b) p ; ) ; p 2 IR;
a x a 0 sin x 0 (sin x)p
Z =2 Z 1 Z 1
sin x1
d)
0
(sin x) ( os x) dx; ; 2 IR; e) (ln x) dx; f)

0
2
0
px dx;
Z 1
sin x1
g) dx.
0 x
Rezolvare. Integralele sunt improprii de al doilea tip, fun tiile de sub semnul inte-
grala ind nemarginite pe intervalele respe tive.
a) Avem f (x) 0; 8 x 2 (a; b℄; xlim !a f (x) = 1; iar:
x>a
1
xlim
!a p
x2 a2
(x a)1=2 = p12a ; = 21 < 1.
x>a
Rezulta onform riteriului ^n a integrala este onvergenta. p
b) Avem: f (x) > 0; 8 x 2 (0; ); xlim f ( x ) x1=2 = lim p x = 1; = 1 < 1.
!0 x!0 sin x 2
x>0 x>0
Z a
dx
Rezulta a integrala p ; 0 < a < , este onvergenta.
0 sin x p x py 1
! f (x) ( x) = xlim ! psin x = ylim p
1 = 2 x=y
Apoi: xlim !0 sin y
= 1 ; = < 1.
x< x< y>0
2
Z
dx
Dedu em a si integrala p ; 0 < a < este onvergenta.
a sin x
Z
dx
În on luzie integrala p este onvergenta.
0 sin x

) Da a p > 0, deoare e f (x) > 0; 8 x 2 0; , iar xlim f (x) xp = 1 rezulta a
2 !0
x>0
Z 1
dx
integrala are a eeasi natura u integrala . Dedu em astfel a pentru 0 < p < 1
0 xp
integrala este onvergenta, iar pentru p 1 integrala este divergenta.
Da a p 0 integrala este o integrala proprie, de i onvergenta. În on luzie da a
p 2 ( 1; 1) integrala este onvergenta, iar da a p 2 [1; 1) integrala este divergenta.
d) Da a ; 0 integrala este proprie, de i onvergenta. Da a < 0 integrala este
improprie ^n x = 0, f (x) > 0; 8 x 2 (0; =2). Deoare e xlim !0
f (x) x = 1, rezulta a
x>0
Z =2 a
integrala I1 = (sin x) ( os x) dx; 0 < a < =2, are a eeasi natura u integrala
0
Z =2 a
x dx. De i I1 este onvergenta pentru < 1 , (0 >) > 1 si este divergenta
0
pentru 1 , 1.

Da a < 0 integrala este improprie ^n x = , f (x) > 0; 8 x 2 (0; =2). Deoare e:
2

x=y
lim f (x) x 2
= ylim!0
( os y ) (sin y ) y = 1,
x!=2 2 y>0
x<=2
Z =2

rezulta a integrala I2 = (sin x) ( os x) dx; 0 < a < ; are a eeasi natura u
a 2
Z =2

integrala x dx. De i I2 este onvergenta pentru < 1 ) 1 < (< 0) si

a 2
divergenta pentru 1 , 1.
De i ^n on luzie integrala din enunt este onvergenta da a 2 ( 1; 1) si 2
2 ( 1; 1), ^n rest ind divergenta.
e) Avem f (x) > 0; 8 x 2 (0; 1) si:
p 2
2 = lim (ln x) = lim x ln x = 4 lim ln x = 4 lim
2 1
lim
x!0
x (ln x ) x!0 p1 x!0 p1 1 x x!0 p1 x!0
x
x
p1 1
= 0.
x>0 x>0 x x>0 2 x x>0 x x>0 2 x
1
Deoare e = < 1, onform riteriului ^n , rezulta a integrala este onvergenta.
2
f) Integrala este improprie de al doilea tip ^n x = 0, iar fun tia de sub semnul integrala
are si valori nenegative si valori nepozitive. Sa studiem mai ^ntâi absoluta onvergenta a
integralei date, adi a integrala:
sin
Z 1 1
I0 =
0
p x
x
dx.

x sin x1
Deoare e xlim !0
px = 0 pentru 12 < < 1 rezulta a integrala I0 este onvergenta,
x>0
de i integrala din enunt este absolut onvergenta.
1
g) Sa fa em s himbarea de variabila = y . Rezulta:
xZ
Z 1
sin x1 Z 1
sin y 1 1 sin y Z 1
sin x
0 x
dx =
1 y 1 y 2 dy =
1 y
dy =
1 x
dx.
138 Capitolul 3
Astfel am transformat integrala improprie de al doilea tip ^ntr-o integrala improprie de

primul tip. Z
1 sin x
Integrala dx este onvergenta, dupa um rezulta din riteriul lui Diri hlet u
1 x
1
f (x) = sin x; g (x) = ; x 1. Fun tia f este integrabila Riemann pe 8 [1; A℄; A > 1
Z A
x
si (A) = sin x dx = os A + os 1 este marginita pe [1; 1) : j(A)j 2, iar fun tia
1
g este monoton des res atoare pe [1; 1) si xlim !1 g (x) = 0.
Z 1
sin x1
Rezulta de i a integrala dx este onvergenta. Vom arata ^n ontinuare a
0 x
a easta integrala nu este absolut onvergenta. Presupunem prin redu ere la absurd a
integrala este absolut

onvergenta, adi a integrala:
Z 1
sin
1
x

dx =
Z 1
j sin xj dx este onvergenta.
0 x 1 x
Dar:
Z 1
j sin xj dx Z 1 sin2x dx = 1 Z 1 1 os 2x dx = 1 Z 1 dx 1 Z 1 os 2x dx.
1 Z 1
x 1 x 2 1 x 2 1 x 2 1 x
os 2x
Deoare e dx este onvergenta ( onform riteriului lui Diri hlet: f (x) = os 2x;
Z 1A
x
1 A
1
(A) = os 2x dx = sin 2x1 = (sin 2A sin 2) si j(A)j 1; 8 A 1, iar
1 2 2
1 1 Z 1 dx
g (x) = este monoton des res atoare u xlim !1 g (x) = 0) ar rezulta a si integrala 2 1 x
x
ar onvergenta, eea e este absurd. De i integrala:
Z 1
Z 1
sin x1 sin x
dx = dx
0 x 1 x
este simplu onvergenta.
10. Sa se er eteze natura urmatoarelor integrale si ^n az de onvergenta sa se
al uleze valoareas lor:
Z 1
x Z 1
dx Z 1
dx
a) x
0 1 x
dx; b) p
1 x2 3x + 2
; )
1 (x + 2) 1 x2
p ;
s
Z 1
(qx + 2) dx Z b
x a Z 1
x ar sin x
d) ; e)
b x
dx; a < b; f) p 2 dx.
0 x(1 x) a 1 1 x
Rezolvare. a) Avem: f (x) 0; 8 x 2 [0; 1) si xlim f ( x) (1 x)1=2 = 1; = 1 < 1.
!1 2
x<1
Rezulta a integrala este onvergenta.
Pentru a o al ula, fa em s himbarea de variabila x = sin2 t ) dx = sin 2t dt.
Obtinem:Z
=2 sin t Z =2
1 Z =2
I= sin t
2 2 sin t os t dt = 2 0 sin t dt = 2 0 (1 os 2t)2 dt =
4
0 os t
1 Z =2 1 + os 4t 3 1 =2
1 =2
3
= 1 2 os 2t + dt = sin 2t0 + sin 4t0 = .
2 0 2 4 2 2 16 8
b) Deoare e f (x) > 0; 8 x 2 [ 1; 1) si:

(1 x)1=2 (1 x)1=2 1
lim q = lim
x!1 (1 x) (2 x)
= 1 ; = < 1,
x!1 (x 2)(x 1)
x<1 x<1
1 = 2 1 = 2 2
rezulta a integrala este onvergentas.
1 x q
Fa em s himbarea de variabila = t ) (1 x)(2 x) = t(2 x), x =
2 x s
2
2t 1 2t 2
= 2 , dx = 2 dt, x = 1 ) t = t1 = , x = 1 ) t = t2 = 0. Rezulta:
t 1 (t 1) 2 3 p p
t
Z t
1 2 t Z t
2 dt t

1 3+ 2
= ln p p =
2 1 1
I= dt = = ln
t t 2 22t 1 (t 1)
2 2 t t 2 1 t+1 t
3 2
1
p t 1
2 2 2
= ln (5 + 2 6).
) Avem f (x) > 0; 8 x 2 ( 1; 1) si:
(1 x)1=2 1 (x + 1)1=2 1
lim
x!1 (x + 2) 1 x2
p = p ; lim
x! 1 (x + 2) 1 x2
p = p ,
x<1 3 2 x> 1 2
de i integrala este onvergenta. s
1 x p 1 t2
Fa em s himbarea de variabila = t ) 1 x2 = t(1 + x), x = ,
1+x 1 + t2
4t dt
dx =
(1 + t 2 )2 , x ! 1 ) t ! 1, x ! 1 ) t ! 0. De i:
Z 0
1 4t dt Z 1
dt p2
pt 1 p
I=
1 11+tt + 2 t 1 + 1+
2

1 t
2
(1 + t2 )2 = 2 0 t2 + 3 = 3 ar tg 3 = 3 .
2 2 t 0
d) Deoare e f (x) > 0; 8 x 2 (0; 1), iar:
xq1=2 (x + 2) (1 qx)1=2 (x + 2)
lim
x!0 x(1 x)
= 2 ; lim
x!1
= 3,
x>0 x<1 x(1 x)
rezulta a integrala este onvergenta.s
x q
t2
Fa em s himbarea de variabila = t ) x(1 x) = t(1 x), x = ,
1 x 1 + t2
2t dt
dx = , x ! 0 ) t ! 0, x ! 1 ) t ! 1. Obtinem:
(1 + t2 )2
Z 1 t Z 1 Z 1 Z 1
1+t + 2 2t dt = 2 3 t2 + 2 t2 dt
2
dt
I= dt = 4 +2 =
2

0 t 1 t
1+t
2
2
(1 + t 2 )2 0 (t2 + 1)2 0 t2 + 1 0 (t2 + 1)2
Z 1
dt Z 1
1 0 Z 1
dt t 1 Z 1 dt
=4
0 t2 + 1 0 t 2 + 1 t dt = 4 0 t2 + 1 t 2 + 1 0 + 0 t2 + 1 =
1
5
= 5 ar tg t0 = .
2
e) Fun tia f de sub semnul integrala satisfa e relatiile: f (x) 0; 8 x 2 [a; b), iar
p
lim
x!b
f ( x ) ( b x ) 1=2 = b a. Rezult a a integrala este onvergenta. Fa em s himbarea
x<b
de variabila x = a os2 ' + b sin2 ', ' 2 (0; =2); x = a ) ' = 0, x ! b (x < b) ) ' !
! =2 (' < =2), dx = (b a) sin 2' d'. Obtinem:
140 Capitolul 3
v
u
Z =2 u b sin2 ' a sin2 ' Z =2
I=
0
t
b os2 ' a os2 '
( b a ) sin 2 ' d' =
0
2(b a) sin2 ' d' =
Z =2
1 =2

= (b a) (1 os 2') d' = (b a) sin 2'0 = (b a).
0 2 2 2
f) Avem f (x) > 0; 8 x 2 ( 1; 1) si:
(1 x)1=2 x ar sin x (1 + x)1=2 x ar sin x
lim
x!1
p = p ; lim
x! 1
p = p .
x<1 1 x 2 2 2 x> 1 1 x2 2 2
Rezulta a integrala este onvergent a . Obt inem:
Z 1
1Z 1 1 1
I = x(ar sin x)0 ar sin x dx = x[(ar sin x)2 ℄0 dx = x(ar sin x)2 1
1 2 1 2Z
1Z 1 2 1 Z 1
2 1 =2 2
ar sin x = y
(ar sin x)2 dx = (ar sin x)2 dx = y 2 os y dy =
2Z 1 4 2 1 4 2 =2 Z 4
1 =2 2 2 1 =2 Z =2
2 2 = 2
y (sin y )0 dy = y 2 sin y =2 + y sin y dy = y ( os y )0 dy =
2 =2 Z =2
4 2 =2 4 4 =2
=2 =2
= y os y =2 +

os y dy = sin y =2 = 2.

=2
11. Sa se arate a integrala:
Z 1
x
I= p dx
0 1 x3
are sens si sa se a e apoi, prin dezvoltare ^n serie, valoarea ei.
Rezolvare. Deoare e f (x) 0; 8 x 2 [0; 1), iar:
1=2 q x p 1 1
lim (1 x ) = ; = < 1,
x!1
x<1 (1 x)(1 + x + x2 ) 3 2
rezulta a integrala este onvergenta.
x
Pentru a determina dezvoltarea ^n serie a fun tiei p pornim de la dezvoltarea
1 x3
^n serie:
p 1 = 1+ 2 11! x+ 212 32! x2 + 123 3 3! 5 x3 + + 1 3 52n n(2!n 1) xn + ; jxj < 1;
1 x
(vezi fCapitolul 2, x3, Problema 15g). Rezulta:
1 3 13 6 135 9 1 3 5 (2n 1) 3n
!
x
p 3 = x 1 + 2 1! x + 22 2! x + 23 3! x + + x + ;
1 x 2n n !
8 x 2 ( 1; 1). Integram pe [0; a℄ (0 < a < 1) seria de puteri de mai sus, termen u
termen.Z Obtinem:
a x x2 1 x5 1 3 x8 1 3 5 x11
p dx = + +
2 2 1! 5 22 2! 8 ! 23 3! 11
+ + +
0 1 x3
1 3 5 (2n 1) x3n+2 a
+
2n n !
3n + 2
+

)
0
p x 3 dx = a2 + 2 11! a5 + 212 32! a8 + 123 3 3! 5 a11 + + 1 3 52n n(2! n 1) a3n+2

Z a 2 5 8 11
0 1 x
3n +2 + :
(3:1:6)
Seria obtinuta mai sus pentru a = 1:
1 X 1 1 3 5 (2n 1) 1
+
2 n=1 2 n!
n 3n + 2
este onvergenta, dupa um rezult a din riteriul lui Raabe-Duhamel. Într-adevar:
! " #
an (2n + 2)(3n + 5) 3
lim n
n!1
1 = nlim!1 n 1 = > 1.
an+1 (2n + 1)(3n + 2) 2
Dedu em astfel a putem tre e la limita pentru a ! 1^n egalitatea (3.1.6), ^n membrul
drept tre ând la limita termen u termen. Obtinem:
p x 3 dx = 21 + X 1 2 n3 n5!(3 (2nn+ 2)1) .
Z 1 1
0 1 x n=1
12. Sa se al uleze
Z =2
integralele: Z =2
I= ln sin x dx; J = ln os x dx.

0 0

Rezolvare. În integrala J fa em s himbarea de variabila x = y . Obtinem:
Z =2
2
J= ln sin y dy = I .
0

Deoare e ln sin x 0; 8 x 2 0; , iar:
2
lim
p x ( ln sin x ) = lim
ln sin x
= lim
os x sin1 x
= 2 lim
px os x = 0,
x!0
x>0
x!0
x>0
p1
x
x!0
x>0
p1
2 x x
1 x!0
x>0
rezulta a integrala I este onvergenta, de i I si J (= I ) sunt si ele onvergente.
Avem: Z
=2 Z =2
sin 2x Z =2

2I = I + J = (ln sin x + ln os x) dx = ln dx = ln sin 2x dx ln 2.
0 0 2 0 2
În ultima integrala obtinuta mai sus fa em s himbarea de variabila 2x = y ) x = y ,
2
dy
dx = , x = 0 ) y = 0, x = ) y = . Rezulta:
2 Z 2
1 1 Z =2 1Z
2I = ln sin y dy ln 2 = ln sin x dx + ln sin x dx ln 2 =
2 0 2 2 0 2 =2 2
1 Z =2 1 Z =2 1
= ln sin x dx + ln sin y dy ln 2 = (I + I ) ln 2 = I ln 2.
2 0 2 0 2 2 2 2

Obtinem astfel: I = ln 2 = J .
2
O alta metoda pentru al ulul integralelor I si J este urmatoarea: fa em ^n I s him-
barea de variabil a x = 2t. Rezulta:
Z =4
Z =4 Z =4
I =2 ln sin 2t dt = 2 ln 2 + 2 ln sin t dt + 2 ln os t dt.

0 4 0 0
În ultima integrala obtinuta mai sus fa em s himbarea t = y . Obtinem:
2 "
ln 2 Z =4 Z =2
ln 2 Z =4
I= +2 ln sin t dt + 2 ln sin t dt = +2 ln sin t dt+

2 # 0 =4 2 0
Z =2
ln 2 Z =2
+ ln sin t dt = +2 ln sin x dx.

=4 2 0
142 Capitolul 3
ln 2
De i: I = + 2I: Rezulta: I = ln 2 = J .
2 2
13.Z Sa se arate a:
1 dx
a)
a (x + b) x a
p =p ; a + b > 0;
a + b
Z 1
dx p p
b) = ; a; b > 0;
1 (a2 x2 + b2 ) 1 x2 b a2 + b2
Z b
f ( x) Z =2
) q dx = 2 f (a os2 t + b sin2 t) dt; a < b:

a (x a)(b x) 0
Rezolvare. a) Integrala data este o integrala improprie de ambele tipuri. Avem:
x3p=2 3 (x a)1=2 1 1
lim
x!1 (x + b) x a
= 1 ; = > 1
s i lim
! p =
a+b
; = < 1.
2 x>a (x + b) x a 2
x a
Rezulta a integrala este onvergenta.
Notam x a = t2 ) x = a + t2 ; dx = 2t dt; x ! a ) t ! 0; x ! 1 ) t ! 1.
De i: Z 1
1 2 t 1
I= 2t dt = p ar tg p =p .
0 (t + a + b)t
2 a+b a+b 0 a+b

b) Este o integrala improprie de al doilea tip, onvergenta deoare e:

(1 x)1=2 1 (1 + x)1=2 1
lim p
x!1 (a2 x2 + b2 ) 1 x2
= p
s i lim p
x! 1 (a2 x2 + b2 ) 1 x2
= p .
x<1 2( a2 + b2 )
x> 1 2( a2 + b2 )
Notam x = sin t ) dx = os t dt; x ! 1 ) t ! =2; x ! 1 ) t ! =2.
Obtinem: Z =2
os t dt Z =2
dt
I= 2 = .
=2 (a sin t + b ) os t
2 2 =2 a sin2 t + b2
2
În ultima integrala obtinuta notam tg t = y ) t = ar tg y; dt = dy . Rezulta:

1 +p y2
Z 1 Z 1
1 dy dy 1 a2 + b2
I=
1 a2 1+y y + b2 1 + y 2
2 = =
1 (a2 + b2 )y 2 + b2 a2 + b2
b

2
yb 1
ar tg pa2 + b2 = bpa2+ b2 .
1
) Integrala este onvergenta:
(x a)1=2 f (x) f (a) (b x)1=2 f (x) f (b)
lim
x!a
q = p ; lim q
!b (x a)(b x)
= p .
x>a (x a)(b x) b a xx<b b a
Notam x = a os2 t + b sin2 t; dx = (b a) sin 2t dt; x ! a ) t ! 0; x ! b ) t !
! =2. Obtinem: Z =2
f (a os2 t + b sin2 t)
I= q (b a) sin 2t dt =
0 (b sin2 t a sin2 t)(b os2 t a os2 t)
Z =2
f (a os2 t + b sin2 t) Z =2
= (b a)2 sin t os t dt = 2 f (a os2 t + b sin2 t) dt.

0 (b a) sin t os t 0
Z 1
ln x
I= dx
0 1 + x2
are sens si a valoarea ei este zero.
Rezolvare. Este o integrala improprie de ambele tipuri onvergenta. Într-adevar,
deoare e: 1
x3=2 ln x ln x x = 0; = 3 > 1;
lim
x!1 1 + x2
= lim
x!1 x
p = lim
x!1 p1 2
2 x
Z 1
ln x
rezulta a integrala dx este onvergenta.
1 1 + x2
Apoipdin:
x( ln x) ln x 1 1
lim = xlim = xlim x = 0; = < 1,
x>0 2 x x
x!0 1+x 2 ! 0 p1 ! 0 1
p 1 2
x>0 x>0 x
Z 1
( ln x)
rezulta a si integrala dx este onvergenta. De i integrala:
Z 1
0 1 + x2 Z 1
ln x Z 1
( ln x) ln x
I= dx = dx + dx
0 1+x 2 0 1+x 2 1 1 + x2
este onvergenta.
Pentru a al ulaZintegrala de mai Z 1
sus, o des opunem din nou ^n:
1 ln x ln x
I= dx + dx.
0 1+x 2 1 1 + x2
În prima integrala fa em s himbarea de variabila 1 = y ) x = 1 ; dx = 1 dy ,
x y y2
x ! 0 ) y ! 1; x = 1 ) y = 1. Rezulta:
Z 1
ln x Z 1
ln y1 1 Z 1
ln y
0 1 + x2
dx =
1 1+ y 1 y2
dy =
1 1 + y2
dy .
2
Z 1 Z 1
ln x ln x
De i: I = dx + dx = 0.
1 1 + x2 1 1 + x2
15. Sa se er eteze natura urmatoarelor integrale:
Z 1
sin x + 1
Z =2
ln (sin x)
a) dx; 2 IR; b) x
dx; 2 IR;
0
Z 1 m
x 0 Z
1
x
x ar tg x dx
) dx; m; n 2 IR; d) ; p; q 2 IR;
0
Z 1
2+x n 0 x + xqp
1
e) ax sin dx; a > 0.
1 x
Rezolvare. a) Integrala din enunt este:
Z =2
ln sin1 x Z =2
ln sin1 x

I= dx = f (x) dx = I1 ; f (x)= 0; 8 x 2 0; .
0 x 0 x 2
Da a < 0 avem: os x
ln sin x sin x = lim os x x = 0.
lim x ln (sin x) = xlim
x!0 !0 x
= xlim !0 x 1 x!0 x sin x
Rezulta a integrala este o integrala proprie, de i onvergenta.
Da a 0 avem: os x
lim x ln sin x = lim ln sin x = lim sin x = lim
os x x
x .
x!0 x x!0 x x!0 ( )x 1 x!0 sin x
144 Capitolul 3
Pentru 0 < 1 exista ; < < 1 a.^. xlim !0

x f (x) = 0, de i I1 este onvergenta,
iar I este absolut onvergenta. Pentru 1 exista ; 1 a.^.:
ln sin x
lim x f (x) = xlim
x!0 !0 x
= 1,
de i I1 si I sunt divergente.
În on luzie da a < 1 integrala este absolut onvergenta, iar da a 1 integrala
este divergenta.
b) Des ompunem

integrala dat

a ^n:
Z 1
sin x + x 1 Z b
sin x + x1 Z a
sin x + x1 Z 1
sin x + x1
I= dx = dx + dx + dx,
0 x |
0 x
{z } |
b x
{z } |
a x
{z

}
I1 I2 I3
(I2 este proprie, putem lua b < 1 si a > 1).
Vom studia separat integralele I1 si I3 . Pentru I1 fa em s himbarea de variabila
1
'(x) = x + = t, ' este stri t des res atoare pe (0; b℄, derivabila u derivata ontinua,
x
1
x ! 0 ) '(0+) ! 1, x = b ) '(b) = b + , ' 1 : ['(b); 1) ! (0; b℄, ' 1 (t) =
p2 p2 b
t t 4 t 4 t
= ; (' 1 (t))0 = p 2 . Rezulta:
2 2 t 4 p2
Z b
sin '(x) Z b+
1
sin t t 4 t
p p 2
b
I1 = dx = dt =
0 x 1 t
2 t 4 2 t 4
2 p
Z 1
2 1 sin t Z 1
2 1 sin t (t + t2 4) 1
= p 2 1 p 2 = b+ p =
b+ b (t
1
t 4) t 4 1
4 1 t2 4
1 Z 1 sin t p2 1 b
= 1
2
p
b+ b t2 4
1
( t + t 4) dt.
Da a 0 integrala I1 este proprie, de i onvergenta. Da a 0 < < 2 atun i I1
este onvergenta, dupa um p 2rezult a din riteriul lui Diri hlet. Într-adevar onsiderând
(t + t 4) 1
f (t) = sin t si g (t) = p2 avem:
t 4
Z A A
1 1
(A)= f (t) dt = os tb+ = os b +

os A; j(A)j 2; 8 A b + ,
b+ b
1 1
b b b
iar g este monoton des res atoare la 0 pentru t ! 1, deoare e < 2. Da a 2
integrala I1 transformata mai sus este divergenta. Se foloseste riteriul lui Cau hy si
anume se arata a: Z A00

1
9 "0 > 0 a.^. 8 A0 > b + b 9 A ; A ; A > A > A0 a.^. A0 h(x) dx "0,
0 00 00 0
p
sin x (x + x2 4) 1
unde h(x) = p2 .
x 4
1
Pentru I3 fa em s himbarea (x) = x + = t, este stri t res atoare pe [a; 1),
x
derivabila u derivata ontinua, 1 : [ (a); 1) ! [a; 1); x ! 1 ) t ! 1, x = a )
p p
1 t + t2 4 t2 4 + t
t=a+ , 1 (t) = , [ 1 (t)℄0 = p 2 . Rezulta:
a 2 2 t 4
p
Z 1 Z 1
sin (x) sin t tp
2 4+t
I3 =
a x
dx 1
= p
a+ a t+ t 4
2 2 t 2 4
dt =
2
Z 1
sin t
=2 1
1
p
a+ a (t + t2 4) 1 t2 4
p dt.
Pentru studiul a estei integrale apli am riteriul lui Diri hlet ^n azul > 0. Con-
sideramZf (t) = sin t;
A A
1 1
(A) = sin t dt = os ta+ = os a +

os A; j(A)j 2; 8 A > a + ,
1
a+ a
1
a a a
1
iar g (t) = p p este monoton des res atoare la 0, pentru t ! 1.
(t + t2 4) 1 t2 4
Rezulta a da a > 0 I3 este onvergenta. Da a 0 I3 este divergenta, onform
riteriului lui Cau hy:
Z A00

1
9 "0 a.^. 8 A0 > a + a ; 9 A ; A ; A > A > A0 a.^. A0 he (x) dx "0,
0 00 00 0
p2 1
sin x ( xp 2 x 4) .
+
unde he (x) =
x 4
În on luzie integrala I este onvergenta da a 0 < < 2, ^n rest ea este divergenta.
Pentru a studia absoluta onvergenta a integralei date vom studia absoluta onvergenta
a integralelor: Z 1 Z 1
sin t
I1 = p 2 1 p 2 dt si I2 = p 2 sint 1 p 2 dt;
(t + t 4) t 4 (t + t 4) t 4
> 2. Stim de mai sus a I1 este onvergenta pentru < 2, iar I2 este onvergenta

pentru > 0.
PentruZ I1 avem:
I01 =
1
p j sin tj
p dt
Z 1
p sin2 t
p dt =
(t + t2 4)1 t2 4 (t + t2 4)1 t2 4
1Z 1 dt p 1Z 1 os 2t
= p
2 (t + t2 4)1 t2 4 2 (t + t2 4)1 t2 4
p p dt = I4 + I5 :
Deoare e I4 este divergenta pentru 1, iar I5 este onvergenta pentru < 2, rezulta
a I01 este divergenta pentru 2 > 1. Pentru < 1 avem:
p 2 j sin1 tj p 2 p 2 11 p 2 ,
Z 1
(t + t 4) t 4 (t + t 4) t 4
dt
iar p
(t + t2 4)1 t2 4
p este onvergenta. De i I1 este absolut onvergenta
pentru < 1 si simplu onvergenta pentru 1 < 2.
PentruZ I2 avem:
I02 =
1
p j sin tj
p dt
Z 1
p sin2 t
p dt =
(t + t2 4) 1 t2 4 (t + t2 4) 1 t2 4
146 Capitolul 3
1Z 1 dt 1Z 1 os 2t
= p p
2 (t + t2 4) 1 t2 4 2 (t + t2 4) 1 t2 4
p p dt = I6 + I7 .
Deoare e I6 este divergenta pentru 1, iar I7 este onvergenta pentru > 0, rezulta
a I02 este divergenta pentru 0 < 1. Pentru > 1 avem:
p 2 j sintj1 p 2 p 2 1 1 p 2 ,
(t +
Z 1
t 4) t 4 (t + t 4) t 4
dt
iar integrala p
(t + t2 4) 1 t2 4
p este onvergenta. De i I2 este absolut on-
vergenta pentru > 1 si simplu onvergenta pentru 0 < 1.
Dedu em ^n nal a integrala initiala I nu este absolut onvergenta pentru ni i o
valoare a lui .
xm ar tg x
) Fun tia de sub semnul integrala este f (x) = > 0; 8 x 2 (0; 1):
2 + xn
Cazul I : m > 0; n > 0. Avem o integrala improprie de primul tip. Deoare e:
m m+
L = xlim x x ar tg x = lim x
!1 2 + xn 2 x!1 2 + xn
este nit pentru m + n , n m, dedu em:
da a n m > 1 integrala I este onvergenta.
da a n m = 1 atun i L = 2 pentru = 1, de i integrala I este divergenta.
da a n m < 1 atun i 9 ; n m < < 1 a.^. L = 1, de i integrala I este
divergenta.
De i pentru n m > 1 integrala I este onvergenta, iar pentru n m 1 integrala
I este divergenta.
Cazul II : m < 0; n > 0. Avem o integrala improprie de ambele tipuri. În x = 0
avem: +m+1
l = xlim x xm ar tg x = lim x
!0 2 + xn x!0 2
nit pentru + m + 1 0. Rezulta:
Z a
da a m > 2 atun i 9 ; m 1 < 1 a.^. l = nit, de i integrala I1 =
= f (x) dx (a > 0) este onvergenta.
0
da a m = 2 atun i pentru = 1 rezulta l = 21 , de i I1 este divergenta.
da a m < 2 atun i 9 ; m 1 > > 1 a.^. m + 2 < + m + 1 < 0, de i l = 1,
iar I1 este divergenta.
De i pentru m > 2 integrala I1 este onvergenta, iar pentru m 2 integrala I1
este divergenta.
Pentru x ! 1 avem: m
L = xlim x x ar tg x = lim x+m n
!1 2 + xn 2 x!1
nit pentru + m n 0. Rezulta: Z 1
da a m n < 1 atun i 9 > 1 a.^. L = nit, de i I2 = a f (x) dx (a > 0) este

onvergenta.
da a m n = 1 pentru = 1 rezuta L = 2 , de i I2 este divergenta.
da a m n > 1 atun i 9 ; m + n < < 1 a.^. L = 1, de i I2 este divergenta.
De i pentru m + n > 1 integrala I2 este onvergenta, iar pentru m + n 1
integrala I2 este divergenta.
În on luzie pentru m > 2 si m + n > 1 integrala I este onvergenta, ^n rest este
divergenta.
Cazul III : m > 0; n < 0. Integrala I este:
Z 1 Z 1
xm ar tg x xm n ar tg x
I= dx = ,
0 2 + x1n 0 2x n + 1
o integrala improprie de primul tip.
Deoare e: m n ar tg x
L = xlim x x =

lim x+m = 1
!1 2x + 1
n 4 x !1
pentru 1, rezulta a ^n a est az integrala I este divergenta.
Cazul IV : m < 0; n < 0. Integrala:
Z 1
1 x n
I=
0 x m 2x n + 1
ar tg x dx
este o integrala improprie de ambele tipuri.
În x = 0 avem:
x nx ar tg x
l = xlim
!0
x
x (2x + 1)
m n x
= xlim
!0
x n+1+m .
Rezulta a:
Zda
a
a m n > 2 atun i 9 ; n m 1 < < 1 a.^. l = 0, de i integrala
I1 = f (x) dx (a > 0) este onvergenta.
0
da a m n = 2 atun i pentru = 1 rezulta l = 1, de i I1 este divergenta.
da a m n < 2 atun i 9 ; n m 1 > > 1 a.^. l = 1, de i I1 este divergenta.
De i pentru m n > 2 integrala I1 este onvergenta, iar pentru m n 2
integrala I1 este divergenta.
Pentru x ! 1 avem:
x n
L = xlim
!1 x
x m (2x n + 1)
ar tg x = lim x+m .
4 x!1
Rezulta a: Z 1
da a m < 1 atun i 9 ; 1 < < m a.^. L = 0, de i I2 = a f (x) dx (a > 0)

este onvergenta.
148 Capitolul 3

da a m = 1 atun i pentru = 1 rezulta L = , de i I2 este divergenta.
4
da a m > 1 atun i 9 ; m < 1 a.^. L = 1, de i I2 este divergenta.
De i pentru m < 1 integrala I2 este onvergenta, iar pentru m 1 integrala I2
este divergenta.
În on luzie pentru m n > 2 si m < 1 integrala I este onvergenta, ^n rest ind
divergenta. Z 1
xm ar tg x
Cazul V : n = 0. Avem I = dx.
0 3
a) Da a m 0 avem o integrala improprie de primul tip. Deoare e:
lim x f (x) = lim x+m = 1
x!1 6 x!1
pentru + m > 0 si > 1 rezulta a integrala I este divergenta.
b) Da a m < 0 avem o integrala improprie de ambele tipuri.
În x = 0 avem:
m+1 ar tg x
l = xlim x x =
1
lim x+m+1 .
!0 3 x 3 x!0
Rezulta a:
Z a
da a m + 2 > 0 atun i 9 ; m 1 < < 1 a.^. l = 0, de i integrala I1 =
= f (x) dx (a > 0) este onvergenta.
0
da a m + 2 = 0 atun i pentru = 1 rezulta l = 31 , de i I1 este divergenta.
da a m + 2 < 0 atun i 9 ; 1 < < m 1 a.^. l = 1, de i I1 este divergenta.
De i pentru m + 2 > 0 integrala I1 este onvergenta, iar pentru m + 2 0 integrala
I1 este divergenta.
Pentru x ! 1 avem: m
x ar tg x = lim x+m .
!1 x
L = xlim
3 6 x!1
Rezulta a: Z 1
da a m < 1 atun i 9 ; 1 < < m a.^. L = 0, de i I2 = a f (x) dx (a > 0)

este onvergenta.
da a m = 1 atun i pentru = 1 rezulta L = 6 , de i I2 este divergenta.
da a m > 1 atun i 9 ; m < < 1 a.^. L = 1, de i I2 este divergenta.
De i pentru m < 1 integrala I2 este onvergenta, iar pentru m 1 integrala I2 este
divergenta.
În on luzie da a 2 < m < 1 integrala I este onvergenta, ^n rest ind divergenta.
Z 1
ar tg x
Cazul VI : m = 0. Avem I = dx.
0 2 + xn
ae) Da a n 0 integrala I este improprie de primul tip. Avem:
n
L = xlim
!1 x f (x) = 2 xlim !1 x .
Rezulta a:
da a n > 1 atun i 9 ; 1 < < n a.^. L = 0, de i I este onvergenta.
da a n = 1 pentru = 1 rezulta L = 2 , de i I este divergenta.
da a n < 1 atun i 9 ; n < < 1 a.^. L = 1, de i I este divergenta.
De i pentru n > 1 integrala I este onvergenta, iar pentru n 1 integrala I este
divergenta. Z 1
x n ar tg x
e
b) Da a n < 0 integrala I = dx este o integrala improprie de primul
0 2x n + 1
tip. Avem:

!1 x f (x) = 4 xlim!1 x = 1 pentru 0 < < 1,
L = xlim
de i I este divergenta.
În on luzie da a n > 1 integrala I este onvergenta, ^n rest ind divergenta.
În nal rezulta a integrala este onvergenta ^n urmatoarele situatii:
m > 0; n > 0; n m > 1;
m < 0; n > 0; n m > 1; m < 2;
m < 0; n < 0; n m < 2; m > 1;
n = 0; 1 < m < 2;
m = 0; n > 1
)
m 0; n > 0; n m > 1;
m < 0; n 0; n m > 1; m < 2;
m < 0; n < 0; n m < 2; m > 1
)
n 0; n m > 1; m > 2;
n < 0; n m < 2; m < 1.
Conditiile de mai sus se pot s rie sub o forma restrânsa:
(a) max f m; n mg > 1 si (b) min f m; n mg < 2.
De i ^n onditiile (a) si (b) integrala este onvergenta, ^n rest ea este divergenta.
1
d) Fun tia de sub semnul integrala este f (x) = p q > 0; 8 x 2 (0; 1).
Z 1 x +x
Cazul I : p > 0; q > 0. Integrala I = f (x) dx este onvergenta da a :
0
max fp; q g > 1 (pentru x ! 1) si minfp; q g < 1 (pentru x = 0).
Cazul II : p > 0; q < 0. Avem:
Z 1 Z 1
dx x q
I= = dx,
0 xp + x 1 q 0 xp q + 1
150 Capitolul 3
o integrala improprie de primul tip, are este onvergenta pentru p q + q > 1 , p > 1.
Cazul III : p < 0; q > 0. Avem:
Z 1 Z 1
dx x p
I= = dx,
0 x 1 p + xq 0 1 + xq p
o integrala improprie de primul tip, onvergenta pentru q > 1.
Cazul IV : p < 0; q < 0. Integrala este:
Z 1 Z 1
dx x p q
I= = dx,
0 x1 p + x1 q 0 x p+x q
o integrala improprie de primul tip Z 1
divergenta, deoare e p q max f p; q g > 0.
dx
Cazul V : p = 0. Avem I = . Rezulta:
0 1 + xq
da a q > 0 integrala I este onvergenta pentru q > 1.
da a q = 0 integrala I esteZ divergenta.
1 x q
da a q < 0 integrala I = 0 x q + 1 dx este divergenta.
Z 1
dx
Cazul VI : q = 0. Avem I = . Rezulta:
0 x +1
p
da a p > 0 integrala I este onvergenta pentru p > 1.
da a p = 0 integrala I esteZ divergenta.
1 x p
da a p < 0 integrala I = 0 x p + 1 dx este divergenta.
În on luzie integrala este onvergenta ^n situatiile:
p > 0; q > 0; max fp; qg > 1 si min fp; q g < 1;
p > 0; q 0; p > 1;
p 0; q > 0; q > 1,
onditii are pot s rise omasat astfel:
(a) max fp; q g > 1 si (b) min fp; q g < 1.
De i ^n onditiile (a)
Z 1
si (b) integrala este onvergenta, ^n rest ea este divergenta.
1
e) Integrala I = ax sin dx; a > 0 este o integrala improprie de primul tip,
1 x
1
fun tia de sub semnul integrala f (x) = ax sin > 0; 8 x 2 [1; 1).
x
Da a a < 1 avem:
1 x
Z 1
ax 1 a
a ;

ax sin iar x
a dx = = ,

x 1 ln a 1
ln a
de i integrala I este onvergenta.Z
1 1 1
Da a a = 1 integrala I = sin dx este divergenta, deoare e xlim !1 x sin = 1
1 x x
( = 1). Z 1
x 1 1 1
Da a a > 1 atun i a sin > sin , iar sin dx este divergenta. Rezulta a si ^n
x x 1 x
a est az integrala I este divergenta.
În on luzie pentru 0 < a < 1 integrala este onvergenta, iar pentru a 1 integrala
este divergenta.
16. Sa se
Z 1
studieze natura urmatoarelor integrale si apoi sa se al uleze valoarea lor:
dx
a) In = ; a > 0; n 2 IN ;
0 (x + a )
2 2 n
Z +1
dx 2 4a < 0; a > 0; n 2 IN ;
b) In = n; b
Z 1
1 ( ax2 + bx + )
) In = ( sin bx e ax + os bx e ax ) dx; a > 0;
Z0 1 n x
d) In = x e dx; n 2 IN .
0
x2n
Rezolvare. a) Deoare e xlim !1 (x2 + a2 )n = 1 si 2n 2 > 1 rezulta a integrala este
onvergenta. Pentru a al ula valoarea sa, vom stabili o relatie de re urenta ^ntre In si
In 1 . Avem:
1 Z 1 a2 + x2 1Z1 x2 1
In = 2 dx dx = 2 In 1 +
a 0 (a + x )2 2 n a! 0 (x + a )
2 2 2 n a
Z 1 0 1
1 1 1 1 x
x
+ dx = 2 In 1 +
2(n 1)a 0 2 (x + a )
2 2 n 1 a !
2(n 1) a 2 ( x 2 + a2 )n 1
0
Z 1
1 dx 1 1 2n 3
= 2 1 In 1 = I .
2(n 1)a 0 (x + a )
2 2 2 n 1 a 2(n 1) (2n 2)a2 n 1
1 2n 3
De i: In = 2 I . Rezulta:
a 2n 2 n 1
1 (2n 3)(2n 5) 1 (2n 3)!!
In = 2 n 1 I 1 = 2n 2 I1 ,
( a ) (2 n 2)(2 n 4) 2 a (2 n 2)!!
Z 1
dx 1 x 1
unde I1 = = ar tg = . Rezulta:
0 x2 + a2 a a 0 2a
(2n 3)!!
In =
(2n 2)!! 2a n 1
2 .
x2n
b) Deoare e x!1lim = 1; 2n 2 > 1 rezulta a integrala este onver-
(ax2 + bx + )n
genta.
Vom redu e integrala
Z 1
la o integrala de tipul elei de la pun tul a). Avem:
dx
In = n .
1 an x + b 2 + 4a b 2
2a 2 4a
b
Fa em s himbarea de variabila x + = t. Obtinem:
2a p
1 Z1 dt 4a b2
In = n ; unde = .
a 1 ( t2 + 2 ) n 2a
De i: "Z Z 1
#
1 0 dt dt 2 Z1 dt 2 (2n 3)!!
In = n + = n = n
a 1 (t + )
2 2 n 0 (t + )2 2 n a 0 (t + )
2 2 n a (2n 2)!!
152 Capitolul 3
22n 1 a2n 1 = 22n 1 an 1 (2n

2(4 a 3)!!
.
b2 )(2n 1)=2 (4a b2 )(2n 1)=2 (2n 2)!!
) Integrala este absolut onvergenta, deoare e:
Z 1
j sin bx e ax + os bx e axj (j j + j j)e ax,
1 1 1
iar (jj + j j)e ax dx = (jj + j j)e ax0 = (jj + j j) este onvergenta.
0 a a
Avem: Z 1 Z 1
I= sin bx e ax dx + os bx e ax dx :
|
0 {z } |
0 {z }
I1 I2
Apoi:
1Z 1 1 1
bZ1
I1 = sin bx (e ) dx =
ax 0 sin bx e 0 +
ax
os bx e ax dx =
a 0 a a 0
b Z1 b 1
b2 Z 1
= 2 os bx (e ) dx = 2 os bx e 0
ax 0 ax
sin bx e ax dx =
a 0 a a 0
2
b b2
= 2 I,
a a2 1
a2 b b
de unde rezulta: I1 = 2 2 2 = 2 2 .
a +b a a +b
Iar:
1Z 1 1 1
bZ1
I2 = os bx (e ) dx =
ax 0 os bx e 0
ax
sin bx e ax dx =
a 0 a a 0
1 b Z1 1 b 1
b2 Z 1
= + 2 sin bx (e ) dx = + 2 sin bx e 0
ax 0 ax
os bx e ax dx =
a a2 0 a a a 0
2
1 b
= I,
a a2 2
a2 1 a
de unde rezulta: I2 = 2 2 = 2 2 .
a +b a a +b
b + a
De i: I = 2 2 .
a + b n x
!1 x x e = 0 pentru > 1 rezulta a integrala este onvergenta.
d) Deoare e xlim
Dedu em Zo relatie de re urent a:
1 n x Z 1 1 Z 1
In = x e dx = x (e ) dx = x e 0 + n
n x 0 n x
xn 1 e x dx = nIn 1 .
0 0 0
Rezulta: Z 1 1
In = n(n 1) 1 I0 , unde I0 = e x dx = e x 0 = 1. De i In = n!.
0
17.Z Sa se er etezeZ are dintre integralele urmatoare suntZ sau nu onvergente:
1 dx 1 dx Z 1 1 sin x
a) ; b) p ; ) e x os x dx; d) dx; p > 0;
0 x3 + 2 0 x2 + 4 0 1 xp
Z 1 os x Z 1
e) dx; p > 0; f) os x dx.
1 xp 0
Z 1 p
al uleze
Z 1
valoarea lor: Z 1
dx x+2 dx
p
3
a) ; a; b > 0; b) dx ; ) ; a; b > 0;
0 (x p + a)(x + b) 1 x 3+x 0 (x + a)(x + b)2
Z 1 Z 1 Z 1
x 1 1
d) dx; e) e os bx dx; a; b 2 IR; a + b 6= 0; f)
ax 2 2 sin dx;
1 (1 + x) 2 0 2= x 2 x
Z 1 Z 1 Z 1 2
ar tg x dx x
g)
a x 2 dx; a > 0; h) p
a x x +1 2
; a > 0; i)
0 (1 + x)4
dx;
Z 1 Z 1 Z 1
3x2 + 1 ar tg x x2
j) dx ; k) dx ; l) dx;
0 (x + 1)2 (x2 + 2)2 0 (1 + x2 )3=2 0 1 + x4
Z 1
x2
m) dx; a; b > 0.
0 (x2 + a2 )(x2 + b2 )
19.Z Sa se al uleze urmatoarele integrale:
2 dx Z
dx

a) ; a; b > 0; a > b; b) ; 2 0; ;
0 a + b os x 0 (1 + os os x)2 2
Z 2
dx Z 2
dx Z
sin x
)
0 1 + os2 x
; d) 4
0 sin x + os4 x
; e)
0 (1 + os os x)2
dx; 2 0 ;
2
.
20.Z Sa se er eteze natura urmatoarelor integrale:
=2 dx Z b
dx Z b
dx Z
dx
a) p ; b) p p ; ) p ; d) p ;
0 os x a b x x a
3
a (b x) x a 06
sin 7x
Z 0
e1+x Z 1
sin x Z 1
os x
e) dx; f) dx; p > 0; g) dx; p > 0.
1 x 3 0 x p 0 xp
21.Z Sa se er eteze natura urmatoarelor integrale:
1 x ln x Z 1
x sin ax Z 1
dx
a) dx ; b) dx; a; k > 0; ) ; p; q 2 IR;
0 (1 x2 )2 0 x2 + k 2 1 xp (ln x)q
Z 1
sin x
d) ; a > 0; ; 2 IR:
a x
22. Sa se gaseas a onditiile pentru a integralele:
Z 1 Z 1 Z 1
xp 1 xm 1 xp 1 xm 1
a) dx; b) dx ; ) dx
0 1+x 0 1 + xp 0 1 x
sa e onvergente.
al uleze
Z 2
x
pvaloarea
x
lor:Z
1 dx Z b
dx
a) p dx; b) q ; ) q ; a < b;
0 2 x 0 (x2 4) x(1 x) a (x a)(b x)
Z b
s
x a Z 1 p
ln (2 + x) Z b
x
p
3
d) x dx; a < b; e) dx; f) q dx; a < b;

a b x 1 3
x a (x a)(b x)
Z 1
dx q
g) .
0 (x + 1)(x + 2) x(1 x)
154 Capitolul 3
Z 1
x ln x
I= dx
0 (1 + x2 )2
este onvergenta si a valoarea ei este zero.
25.Z Sa se arate a:
1 b ln (1 + ax) a ln (1 + bx) b
a) dx = ab ln ; a; b > 0;
!x a
0 2
s
Z a
a+x Z =2
b) f dx = 2a f (tg t) sin 2t dt; a > 0;

a a x 0
Z 1
f (x) Z =2
) p dx = f (sin t) dt.
0 1 x2 0
26. Sa seZ 1
studieze natura urmatoarelor integrale si apoi sa se al uleze valoarea lor:
px + q
a) In = dx; b2 4a < 0; a > 0; n 2 IN; n 2; p 6= 0;
Z 1
1 (ax + bx + )
2 n
dx
b) In = ; n 2 IN ;
1 x(x + 1) (x + n)
Z 1
xn
) In = p dx; n 2 IN .
0 1 x2
27. Sa se arate a:
Z =2

x tg x dx = ln 2.
0 2
x2. INTEGRALE PROPRII S

I IMPROPRII
^
DEPINZAND DE PARAMETRI
1. Integrale proprii depinzând de parametri

Fie fun tiile '; : E ! IR; E IRn satisfa ând onditia '(~x) (~x); 8 ~x 2 E si
fun tia (~x; y ) ! f (~x; y ) 2 IR; (~x; y ) 2 D = f(~x; y ); '(~x) y (~x); ~x 2 E g IRn+1 .
Da a pentru 8 ~x 2 E; f (~x; y ) este integrabila ^n raport u y pe segmentul ['(~x); (~x)℄
atun i fun tia: Z (~x)
~x ! I (~x) = f (~x; y ) dy; ~x 2 E
'(~x)
se numeste integrala depinzând de parametrii x1 ; x2 ; : : : ; xn .
În parti ular da a '(~x) = ; (~x) = d; ~x 2 E; d, integrala de mai sus devine:
Z d
~x ! J (~x) = f (~x; y ) dy; ~x 2 E .

Teorema 3.2.1. Fie ~x0 2 IRn pun t de a umulare al multimii E . Da a:
9 ~xlim
!~x
f (~x; y ) = '(y ); uniform ^n raport u y 2 [ ; d℄
atun i fun tia y ! '(y ); y 2 [ ; d℄ este integrabila pe [ ; d℄ si:
0
Integrale proprii si improprii depinzând de parametri 155
Z d
lim J (~x) = '(y ) dy .
~x!~x0
Conse inta 3.2.1. Da a E este o multime ompa ta, iar fun tiile '; si f sunt
ontinue atun i fun tia I este ontinua.
f
Teorema 3.2.2. Da a E IRn este ompa ta, 9 ; i = 1; n si sunt ontinue pe
xi
E [ ; d℄ atun i J 2 C 1 (E ) si avem:
!
J Z d Z d f
(~x) = f (~x; y ) dy = (~x; y ) dy; i = 1; n: (3:2:1)
xi xi xi
f
Teorema 3.2.3. Da a E este multime ompa ta, '; 2 C 1 (E ), exista x ; i = 1; n
i
si sunt ontinue pe E ['(~x); (~x)℄ atun i I 2 C 1 (E ) si:
I Z (~x) Z (~x) f
(~x) = f (~x; y ) dy = (~x; y ) dy + f (~x; (~x))
xi xi '(~x) '(~x) xi xi (3:2:2)
'
f (~x; '(~x)) ; i = 1; n:
xi
Formulele (3.2.1) si (3.2.2) se numes formulele lui Leibniz de derivare a integralelor
depinzând de parametri. Z d
Teorema 3.2.4. Fie integrala I (x) = f (x; y ) dy depinzând de parametrul x 2

2 [a; b℄. Da a fun tia (x; y) ! f (x; y) 2" IR; (x; y) 2 #[a; b℄ [ ; d℄, este ontinua atun i:
Z b Z d Z b
a
I (x) dx =
a
f (x; y ) dx dy ,
" # " #
Z b Z d Z d Z b
f (x; y ) dy dx = f (x; y ) dx dy .
a a
2. Integrale improprii depinzând de parametri
Fie fun tia (~x; y ) ! f (~x; y ) 2 IR; (~xZ; y ) 2 E [ ; d); E IRn ; 1 < < d 1.
d
Da a pentru 8 ~x 2 E integrala improprie f (~x; y ) dy u d pun t singular (d = 1 sau f

nemarginita ^n ve inatatea lui d) este onvergenta, atun i fun tia:
Z d
~x ! I (~x) = f (~x; y ) dy; ~x 2 E (3:2:3)

se numeste integrala improprie depinzând de parametrii x1 ; x2 ; : : : ; xn .

Da a: Z y Z d
f (~x; t) dt ! I (~x) = f (~x; y ) dy ,

pentru y ! d, uniform ^n raport u ~x 2 E , atun i fun tia (3.2.3) se numeste integrala
improprie uniform onvergenta (u. .) pe E .
156 Capitolul 3
Z d
Teorema 3.2.5 (Cau hy-Bolzano). Integrala improprie f (~x; y ) dy u d pun t

singular, depinzând de parametrii x1 ; x2 ; : : : ; xn , este uniform onvergenta pe E da a si
numai da a: Z y 00

8 " > 0 9 y" 2 ( ; d) a.^. 0 f (~x; y) dy < "; 8 y0; y00 2 (y"; d); 8 ~x 2 E .

y
Criterii de onvergenta uniforma a integralelor depinzând de parametri
Teorema 3.2.6 (Criteriul lui Weierstrass). Da a fun tia f satisfa e onditia:
Z d
jf (~x; y)j g(y); 8 (~x; y) 2 E [ ; dZ)
d
si da a g (y ) dy este onvergenta atun i integrala

jf (~x; y)j dy este uniform on-
vergenta pe E .
Teorema 3.2.7 (Criteriul lui Abel). Fie fun tiile (~x; y ) ! f (~x; y ) 2 IR, (~x; y ) !
! h(~x; y) 2 IR, (Z~x; y) 2 E [ ; d); E IRn; 1 < < d 1. Da a:
d
a) integrala f (~x; y ) dy este uniform onvergenta pe E ;

b) fun tia h(~x; y ) este monotona ^n raport u y pe [ ; d), pentru 8 ~x 2 E ;
) fun tia h(Z~x; y ) este marginita pe E [ ; d),
d
atun i integrala f (~x; y )h(~x; y ) dy este uniform onvergenta pe E .

Teorema 3.2.8 (Criteriul lui Diri hlet). Fie fun tiile (~x; y ) ! f (~x; y ) 2 IR, (~x; y ) !
! h(~x; y) 2 IR, (~x; y) 2 E [ ; d), E IRn; 1 < < d 1. Da a:
a) pentru 8 ~x 2 E , fun tia f (~x; t) este integrabila ^n raport u t pe ori e segment
[ ; y ℄ [ ; d) si fun tia: Z
y
(~x; y ) ! f (~x; y ) dy; (~x; y ) 2 E [ ; d)

este marginita;
b) fun tia h(~x; y ) este monotona ^n raport u y pe [ ; d) pentru 8 ~x 2 E ;
) Zh(~x; y ) ! 0, pentru y ! d, uniform ^n raport u ~x 2 E ,
d
atun i f (~x; y )h(~x; y ) dy este uniform onvergenta pe E .

Teorema 3.2.9. Integrala (3.2.3) este uniform onvergenta pe E da a si numai da a
pentru ori eZ y
alegere a sirului (yn )n2IN , yn 2 ( ; d), yn ! d; pt. n ! 1, sirul de fun tii
n
In (~x) = f (~x; y ) dy onverge uniform pe E la fun tia I (~x).

Proprietati ale integralelor improprii uniform onvergente
Teorema 3.2.10. Fie ~x0 2 IRn pun t de a umulare pentru multimea E IRn . Da a:
a) integrala (3.2.3) este uniform onvergenta pe E ;
b) f (~x; y ) ! '(Zy ), pentru ~x ! ~x0 , uniform ^n raport u y 2 [ ; Æ ℄; 8 Æ 2 ( ; d) atun i
d
integrala improprie '(y ) dy este onvergenta si:

Z d Z d Z d
lim I (~x) = '(y ) dy sau lim f (~x; y ) dy = lim f (~x; y ) dy .

~x!~x ~x!~x ~x!~x
Conse inta 3.2.2. Da a E IRn este ompa ta, integrala (3.2.3) este uniform
0 0 0
onvergenta pe E , iar fun tia f este ontinua, atun i fun tia I este ontinua pe E .
Teorema 3.2.11. Fie fun tia:
(x; y ) ! f (x; y ) 2 IR; (x; y ) 2 [a; b℄ [ ; d); 1< <d1 (3:2:4)
si integrala improprie depinzând de parametrul x:
Z d
x ! I (x) = f (x; y ) dy; x 2 [a; b℄: (3:2:5)

f
Da a derivata partiala exista si este ontinua pe [a; b℄ [ ; d) si da a integrala impro-
x
Z d
f
prie x ! (x; y ) dy; x 2 [a; b℄ este uniform onvergenta pe [a; b℄, atun i I (x) este
x
derivabila pe [a; b℄ si: !
dI d Zd Z d
f
(x) = f (x; y ) dy = (x; y ) dy .
dx dx x
Teorema 3.2.12. Da a fun tia (3.2.4) este ontinua si integrala (3.2.5) este uniform
onvergent
Z b
a pe [a; b℄, atun i fun tia I este integrabila pe [a; b℄, iar fun tia t !
! f (x; t) dx; t 2 [ ; d) este integrabila pe [ ; d) si avem:
a ( ) ( )
Z b Z b Z d Z d Z b
I (x) dx = f (x; y ) dy dx = f (x; y ) dx dy .
a a a
Teorema 3.2.13. Fie fun tia ontinua:
(x; y ) ! f (x; y ) 2 IR; (x; y ) 2 [a; b) [ ; d); 1 < a < b 1; 1 < < d 1,
integralele improprii Z d
depinzând de parametri: Z b
I (x) = f (x; y ) dy; x 2 [a; b); J (y ) = f (x; y ) dx; y 2 [ ; d)

a
si integralele improprii:
( ) ( )
Z b Z d Z d Z b
f (x; y ) dy dx; f (x; y ) dx dy: (3:2:6)
a a
Presupunem a I (x) si J (y ) sunt uniform onvergente pe ori e segment [a; ℄ [a; b),
respe tiv pe ori e segment [ ; Æ ℄ [ ; dZ). În a este ondit ii da a una din integralele (3.2.6)
b Z d
este onvergenta, atun i integralele I (x) dx si J (y ) dy sunt onvergente si egale,
a
adi a: Z b
(
Z d
)
Z d
(
Z b
)
f (x; y ) dy dx = f (x; y ) dx dy .
a a
Proprietatile de mai sus se pastreaza si pentru integralele improprii depinzând de
parametri, având drept pun te singulare limita inferioara sau ambele limite de integrare.
158 Capitolul 3
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se al uleze
Z =2
urmatoarele integrale, folosind derivarea sub semnul integrala:
a) I (y ) = ln (y 2 sin2 x) dx; y > 1.
0
Z =2
b) I (m) = ln ( os2 x + m2 sin2 x) dx; m 0.
0
=2
Z
1 + a sin x dx
) I (a) =
0
ln
1 a sin x sin x
; jaj < 1:
Z =2
ar tg (a sin x)
d) I (a) = dx; a 2 IR.
0 sin x
Z a
ln (1 + ax)
e) I (a) = dx; a 0.
0 1 + x2
Rezolvare. a) I (y ) este o integrala proprie depinzând de parametrul y . Multimea
f
E = [a; b℄ (1; 1) este ompa ta, exista , unde f (x; y ) = ln (y 2 sin2 x), si anume
y
f 2y
(x; y ) = 2 ; are este o fun tie ontinua pe [a; b℄ [0; =2℄. Rezulta a:
y y sin2 x Z
=2 2y
I 0 (y ) = dx; y 2 [a; b℄.
0 y sin2 x
2
Pentru a al ula integrala de mai sus fa em s himbarea de variabila tg x = t ) sin2 x =
t2 dt
= ; x = 0 ) t = 0, x ! =2 ) t ! 1, dx = 2 . De i:
1+t 2
Z 1 Z 1
1 + t py2 1
1 dt dt 2y
t 1 + t2 = 2y 0 (y 2 1)t2 + y 2 = y 2 1
0
I ( y ) = 2y
0 y2
2
y
p
t y 2 1 1 p 2
2 1+ t
ar tg y = y2 1 2 = py2 1 .
0

Rezulta I (y ) = p 2
0 ; 8 y 2 [a; b℄. Deoare e a si b sunt arbitrari obtinem
y 1

I 0 (y ) = p 2 ; 8 y 2 (1; 1). Integrând fun tia I 0 (y ) dedu em:
y 1 p
I (y ) = ln (y + y 2 1) + C; 8 y > 1.
Pentru a determina onstanta C vom al ula ylim !1
I (y ). Deoare e ylim!1
ln (y 2 sin2 x) =
= ln (1 sin2 x); uniform ^n raport u x 2 [0; ℄; 8 ; 2 (0; =2), rezulta a:
Z =2 Z =2
C = ylim I ( y ) = ln (1 sin2 x) dx = 2 ln os x dx = ln 2,
!1 0 0
(vezi fx1, Problema 12g). p
y + y2 1
De i I (y ) = ln ; y > 1.
2
b) I (m) este o integrala proprie pentru ori e m 2 IR+ . Avem:
Z =2
2m sin2 x Z =2
sin2 x
I 0 (m) = dx = 2 m dx.
0 os2 x + m2 sin2 x 0 os2 x + m2 sin2 x
dt
Fa em s himbarea de variabila tg x = t ) x = ar tg x; dx = . Rezulta:
1 + t2
Z 1 t2 1 t2
1 +dtt2 = 2m
Z
I 0 (m) = 2m 1+t2 dt.

0 1 m2 t2
1+t2 + 1+t2 0 (m2 t2 + 1)(t2 + 1)
t2
Pentru m 6= 1, des ompunem fra tia ^n fra tii simple:
(m2 t2 + 1)(t2 + 1)
t2 At + B Ct + D
= 22 +
(m t + 1)(t + 1) m t + 1 t2 + 1
2 2 2
) At3 + Bt2 + At + B + Cm2 t3 + Ct + Dm2 t2 + D = t2
) A + Cm2 = 0; B + Dm2 = 1; A + C = 0; B + D = 0.
1 1
Obtinem A = C = 0; B = ; D = 2 . De i pentru m 6= 1:
1 m 2 m 1
2m Z 1 dt 2m Z 1 dt 2 1
0
I (m) = +
1 m 0 m t + 1 m 1 0 t + 1 m(1 m )
2 2 2 2 2 = 2 m ar tg tm +

0
2m 1
m (m 1)
+ 2 ar tg t0 = + 2 = 2 = .
m 1 1 m m 1 2 m 1 m+1
Pentru m Z= 1:
1 t2 Z 1
1 0 t 1 Z 1 dt
I 0 (m) = 2
0 (t2 + 1)2
dt =
0
t t 2+1 dt =
t 2 + 1 0 + 0 t2 + 1 =
1

= ar tg t0 = .
2

0
De i I (m) = ; 8 m 2 IR+ . Integrând, obtinem:
m+1
I (m) = ln (m + 1) + C; 8 m 2 IR+ .
Constanta C o vom determina fa ând pe m = 0 ^n egalitatea de mai sus:
Z =2 Z =2
C = I (0) = ln os2 x dx = 2 ln os x dx = ln 2.
0 0
m+1
De i I (m) = ln ; 8 m 2 IR+ .
2
) Deoare e:
1 + a sin x 1
2a sin x 1 ln 1 + 12aasinsinxx
lim ln
x!0 1 a sin x sin x
= xlim
!0
ln 1 +
1 a sin x sin x x!0
= lim 2a sin x
1 a sin x
1 2aasin x = 2a,
rezulta a integrala I (a) este o integrala proprie, 8 a; jaj < 1.
Sa onsideram Æ > 0 arbitrar, momentan xat si sa denim fun tia f : E [0; =2℄ !
! IR; E = [ Æ; Æ℄; 8
1 + a sin x 1
< ln
>
f (a; x) = > 1 a sin x sin x

; da a x 2 (0; =2℄;
:
2a; da a x = 0; a 2 E:
f
Multimea E este ompa ta si 9 (a; x):
a
160 Capitolul 3
sin x(1 a sin x)+sin x(1+a sin x)

f 1 2
a
(a; x) = (1 a sin x)
1+
2
a sin x =
sin x 1 a sin2 x 2 ; 8 x 2 [0; =2℄; a 2 E .
1 a sin x
În plus, f este ontinua pe E [0; =2℄. Rezulta atun i a I este derivabila ^n raport
a
u a si: Z =2
dx
I 0 (a) = 2 .
0 1 a2 sin2 x
Fa em s himbarea de variabila tg x = t.Z Rezulta:
Z 1
1 dt 1 dt 2 p 21
I 0 (a) = 2 = 2 = p ar tg t 1 a 0 =
t 1+t 0 (1 a2 )t2 + 1
0 1 a2 1+
2 t 2 1 a2
2
2 p
=p = .
1 a 2 2 1 a2

De i I 0 (a) = p ; 8 a 2 [ Æ; Æ ℄. Deoare e Æ este arbitrar dedu em a:
1 a2

I 0 (a) = p ; 8 a; jaj < 1.
1 a2
Prin integrare rezulta a I (a) = ar sin a + C; jaj < 1; C 2 IR: Pentru a determina
onstanta C ^nlo uim pe a u 0 ^n relatia de mai sus si obtinem C = I (0). Deoare e
pentru a = 0 integrala din problema este 0 (I (0) = 0), rezulta a C = 0. De i:
I (a) = ar sin a; 8 a; jaj < 1.
ar tg (a sin x)
d) I (a) este o integrala proprie deoare e xlim = a: Derivam sub semnul
!0 sin x
integrala; obtinem:Z
=2 sin x 1 Z =2
dx
I 0 (a) =
0 1 + a2 sin x sin x2 dx =
0 1 + a2 sin2 x
.
Fa em s himbarea de variabila tg x = Zt. Rezulta:
Z 1
dt 1 1 dt 1 p 2 1
I 0 (a) = 1 + t2
= = p ar tg t a + 10 =
0 1 + a2 1+ t 0 (a2 + 1)t2 + 1 a2 + 1
2
2 t

= p 2 ; 8 a 2 IR.
2 a +1 p

Prin integrare dedu em I (a) = ln (a + a2 + 1) + C; 8 a 2 IR, unde C = I (0) =
2
= 0. De i:
p
I (a) = ln (a + a2 + 1); 8 a 2 IR.
2
e) Prin derivare, obtinem:
Z a
x dx ln (1 + a2 )
I 0 (a) =
0 1 + ax 1 + x2
+
1 + a2
:
x A Bx + C
Des ompunem fra tia
(1 + ax)(1 + x ) 1 + ax 1 + x2
2 = + )
Ax2 + A + Bax2 + Bx + Cax + C = x ) A + Ba = 0; B + Ca = 1; A + C = 0.
a 1 a
Rezulta: A = ; B = ; C = . De i:
1Z + a2 1 + a2Z 1 + a2
a a dx 1 a x+a ln (1 + a2 ) 1 a
I 0 (a) =

+ dx + = ln (1 + ax) +
1 + a2 0 1 + ax 1 + a2 0 1 + x2 1 + a2 1 + a2
0
1 a
a a
ln (1 + a2 ) ln (1 + a2 ) ln (1 + a2 )
+
2(1 + a2 )
ln (1 + x 2 )

+
1 + a2
ar tg x

+

1 + a2
=
1 + a2
+
2(1 + a2 )
+
0 0
a ar tg a ln (1 + a2 ) ln (1 + a2 ) a ar tg a
+ + = + ; 8 a 0.
1 + a2 1 + a2 2(1 + a2 ) 1 + a2
Rezulta prin integrare
"
a: #
Z
a ar tg a 1 1
I (a) = + ln (1 + a ) da = ln (1 + a2 ) ar tg a
2
1+a 2 2(1 + a ) 2 2
1 Z ln (1 + a2 ) 1 Z ln (1 + a2 ) 1
da + da = ln (1 + a2 ) ar tg a + C; 8 a 0.
2 1 + a2 2 1 + a2 2
Pentru a = 0; I (0) = 0. De i:
1
I (a) = ar tg a ln (1 + a2 ); 8 a 2 IR+ .
2
2. Folosind integrarea sub semnul integrala, sa se al uleze:
Z 1
1 xb xa
I (a; b) = os ln dx; a > 0; b > 0.
0 x ln x
1
Rezolvare. Deoare e xlim !0
f ( x ) = 0 ; lim
x!1
f ( x ) = b a, unde f ( x) = os ln
x

b a
x ln xx , rezulta a avem o integrala proprie.
xb xa Z b t
Din faptul a = x dt rezulta a:
ln x a ! " #
Z 1
1 Z b t Z 1 Z b
1 t
I (a; b) = os ln x dt dx = os ln x dt dx.
0 8 x a 0 a x

1
Fun tia (t; x) ! >

< os ln
>
x
xt ; da a t 2 [a; b℄; x 2 (0; 1℄;
:
0; da a x = 0; t 2 [a; b℄;
este ontinua pe [a; b℄ [0; 1℄. Rezulta a putem s himba ordinea de integrare ^n I (a; b),
adi a avem: Z b Z 1
1
I (a; b) = os ln xt dx dt.
Z 1
a 0 x Z1
Integrala I (t) = os ( ln x) xt dx = xt os (ln x) dx; t 2 [a; b℄,
0 0
o al ulam Zfa ând s himbarea de Zvariabila ln x = u ) x Z= eu ; dx = eu du. De i:
0 0 0
I (t) = eut os u eu du = eu(t+1) os u du = eu(t+1) (sin u)0 du =
1 1 1
0
Z 0 Z 0
= eu(t+1) sin u 1 (t + 1)
eu(t+1) sin u du = (t + 1) eu(t+1) ( os u)0 du =
0
1 Z 0
1
= (t + 1)eu(t+1) os u 1 (t + 1)2 eu(t+1) os u du = (t + 1) (t + 1)2 I (t).
1
t+1
Rezulta I (t) = 2 si de i:
t + 2t + 2
Z b
t+1 1 2
b
1 b2 + 2b + 2
I (a; b) = dt = ln ( t + 2 t + 2) = ln .
a t2 + 2t + 2 2 2 a2 + 2a + 2

a
3. Din valoarea integralei:
Z
dx
I (a; b) = ; a; b > 0,
0 a2 os2 x + b2 sin2 x
162 Capitolul 3
sa se dedu a, utilizând derivarea sub semnul integrala, valoarea integralei:
Z
dx
J (a; b) = .
0 (a os x + b2 sin2 x)2
2 2

Rezolvare. Conform fx1, Problema 6 a)g, I (a; b) = . Apoi:
abZ
I Z
2a os2 x I 2b sin2 x
(a; b)= dx
s i ( a; b)= dx.
a 0 (a2 os2 x + b2 sin2 x)2 b 0 (a2 os2 x + b2 sin2 x)2
1 I 1 I
De i: J (a; b) =
2a a
(a; b) (a; b).
2b b
I I
Dar (a; b) = 2 si (a; b) = . Rezulta a:
a ab b ab2
1 1
J (a; b) = 3 + 3 = + ; a; b > 0.
2a b 2ab 2ab a2 b2
4. Se onsider a fun tiile:
Z ar tg x
f (x) = etg t dt; x 2 IR; g (x) = max fx; x2 g; x 2 [0; 2℄.

2
0
Sa se arate a:
a) fun tia f este derivabila si sa se al uleze derivata sa;
b) fun tia g admite primitive si sa se determine o primitiva a sa;
) are lo urmatoarea relatie:
Z 1
x f (x) 1 Z 1 ex 2
Z1
dx + dx = g (x) dx.
0 ex
2
2e 0 1 + x2 4 0
Rezolvare. a) Fun tia f depinde de parametrul x 2 IR. Avem '(x) = 0; (x) =

= ar tg x. Fie a > 0; atun i '; 2 C 1 ([ a; a℄); iar fun tia (etg t ) = 0 este ontinua
2
x
pe [ a; a℄ [0; ar tg x℄. Conform Teoremei 3.2.3 rezulta a f este derivabila pe [ a; a℄ si:
1 2
ex
f 0 (x) = etg (ar tg x)
2
= ; 8 x 2 [ a; a℄:
1 + x2 1 + x2
ex
2
Pun tul a ind arbitrar dedu em a fun tia f este derivabila pe IR si f 0 (x) = ;
1 + x2
8 x 2 IR. 8
< x; da a x 2 [0; 1℄;
b) Avem g (x) = : 2
x ; da a x 2 (1; 2℄:
Deoare e g este o fun t ie ontinua pe [0; 2℄ rezulta a ea admite primitive, are au forma:
x2
8
>
>
< + 1 ; da a x 2 [0; 1℄;
G(x) = > x23
>
: + 2 ; da a x 2 (1; 2℄:
3
1
Pentru a G sa e o primitiva trebuie sa e o fun tie ontinua, de i 2 = 1 + si
6
derivabila pe (0; 2). Fun tia G este derivabila ^n ori e pun t x 2 (0; 2) n f1g. În pun tul
x = 1 al ulam derivatele la stânga si la dreapta:
x + 1
G(x) G(1) 2 1 = 1;
2
G0s (1) = xlim = lim 2 1

!1
x<1
x 1 x!1 x 1
x3 1 1
G0d (1) = xlim
G(x) G(1)
= lim 3 + 1 + 6 1 2
= 1.
!1
x>1
x 1 x!1 x 1
De i G0s (1) = G0d (1) = 1, adi a G este derivabila si ^n pun tul x = 1. Rezulta a o
primitiva arbitrara a fun t iei g este:
x2
8
>
>
< + 1 ; da a x 2 [0; 1℄;
G(x) = > x3 2 1
>
: + 1 + ; da a x 2 (1; 2℄; 1 2 IR:
3 6
) Pentru a veri a relatia din enunt vom al ula mai ^ntâi primul termen:
Z 1
x f (x) 1 Z 1
1 1
1 Z 1
dx = (e x )0 f (x) dx = e x f (x)0 + e x f 0 (x) dx =

2 2 2
0
2
eZ
x 2 0 Z 2Z 2 0
1 =4 1 1 dx 1 1 =4 tg t 1 1
= e 1 etg t dt + = e e dt + ar tg x =
2 2
2 0 Z 2 0 1 + x2 2 0 2 0
tg t=u 1 1 1 du
= e eu + .
2
2Z 1 0 1 + u2 8
1
Apoi: g (x) dx = G(1) G(0) = : De i:
0 2
Z 1
x f (x) 1 Z 1 ex
2
1 Z 1 eu
2
1 Z 1 ex 2
dx + dx = du + + dx =
0
2
exZ 1 2e 0 1 + x2 2e 0 1 + u2 8 2e 0 1 + x2

= = g (x) gx,
8 4 0
adi a to mai relatia din enunt.
5. Sa se al uleze derivata Z 2x
fun tiei:
f (x) = os (x + t) ln (tx) dt; x > 0.
x
Rezolvare. Fie a; b > 0; a < b. Fun tiile '(x) = x; (x) = 2x sunt din C 1 ([a; b℄),
iar fun tia:
1
[ os (x + t) ln (tx)℄ = sin (x + t) ln (tx) + os (x + t)
x x
este ontinuaZ pe [a; b℄ [x; 2x℄. Rezulta a f este derivabil a pe (a; b) si:
2x 1
f 0 (x) = sin (x + t) ln (tx) + os (x + t) dt + 2 os 3x ln (2x2 )

x x t=2x
Z 2x
1
os 2x ln x = sin (x + t) ln (tx) dt + sin (x + t) + 2 os 3x ln (2x2 )

2
x x t=x
Z 2x
1
os 2x ln x2 = sin (x + t) ln (tx) dt + (sin 3x sin 2x) + 2 os 3x ln (2x2 )
x x
os 2x ln x2 ; 8 x 2 (a; b).
Pun tele a si b ind arbitrare rezulta a f este derivabila pe (0 ; 1) si:
1 Z 2x
f 0 (x) = (sin 3x sin 2x) + 2 os 3x ln (2x2 ) os 2x ln x2 sin (x + t) ln x dt

x x
Z 2x
1
sin (x + t) ln t dt = (sin 3x sin 2x) + 2 os 3x ln (2x2 ) os 2x ln (x2 )+
x x Z 2x Z 2x
+ ln x ( os 3x os 2x) sin x os t ln t dt os x sin t ln t dt.

x x
y
6. Fie fun tia f (x; y ) = e y =x 2 denita pe (0; 1) [0; 1℄. Sa se arate a:
2 2
x
164 Capitolul 3
Z 1 Z 1
lim f (x; y ) dy 6= xlim
x!0 0
f (x; y ) dy .
0 !0
Rezolvare. Avem:
Z 1 Z 1
y 1 Z 1 y =x 0 1 y =x y=1
0
f (x; y ) dy = e
0
2 y 2=x x2 dy = 2 0 e 2 2
dy = e
2 2
2 =
y=0
1 1=x
= e 1 ,
2
2 Z1
1 1=x
1
iar xlim f ( x; y ) dy = lim e 1 = .
2
!0 0 x!0 2 2
1 2
Apoi xlim f ( x; y ) = y lim 2x = y lim 3 x = 0: De i:
!0 x!0 ey =x
2 2
x!0 2y ey =x
2 2 2
3 x Z
Z 1
1 1
lim
0 x!0
f ( x; y ) dy = 0 6
= =
2 x!0 0
lim f (x; y ) dy .
Nu am putut apli a Teorema 3.2.1 deoare e xlim !0
f (x; y ) = 0 nu este uniforma ^n raport
u y 2 [0; 1℄. Într-adevar:
9 "0 > 0 a.^. 8 ; 1 > > 0 9 x; 0 < x < si 9 y; y 2 [0; 1℄ a.^. jf (x; y)j "0.
4
Luând "0 = 4e 4 ; x = si y = obtinem f ; = e 4 > 4e 4 .

2 2
7. Fie fun tia: Z
1 p
I () = ln x2 + 2 dx; 0:
0
Sa se arate a:
p 2
!
Z 1
I (0) 6=
0 ln x + 2 dx.
0 =0
Rezolvare. Fie > 0. Integrând prin parti, obtinem:
p 2 p
p 2 22x p 2 2 dx = ln 2 + 1
1 Z 1
I () = x ln x2 + 2 0
0 2 x + x +
Z 1 2 2
(x + ) 2 p x 1 p 2 1
dx = ln 2 + 1 1 + ar tg = ln + 1 1 + ar tg .
0 x +
2 2 0

Deoare e lim !0
I ( ) = 1 = I (0) rezult a a fun t ia I este ontinu
a pe (0; 1 ) si:
>08
p 1
ln 2 + 1 1 + ar tg ; da a > 0;
>

:
1; da a = 0:
Cal ulam derivata fun tiei I ^n p = 0:
I () I (0) ln 2 + 1 + ar tg 1 1 ln (1 + 2 )
I 0 (0) = lim
!0
= lim
!0
= lim
2 !0 2
+
>0

+ = .
2 2
Apoi:
p 2
!
Z 1 Z 1

ln x + 2 dx = dx = 0 6= = I 0 (0).
0 =0 0 x + =0
2 2 2
f
Nu putem apli a Teorema 3.2.2 deoare e pentru E = [0; a℄; a > 0, 9 , unde

p f
f (x; ) = ln x2 + 2 si anume (x; ) = 2 x 2 (0; 1); 2 (0; a). A easta
x + 2
fun tie nu poate extinsa prin ontinuitate pe [0; 1℄ [0; a℄, deoare e 6 9 xlim !0 x + 2
2 ,
!0

1 1 f 1 1 n
dupa um se vede onsiderând sirul ;
n n
! (0; 0) pentru are n ; n = 2 !

1
f 1
! 1; n ! 1 si sirul n ; 0 ! (0; 0) pentru are n ; 0 = 0 ! 0; n ! 1.
8. Sa se arate a da a f este de doua ori derivabila, iar F este derivabila atun i
fun tia:
1 1 Z x+at
u(x; t) = [f (x at) + f (x + at)℄ + F (z ) dz
2 2a x at
2u 2
2 u si onditiile initiale u(x; 0) = f (x);
satisfa e e uatia oardei vibrante = a
t2 x2
u
(x; 0) = F (x).
t
Rezolvare. Fie b > 0, > 0. Apli am Teorema 3.2.3 u '(x; t) = x at, (x; t) =
F F
= x + at, fun tii derivabile pe E = [ b; b℄ [ ; ℄. Derivatele (= 0) si (= 0) sunt
t x
ontinue pe E [x at; x + at℄. Avem:
u 1 1 1
= [ af 0 (x at) + af 0 (x + at)℄ + a F (x + at) ( a) F (x at) =
t 2 2a 2a
a 1
= [ f 0 (x at) + f 0 (x + at)℄ + [F (x + at) + F (x at)℄,
2 2 2
u a 00 1
= [af (x at) + af 00 (x + at)℄ + [aF 0 (x + at) aF 0 (x at)℄ =
t 2 2 2
a2 00 a 0
= [f (x at) + f (x + at)℄ + [F (x + at) F 0 (x at)℄,
00
2 2
u 1 0 0 1
= [f (x at) + f (x + at)℄ + [F (x + at) F (x at)℄,
x 2 2a
2 u 1 00 1
= [f (x at) + f (x + at)℄ + [F 0 (x + at) F 0 (x at)℄,
00
x 2 2 2a
8 x; jxj < b; 8 t; jtj < :
Pun tele b si ind arbitrare rezulta a expresiile de mai sus sunt valabile pentru
8 x 2 I2R, 8 t 22 IR. Dedu em astfel a: 2
u a 00 00 (x + at)℄ + a [F 0 (x + at) F 0 (x at)℄ = a2 u .
= [f ( x at ) + f
t2 2 2 x2
9. Sa se studieze ^n intervalele indi ate onvergenta uniforma a urmatoarelor inte-
grale: Z
1 os x Z 1
xn Z 1
sin x2
a)
1 1 + x2
dx; 2 I
R ; b) p dx; n 0; )
0 1 + xp
dx; p 0;
Z 1
0 1 x2 Z
os x 1 1 dx
d) e ax p dx; a 0; p > 0 xat; e) sin n ; 0 < n < 2.
1 x 0 x x
Rezolvare. a) Deoare e:
os x 1

; 8 x 2 IR; 8 2 IR;

1 + x2
1 + x2
166 Capitolul 3
Z 1
dx
iar integrala este onvergenta, rezulta onform riteriului lui Weierstrass a
1 1 + x2
integrala din enunt este uniform (si absolut) onvergenta.
b) Avem:

xn 1
p p ; 8 x 2 [0; 1); 8 n 0;

1 x 2 1 x 2
Z 1
dx
iar integrala p = este onvergenta. Din riteriul lui Weierstrass rezulta a
2
0 1 x 2
integrala din enunt este uniform onvergentaZ.
1
) Apli am riteriul lui Abel. Integrala sin x2 dx este (uniform) onvergenta (vezi
0
1
Problema 14), iar fun tia g (x; p) = este monotona ^n raport u x 2 [0; 1), pentru
1 + xp
8 p 0 si g este marginita pe [0; 1) [0; 1):
0 < g (x; p) 1; 8 x 0; p 0.
Z 1
sin x2
Rezulta onform riteriului lui Abel a integrala dx este uniform onvergenta
0 1 + xp
^n raport u p 2 [0; 1). Z 1
os x
d) Apli am si ai i riteriul lui Abel. Integrala dx este (uniform) onvergenta,
1 xp
dupa um rezultaZdin riteriul
lui Diri hlet de la integrale improprii de primul tip. Avem:
A

1
os x dx 2; 8 A 1,
1
iar fun tia p este monoton des res atoare u limita 0 pentru x ! 1.
x
Apoi fun tia g (x; a) = e ax este monotona ^n raport u x 2 [1; 1), pentru 8 a 0
si 0 < e ax 1, 8 a 0; 8 x 1. Dedu em astfel a integrala din enunt este uniform
onvergenta ^n raport u a 2 [0; 1).
1
e) Fa em s himbarea de variabila = y . Rezulta:
Z 1
x Z1
dy sin y
I (n) = sin y y n 2 = dy .
1 y 1 y2 n
Pentru e are n 2 (0; 2) xat integrala de mai sus este onvergenta, onform riteriului
lui Diri hlet: Z A A

Z A

f (y ) = sin y; sin y dy = os y 1 = os 1 os A; sin y dy 2

1 1
1
si g (y ) = 2 n este monoton des res atoare pe [1; 1) u ylim !1 g (y ) = 0.
y
Totusi I (n) nu este uniform onvergent Z 1
a ^n raport u n 2 (0; 2). Problema este ^n
ve inatatea lui 2. Pentru n ! 2 integrala sin y dy este divergenta. Vom demonstra a
1
I (n) nu este uniform onvergenta u ajutorul riteriului lui Cau hy-Bolzano, adi a vom
arata a:
9 "0 = 41 a.^. 8 y 2 [1; 1) 9 y1; y2 2 (y; 1); 9 n0 2 (0; 2) a.^.

sin y
Z y2

dy "0 .
y y2 n
1
0

Luam m0 = [y ℄ + 1; y1 = 2m + ; y2 = 2m + ; m m0 (mare) si n0 = 1; 99.
6 2
Atun i:

Z y
sin y Z y sin y 1 Z y dy 1 y n 1 y

2 2 2 0 2

dy = dy = =
y
1 y2 n y y2 n
0
1 2 y y2 n
0 2 n0 1 y 1
0
1
1
1
1
= 0
y2n 1 y1n 1 > y2n 1 y1n 1 ,
0 0 0
2(n0 1) 2 4
pentru m mare (de exemplu m 100).
10. Folosind Z 1
derivarea sub semnul integrala sa Zse al uleze urmatoarele integrale:
1 ln x
a) I (y ) = e x y =x dx; y 0; b) I (a) = dx; a > 0;
2 2 2
0 0 (x2 + a2 )
Z 1
ln (1 a2 x2 )
) I (a) = p
0 x2 1 x2
dx; jaj < 1.
Rezolvare. a) Pentru 8 y 2 IR+ , I (y ) este o integrala improprie de primul tip
onvergenta, deoare e xlim x2 e x y =x = 0. I (y ) nu este improprie de al doilea tip ^n
2 2 2
!1 8
x y =x =
<
0; da a y 6= 0;
x = 0, a i xlim e
2 2 2
!0 :
1; da a y = 0:
Fie 0 < a 0; y 2 [a; b℄;
2 2
f (x; y ) = :
0; da a x = 0; y 2 [a; b℄:
f
Exista (x; y ) si anume:
y 8
2y x y =x
f e ; da a x > 0; y 2 [a; b℄;
> 2 2 2
<
(x; y ) = > x2
y :
0; da a x = 0; y 2 [a; b℄;
a easta fun tie ind Z ontinu a pe [0; 1) [a; b℄.
1 2y x y =x
Apoi integrala e dx este uniform onvergenta ^n raport u y 2
2 2 2
0 x2
2 [a; b℄, dupa um rezulta din riteriul lui Weierstrass:
2y x y =x 2b x a =x
; 8 y 2 [a; b℄; x > 0,

e e
2 2 2 2 2 2

xZ2 x2
1 1 x a =x
iar integrala 2b e dx este onvergenta.
2 2 2
0 x2
Conform Teoremei 3.2.11 rezulta a 9 I 0 (y ) si:
e (x x )
Z 1 Z 1 Z 1 y 2
2y x y =x e x y =x 2 2 2
0
I (y )=
0 Z x2
e
2
dx = 2y
2 2
0 x 2 dx = 2y
0 x 2 e 2y dx =
1 1 (x y ) Z 1
y (x xy ) Z 1
y
e (x x ) dx =
2 2 2
= 2ye 2 y e x dx = 2e 2 y 1+ 2 e dx +2e 2 y
Z 01 x x
2 0 0
= 2e 2 y t
e dt + 2
2
Z 1
e x y =x 2 2 2 y 2 p
dx = 2e + 2 I (y ).
1 0
168 Capitolul 3
p
De i I 0 (y ) = 2e 2y + 2I (y ); 8 y 2 [a; b℄ ) I 0 (y ) 2I (y ) = 2e 2y ;
p
8 y 2 [a; b℄.
Deoare e a si b sunt arbitrari, rezulta a are lo relatia de mai sus pentru 8 y > 0.
Înmultim a easta relatie u e 2y si obtinem (e 2y I (y ))0 = 2e 4y p .
Prin integrare dedu em: p
2 y p
e I (y ) = 2 e dy ) e I (y ) =
Z
4 y 2 y e 4y + C .
p 2
De i I (y ) = e 2y + Ce2y ; 8 y > 0.
2 Z 1 p
Pentru y = 0 avem I (0) = x
e dx =
2
. Aratam ^n ontinuare a putem tre e
0 2
la limita pentru y ! 0 sub semnul integrala ^n I (y ). Mai ^ntâZi vom arata a putem
1 x y =x
tre e la limita pentru y ! 0 sub semnul integrala ^n IÆ (y ) = e dx, unde
2 2 2
Æ
Æ > 0. Considerând intervalul
E = (0;d℄ (d > 0) pentru Z 1
y , integrala IÆ (y ) este uniform
e e x dx este onvergenta.
onvergenta pe E , deoare e e 2 x 2 y
2 =x 2 x ; iar
2
Æ
Apoi fun tia e x y =x ! e x ; pentru y ! 0, uniform ^nZ raport u x 2 [Æ; ℄; 8 > 0.
2 2 2 2
1 x
Rezulta astfel din Teorema 3.2.10 a 9 ylim I ( y ) = e dx. Tre ând la limita
2
!0 Æ
Æ
pentru Æ ! 0 obtinem: p
Z 1
9 ylim!0
I (y ) =
2 x
e dx = I (0) =
2
.
" p0 # p
2y 2y = + C . Rezult
Dar ylim !0
I ( y ) = lim
y!0 2
e + Ce a a C = 0. De i
p 2
I (y ) = e 2y ; 8 y 2 IR+ .
2
b) Pentru e are a > 0, I (a) este o integrala improprie de ambele tipuri. Deoare e:
( ln x) 1 1 ln x 1 1
lim x 1 = 2 1 = 2
= lim x ( ln x) = 2 xlim = 2 xlim x = 0,
x!0 x2 + a2 a2 x!0 a !0 p1x a !0 2p1 x x1
Z 1
( ln x)
rezulta a integrala dx este onvergenta.
0 (x2 + a2 )
1 Z 1
ln x ln x ln x
!1 px = xlim
3 = 2 x
Apoi xlim !1 x x2 + a2 = xlim !1 2p1 x = 0; de i si integrala 1 x2 + a2 dx
este onvergenta.
Rezulta a 8 a > 0, I (a) este o integrala onvergenta. Pentru a deriva integrala sub
semnul integrala, veri !
am onditiile din Teorema 3.2.11. Fie 0 < b < . Avem:
ln x 2a ln x
9 a x +a2 2 = 2 2 2 ; 8 a 2 [b; ℄; x 2 (0; 1),
(x + a )
fun tie are este Z ontinua pe [b; ℄ (0; 1); iar
1
integrala 0 (x22+a lna2x)2 dx este uniform onvergenta ^n raport u a 2 [b; ℄, dupa
2 j ln xj

2a ln x
um rezulta din teorema lui Weierstrass, a i ,

(x + a )
2 2 2 (x2 + b2 )2
Z 1
2 j ln xj Z 1
ln x Z 1
ln x
iar integrala dx = 2 dx + 2 dx este on-
0 (x + b )
2 2 2 0 (x + b )
2 2 2 1 (x + b2 )2
2
vergenta (vezi mai sus).
Rezulta astfel din Teorema 3.2.11 a I este derivabila pe [b; ℄ si:
Z 1 Z 1
2a ln x ln x 2 Z 1 a2 + x2
I 0 (a) = dx = 2 a dx = ln x dx+
0 (x2 + a2 )2 0 (x2 + a2 )2 a 0 (x2 + a2 )2
2Z 1 x2 2 Z 1 ln x 1 Z 1 1 0
+ ln x dx = dx 2 + a2 x ln x dx =
a 0 (x2 + a2 )2 a 0 x2 + a2 a 0 x
2 x ln x 1 1 Z 1 1 2 1 1 x 1
= I (a) + (ln x +1) dx = I (a)+ I (a)+ 2 ar tg =
a a(x2 + a2 ) 0 a 0 x2 + a2 a a a a0
1
= I (a) + 2 .
a 2a
1
De i I (a) + I (a) = 2 ; 8 a 2 [b; ℄.
0
a 2a
Deoare e b si sunt arbitrari, rezulta a relatia obtinuta are lo pentru 8 a > 0. Înmultim
relatia de mai sus u a. Obtinem:

aI 0 (a) + I (a) =
2a
) (aI (a))0 = ,
2a
de unde prin integrare, rezulta:
C
aI (a) = ln a + C ) I (a) = ln a + ; 8 a > 0.
2 Z 1
2a a
ln x
Pentru a = 1 avem I (1) = dx = 0; onform fx1, Problema 14g. De i
0 x2 + 1
C = 0 si:

I (a) = ln a; 8 a > 0.
2a
) Pentru 8 a 2 IR; jaj < 1; I (a) este o integrala improprie de al doilea tip u
pun tul singular x = 1, onvergenta deoare e:
ln (1 a2 x2 )
lim
x!1 x2 1 x2
p (1 x)1=2 = p12 ln (1 a2 ).
ln (1 a2 x2 )
Pun tul x = 0 nu este singular, a i xlim !0 a2 x2 1 x2
p ( a2 ) = a2 .
Sa onsider
"
am 0 < b < #
1 si intervalul [ b; b℄ pentru parametrul a. Avem:
ln (1p a2 x2 ) 2ax2
p 1 2a
p
9 a 2 = =
1 a2 x2 x2 1 x2 (1 a2 x2 ) 1 x2
x 1 x2
are este ontinuaZ pe [ b; b℄ (0; 1), iar
integrala 0 (1 a2 x22)ap1 x2 dx este uniform onvergenta ^n raport u a 2
1
2[ b; b℄, onform riteriului

lui Weierstrass,

2a
2b Z 1
2b

p 2
p 2 ; 8 a 2 [ b; b℄ si 0 p dx
(1 ax) 1 x
2 2 (1 b x ) 1 x
2 2 (1 b x2 ) 1 x2
2
170 Capitolul 3

este onvergenta .
De i onform TeoremeiZ 3.2.11 9 I 0 (a) pe [ b; b℄ si:
1 2a
I 0 (a) = p dx.
0 (1 a2 x2 ) 1 x2
Deoare e b este arbitrar, relatia obtinuta este adevarata pentru 8 a; jaj < 1.
Pentru a al ula integrala de mai sus fa e s himbareaZde variabila x = sin t. Obtinem:
Z =2
os t =2 dt
I 0 (a) = 2a 2 dt = 2 a .
0 os t(1 a sin t)
2 0 1 a2 sin2 t
În ontinuare notam tg t = u ) t = ar tg u; dt = du . De i:
Z 1 Z 1
1 + u2
dt dt
I 0 (a) = 2a = 2 a =
0 1 a2 1+t t (1 + t2 )
2
0 (1 a2 )t2 + 1
2a p p
2
2 ar tg t 1 a2 = p a ; 8 a; jaj < 1.
1
= 1 a
1 a2 0 1 a2
Z
a p 2
Integrând, obtinem I (a) = p da = 1 a + C; 8 a; jaj < 1. Pentru
1 a2
a = 0, I (0) = 0, de i C = si:
p
I (a) = ( 1 a2Z 1); 8 a; jaj < 1.
1 x
11. Sa se al uleze I (; ) = e os x dx; > 0; 2 IR folosind derivarea
2
0
^n raport u sub semnul integrala.
Rezolvare. Avem o integrala improprie de primul tip. Pentru 8 > 0 si 2 IR este
o integrala absolut onvergenta: Z

x os x e x ; iar
1 x 2 x = 0.
e e dx este onvergenta, deoare e xlim!1 x e
2 2 2 2
0
Fie > 0 xat. Vom arata a putem deriva pe I (; ) ^n raport u sub semnul
integrala. Fie a > 0, intervalul E = [ a; a℄ si fun tia f (x; ) = e x os x, x 2 [0; 1);
2
2 [ a; a℄. Fun tia f este derivabila ^n raport u , iar derivata sa:
f
(x; ) = xe x sin x este ontinua pe [0; 1) [ a; a℄.
2
Z 1
Integrala ( x)e x sin x dx; 2 [ a; a℄ este uniform onvergenta pe [ a; a℄,
2
0
onform riteriului lui Weierstrass:
j xeZ x
2
1
sin xj xe x ; 8 x 2 [0; 1
2

); 8 2 [ a; a℄,
xe x dx este onvergenta xlim !1 x xe
iar integrala
2
2
2
x = 0 .
0
Rezulta onform Teoremei 3.2.11 a I (; ) este derivabila ^n raport a 2 [ a; a℄
si: Z 1 1
I 1 Z 1 x 0 1
(; ) = xe x sin x dx = e sin x dx = e x sin x
2 2 2
Z 1
0 2 0 2 0

e x os x dx = I (; ); 8 2 [ a; a℄.
2
2 0 2
I
De i (; ) = I (; ); 8 2 [ a; a℄: Deoare e a este arbitrar dedu em a
2
relatia de mai sus este adevarata pentru 8 2 IR.
Avem astfel:
I
(; ) + I (; ) = 0.
2
Înmultind relatia obtinuta u e =(4) rezulta: e =(4) I (; ) = 0: Prin in-

2 2

tegrare dedu em: e 2 = (4 ) I (; )Z=1C () sau I (; ) = C ()e =(4) ; 8 2 IR; > 0.
2
Pentru = 0 avem I (; 0) =
2 p t
e x dx. Notam x = t ) x = p . De i:
0 p p
Z 1 Z 1
dt 1 1
I (; 0) = e t p =p e t dt = p = p
2 2
0 0 2 2
1r
( onform fx1, Problema 7g { integrala lui Euler-Poisson). Rezulta C () = si de i:
2
1 =(4)
r
I (; ) = e ; 8 2 IR; > 0.
2
2
12. Folosind valoarea Zintegralei:
1 x sin x
I (; ) = e dx; 0; 2 IR
Z 1
0 x
sin x
sa se al uleze D( ) = dx.
0 x
Rezolvare. Pentru > 0 !si 2 IR xati, I (; ) este o integrala improprie de
sin x
primul tip xlim e x = . Deoare e:
!0 x
x
x sin x e

e

; 8 x > 0,
x x !
Z 1
e ax e x
!1 x x = 0 rezulta a integrala
iar dx; a > 0 este onvergenta xlim 2
Z 1
a x
sin x
e x dx este o integrala improprie absolut onvergenta.
a x Z 1
sin x
Da a = 0, I (0; ) = dx = D( ) este o integrala improprie de primul tip
0 x
simplu onvergenta (vezi fx1, Problema 2g).
Sa xam parametrul > 0. Vom deriva pe I ^n raport u sub semnul integrala.
Fie a > 0, intervalul 8 [ a; a℄ si fun tia:
sin x
>
<
e x ; da a x 2 (0; 1); 2 [ a; a℄;
f (x; ) = > x
:
; da a x = 0; 2 [ a; a℄:
Derivata partiala ^n raport u a fun tiei f exista si este egala u:
f
(x; ) = os x e x ; x 2 [0; 1); 2 [ a; a℄;

^n plus, ea este ontinua pe [0; 1) [ a; a℄.
Apoi, integrala improprie:
172 Capitolul 3
Z 1 f Z 1
(x; ) dx = os x e x dx
0 0
este uniform onvergenta pe [ a; a℄, dupa Z um rezulta din riteriul lui Weierstrass:
1
j os x e xj e x si 0 e x dx = 1 .
Atun i onform Teoremei 3.2.11 rezulta a I (; ) este derivabila ^n raport u pe
[ a; a℄ si: Z 1
I
(; ) = os x e x dx = 2 ; 8 2 [ a; a℄.
0 + 2
Deoare e a este arbitrar rezulta a:
I
(; ) = 2 ; 8 2 IR; > 0.
+ 2
De ai i obtinem prin integrare:

I (; ) = ar tg + C (); > 0; 2 IR.

Pentru = 0; I (; 0) = 0, de i C () = 0. Rezulta:

I (; ) = ar tg ; 8 > 0; 2 IR.

Vom arata ^n ontinuare a putem tre e la limita pentru ! 0 sub semnul integrala
^n I (; ) (Teorema Z 1
3.2.10). Fixam a um pe . Avem:
sin x
a) Integrala e x dx este uniform onvergenta ^n raport u 2 E =
0 x
= [0; b℄; b > 0 dupa um rezulta din Z 1
riteriul lui Abel, onsiderând:
sin x
h1(x; ) = x , integrala 0 h1(x; ) dx este onvergenta (uniform onvergenta
^n raport u 2 E ) si
h2(x; ) = e x este monotona ^n raport u x 2 [0; 1), pentru 8 2 [0; 1) si h2
este marginita pe [0; 1) 8[0; 1).
sin x
>
<
e x ; da a x 6= 0;
b) Fun tia g (x; ) = > x tinde pentru ! 0 la fun tia
:
; da a x = 0;
x
8
sin
>
<
; da a x 6= 0;
h(x) = > x uniform ^n raport u x 2 [0; Æ ℄; Æ > 0 (g este ontinua
:
; da a x = 0
pe [0; Æ ℄ [0; b℄).
Rezulta onform TeoremeiZ 3.2.10 a exista:
1 sin x
lim I ( ; ) = dx = D( ).
!0 0 x

Dar lim I ( ; ) = lim ar tg = sgn . De i:
!0 !0
2
D( ) = sgn .
2
În parti ular pentru = 1 obtinem:
Z 1
sin x
dx = .
0 x 2
13. Folosind integrarea sub semnul integrala, sa se al uleze urmatoarele integrale:
Z 1
e x e x
a) I (; ; m) =
0 x
sin mx dx; ; > 0; 2 IR n f0g;
Z 1
ar tg ax
b) I (a) = p dx; a > 0;
0 x 1 x2
Z 1
e x e x
2 2
) I (; ) = dx; ; > 0; a > 0.

a x
Rezolvare. a) Pentru = ; I = 0. Presupunem ^n ontinuare a 6= ; < ,
e x e x Z xy
(^n mod asemanator se trateaza azul > ). Avem = e dy , de i:
Z 1 Z
! x
I (; ; m) = e xy dy sin mx dx.
0
Avem:
pentru ; ; m arbitrari, momentan xati, fun tia f (x; y) = e xy sin mx este
ontinua pe [0; 1) [; ℄; 8
Z
e x e x
Z
e sin mx dy = >:
xy

>
<
sin mx e xy dy =
x
sin mx; da a x 6= 0;
0; da a x = 0
este uniform
Z 1
onvergenta ^n raport u x 2 [0; a℄; 8 a > 0;

0 e xy sin mx dx este uniform onvergenta ^n raport u y 2 [; ℄ (vezi al ulul
de mai jos); !
Z 1 Z 1 Z 1
Z
e x e x e x sin mx
0 e dy sin mx dx = 0
xy
x
sin mx dx =
0 x
dx

Z 1
e x sin mx
e x sin mx e x
dx este onvergenta, ; x a; a > 0;
0 x x x
Z 1
e x
iar dx (C); asemanator pentru ealalta integrala .

a x
Rezulta onform Teoremei
Z Z 1
3.2.13 a putems himba ordinea de integrare:
Z
m
I (; ; m) = e xy sin mx dx dy = dy
0 m + y2
2
(vezi fx1, Problema 16, )g).
Obtinem:
y
I (; ; m) = ar tg = ar tg ar tg ; 8 ; > 0; m 2 IR n f0g.
m m m
ar tg ax Z a dt
b) Deoare e = rezulta a:
x Z Z 0 x2 t2 + 1!
1 a dt p 1
I (a) =
0 0 x t +1
2 2 1 x2
dx.
Avem:
fun tia f (x; t) = (x2 t2 + 1)1 p1 x2 este ontinua pe [0; 1) [0; a℄;
174 Capitolul 3
Z 1 dxp
integrala
0 (x2 t2 + 1) 1 x2
este uniform onvergenta ^n raport u t 2 [0; a℄;
integrala 0 (x2 t2 + 1)dtp1 x2 este uniform onvergenta ^n raport u x 2 [0; b℄;
Z a
8 b; 0 < b < 1; Z Z !
dt p ax2 dx este onvergenta.
integrala 0 0 (x2 t2 + 1) p1 x2 dx = 0 xar tg 1
1 a Z 1
1 x
Rezulta onform Teoremei 3.2.13 a putem s himba !
ordinea de integrare ^n I (a), de i:
Z a Z 1
dx
I (a) =
0
p
0 (x2 t2 + 1) 1 x2
dt.
Cal ulZam mai ^ntâi integrala din interior, adi a:
1 dx Z =2
os u du Z =2
du
I (t)= p
0 (x2 t2 + 1) 1 x2
x=sin u
= 2
0 os u(t2 sin u + 1)
=
0 t2 sin2 u + 1
tg u=v
=
Z 1
dv Z 1
dv 1 p 2 v!1
= = = p ar tg v t + 1v=0 =
0 t2 1+v v + 1 (1 + v 2 )
2
2
0 (t2 + 1)v 2 + 1 t2 + 1

= p2 .
2 t +1 Z a
p 2 a p2
De i I (a) = p
0 2 t2 + 1
dt =
2
ln ( t + t + 1) =
0 2
ln ( a + a + 1); 8 a > 0.
e x e x 2 Z 2
) Avem = e x y dy: Pentru = ; I (; ) = 0. Presupunem

2
x 2
6= ; < (^n mod asemanator se trateaza azul !
> ). De i:
Z 1 Z
I (; ) = x e x2 y dy dx.
a
Avem:
fun tia f (Zx;1y) = xe x y ; x 2 [a; 1); y 2 [; ℄ este ontinua pe [a; 1) [; ℄;
2
integrala xe x y dx este uniform onvergenta ^n raport u y 2 [; ℄;

a
2
Z
integrala

este uniform onvergenta ^n raport u x 2 [a; b℄; 8 b > a;
xe x2 y dy
!
Z 1 Z 1 Z 1
Z
e x e x e x 2 2 2
integrala a xe dy dx = a x y 2
x
dx =
a x
dx
Z 1
e x 2
dx este onvergenta.
a x
Rezulta onform Teoremei 3.2.13 a putem s himba ordinea de integrare ^n I (; ),
adi a avem: Z Z
1 x y
Z
1 x y x!1 Z
1 ay
I (; ) = xe dx dy = e dy = e dy =
2 2 2

a 2 x=a 2
1 a y 1 a
a ; 8 ; > 0; a > 0.
= e = e e
2 2 2
2a2
2a2
14. Sa se studieze Zsi apoi sa se al uleze integralele lui Fresnel:
1 2
Z 1
I= sin x dx; J = os x2 dx.

0 0
p dt
Rezolvare. Fa em mai ^ntâi o s himbare de variabila x2 = t ) x = t; dx = p ,
2 t
x = 0 ) t = 0, x ! Z1 ) t ! 1. Obtinem:
1 sin t Z 1
os t
I=
0 2 t
p dt; J =
0 2 t
p dt.
Apli ând pentru I riteriul lui Diri hlet de la integrale
improprii de primul tip, u:
Z A A Z A
f (t) = sin t; 0 f (t) dt = os t0 = os A + 1; 0 f (t) dt 2; 8 A > 0;
g(t) = 2p1 t monoton des res atoare la 0 pentru t ! 1,
Z 1 Z 1
sin t os t
si analog pentru J , dedu em a
a 2 t
p dt si
a 2 t
p dt; a > 0 sunt onvergente. Pun -
sin t
tul 0 nu este pun t singular pentru I deoare e lim t!0 2 t
p = 0.
Pentru integrala

J , are este improprie si de al doilea tip, avem:
os t 1
p1 dt este onvergenta.
Z a
p p ; iar
2 t 2 t 0 2 t
De i I si J sunt onvergente (simplu onvergente, vezi x1).
Pentru al ulul a estor integrale sa onsideram integrala: p
Z 1 pt u=x Z 1 1 1
tu
e du =
2
p e dx = p 2 .
2 x
0 0 t t
1 2 Z 1 tu
De i p = p e du.
2
t 0
Sa ^nmultim relatia de mai sus u e kt sin t, k > 0 arbitrar, momentan xat si s-o
integram ^n raport u t pe [0; 1):
Z 1
e kt 2 Z 1 kt Z 1 tu
p sin t dt = p 0 e 2
e sin t du dt )
0 t 0
Z 1
e kt sin t Z 1 Z 1
p dt = p2

e (k+u )t sin t du dt.

2
0 t 0 0
Demonstram ^n ontinuare a putem s himba ordinea de integrare ^n ultima integrala
de mai sus, Z 1
onform Teoremei 3.2.13.ZIntegralele:
1 (k+u )t
e (k+u )t sin t dt si e sin t du
2 2
0 0
sunt uniform onvergente pe [0; a℄ 3 u; 8 a > 0, respe tiv pe [0; b℄ 3 t; 8 b > 0, iar
integrala: p Z 1 e kt sin t
Z 1 Z 1
e (2
k + u )t sin t du dt = 2 0 p dt
0 0 t
este (absolut) onvergenta.
Rezulta onform Z 1 Z 1
Teoremei 3.2.13 a siintegrala:
e (k+u )t sin t dt du
2
0 0
este onvergenta si ultimele doua integrale sunt egale, de i:
176 Capitolul 3
Z 1 e kt sin t 2 Z 1 Z 1 (k+u )t
p dt = p 2
e sin t dt du:
0
Z 1
t 0 0
1
Deoare e e t sin t dt = dedu em a:
0
Z 1
1 + Z2
e kt sin t 1
p dt = p2 0 1 + (kdu+ u2)2 .
0 t
În ontinuare vom tre e la limita pentru k ! 0 ^n integralele din relatia de mai sus.
Pentru prima integrala avem:
Z 1
e kt sin t
p dt este uniform onvergenta pe [0; a℄ 3 k; a > 0 si
0 t8
e kt sin t 8
sin t

> >
<
g (t; k) = > t ! h(t) = > t
>
: 0; da a t = 0 :
0; da a t = 0;
pentru k ! 0, uniform ^n raport u t 2 [0; b℄; b > 0; (g este o fun tie ontinua pe
[0; b℄ [0; a℄).
Z 1 Z 1
e ktpsin t sin t
p dt:
Rezulta a 9 klim !0 0
dt =
t 0 t
Pentru
Z 1
a doua integral a avem:
du
este uniform onvergenta ^n raport u k 2 [0; a℄; a > 0
0 1 + (k + u2 )2
1 1
si
1 + (k + u ) Z 1 + u4
2 2 ! ; k ! 0; uniform ^n raport u u 2 [0; b℄; b > 0.
1 du Z 1
du
Rezulta a 9 klim !0 0 1 + (k + u )
= .
2 2 0 1 + u4
Obtinem astfel Z 1
relatia:
sin t 2 Z 1 du
p dt = p 1 + u4 .
0 t 0
Conform fx1, Problema 3, f)g, din egalitatea p de mai sus dedu em:
Z 1
sin t 2
p dt = p p = p .
0
Z 1
t 2 2 2
2 1r
De i I = sin x dx = .
0 2 2
În mod asemanator se arata a:
Z 1
2 1r
J= os x dx = .
0 2 2
15. Sa se Z al uleze urmatoarele integrale, folosind derivarea sub semnul integrala:
=2 ln (1 + a os x)
a) I (a) = dx; jaj < 1;
0 os x
Z
ar tg (a tg x)
=2
b) I (a) = dx; a 0;
0
Z 2
tg x
) I (x) = ln (1 x os t) dt; jxj < 1;
Z0
d) I (a) = ln (1 2a os x + a2 ) dx; a 2 IR.
0 Z =2
dx
16. Sa se al uleze integrala f () = ; > 0 si apoi sa se dedu a
0 tg x +
Z =2
dx
valoarea integralei I () = .
0 (tg x + )2
17. Folosind integrarea sub semnul integrala sa se al uleze:
Z 1
1 x xa
b
I (a; b) = sin ln dx; a > 0; b > 0.
0 x0 ln
0 x
18. Sa se gaZseas a derivatele E si F ale fun t iilor:
p dx2 2 ; a 2 (0; 1)
=2 q Z =2
E (a) = 2
1 a2 sin x dx; F (a) =
0 0 1 a sin x
si sa se exprime a este derivate u ajutorul lui E (a) si F (a). Apoi sa se arate a:
1 E (a)
E 00 (a) + E 0 (a) + = 0.
a 1 a2
19. Da a fun tia reala f esteZ ontinua pe [0; a℄, sa se demonstreze a fun tia:
a f (t)
F (x; y; z ) = q dt
0 (x t)2 + y 2 + z 2
2F 2F 2F
veri a e uatia lui Lapla e + + = 0; pentru 8 (x; y; z ) 2 IR3 u
x2 y 2 z 2
(x t)2 + y 2 + z 2 6= 0; 8 t 2 [0; a℄.
20. Sa se arate a fun t ia lui Bessel de indi e ^ntreg n:
1Z
In (x) = os (n' x sin ') d'
02 00
veri a e uatia lui Bessel x In (x) + xIn0 (x) + (x2 n2 )In (x) = 0; x 6= 0.
21. Sa se studieze ^n intervalele indi ate onvergenta uniforma a urmatoarelor inte-
grale: Z
1 x Z 1
sin x x
a) e sin x dx; 2 [0 ; 1); 0 > 0; b) e dx; 0;
Z 02 Z 1 0 x
x
) dx; jj < 1; d) e (x ) dx pentru d1 ) a < < b ,
2
q
0 3
(x 1)(x 2) 2 1
d2 ) 2 IR.
22. Folosind derivarea sub semnul integrala sa se al uleze Z 1
urmatoarele integrale:
Z 1
ln (1 ax2 ) ar tg (x)
a) I (a) = p 2 dx; jaj < 1; b) I () = 0 x(1 + x2 ) dx; 0;
0
Z 1
1 x Z 1
ar tg (x) ln (x2 + 2 )
) I () =
1 x2 x2 1
p dx; 0; d) I ( ; ) =
0 x2 + 2
dx; ; > 0.
23. Sa se al uleze, folosind derivarea sub semnul integrala, urmatoarele integrale:
Z 1
ar tg (x) ar tg (x)
a) I (; ) = dx; ; > 0;
0 x2
178 Capitolul 3
Z 1 ln (1 + 2 x2 ) ln (1 + 2 x2 )
b) I (; ) = dx; ; > 0.
0 x4
24. Folosind integrarea sub semnul integrala sa se al uleze urmatoarele integrale:
Z 1
e x e x
a) I (; ; m) =
0 x
os mx dx; ; > 0; m 6= 0;
Z 1
1 ax
b) I (a; b; ) = e ( os bx os x) dx; a > 0; b; 2 IR;
0 x
Z 1
1 ax
) I (a; b; ) = e (sin bx sin x) dx; a > 0; b; 2 IR.
0 x
x3. INTEGRALELE LUI EULER
Integralele: Z 1
B (p; q ) = (1 x)q 1 dx; p; q 2 IR
xp 1 si
Z 10 p 1
(p) = x e x dx; p 2 IR
0
se numes integralele lui Euler de primul tip, respe tiv de al doilea tip (sau fun tiile beta,
respe tiv gama ale lui Euler).
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se demonstreze a:

a) B (p; q ) este onvergenta pentru p > 0 si q > 0 si ^n rest divergenta;
b) (p) este onvergenta pentru p > 0 si divergenta pentru p 0;
) integrala (p) depinzând de parametrul p este uniform onvergenta pe ori e seg-
ment [a; b℄ (0; 1).
Rezolvare. a) Da a p 1 0 , p 1 si q 1 0 , q 1 atun i B (p; q ) este o
integrala proprie, de i onvergenta. Da a p 1 < 0 , p < 1 sau q 1 < 0 , q < 1 atun i
B (p; q ) este o integrala improprie de al doilea tip u x = 0 pun t singular sau x = 1 pun t
singular. Avem: Z
a Z 1
B (p; q ) = x (1 x) dx + xp 1 (1 x)q 1 dx; 0 < a < 1.

p 1 q 1
0 a
Integralele lui Euler 179
Z a (1 x)q 1
Z a
Integrala I1 =
0
xp 1 (1 x)q 1 dx
0Z
=
x1 p
dx este onvergenta da a si
1 Z 1
xp 1
numai da a 1 p < 1 , p > 0, iar integrala I2 = xp 1 (1 x)q 1 dx = dx
a a (1 x)1 q
este onvergenta da a si numai da a 1 q < 1 , q > 0.
De i B (p; q ) este onvergenta pentru p > 0 si q > 0, ^n rest ind divergenta.
b) Da a p 1 0 , p 1 integrala (p) este improprie de primul tip, onvergenta,
!1 x x e = 0; 8 2 IR: Da a p < 1 atun i (p) este improprie de
deoare e xlim p 1 x
ambele tipuri. O des ompunem

Z a
astfel:
Z 1
(p) = x e dx +
p 1 x xp 1 e x dx; 0 < a < 1:
0 a
Z a
e x
Integrala I1 = dx este onvergenta pentru 1 p < 1 , p > 0, iar I2 =
Z 1 0 x1 p
= xp 1 e x dx este onvergenta pentru 8 p 2 IR dupa um am vazut mai sus.
a
Dedu em astfel a (p) este onvergenta pentru p > 0 si divergenta pentru p 0.
) Sa onsideram un interval [a; b℄ (0; 1) arbitrar, momentan xat (0 < a < b).
Avem: Z 1 Z 1
p
(p) = x e dx + 1 x xp 1 e x dx.
|
0 {z } |
1 {z }
I1 I2
Pentru I1 avem x 1e x
p xa 1 e x; 8 x 2 (0; 1℄; 8 p 2 [a; b℄; iar integrala
Z 1
xa 1 e x dx este onvergenta (1 a < 1 , a > 0). Rezulta astfel a I1 este uniform
0
onvergenta ^n raport u p 2 [a; b℄.
PentruZ I2 avem inegalitatea xp 1 e x xb 1 e x ; 8 x 2 [1; 1); 8 p 2 [a; b℄; iar
1 b 1 x
integrala x e dx este onvergenta. Rezulta a si I2 este uniform onvergenta pe
1
[a; b℄, de i (p) este uniform onvergenta pe [a; b℄.
2. Sa se demonstreze urmatoarele proprietati ale integralelor lui Euler:
a) (p + 1) = p (p); 8 p > 0; b) (n) = (n 1)! ; 8 n 2 IN ; ) 1

p
= ;
2
d) qB (p + 1; q ) = pB (p; q + 1); 8 p; q > 0;
e) B (p + 1; q ) + B (p; q + 1) = B (p; q ); 8 p; q > 0;
Z 1
tp 1
f) B (p; q ) = dt.
0 (1 + t)p+q
Rezolvare.
Z 1
a) Avem: Z
1 1 p0 x 1 1
1Z 1 p x 1
(p) = xp 1 e x dx = (x ) e dx = xp e x 0 + x e dx = (p + 1),
0 p 0 p p 0 p
de i (p + 1) = p (p); 8 p > 0.
b) Folosind relatia de la pun tul a) obtinem:
(n) = (n 1) (n 1) = (n 1)(n 2) (n 2) = = (n 1)! (1),
180 Capitolul 3
Z 1 x 1 = 1. De i

iar (1) =
0
e x dx = e 0
(n ) = ( n 1)!; 8 n 2 IN .
Z 1
1
) = x 1=2 e x dx: Not

= u2 ; dx = 2u du. Rezulta:
am x
2
1

0
Z 1 Z 1 p p
= u e 2u du = 2
1 u e du = 2
u = ,
2 2
2 0 0 2
(am folosit integrala lui Euler-Poisson).
d) Avem: Z 1 Z 1 1
qB (p + 1; q ) = q xp (1 x)q 1 dx = xp [(1 x)q ℄0 dx = xp (1 x)q 0 +
0 0
Z 1
+p
0
xp 1 (1 q 8 p; q > 0.
x) dx = pB (p; q + 1);
1 Z 1 Z
e) B (p + 1; q ) + B (p; q + 1) = xp (1 x)q 1 dx + xp 1 (1 x)q dx =

0 0
Z 1 1 Z
= x (1 x) (x + 1 x) dx = x (1 x) dx = B (p; q ); 8 p; q > 0.
p 1 q 1 p 1 q 1
0 0
t x dt
f) Fa em s himbarea de variabila x = (t > 0) ) t = ; dx = ;
1+t 1 x (1 + t)2
x = 0 ) t = 0; x ! 1 ) t ! 1. Rezulta:
1 tp 1 Z
t q 1 1
1 tp 1 Z
B (p; q ) =
0 (1 + t)p 1
1
1+t
(1 + t)2
dt =
0 (1 + t)p+q
dt.
3. Sa se demonstreze urmatoarea relatie dintre fun tiile beta si gama:
(p) (q )
B (p; q ) = ; p; q > 0.
(p + q )
Rezolvare. Avem: Z 1
Z 1
tp 1
(p + q ) B (p; q ) = (p + q ) xp 1 (1 x)q 1 dx = (p + q ) dt =
0 0 (1 + t)p+q
Z 1
tp 1 Z 1 p+q 1 x Z 1 Z 1
tp 1
=
0 (1 + t)p+q 0
x e dx dt = 0 0 (1 + t)p+q x e dx dt.
p+ q 1 x
| {z }
I1
În integrala I1 fa em s himbarea de variabila x = (1 + t)u; t > 0. Obtinem:
Z 1 Z 1
tp 1
I1 =
0 (1 + t )p+ q (1 + t )p+q 1 up+q 1 e (1+t)u (1 + t) du =
0
tp 1 up+q 1 e (1+t)u du.
Z 1 Z 1
De i (p + q ) B (p; q ) = p
t u1 p+ q 1 e (1+t )u du dt.
0 0
S himbând ordinea de integrare ^n integrala de mai
Z 1 Z 1
sus, obtinem:
(p + q ) B (p; q ) = tp 1 up+q 1e (1+t)u dt du =
0 0
1 p+q
Z
1
Z
1 p 1 (1+t)u dt du.
= u t e
0 |
0 {z }
I2
În integrala I2 de mai sus fa em s himbarea de variabila tu = ; u > 0. Rezulta:
Z 1 uZ 1
p 1 u d = e
I2 =
0 u p 1 e
u up 0
p 1 e d .
De i:
Z 1 p+q e u Z 1 p 1 Z
1 q 1 u
(p + q ) B (p; q ) = u 1 up 0 e d du = 0 u e du
0
Z
1 p 1
0
e d = (p) (q ).
4. Sa se demonstreze formula:

B (p; 1 p) = (p) (1 p) = ; 8 p 2 (0; 1);
sin (p )
(formula omplementelor).
Rezolvare. Deoare e prima parte a relatiei de mai sus a fost demonstrata ^n Prob-
lema 3, ramâne sa aratam a:
Z 1 p 1
t
B (p; 1 p) = ; 8 p 2 (0; 1) sau dt = ; 8 p 2 (0; 1).
sin (p ) 0 1+t sin (p )
Pentru a easta vom folosi dezvoltarea ^n serie Fourier a fun tiei f : [ ; ℄ ! IR,
f (x) = os px; p 2 IR n Z . Fiind o fun tie para, oe ient ii bn = 0; 8 n 2 IN , iar:
1 Z
2 Z
2
2 sin p
a0 = os px dx = os px dx = sin px = ,
Z 0 Z p 0 p
1 1 2Z
an = f (x) os nx dx = os px os nx dx = os px os nx dx =
0

1Z 1
1
= [ os (p + n)x + os (p n)x℄ dx = sin (p + n)x +
sin (p n)x =
0 !
(p + n) 0 (p n) 0
n
( 1) sin p 1 1 ( 1) 2pn
= + = sin p; n 1.
p+n p n (p2 n2 )
Deoare e f este ontinua, iar derivata sa are un numar nit de pun te de dis onti-
nuitate de spe ia ^ntâi (de i este neteda pe portiuni) rezulta, onform fCapitolul 2, x4,
Teorema 2.4.1g a seria Fourier aso iata lui f :
sin p sin p 2p sin p 2p ( 1)n sin p 2p
p

p2 12
os x+
p2 22
os 2x+ +

p2 n2 os nx+
este onvergenta ^n" 8 x 2 [ ; ℄ si suma sa este f (x). De i:
2p ( 1)n
#
sin p 1 2p 2p
f ( x) = os x + 2 2 os 2x + + 2 os nx + ;
p p2 1 p 2 p n2
8 x 2 [ ; ℄: Pentru x = 0 rezulta:
1 2 2p
= + + + ( 1)n 1 2 2 + :
sin p p 1 p 2 n p
2p 2p 1 1 1
S riind fra tia 2 2 sub forma 2 2 = =
n p n p n p n + p (n 1) + (1 p)
1
si notând u g (p) suma seriei alternate:
n+p
1 1 1 ( 1)n
g ( p) =
p p+1 p+2
+ +
p+n
+
rezulta relatia:

= g (p) + g (1 p).
sin p
182 Capitolul 3
Z 1 tp 1
În ontinuare revenim la integrala dt; 0 < p < 1; pe are o des ompunem
1+t 0
^n: Z 1 p 1 Z 1 p 1
t Z 1
tp 1 t
dt = dt + dt.
0 1+t |
0 1 +
{z
t } |
1 1 +
{z
t }
I1 I2
În integrala a doua I2 fa em s himbarea de variabila 1 = u. Rezulta:
tZ
Z 1
1 du Z 1
du 1 u p
I2 = = = du.
0 up 1 1 + 1 u2 0 up (1 + u) 0 1+u
u
Z 1 p 1
t Z 1
tp 1 Z 1
u p
De i dt = dt + du.
0 1+t 0 1+t 0 1+u
Z 1
tp 1
Notând u h(p) = dt; obtinem urmatoarea relatie:
0 1+t
Z 1 p 1
t
dt = h(p) + h(1 p); 0 < p < 1.
0 1+t
Vom arata ^n ontinuare a fun tiile g si h sunt identi e, de unde va rezulta relatia
dorita, adi a:
Z 1
tp 1
dt = ; 8 0 < p < 1.
0 1+t sin (p )
Pentru a easta pornim de la dezvoltarea:
1 ( 1)n+1 tn+1
= 1 t + t2 + ( 1)n tn + ,
1+t 1 + t
relatie pe are o ^nmultim u tp 1 si o integram pe [0; 1℄. Obtinem:
Z 1
tp 1 Z 1 Z 1 Z 1 Z 1 n+p
t
h(p) = dt = t dt p 1 t dt + + ( 1)
p n t n + p 1 dt + ( 1)n +1 dt.
0 1+t 0 0 0 0 1+t
1 1 ( 1)n Z 1 tn+p
De i h(p) = ++ + ( 1)n+1 dt.
p p+1 n+p 0 1+t
X1 ( 1)n
Pentru a h(p) = g (p), adi a h(p) sa e suma seriei este su ient sa demonstram
n=0 n + p
a integrala: Z 1 n+p
t
dt ! 0, pentru n ! 1, uniform ^n raport u p.
0 1+t
tn+p
Dar
1 + t
tn+p; 8 t 2 [0; 1℄; 8 p 2 (0; 1); iar:
Z 1
1 1
0
tn+p dt =
n+p+1 n+1
< ! 0; pt. n ! 1, uniform ^n raport u p.
Rezulta astfel a h(p) = g (p); 8 p 2 (0; 1).
5. Sa seZexprime u ajutorul integralei lui Euler de primul tip urmatoarele integrale:
1
a) I1 = xp 1 (1 xm )q 1 dx; p; q; m > 0;
0
Z =2
b) I2 = sinp 1 x osq 1 x dx; p; q > 0.
0
Rezolvare. a) Fa ând substitutia xm = y , obtinem:
Z 1 1 1 Z 1 p=m 1 1 p
I1 = y (p 1)=m (1 y )q 1 y 1=m 1 dy = y (1 y )q 1 dy = B ;q =
0 m m 0 m m
p (q )
1
= mp .
m m + q
b) Fa em substitutia sin2 x = y ; avem:
Z 1
1 1 1 Z 1 p=2 1
I2 = y (p 1)=2 (1 y )(q 1)=2 p p dy = y (1 y)q=2 1 dy =
0
2 y 1 y 2 0
p q
1 p q 1
= B ; = 2
2
.
2 2 2 2 p+q
2
În parti ular pentru q = 1 obtinem:
Z =2
p 1 1 p 1
sin x dx = B ; ,
0 2 2 2
iar pentru p = 1 Zavem:
=2 1 1 q
osq 1 x dx = B ; .
0 2 2 2
6. Sa se stabileas arelatia: p
1
(p) p + = 2p 1 (2p),
2 2
(formulele lui Legendre).
Rezolvare. Ple am de la fun tia B (p; p):
Z 1 Z 1 Z 1
1 1 p 1
B (p; p)= xp 1 (1 x)p 1 dx = [x(1 x)℄p 1 dx = x2 + x + dx =
0 0 0 4 4
2x 1 2 1 p 1
" #
Z 1
1 Z1
= + dx = 2(p 1) [ (2x 1)2 + 1℄p 1 dx =
0 2 4 2 0
2 Z 1=2
= 2(p 1) [ (2x 1)2 + 1℄p 1 dx.
2 = y ) 1 2x = py 0. Obtinem:
2 0
Fa em ^n ontinuare substitut ia (2 x 1)
1 Z1 1 1 Z1
B (p; p) = 2p 3 (1 y )p 1 p dy = 2p 1 y 1=2 (1 y )p 1 dy =
2 0 4 y 2 0
1
1
= 2p 1 B ; p .
2 2
2 ( p) 1 (p)

1
Dar B (p; p) = ; iar B ; p = 21 .

(2p) 2 2 +p
Din relatiile de mai sus obtinem:
2 ( p) 1
p (p)
1
p
=
(2p) 22p 1
, (p) p + 2 = 22p 1 (2p).
p + 12
7. Sa se exprime u ajutorul Z 1
integralei lui Euler de al doilea tip urmatoarea integrala:
Im = xm e x dx; > 0; m > 1.
2
0
Rezolvare.
Z 1 m=2
Fa em substitutia x2 = y > 0. ObtZinem:
y 1 1 1 (m 1)=2
Im = e y p y 1=2 dy = (m+1)=2 y e y dy =
0 2 2 0
184 Capitolul 3
1
m + 1
= .
2(m+1)=2 2
Pentru m = 0 Zavem:
1 x 1 1
p
e dx = p = p ;
2
0 2 2 2
iar pentru = 1 integrala de mai sus este integrala Euler-Poisson (vezi fx1, Problema
7g): p
Z 1
2
x
e dx = :
0 2
8. Sa se al uleze folosind fun tia B integrala:
Z 1
dx
I = xp 1 (1 x) p ; 0 < p < 1,
0 x+
unde 2 IR n ( 1; 0).
at + b
Rezolvare. Se fa e o s himbare de variabila de forma x = u ad b 6= 0
t + d
(a easta transformare se numeste transformare omogra a). Vom determina a; b; ; d
astfel ^n ât ^n urma a estei tranformari intervalul pentru noua variabila t sa e tot (0; 1).
at
Pentru t = 0 obtinem x = 0 de ^ndata e b = 0. De i x = : Pentru t = 1 )
t + d
a at
x= = 1 pentru d = a : Obtinem astfel x = : Apoi:
+d t + a
at ( a)(t 1) at (a + )t +(a )
1 x=1 = ; iar x + = + = .
t + a t + a t + a t + a
Alegem = 1 si determinam pe a astfel ^n ât x + sa se simpli e. Avem:
at ( 1 a)(t 1) (a )t + (a + 1)
x= ; 1 x= ; x+= .
t+a+1 t+a+1 t+a+1
t ( + 1)(t 1) ( + 1)
Pentru a = obtinem x = ; 1 x= ; x+ = ,
+1 t +1 t +1 t
( + 1)
iar dx = dt . Atun i:
( + 1 t)2
Z 1
p 1 tp 1 ( + 1) p (1 t) p + 1 t ( + 1)
I=
0 ( + 1 t)p 1
( + 1 t) p ( + 1) ( + 1 t)2 dt =
p 1 Z 1 p 1 p dt =
p 1 p 1
=
( + 1) 0
p t (1 t )
( + 1) p B ( p; 1 p ) =
( + 1) sin (p )
p =
1 p
= .
+1 sin (p )
9. Sa se al uleze u ajutorul integralei lui Euler B urmatoarea integrala:
Z 1
xa 1 (1 x)b 1
I= dx; a; b > 0; p 2 IR n ( 1; 0).
0 (x + p)a+b
x tp
Rezolvare. Fa em substitutia t = (1 + p)
x+p
) x=
p+1 t
; 1 x=
(p + 1)(1 t) p(p + 1) p(p + 1)
= , x+p= ; dx = .
p+1 t p+1 t (p + 1 t)2
Atun i:
Z 1 ta 1 p a 1 (p + 1)b 1 (1 t)b 1 (p + 1 t)a+b p(p + 1)
I=
0 ( p + 1 t) a 1 ( p + 1 t ) b 1 p a+ b ( p + 1) a+ b ( p + 1 t )2 =
1 Z 1
1
= b ta 1 (1 t)b 1 dt = B (a; b).
p (p + 1) 0 a (1 + p)a pb
10. Sa se al uleze folosind integralele lui Euler urmatoarele integrale: px
Z 1
dx Z 1
p Z 1
dx Z 1
px(1 + x) ; d) 0 (1 + x2 )2 dx;
3
a) ; b) x x2 dx; )
0 1 + x3 0 0
px px
3
s
Z 1 Z 1 Z 1
1 x
x2
4 5
e) dx; f) dx; g) dx;

0 (1 + x) 2 0 (x + 1)(x + 1)
2 2 1 1+x
q
Z =2 Z 1
dx Z 1
x(1 x)
h) tg x dx; jpj < 1; i)
p q ; j) dx.
0 0 (x + 1) x2 (1 x)
3 0 x+1
1
Rezolvare. a) Notam x3 = t ) x = t1=3 ; dx = t 2=3 dt. Rezulta:
Z 1 Z 1
3
1 2=3 dt 1 t 2 = 3
I= t = dt.
0 3 1+t 3 0 1+t
În ontinuare fa em s himbarea de variabila t = v ) v = t ; dt = dv ;
1 v 1+t (1 v )2
1
(1 + t) = . Obtinem:
1Z v
1 1 2=3 dv 1 Z 1 2=3 1=3 dv = 1 B 1 ; 2 =

I= v (1 v )2=3 (1 v ) = v (1 v )
3 0 (1 v )2 3 0 3 3 3
1 2
= = p .
3 sin 3 3 3
b) Avem: 2
Z 1
p Z 1
1 = 2 1 = 2

3 3 3
2
3
2
1
2
1
2
I= x x dx = x (1 x) dx = B ; =
2 = =
0 0 2 2 (3) 2!
1p
= ( )2 = .
8 8
t x dt 1
) Fa em substitutia x =
1 t
) t =
1+x
; dx =
(1 t)2
; 1 + x =
1 t
.
Rezulta: Z
1 1 Z 1
1=3 (1 t) 2=3 dt = B 2 ; 1 =

I = (1 t)1=3 t 1=3 (1 t) dt = t
0 (1 t)2 0 3 3
2
= =p .
sin 23 3 p
d) Notam x = t. Rezulta:
Z 1
t1=6 1 1 Z 1 t 1=3
I=
0 (1 + t)2 2 t
p dt = 2 0 (1 + t)2 dt.
y t dy
Fa em ^n ontinuare substitutia t =
1 y
) y=
1+t
; dt =
(1 y )2
; 1+t=
1
= . Atun i:
1 y
186 Capitolul 3
1Z 1 dy 1 Z 1 1=3 1=3 dy = 1 B 2 ; 4 =

I= y 1=3 (1 y )1=3 (1 + y )2 = y (1 y )
2

0
(1 y )2 2 0 2 3 3
2 4 2 1 1
1 1 1 2 1 1
= 3 3
= 3 3 3 = = = p .
2 (2) 2 1! 6 3 3 6 sin 3 3 3
t x 1 dt
e) Notam x = ; t= ; 1+x= ; dx = . Rezulta:
1 t 1+x 1 t (1 t)2
Z 1
dt Z 1
5 3
I = t1=4 (1 t) 1=4 (1 t)2 = t1=4 (1 t) 1=4 dt = B ; =

0 (1 t) 2 0 4 4
5 3
1 1
3 1
= 4 4
= = = p :
(2) 4 4 4 4 " sin 4 2 2 #
1 1 1 1
f) Avem 2 = : Atun i:
p (x + 1)(x + 1)2 2p x x2 + 1 (x + 1)2
Z 1 Z 1
5
x 1 5
x 1 1 Z 1 4=5 1
I=
0 2x x + 1
2 dx
0 2x (x + 1)
2 dx =
2 0
x x 2 + 1
dx
1 Z 1 4=5 1
2 0
x (x + 1)2
dx.
s
Z 1
x 4=5 t t 1
Pentru I1 =
0 x2 + 1
dx; not a m x 2 =
1 t
) x =
1 t
; dx = q
2 1t t
(1 dt t)2 . De i:
Z 1
1 dt 1 Z 1 9=10
I1 = t 4=10 (1 t)4=10 (1 t) q t 2 2 0 t
= (1 t) 1=10 dt =
0 2 1 t (1 t )
1
1 9
1
= B ; = .
2 10 10 2 sin 10
Z 1
x 4=5 t 1 1
Pentru I2 =
0 (x + 1) 2 dx; notam x =
1 t
) x+1 =
1 t
; dx =
(1 t)2
dt.
De i:
1 9
Z 1
1
1 9
I2 = t
0
4 = 5 (1 t) (1 t)
4 = 5 2
(1 t) 2 dt = B ; =
5 5
5
(2)
5
=
1 4 4

4
=
5 5 5
=
5 5 sin 5
.
1 2
Rezulta a I = sin .
s
4 sin 10 5 5
Z 1
1 x Z 1
p 1 x Z 1
p x2 Z 1
p x3
g) I = x 2 dx = x 2 dx = dx dx.
1 1+x 1 1 x2 1 1 x2 1 1 x2
2 2
p x 2 dx = 2 p x 2 dx fa em substitutia x2 = t ) x =
Z 1 Z 1
Pentru I1 =
1 1 x 0 1 x
p 1
= t; dx = p dt. De i:
2 t
Z 1
t 1 Z 1
3 1
I1 = 2 p p dt = 0 t (1 t) dt = B 2 ; 2 = 2 :
1 = 2 1 = 2
0 1 t 2 t
3 3 3 3
p 2 dx = p 2 dx + p x 2 dx =
x x pt
Z 1 Z 0 Z 1 Z 1
Pentru I2 = dt+
1 1 x 1 1 x 0 1 x 0 1 t2
| {z }
not: x=t
Z 1 x3
+ p dx = 0:
0 1 x2

De i I = :
2
h) Avem:
x =t 1 p
Z 1
Z =2 Z
dt tp
I= tgp x dx tg= t = dt.
0 0 1 + t2 0 1 + t2
u 1 1 1
Notam ^n ontinuare t2 =
1 u
) t2 + 1 =
1 u
; dt = q u du.
2 1 u (1 u)2
De i:Z
1 1 p du 1 Z 1 (p 1)=2
I = u (1 u) (1 u) p 1 u
p=2 p=2 = u (1 u)( p 1)=2 du =
0 2 u (1 u) 2 0 2
1 Z 1 (p+1)=2 1 1
p + 1 1 p
= u (1 u)(1 p)=2 1 du = B ; = = ;
2 0 2 2 2 (p
2 sin 2+1) 2 os p2
p 2 ( 1; 1). Z 1
dx Z 1
dx
i) Avem I = q = x 2=3 (1 x) 1=3 .
0 (x + 1) x (1 x)
3 2 0 x+1
1
Apli am Problema 8 u = 1; p = . Rezulta:
1=3
3
1 1 2
I= =p p =p p .
2 sin
q 3
3
2 3=2 3
2 3
Z 1
x(1 x) Z 1
x(1q x)
j) Avem I = dx = dx.
0 x+1 0 (x + 1) x(1 x)
x(1 x) 2
Apoi =2 x . De i:
xZ + 1 x+1 Z
1
1 = 2 1 = 2
1
1 = 2 1 = 2
Z 1
dx
I = 2x (1 x) dx x (1 x) dx 2 q =
0 0 0 (x + 1) x(1 x)

1 1 1

1 1
3 1 Z 1
1 = 2 1 = 2 dx 2 2 2
= 2B ; B ; 2 x (1 x) =2
2 2 2 2 0 x+1 sin 2 (2)
Z 1
dx Z 1
dx
2 x 1=2 (1 x) 1=2 = 2 2 x 1=2 (1 x) 1=2 .
0 x+1 2 0 x+1
1
Pentru ultima integrala apli am Problema 8 u p = si = 1. Rezulta:
1=2
2
Z 1
dx 1
x 1=2 (1 x) 1=2 = =p .
0 x+1 2 sin 2 2
3 2
3 p
De i I =
2
p = 2 2 .
2
11. Sa se determine valoarea expresiei:
188 Capitolul 3
1 2

n 2 n 1
E=
n n
n n
.
Rezolvare. Avem:
1

2

n 1 n 1 n 2
1
2
E =
n n
n
n n
n
=
n 1
= =
sin n sin 2n sin (n n1) sin n sin 2n sin (n n1)
.
2 (n 1) nY1 k
Pentru a al ula produsul Pn = sin sin sin = sin sa on-
n n n k=1 n
2k 2k
sideram e uatia binoma xn 1 = 0 u rada inile xk = os + i sin ; k = 0; n 1.
n n
De i avem urmatoarea egalitate: !

2 2
2( n 1) 2(n 1)
xn 1 = (x 1) x os
n
i sin
n
x os n i sin
n
!
nY1 2k 2k
, xn 1 = (x 1) x os
n
i sin
n
.
k=1
Deoare e xn 1 = (x 1)(1 + x + x2 + + xn 1 ) obtinem relat !
ia:
nY1 2k 2k
1 + x + x2 + + xn 1 = x os i sin ; 8 x 2 IR.
k=1 n n
Pentru x = 1 obtinem: ! !
nY1 2k 2k nY1 k k k
n= 1 os
n
i sin
n
, n= 2 sin 2
n
2i sin os
n n
k=1 !
k =1
nY1 nY1
, n = 2n 1 sin k
n k=1
sin
k
n
i os
k
n
k=1
| {z }
Pn ! !!
nY1 3 k 3 k
, n= 2n 1 Pn os
2
+
n
+ i sin
2
+
n
"
k=1 ! !#
nX1 3 k n 1 3 k
, n = 2 Pn os
X
n 1 + + i sin +
" k =1 2 n k =1 !
2 n !#
3(n 1) n(n 1) 3(n 1) n(n 1)
, n = 2 Pn os
n 1
2
+
2
n + i sin 2
+
2
n
, n = 2n 1Pn( os 2(n 1) + i sin 2(n 1)) , n = 2n 1Pn , Pn = 2nn 1 .
n 1 2n 1 (2 )(n 1)=2
Rezulta a E 2 =
n
; de i E = pn .
12. S a se al uleze u ajutorul fun tiei integralele:
Z 1 Z 1
os bx sin bx
I1 =
0 x s dx; b > 0 ; s 2 (0; 1); I2 =
0 xs
dx; b > 0; s 2 (0; 2).

os bx 1 Z a
dx
Rezolvare. Deoare e s s ; 8 x 2 (0; a); a > 0 si este onver-
x x 0 xs
Z 1
Z a
os bx os bx
genta, rezulta a dx este (absolut) onvergenta. Pentru integrala dx
0 x s a xs

Z A
1
apli am riteriul lui Diri hlet:

a

os bx dx

xs
& 0; x ! 1; de i
M; 8 A a si
este o integrala onvergenta. Rezulta astfel a I1 este onvergenta. În mod asemanator
se arata a si I2 este onvergenta.
Pentru al ulul a estor integrale, pornim de la integrala:
Z 1 Z 1
us 1 u du 1 Z 1 s 1 u 1
ts 1 e xt dt xt==u e = s u e du = s (s).
0 0 x s 1 x x 0 x
1 1 Z 1 s 1 xt
De i s = t e dt.
x (s) 0
Înmultim ambii membri ai relatiei obtinuta mai sus u os bx si integram pe (0; 1).
Obtinem: Z
1 os bx 1 Z1 Z
1 s 1
I1 = dx = os bx t e dt dx.
xt
0 xs (s) 0 0
S himbând ordinea integralelor (avem^ndeplinite onditiile din fx2, Teorema 3.2.13g),
rezulta:
1 Z 1 s 1 Z 1
I1 = t os bx e dx dt.
xt
(s) 0 |
0 {z }
I3 (t)
Pentru I3 (t) avem:
1
1
1 bZ 1 1 b
os bx e sin bx e dx = + 2 sin bx e

I3 (t) = xt xt xt
t 0 t 0 t t 0
b2 Z 1 1 b 2
os bx e xt dx = I (t).
t2 0 t t2 3
t
De i I3 (t) = 2 2 ; iar:
t +b
1 Z 1 ts t=ub 1
Z 1
bs us bs 1 Z 1 us
I1 =
(s) 0 t + b2 2 dt =
(s) 0 b (u + 1)
2 2 b du =
(s) 0 u + 1
2 du u==tg y
b s 1 Z =2 s
tg y bs 1 Z =2
=
(s) 0 tg y + 12 (1 + tg2 y ) dy =
(s) 0
tgs y dy; s 2 (0; 1).
Z =2
1
Conform Problemei 10, h), tgs y dy = ; de i:
0 2 os s2
bs 1
I1 = .
2 (s) os s2
Pentru I2 pro ed am asemanator si obtinem:
1 Z 1 s 1 Z 1
I2 = t sin bx e xt dx dt.
(s) 0 |
0 {z }
I4 (t)
Apoi: 1
1 bZ 1 b 1
sin bx e xt + os bx e os bx e

I4 (t) = xt dx = xt
t 0 t 0 t2
0
b2 Z 1 b b2
sin bx e dx = 2
xt I (t).
t2 0 t t2 4
190 Capitolul 3
b
Rezulta I4 (t) = 2 2 ; iar:
t +b
1 Z 1
bt 1 t=bu b Z 1 bs 1 us 1
s bs 1 Z 1 us 1
I2 =
(s) 0 t2 + b2
dt =
(s) 0 b2 (u2 + 1)
b du = (s) 0 u2 + 1 du =
s 1 Z =2 tgs 1 y s 1 Z =2
u=tg y b 2 y ) dy = b
= (1 + tg tgs 1 y dy; s 1 2 ( 1; 1).
(s) 0 1 + tg2 y (s) 0
Z =2
1
Conform Problemei 10, h), tgs 1 y dy = = ; de i:
0 2 os 2 (s 1) 2 sin s2
bs 1
I2 = .
2 (s) sin s2
13. Sa se exprime u ajutorul integralelor euleriene urmatoarele integrale:
Z 1
xm 1 Z b
(x a)m (b x)n
a) dx; 0 < m < n ; b) dx;
0 1 + xn
Z 1
a (x + )m+n+2
xm e x dx; n 6= 0.
n
)
0
Rezolvare. a) Notam xn = t. Rezulta:
Z 1 (m 1)=n
t 1 1=n 1 1 Z 1 tm=n 1
I=
0 1+t n
t dt =
n 0 1+t
dt.
y t 1
Notam t =
1Z y
) y=
1+t
; 1+t=
1 y
; t = 0 ) y = 0; t ! 1 ) y ! 1. De i:
1 1 m=n 1 dy 1 Z 1 m=n 1
I= y (1 y ) m=n+1 (1 y ) = y (1 y ) m=n dy =
n 0 (1 y ) 2 n 0
1 m m 1
m
= B ;1 = m ; 0 < < 1 .
n n n n sin n n
x a a + tb t(b a) b a
b) Notam t =
b x
) x=
1+t
; x a=
1+t
; b x=
1+t
; x+ =
t(b + ) + a + b a
= , dx = dt. Rezulta:
1+t (1 + t)2
Z 1 m
t (b a)m (b a)n (1 + t)m+n+2 b a
I=
0 (1Z + t) m n
(1 + t) [t(b + ) + a + ℄ m +n +2 (1 + t)2
dt =
1 m dt
= (b a)m+n+1 t .
0 [t(b + ) + a + ℄m+n+2
y t
Fa em s himbarea ^n ontinuare t =
1 y
) y=
1 + t
. Obtinem:
Z 1
1 dy
I = (b a)m+n+1 y m (1 y ) m h y im+n+2 =
0 ( b + ) + a + (1 y )2
1 y
Z 1
y m (1 y )n 1 Z 1 y m (1 y )n
= (b a)m+n+1 dy = dy .
0 [y (b a) + a + ℄m+n+2 b a 0 y + a+ m+n+2
b a
a+ u
(a + )u
Ca^n Problema 8 fa em a um s himbarea de variabila y = a+ b a = .
b a +1 u b + (b a)u
(b + )(1 u) a+ (a + )u a+ a+
Atun i 1 y =
b + (b a)u
, iar y + =
b a b + (b a)u b a b a
+ =
b + b +(b a)u ; iar dy =

(b + )(a + )
[b + (b a)u℄2
du.
1 Z1 (a + )m um (b + )n (1 u)n (b a)m+n+2
De i I =
b a 0 [b + (b a)u℄m [b + (b a)u℄n (a + )m+n+2

[b + (b a)u℄m+n+2 (b + )(a + ) du (b a)m+n+1 Z 1
(b + )m + n +2 [b + (b a)u℄ 2 =
(a + ) (b + )
n +1 m+1 0
um (1 u)n du =
(b a)m+n+1
=
(a + )n+1 (b + )m+1
B (m + 1; n + 1); n; m > 1.
1
) Notam xn = t ) x = t1=n ; dx = t1=n 1 dt. De i:
Z 1 n
1 1=n 1 t 1 Z 1 (m+1)=n 1 t 1 m + 1 m + 1
I= t t
m=n e dt = t e dt = ; >
0 n n 0 n n n
> 0; n 6= 0.
14. Sa se demonstreze urmatoarele proprietati ale integralei B :

p 1
a) B (p; q ) = B (q; p); b) B (p; q ) = B (p 1; q ); p > 1; q > 0;
p+q 1
q 1
) B (p; q ) = B (p; q 1); q > 1; p > 0;
p+q 1
(p 1)(q 1)
d) B (p; q ) = B (p 1; q 1); p > 1; q > 1;
(p + q 1)(p + q 2)
(n 1)!
e) B (p; n) = B (n; p) = ; n 2 IN ;
p(p + 1) (p + n 1)
(m 1)!(n 1)!
f) B (m; n) = ; m; n 2 IN .
(m + n 1)!
a) (p) este o fun t ie innit derivabila pe (0; 1) si:
Z 1
(n) (p) = xp 1 (ln x)n e x dx; 8 n 2 IN .
0
b) plim
!0+
(p) = 1; plim !1 (p) = 1.
16. Sa seZ exprime u ajutorul fun tiei B urmatoarea integrala:
1 xa 1 (1 x)b 1
I= dx; ; 0; ; a; b > 0.
0 [x + (1 x) + ℄a+b
17. Sa se al uleze u ajutorul integralei lui Euler B urmatoarea integrala:
Z 1
(1 + x)2p 1 (1 x)2q 1
I= dx; p; q > 0.
1 (1 + x2 )p+q
18.Z Sa se al uleze folosind integralele lui Euler urmatoarele integrale:
1 p Z 1
dx Z 1 q Z 1
x2
0
2
a) x 1 x dx; b) 2
3
0
p x(1 + x2 )
; )
0
x x3 (1 x) dx ; d)
0 1 + x4
dx;
192 Capitolul 3
q
Z =2 Z 1 3
x2 (1 x) Z 1
dx
e) sin6 x os4 x dx; f) dx; g) q .
0 0 (1 + x)3 0 (x + 3) x3 (1 x) 4
Z b
19. Sa se al uleze integrala I (p; q ) = (x a)p (b x)q dx; p; q > 1 si apoi sa
a
se apli e rezultatul la integralele: s
Z bq Z b dx Z b
x a
I1 = (x a)(b x) dx; I2 = q ; I3 = dx;
a a (x a)(b x) a b x
s
Z b
b x
I4 = 3
dx.
a x a
20. S a se al uleze:
Z 1 Z 1
I1 = ax p 1
e x os bx dx; I2 = e ax xp 1 sin bx dx; a > 0; p > 0; b 2 IR.
0 0
21.Z Sa se exprime u ajutorulZ integralelor euleriene urmatoarele integrale:
1 dx dx Z 1
1 p
a) p
0 n 1 xm
; m > 0; b) p ; ) ln
x
dx; p > 1;
Z 1
0 3 os x 0
xp 1 ln x
d) dx; 0 < p < 1:
0 1+x
Capitolul 4
INTEGRALE CURBILINII
x1. INTEGRALE CURBILINII DE PRIMUL TIP
Curba. Suprafata
Fie o urba ^n spatiu de e uatii parametri e:
( ) : x = '(t); y = (t); z = (t); t 2 [a; b℄,
u '; ; fun tii ontinue pe [a; b℄.
Curba se numeste ^n hisa da a '(a) = '(b); (a) = (b); (a) = (b). Curba
se numeste simpla da a nu are pun te multiple, adi a 6 9 t0 ; t00 2 [a; b℄ u a t0 < t00 b,
^n are el putin una din inegalitatile extreme este stri ta, astfel ^n ât '(t0 ) = '(t00 );
(t0 ) = (t00 ), (t0 ) = (t00 ).
Numim lungime a urbei marginea superioara a multimii tuturor lungimilor liniilor
poligonale ^ns rise ^n .
Fie o diviziune a intervalului [a; b℄, 2 D[a;b℄ , : a = t0 < t1 < < tn = b,
Mi ('(ti ); (ti ); (ti )); i = 0; n, iar linia poligonala obtinuta prin unirea pun telor
Mi . Atun i:
L( ) = sup L( );
2D
nX1
unde L( ) = kf~(ti+1) f~(ti )k, u f~ = ('; ; ); k k ind norma eu lidiana ^n
i=0
spatiul IR3 .
Curba se numeste re ti abila (^n sens Jordan) da a L( ) < 1.
Curba se numeste neteda da a fun tiile '; ; au derivate partiale de ordinul
^ntâi ontinue pe [a; b℄, adi a '; ; 2 C 1 ([a; b℄). Curba se numeste neteda pe portiuni
da a 9 : a = t0 < t1 < < tn = b a.^. j[ti ;ti ℄ este neteda, 8 i = 0; n 1.
+1
194 Capitolul 4
Teorema 4.1.1. Da a este o urba neteda atun i:

Z bq Z b
L( ) = (' (t)) + ( (t)) + ( (t)) dt = kf~0 (t)k dt.

0 2 0 2 0 2
a a
Da a este o urbaZneteda plana de e uatii x = '(t); y = (t) ((t) = 0); t 2
bq
2 [a; b℄ atun i L( ) = ('0 (t))2 + ( 0 (t))2 dt: Da a urba este data prin e uatia
a Z bq
expli ita y = f (x); x 2 [a; b℄ atun i L( ) = 1 + (f 0 (x))2 dx; iar da a este data
a Z ' q
prin e uatia polara r = r('); ' 2 ['1 ; '2 ℄ atun i L( ) = r2 (') + (r0 ('))2 d'.
2
'
Fie o urba re ti abila ^n sens Jordan, iar s(t) = L( t ), unde t = j[a;t℄; t 2 [a; b℄.
1
Fun tia s(t) se numeste lungime

Z tq
de ar . Da a este neteda atun i si t este neteda si:
L( t ) = s(t) = ('0 ( ))2 + ( 0 ( ))2 + (0 ( ))2 d ,
q a
iar ds = ('0 (t))2 + ( 0 (t))2 + (0 (t))2 dt se numeste element de ar . q
Pentru o urba plana data prin e uatia y = f (x); x 2 [a; b℄, ds q
= 1 + (f 0 (x))2 dx,
iar da a este data prin e uatia r = r('); ' 2 ['1 ; '2 ℄ atun i ds = (r('))2 +(r0('))2 d'.
A orienta o urba ^nseamna a alege un sens de par urgere pe ea. O asemenea
urba se numeste orientata. Unul dintre sensuri ^l vom numi pozitiv, iar elalalt negativ.
În general orientam urba ^n sensul resterii parametrului t.
O urba poate denita si a multimea pun telor din spatiu (IR3 ) ale aror oor-
donate satisfa relatiile F (x; y; z ) = 0; G(x; y; z ) = 0; unde F; G : D IR3 ! IR sunt
fun tii ontinue, are veri a onditiile din teorema de existenta pentru sistemele de fun tii
denite impli it. De i poate data a interse tia a doua suprafete (1 ) : F (x; y; z ) = 0
si (2 ) : G(x; y; z ) = 0. E uatiile F (x; y; z ) = 0; G(x; y; z ) = 0 se numes e uatiile
arteziene impli ite ale urbei . Da a F si G sunt de lasa C 1 (D) atun i este o
urba neteda. Da a e uatiile de mai sus se pot s rie y = y (x); z = z (x) obtinem
e uatiile arteziene expli ite ale urbei . Pentru z = 0 obtinem o urba plana de e uatie
F (x; y ) = 0 (e uatia arteziana impli ita) sau y = y (x) (e uatia arteziana expli ita).
Fie suprafata e de e uatii parametri e:
()
e
: x = 'e1 (t; s); y = 'e2 (t; s); z = 'e3 (t; s); (t; s) 2 E = [0; 1℄ [0; 1℄,
u 'e1 ; 'e2 ; 'e3 fun tii ontinue pe E .
Suprafata e se numeste ^n hisa da a F~ (0; s) = F~ (1; s); 8 s 2 [0; 1℄ si F~ (t; 0) =
= F~ (t; 1); 8 t 2 [0; 1℄, unde F~ (t; s) = ('e1 (t; s); 'e2 (t; s); 'e3 (t; s)).
Suprafata e se numeste simpla da a nu are pun te multiple, adi a 6 9 (t0 ; s0 ); (t00 ; s00 ) 2
2 E , (t0; s0) 6= (t00 ; s00) astfel ^n ât:
a) F~ (t0 ; s0 ) = F~ (t00 ; s00 );
Integrale urbilinii de primul tip 195
b) Da a F~ (0; s0 ) = F~ (t00 ; s00 ) atun i t00 6= 1 sau s0 6= s00 ;

) Da a F~ (1; s0) = F~ (t00 ; s00 ) atun i t00 6= 0 sau s0 6= s00 ;
d) Da a F~ (t0 ; 0) = F~ (t00 ; s00 ) atun i t0 6= t00 sau s00 6= 1;
e) Da a F~ (t0 ; 1) = F~ (t00 ; s00 ) atun i t0 6= t00 sau s00 6= 0.
Fie suprafata de e uatii parametri e:
() : x = '1 (u; v ); y = '2 (u; v ); z = '3 (u; v ); (u; v ) 2 ,
Æ
unde IR2 este un domeniu ompa t, adi a o multime ompa ta u domeniu (des his
si onex), u '1 ; '2 ; '3 fun tii ontinue pe .
Suprafata se numeste simpla (^n hisa) da a exista o apli atie ~ : E ! , ~ (t; s) =
= (1 (t; s); 2 (t; s)) bije tiva si bi ontinua (~ si inversa sa sunt ontinue) astfel ^n ât
suprafata e de e uatii:
()
e
: x = 'e1 (t; s); y = 'e2 (t; s); z = 'e3 (t; s); (t; s) 2 E ,
unde 'e1 (t; s) = '1 (1 (t; s); 2 (t; s)), 'e2 (t; s) = '2 (1 (t; s); 2 (t; s)), 'e3 (t; s) =
= '3 (1 (t; s); 2(t; s)), este simpla (respe tiv ^n hisa) ^n sensul denitiei de mai sus.
Suprafata se numeste neteda da a '1 ; '2 ; '3 au derivate partiale de ordinul ^ntâi
ontinue pe , adi a '1 ; '2 ; '3 2 C 1 (). Suprafata neteda se numeste regulata da a
D('2 ; '3 ) D ( '3 ; '1 ) D('1 ; '2 )
A2 + B 2 + C 2 > 0; 8 (u; v ) 2 , unde A = ; B= ; C= .
D(u; v ) D(u; v ) D(u; v )
Pun tele suprafetei are satisfa inegalitatea de mai sus se numes pun te ordinare. De i
o suprafata regulata este formata din pun te ordinare. Suprafata se numeste neteda
(regulata) pe portiuni da a 9 o diviziune (i )i=1;n a domeniului a.^. j i este neteda
(respe tiv regulata), 8 i = 1; n.
Da a suprafata este data prin e uatia arteziana impli ita F (x; y; z ) = 0, unde
F : D IR3 ! IR este ontinua pe D, atun i este neteda da a F 2 C 1 (D). Da a
^n plus rF (x; y; z ) 6= ~0; 8 (x; y; z ) 2 D suprafata neteda este regulata. Da a e uatia
de mai sus se poate s rie sub forma z = z (x; y ) obtinem e uatia arteziana expli ita a
suprafetei .
Ve torul normal N ~ la suprafata neteda si regulata ^ntr-un pun t al ei este:
~
N~ = A~i + B~j + C~k = ~ru ~rv u versorul ~n = N~ ; unde ~r = '1~i + '2~j + '3~k,
kN k
^n azul ^n are este data prin e uatiile parametri e x = '1 (u; v ); y = '2 (u; v ); z =
= '3 (u; v );
N~ = rF = F x
~i + F ~j + F ~k u versorul ~n, ^n azul ^n are este data prin
y z
e uatia arteziana impli ita F (x; y; z ) = 0;
196 Capitolul 4
N~ = p~i q~j + ~k u versorul ~n, ^n azul ^n are este data prin e uatia arteziana
z z
expli ita z = z (x; y ), unde p = , q = .
x y
O suprafata neteda si regulata se numeste u doua fete da a pentru ori e pun t M
interior lui , ~n(M ) depinde ontinuu de M . Da a exista el putin un pun t A0 interior
lui a.^. ~n(A0 ) nu depinde ontinuu de A0 atun i suprafata se numeste u o singura fata.
O suprafata u doua fete se numeste orientabila, iar pro esul de alegere a unei fete pe
are o numim pozitiva ( ealalta se numeste negativa) se numeste orientarea suprafetei. Se
onsidera fata pozitiva a suprafetei ea pentru are os > 0, unde ~n = os ~i + os ~j +
+ os ~k.
Pentru e uatiile arteziene si/sau parametri e ale prin ipalelor urbe si suprafete are
vor aparea pe par ursul ulegerii vezi Anexa.
Integrale urbilinii de primul tip (sau de prima spe ie)
_
Fie =AB o urba re ti abila, data prin e uatiile:
( ) : x = '(t); y = (t); z = (t); t 2 [a; b℄,
_
iar F : D IR3 ! IR o fun tie denita pe un domeniu D are ontine urba AB .
Fun tia F este integrabila pe da a 9 si este nita limita sumelor integrale:
nX1 nX1
= F (Pi )i = F ('(i ); (i ); (i )) i ,
i=0 i=0
ând norma a diviziunii : A0 = A; A1 ; : : : ; An = B a urbei tinde la 0 si a easta
_
limita este independenta de diviziunea si de alegerea pun telor intermediare Pi 2Ai Ai+1 ;
_
Pi ('(i ); (i ); (i )), i = 0; n 1, unde = max i si i = L(Ai Ai+1 ), i = 0; n 1.
i=0;n 1
Da a F este integrabila pe atun i I = lim !0
se numeste integrala urbilinie ^n
raport u lungimea ar ului sauZ integrala urbilinie de primul tip (sau de prima spe ie) a
fun tiei F pe si se noteaza F (x; y; z ) ds.
Proprietati. a) Da a F; G : D IR3 !ZIR sunt integrabile pe ( urba re ti abila,
Z
ontinuta ^n D), de i 9 F (x; y; z ) ds si 9 G(x; y; z ) ds, iar ; 2 IR atun i si F + G
este integrabil
Z
a pe si: Z Z
(F (x; y; z ) + G(x; y; z )) ds = F (x; y; z ) ds + G(x; y; z ) ds.

b) Fie = 1 [ 2 ; 1 ; 2 urbe re ti abile, iar F : D IR3 ! IR este integrabila
pe ( ont Z
inuta ^n D). Atun i
Z
F este integrabil
Z
a pe 1 si pe 2 si ^n plus:
F (x; y; z ) ds = F (x; y; z ) ds + F (x; y; z ) ds.
1 2
Teorema 4.1.2. Da a este o urba re ti abila, iarZ F : D IR3 ! IR este o

fun tie ontinua pe domeniul D are ontine pe atun i 9 F (x; y; z ) ds.
Teorema 4.1.3. Da a este o urba neteda de e uatii x = '(t); y = (t); z = (t);

t 2 [a; b℄, iar F : D IR3 ! IR este o fun tie ontinua pe domeniul D are ontine pe ,
atun i F este integrabila pe Z si:
Z b q
F (x; y; z ) ds = F ('(t); (t); (t)) ('0 (t))2 + ( 0 (t))2 + (0 (t))2 dt:
a
Teorema de mai sus este adevarata si pentru neteda pe portiuni.
_ _
Da a parametrul t pe urba =AB este parametrul natural s, adi a AB are e uatiile
parametri e Zx = x(s); y = y (s);Z z = z (s); s 2 [0; S ℄, iar A(s = 0), B (s = S ) atun i:
S
_ F (x; y; z ) ds = F (x(s); y (s); z (s)) ds.
AB 0 _
Valoarea integralei nu depinde de orientarea urbei =AB .
Apli atiile integralei urbilinii de primul tip ^n me ani a
1. Da a % = %(Zx; y; z ) este densitatea liniara ^n pun tul (x; y; z ) al urbei , masa
urbei este M = %(x; y; z ) ds.
2. Coordonatele entrului de greutate G(x0 ; y0 ; z0 ) ale a estei urbe se exprima prin
formulele: Z
1 1 Z 1 Z
x0 = x %(x; y; z ) ds; y0 = y %(x; y; z ) ds; z0 = z %(x; y; z ) ds.
M M M
3. Momentele de inert Z
ie ale urbei ^n raport u un plan , o dreapta d sau un pun t
P este integrala I = r2 dm; unde dm = %(x; y; z ) ds, iar r este distanta pun tului
urent (x; y; z ) al urbei la planul , dreapta d, respe tiv pun tul P .
Momentele
Z
de inertie planare ^n raport u planele
Z b q
de oordonate sunt:
Ixy = z 2 dm = 2 (t) %('(t); (t); (t)) ('0 (t))2 + ( 0 (t))2 + (0 (t))2 dt,
Z a Z
Iyz = x2 dm; Ixz = y 2 dm.

Momentele de inertie ^n raport u axele de oordonate, numite momente de inertie
axiale sunt:
Z Z
Ix = (y 2 + z 2 ) dm = Ixz + Ixy ; Iy = (x2 + z 2 ) dm = Iyz + Ixy ,

Z
Iz = (x2 + y 2) dm = Iyz + Ixz .

Momentul de inertie ^n raport u originea sistemului de axe, numit moment de inertie
entral este:
Z
I0 = (x2 + y 2 + z 2 ) dm = Ixy + Iyz + Ixz .
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se al uleze lungimile urmatoarele ar e de urba plane:

198 Capitolul 4
a) x = a(t sin t); y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄; a > 0, ( i loida); " #

a+b a+b b
b) x = (a + b) os t b os t; y = (a + b) sin t b sin t; t 2 ; t ; t0 2
" #
b b a 0
2 ba ; 2ba
; a; b > 0, (ar ul epi i loidei);
x2
) y = ln x ; are se proie teaza pe axa Ox ^n intervalul [2; 5℄.
2 3
8
d) ay = x de la x = a la x = b, (0 < a < b), (ar ul parabolei semi ubi e);
x
2=3
y
2=3
e) + = 1; a; b > 0;
a2 2 2 b 2 2 2
f) (x + y ) = a (x y ); a > 0, (lemnis ata);
g) r = ea' ; a > 0, de la O(r = 0) la pun tul M (r0 ; '0 ), (ar ul spiralei logaritmi a).
Rezolvare. Curbele date sunt netede pe portiuni.
a) Avem: x0 (t) = a(1 os t); y 0(t) = a sin t. Apoi:
t
ds2 = a2 (1 2 os t + os2 t + sin2 t) dt2 = 2a2 (1 os t) dt2 = 4a2 sin2 dt2 .
2
Z 2
t t 2
Atun i L( ) = 2a sin dt = 4a os = 8a:
0 2 20
b) Avem:
a+b a+b a+b
x0 (t) = (a + b) sin t + b sin t = (a + b) sin t + (a + b) sin t,
b b b
a+b a+b a+b
y 0(t) = (a + b) os t b os t = (a + b) os t (a + b) os t.
b b b
Rezulta: "
a+b a+b a+b
ds = (a + b) sin2 t + sin2
2 2 t 2 sin t sin t + os2 t + os2 t
#
b b !!
b
a+b a+b
2 os t os 2
t dt = (a + b) 2 2 os2 t t dt2 = (a + b)2 2 (1
b b
a at
os t dt2 = 4(a + b)2 sin2 dt2 .
b 2b
Z t
at 2b at t 4b
2(a + b) sin dt = 2(a + b) os = (a + b)
0 0
De i L( ) =
b=a 2 b a 2 b b=a a
os at2b0 os 2 = 4ab (a + b) os at2b0 = 4ab (a + b) os at2b0 .

Pentru a = b obt inem ardioida x = a(2 os t os 2t); y = a(2 sin t sin 2t), u
t 0

lungimea 8a os .
2
) Pentru o urba plan a data ^n mod expli it y = f (x); f 2 C 1 ; ds2 = (1+
Z x
+(f 0 (x))2 ) dx2 , iar L( ) =

2
ds. Avem:
" 1# x

1 x 2
1 1 x2! 1 1 x 2!
ds2 = 1 + dx2 = 1 + 2 + dx2 = + 2 + dx2 =
x 4 x 2 16 2 x 16

x 1 2 2
= + dx ,
4 x
!
Z 5 x 1 x2 5 21 5
iar L( ) = + dx = + ln x = + ln .
2 4 x 8
2 8 2
p
2 s 3
b3 5
d) E uatiile parametri e ale urbei sunt: x = at2 ; y = t; t 2 4a; 3
.
a
1 2at 1 2 ra
0
Avem: x (t) = (2at)(at )
3
2 2 = 3 = p
3 va2 t4 3
3
= ; iar y 0(t) = 1. De i ds2 =
t
3
0 s 1 p b u s
4 a2 Z b au t4 a2
= 2 + 1A dt2 ; iar L( ) =
3 3
+ 1 dt: Pentru a al ula a easta
9 t a 9 t2
s
a2 a 3a
integrala fa em s himbarea de variabila 2 = u2 ) t = 3 , iar dt = 4 du. Obtinem
3
s t u u
r
a b r
a
u = ; t = a ) u = 1; t = b ) u = . De i:
3
t pa s a b s
Z
4 2 3a Z 1
1 4
u + 1 4 du = 3a p a 4 u2 + 1 du.
b
L( ) =
1 9 u b u 9
2 3 3
Notam u = v ) u = v; du = dv . Rezulta:
3 2
p
2 p2
Z 2
16 3 8 a Z 2
v +1
L( ) = 3a p a v 2 + 1 dv = p dv .
3 3
b 81v 2 9 v4
2 4 2 a
3 3 b
În ontinuare fa em s himbarea de variabila 1 = x ) v = 1 ; dv = 1 dx. De i:
pb p 2 v p
b p2
x x2
8a Z 3
1+x 1 8a Z 3
L( ) =
9 3
2 a
x x1 x2
dx =
9 3
2 a
x x + 1 dx.
2 4 2
Cal ulam mai ^ntâi integrala nedenita:
Z
p2 Z
x(x2 + 1) Z
x3 Z
x
I = x x + 1 dx = p 2 dx = p 2 dx + p 2 dx =
Z
p p x + 1 p x
Z
+ 1 p x +p 1
= x2 ( x2 + 1)0 dx + x2 + 1 = x2 x2 + 1 2x x2 + 1 dx + x2 + 1 = (x2 +
p
+1) x2 + 1 2I:
1
De i I = (x2 + 1)3=2 + C ; iar:
3 pb 2 !3=2 3=2
3
8a 1 2 3
a 8 a 9 b
9
L( ) = (x + 1)3=2 = 4 +1
2
+1 5=
9 3 3
2
27 4 a 4
" #
8a (9b + 4a)3=2 (13a)3=2 1 h
p
i
= = (9 b + 4 a ) 3=2 (13a)3=2 .
27 8a3=2 27 a
e) E uatiile parametri e ale urbei sunt x = a os3 t; y = b sin3 t; t 2 [0; 2 ℄.
Avem:
ds2 = [( 3a os2 t sin t)2 +(3b sin2 t os t)2 ℄ dt2 = 9 sin2 t os2 t(a2 os2 t + b2 sin2 t) dt2 .
Rezulta Zastfel:
2 q Z =2 q
L( ) = 3j sin t os tj a os t + b sin t dt = 12

2 2 2 2 sin t os t a2 os2 t + b2 sin2 t dt.
0 0
200 Capitolul 4
Pentru al ulul ultimei integrale

s
fa em s himbarea de variabila tg t = u. p Obtinem:
Z 1 2 Z 1
u 1 2 u du u a2 + b2 u2
L( ) = 12
0 1 + u2
a2
1 +pu2
+ b
1 + u2 1 + u2
= 12
0 (1 + u2 )5=2
du.
Z 1
a2 + b2 v
Notam u2 = v . De i L( ) = 6 dv .
0 (1 + v )5=2 s
2 2 2 2
În ontinuare fa em s himbarea de variabila a + b v = x ) v = x a ; iar
1+v b2 x2
2
2 x( b a )2
dv = 2 2 2 dx. Pentru v = 0 ) x = a, iar pentru v ! 1 ) x ! b. Rezulta
(b x )
atun i: Z b
x 2x(b2 a2 ) Z b
x2 4
L( ) = 6 2 dx = 12 dx = 2 2 (b3 a3 ) =
a 1+ x a 2 2 (b x )
2 2 2 a b 2 a2 b a
b x
2 2
4(a2 + ab + b2 )
= .
a+b
Pentru a = b dedu em a lungimea astroidei x2=3 + y 2=3 = a2=3 este L( ) = 6a.
f) Pentru a gasi o parametrizare a lemnis atei (vezi Figura 4.1.1) notam y = x tg '.
y
O
-a a x
Introdu ând a east a relat

Figura 4.1.1
p
ie i^n he uatiai urbei obtinem x = a os ' os 2'; u
h i h
os 2' 0 , ' 2 0; 4 [ 4 ; 54 [ 74 ; 2 , iar y = a sin ' os 2'.
3 p
Deoare e lemnis ata Z =4 q
este simetri a fata de axele Ox si Oy putem s rie atun i a:
L( ) = 4 (x0 ('))2 + (y 0('))2 d'.
0
Avem:
p
x0 (') = a sin ' os 2' + a os ' p
2 sin 2'
= p
a sin 3'
si
2 os 2' os 2'
p
y 0(') = a os ' os 2' + a sin ' p
2 sin 2' a os 3'
=p .
2 os 2' os 2'
Rezulta astfel: q
Z =4
a2 sin2 3' + a2 os2 3' Z =4
d' tg '=u
L( ) = 4 p os 2'
d' = 4a p os 2'
=
p 0 0
Z 1
1 + u2 du Z 1
du u =t Z 1 dt
= 4a p p p p
2
= 4 a = 4 a =
0 1 u 2 1 + u2 0 1 u 4 0 2 t 1 t2
Z 1 Z 1
dv
= 2a t
0
1 = 2 (1 t ) dt = 2a v 1=4 (1 v ) 1=2 1=2 =
2 1 =2
2 t =v
0 2v
Z 1
1 1
=a v 3=4 (1 v ) 1=2 dv = a B ; .
0 4 2 p
g) Pentru
Z '
o urb
a plan
a dat
a ^
n oordonate
p polare r = r ( ' ) ; r 2 C 1 ; ds = r 2 + r 02 d'
p
ds. Avem ai i r0 = aea' ; ds = e2a' + a2 e2a' d' = ea' 1 + a2 d'.
2
si L( ) =
'1
p p p p
Z '0 1 + a2 a' ' 01 + a2 a' 1 + a2
De i L( ) = ea' 1 + a2 d' = e = e = r0 , 0
1 a 1 a a
(O(' = 1)).
2. Sa se a e lungimea elipsei de axe 2a si 2b dezvoltând ^n serie dupa puterile

res atoare ale ex entri itatii e = .
a
x2 y 2
Rezolvare. E uatia elipsei de semiaxe a si b este 2 + 2 1 = 0, iar e uatiile
a b
parametri e ale ei sunt x = a os t; y = b sin t; t 2 [0; 2 ℄: De i x0 (t) = a sin t; y 0(t) =
= b os t. Rezulta atun i a:
Z 2 q Z 2 q
L( ) = 2
a sin t + b os t dt =
2 2 2 a2 sin2 t + (a2 2 ) os2 t dt =
0 0
Z 2 p Z 2 p Z =2 p
= a2 2 os2 t dt =a 1 e2 os2 t dt = 4a 1 e2 os2 t dt =
0 0 0
Z =2 q
= 4a 1 e2 sin2 t dt.
0 p
Folosim dezvoltarea ^n serie de puteri a fun tiei 1 x2 (vezi fCapitolul 2, x3, Pro-
blema 15g):
p 2 1 2 1 4 13 6 1 3 5 (2n 3) 2n
1 x =1 x x x x ; jxj 1.
2 1! 2 2!
2 2 3!
3 2n n !
Avem:
p 2 2 1 2 2 1 13 1 3 5 (2n 3)
1 e sin t = 1 e sin t 2 e4 sin4 t 3 e6 sin6 t
2 1! 2 2! 2 3! 2n n !
e sin t .
2n 2 n
Rezulta astfel: "

Z =2 q
2 e2 Z =2 2 e4 Z =2 4
L( ) = 4a 1 e sin t dt = 4a
2 sin t dt 2 sin t dt
0 2 2 1! 0 2 2! 0
1 3 6 Z =2 6
# "
e2 Z =2 1 os 2t
e
23 3! 0
sin t dt = 4 a
2 2 1! 0 2
dt
1 3 6 Z =2 (1 os 2t)3
#
e4 Z =2 (1 os 2t)2
dt 3 e dt =
22 "2! 0 4 2 3! 0 8
e4 1 1 1 3 6 1 3
#
e2 1
= 4a
2 " 2 1! 2 2 22 2! 4 2 8 2
+ e
23# 3! 8 2 16 2
+ =
1 3e4 3 e6 5 e2 12 3 4
= 4a 1 2 e2 = 2 a 1 e
2 2 1!! 22 2! 23 23 3! 16 22 22 42
12 32 5 6
e :
22 42 62
3. Sa se al uleze lungimile ar elor urbelor strâmbe :
202 Capitolul 4
a) x = a os t; y = a sin t; z = hebt ; t 2 [0; 2 ℄, a > 0; b 2 IR ; h 2 IR.

b) x = ae t os t; y = ae t sin t; z = be t ; ^ntre t = 0 si t = 1, a; b 2 IR.
) x = 3t; y = 3t2 ; z = 2t3 ; de la O(0; 0; 0) la A(3; 3; 2).
y z
d) x2 + y 2 = z; = tg ; de la O(0; 0; 0) la A(x0 ; y0; z0 ); ; z0 > 0.
x
x a a x
e) y = a ar sin ; z = ln ; de la O(0; 0; 0) la A(x0 ; y0 ; z0 ); a; x0 > 0.
a 4 a+x
Rezolvare. Curbele sunt netede (x; y; z 2 C 1 ), de i:
q
ds = (x0 (t))2 + (y 0 (t))2 + (z 0 (t))2 dt.
a) Avem x0 (t) = a sin t; y 0(t) = a os t; z 0 (t) = hbebt . De i:
ds2 = (a2 sin2 t + a2 os2 t + h2 b2 e2bt ) dt2 = (a2 + h2 b2 e2bt ) dt2 ; iar:p
ebt =u e p 2
b
Z 2 q Z2
du 1 Z e b a2 + h2 b2 u2
2
L( ) = a + h b e dt =
2 2 2 2 bt a +h b u =
2 2 2 du.
0 1 bu b 1 u
Cal ul
p 2am integrala nedenita:
Z
a +h b u
2 2 2 Z
a2 + h2 b2 u2 Z
a2
u
du = p du = p du +
u a2 + h2 b2 u2 |
u a2 + h2 b2 u2
{z }
u =v
1
Z
u Z
a2 dv
!
p2 22 2
+h2 b2 p du = q + a +h b u =
v a +h b v
a2 + h2 b2 u2 1 2 2 21
2
v2
a2 p 2 2 2 2 va=x Z p
p 2 a 2 2 dx + a2 + h2 b2 u2 =
Z
= p 2 2 2 2 dv + a + h b u =
v a p+ h b p 2 2 2 2 x=av x + h b p 2 2 2 2
= a ln (x + x + h b ) + 0
2 2 2 a + hsb u + C =1 a ln (av + a v + h b )+
p v= a a2 p
+ a2 + h2 b2 u2 + C =u a ln + 2 + h2 b2 A + a2 + h2 b2 u2 + C =
1
u u
p2 22 2 p
a+ a +h b u
= a ln + a2 + h2 b2 u2 + C .
u
Rezult a astfel: p p
a + a2 + h2 b2 u2 p 2 2 2 2 e
" # b
2
1 a (a + a2 + h2 b2 )e2b
L( ) =
b
a ln
u
+ a + h b u = ln
b
p 2 2 2 4b +
p 2 2 2 4b p 2 2 2 1 a + a +h b e
+ a +h b e a +h b .
b) Avem:
x0 (t) = ae t os t ae t sin t; y 0(t) = ae t sin t + ae t os t; z 0 (t) = be t .
De i:
q
ds = a2 e 2t ( os2 t +sin2 t +2 sin t os t)+ a2e 2t (sin2 t + os2 t 2 sin t os t)+ b2 e 2t dt =
p p
= 2a2 e 2t + b2 e 2t dtZ = e t 2a2 + b2 dt.Z
1 p 1 t p
Rezulta L( ) = ds = 2a2 + b2 e dt = 2a2 + b2 .
p0 0
) Avem ds = 9 + 36t2 + 36t4 dt = 3(1 + 2t2 ) dt. De i:
!
Z 1 2t3 1
L( ) = 3(1 + 2t2 ) dt = 3 t + = 5;
0 3
0
(O(t = 0); A(t = 1)).
d) S riem e uatiile urbei sub8forma:
8
x
!2
y
!2
x =
p z os t 8>> x = pt os t
pz + pz = > >
>
>
<
)
>
)
>
 y z >
y = z sin t >
y = t sin th i
>
>
: = tg >
>
:
z = t
>
>
:
z = t; t 2 0; z ;
x
0
(O(t = 0); A(t = z )). 0
p p
Avem x0 (t) = p os t t sin t; y 0 (t) = p sin t + t os t; z 0 (t) = .
2 t 2 t
Apoi: s
1 2 1
ds = os t + t sin2 t sin t os t + sin2 t + t os2 t + sin t os t + 1 dt =
s
4t 4t
1 (1 + p 2t)
= + t + 1 dt = dt.
4t 2 t
Z z =
(1 + 2t) Z z = 1=2 1=2 4 3=2 z =
p dt = 2 0 (t + 2t ) dt = 2 2t + 3 t =
0 0 0
De i L( )= 1 = 2
0 2 t 0
r
z0 2 z0 z0 r r
z0 2z0 p 2z0
= + = + = z0 1 + .
3 3 3
a 1 t
e) Parametrizam urba astfel x = at; y = a ar sin t; z = ln ; (jtj < 1); unde
x0 4 1+t
parametrul t par urge intervalul [0; t0 ℄, t0 = ind parametrul orespunzator pun tului
a
A, u onditia x0 < a. Avem:
a a
x0 (t) = a; y 0(t) = p ; z 0 (t) = .
1 t2 2(1 t2 )
Rezulta: s
2
1 1 a 2 ) dt = a(3 2t ) dt.
ds = a 1 + + dt = (3 2 t
1 t2 4(1 t2 )2 2(1 t2 ) 2(1 t2 )
Z t
a 3 2 t2 t
a 1 t t
a 1 t0

0 0
De i L( ) = dt = at ln = at ln =
0
0
0 2 1 t 2 0 4 1+t 0 4 1 + t0

a a x0
= x0 ln = x0 z0 .
4 a + x0
4. Sa se arate 8
a urmatoarele urbe de e uatii parametri e:
< x(t) = tf 0 (t) f (t) + '0 (t)
( ) :
y (t) = f 0 (t) t'0 (t) + '(t); t 2 [t1 ; t2 ℄;
8
< x(t) = tf 0 (t) f (t) '0 (t)
( 0) :
y (t) = f 0 (t) + t'0 (t) '(t); t 2 [t1 ; t2 ℄
au a eeasi lungime, ori are ar fun tiile f si '.
Rezolvare. Pentru urba avem:
x0 (t) = f 0 (t) + tf 00 (t) f 0 (t) + '00 (t) = tf 00 (t) + '00 (t);
204 Capitolul 4
y 0(t) = f 00 (t) '0 (t) t'00 (t) + '0 (t) = f 00 (t) t'00 (t).
De i:
Z tq
t2 (f 00 (t))2 +('00 (t))2 +2tf 00 (t)'00 (t)+(f 00(t))2 + t2 ('00 (t))2 2tf 00 (t)'00 (t) dt =
2
L( )=
t1
Z t2q Z tq
p
00 00 00 00 (f 00 (t))2 +('00 (t))2 t2 +1 dt.
2
= t ((f (t)) +(' (t)) )+((f (t)) +(' (t)) ) dt =
2 2 2 2 2
t1 t1
Pentru 0 avem:
x0 (t) = f 0 (t) + tf 00 (t) f 0 (t) '00 (t) = tf 00 (t) '00 (t),
y 0(t) = f 00 (t) + '0 (t) + t'00 (t) '0 (t) = f 00 (t) + t'00 (t).
De i:
Z tq
0
L( )= t2 (f 00 (t))2 +('00(t))2 2tf 00 (t)'00 (t)+(f 00(t))2 + t2 ('00 (t))2 +2tf 00 (t)'00 (t) dt =
2
t1
Z t2q Z tq
p
t ((f 00 (t))2 +('00 (t))2 )+((f 00(t))2 +('00 (t))2 ) dt = (f 00 (t))2 +('00(t))2 t2 +1 dt.
2
= 2
t1 t1
Rezulta a L( ) = L( 0 ), adi a ele doua urbe au a eeasi lungime , ori are ar
fun tiile f si '.
5. În e az se poate a a u ajutorul fun tiilor elementare lungimea ar ului urbei
m n
de e uatie y = x n .
+
0

m mn
Rezolvare. Avem y (x) = 1 + x : De i lungimea ar ului de urba data
n
pentru x 2 [x1 ; x2 ℄ este:
s
m 2 nm 1=2
" #
Z x
2 m 2 nm Z x
2
L( ) = 1+ 1+ x dx = 1+ 1+ x dx.
2 2
x 1 n x 1n
2m 1
Am obtinut o integrala binoma u m = 0; n = si p = (vezi fCapitolul 1, x1g).
n 2
Doare e p 62 Z , singurele azuri ^n are integrala se poate al ula u ajutorul fun tiilor
elementare sunt:
m +1 n m
+1 n 1
n
2 Z)
2m
2 Z sau
n
+ p 2 Z )
2m 2
+ 2 Z.
6. Sa se al uleze urmatoarele integrale
8
urbilinii de primul tip:
Z < x = a( os t + t sin t)
a) (x2 + y 2 ) ds; unde ( ) : :
y = a(sin t t os t); t 2 [0; 2 ℄; (a > 0):
8
Z < x = ln (1 + t2 )
b) ye x ds; unde ( ) : :
Z
y = 2 ar tg t t; t 2 [0; 1℄:
) (x4=3 + y 4=3 ) ds; unde este astroida x2=3 + y 2=3 = a2=3 ; a > 0.
Z q
d) x2 + y 2 ds; unde ( ) : x2 + y 2 = ax; a > 0.
Z
e) (x + y ) ds; unde este triunghiul u vârfurile O(0; 0); A(1; 0) si B (0; 1).
Rezolvare. Curbele de mai sus sunt netede pe portiuni, iar fun tiile de sub semnul
integrala sunt ontinue pe IR2 .
a) Avem x0 (t) = at os t; y 0 (t) = at sin t; ds = at dt. De i:

Z 2
I= [a2 ( os2 t + t2 sin2 t + 2t sin t os t + sin2 t + t2 os2 t 2t sin t os t)℄ at dt =

0
Z 2
t 2 t 4 ! 2
= a3 (1 + t2 )t dt = a3 + = 2a3 (1 + 2 2 ) 2 .
0 2 4 0 s
0 2t 0 1 t2 4t2 (1 t2 )2
b) Avem x (t) = ; y ( t ) = ; iar ds = + dt = dt.
1 + t2 1 + t2 (1 + t2 )2 (1 + t2 )2
Rezult a:
Z 1 Z 1
2 ar tg t t 2 1 ln (1 + t2 )1 =

I = (2ar tg t t) e ln (1+ t ) dt = dt = (ar tg t )
2
0 0 1 + t2 2 0
2 p
= ln 2.
16
) E uatiile parametri e ale astroidei sunt x = a os3 t; y = a sin3 t; t 2 [0; 2 ℄.
De i x0 (t) = 3a os2 t sin t; y 0(t) = 3a sin2 t os t, iar:
p
ds = 9a2 os4 t sin2 t + 9a2 sin4 t os2 t dt = 3aj sin t os tj dt.
Rezult a:
Z 2 Z =2
I= a ( os t + sin t) 3aj sin t os tj dt = 3

4 = 3 4 4 a7=3 ( os4 t + sin4 t) sin t os t dt
0 0
Z Z 3=2
3 a7=3 ( os4 t + sin4 t) sin t os t dt + 3 a7=3 ( os4 t + sin4 t) sin t os t dt

=2
Z 2
3 a7=3 ( os4 t + sin4 t) sin t os t dt.

3=2
Cal ul am integrala nedenit a:
Z
1 2 1 Z
1 1 2 1 1
It = 1 sin 2t sin 2t dt = + os 2t sin 2t dt = ( os 2t+
2 2 2 2 2 8
1
+ os3 2t + C .
3
De i: "
7 = 3 1 1 3 =2 1 1 3 1
I = 3a os 2t + os 2t + os 2t + os 2t ( os 2t+
8 3 0 8
#
3 = 2 8
1 3 3=2 1 1 3 2
+ os 2t + os 2t + os 2t = 4a7=3 .
3 8 3 3=2

a 2 2 a2
d) S riem e uatia er ului astfel x +y = 0, de unde obtinem para-
a a a 2 4
metrizarea x = + os t; y = sin t; t 2 [0; 2 ℄.
2 2 2
0 a 0 a a
Avem x (t) = sin t; y (t) = os t; ds = dt, de i:
2 2 2
ap2 Z 2 p t
s
Z 2
a a
a a2 Z t
I= a + os t dt = 2 os dt = os dt
0 2 2 2 2 2 0 2 2 0 2
a2 Z 2 t t
t 2

os dt = a2 sin a2 sin = 2a2 :
2 2 20 2
e) este formata din ( ) = (OA) [ (AB ) [ (BO) (vezi Figura 4.1.2), unde:
206 Capitolul 4
8 8 8
x=t
< < x=t < x=0
(OA) : : (AB ) : (BO) :
y = 0; t 2 [0; 1℄; :
y = 1 t; t 2 [0; 1℄; :
y = t; t 2 [0; 1℄:
y
B(0,1)
x
O A(1,0)
Figura 4.1.2
Rezult a:
Z Z Z Z Z 1
p
I = (x + y ) ds = (x + y ) ds + (x + y ) ds + (x + y ) ds = t 1 + 0 dt+
OA AB BO 0
Z 1
p Z 1
p t2 1 p 1 t2 1 p
+ 1 1 + 1 dt + t 0 + 1 dt = + 2 t0 + = 1 + 2.
0 0 2 0 2 0
7. Sa se al uleze integralele urbilinii de primul tip, luate de-a lungul urmatoarelor
urbe strâmbe: 8
Z
>
>
>
<
x = tp
a) xyz ds; unde ( ) : > y = 2 3 2 t3=2
z = 12 t2 ; t 2 [0; 1℄:
>
>
:
8
Z
>
>
>
<
x = a os t
2 2 2
b) (x + y + z ) ds; unde ( ) : > y = a sin t
z = bt; t 2 [0; 2 ℄; (a; b 2 IR):
>
>
:
8
Z < x2 + y 2 + z 2 = a2
) x2 ds; unde ( ) : :
x + y + z = 0; (a > 0):
Rezolvare. Curbele sunt netede, iar fun tiile de sub semnul integrala sunt ontinue.
p
a) Avemp ds = 1 + 2t + t2 dt p =(1 + t) dt. De i: 1 p
Z 1
2 9=2 2 2 11=2 2 13=2 16 2
I= t (1 + t) dt = t + t = .
0 3 3 11 13 0 143 p
b) Avem x0 (t) = a sin t; y 0(t) = a os t; z 0 (t) = b; ! iar ds = a2 + b2 dt. Rezulta:
Z 2
p p b t 2 p 2 2 2
2 3
I= (a2 + b2 t2 ) a2 + b2 dt = a2 + b2 a2 t + = a + b 2a +
0 3 0
8
2 p
+ 3 b2 = (3a2 + 4 2 b2 ) a2 + b2 .
3 3
) S riem e uatiile arteziene impli ite8
ale urbei ^n felul urmator:
8
< z = x y < z =
> x y
)
y 2 3y 2 a2
:
2x2 + 2y 2 + 2xy = a2 >
: x+ + = :
2 4 2
Obtinem astfel parametrizarea:
y a
8 p p
8
x + = p os t > 6 a 2
>
> >
> x = a sin t + os t
>
>
>
> p2 2 >
>
>
> p6 2
<
y 3 pa
<
6
= sin t ) > y = a sin t
3p
>
>
> 2 2 >
> p
>
> >
> 6 a 2
z= x y os t; t 2 [0; 2 ℄:
> >
: : z =
>
a sin t
p p 6 p2 p
6 a 2 0 6 0 6
Avem x0 (t) = a os t sin t; y (t) = a os t; z (t) = a os t+
p 6
p
2 3 6
a 2
+ sin t; iar ds = a2 os2 t + a2 sin2 t dt = a dt.
2
Rezult a: p !
Z 2
6 2 2 2a2 2 4 3 2 a3 Z 2 1 os 2t
I= a sin t + os t a sin t os t a dt = dt+
0 36 p 4 12 6 0 2
a3 Z 2 1+ os 2t a3 3 os 2t 2 a3 t 1 2
a3 t sin 2t 2
+ dt = sin 2t +
+ +
2 p0 2 6 2 0 6 2 4 0 2 2 4 0
a3 3 2
2a3
+ os 2t0 = .
12 3 a a
8. Sa se al uleze masa ar ului urbei ( ) : x = at; y = t2 ; z = t3 ; t 2 [0; 1℄,
s 2 3
2y
a arei densitate variaza dupa legea % = ; (a > 0).
Z
a
Rezolvare. Avem M = %(x; y; z ) ds. Deoare e x0 (t) = a; y 0 (t) = at; z 0 (t) =
p
= at2 , iar ds s = a 1 + t2 + t4 dt rezulta:
Z 1
2 a2 p Z 1
p 2 4 t =u a Z 1 p
M=
0 a
2 t a 1 + t + t dt = a 0 t 1 + t + t = 2 0 1 + u + u2 du =
2 4
2
s s
a Z 1 1 2 3 u+ =y a Z 3=2 2 3 1
= u+ + du = 2
y + dy .
2 0 2 4 2 1=2 4
Cal ulam integrala nedenita: p!
Z q
1 q 2 2 a20 q 2 2 3
Iy = y + a0 dy = y y + a0 + ln y + y + a0 + C ; a0 =
2 2 .
2 2 2
De i: 2 s p!
p
0 s 13
a4 2 3 3 3 3=2
a 3 + 2 3
M = y y + + ln y + y + A5 = 2 6 3 2 + 3 ln .
4 4 4 4 1=2 16 3
9. Sa se al uleze oordonatele entrelor de greutate ale urmatoarelor ar e, având
densitatea onstanta % %0 : 8
8 >
> x = et os t
<
x = a(t sin t) >
<
a) ( ) : : b) ( ) : > y = et sin t
y = a(1 os t); t 2 [0; ℄; (a > 0);
z = et ; t 2 ( 1; 0℄:
>
>
:
Rezolvare. a)qAvem x0 (t) = a(1 os t); y 0(t) = a sin t, iar:

p t
ds = a2 (1 os t)2 + a2 sin2 t dt = a 2 2 os t dt = 2a sin dt.
2
De i:
208 Capitolul 4
Z Z t t
M = %0 ds = 2a%0 sin dt = 2a%0 2 os = 4a%0 ,
0 2 20
iar oordonatele entrului de greutate sunt:
1 Z 1 Z t aZ t
x0 = x%0 ds = a(t sin t)%0 2a sin dt = (t sin t) sin dt =
M 4a%0 0 2 2 0 2
a t t 1 Z t 3t a t
= 2t os + 4 sin os os dt = 4 sin +
2 2 2 0 2 0 2 2 2 20
1 3t
4a
+ sin = ; iar:
3 2 0 Z 3
1 1 Z t aZ t
y0 = y%0 ds = a(1 os t)%0 2a sin dt = (1 os t) sin dt =
M 4a%0 0 2 2 0 2
a t 1 Z t 3t a 1 t 1 3t
=
2
2 os
20 2 0
sin + sin
2 2
dt = 2
2 2
2 os 2 + 3 os 2 =
0 0
4a
= .
3
4a 4a
De i G ; .
30 3 t
b) Avem x (t) = e os t et sin t; y 0(t) = et sin t + et os t; z 0 (t) = et ; iar ds =
p
= et 3 dt.
Teorema 4.1.3 ramâne adevarata si pentru un interval innit al parametrului t si
anume [a; 1) sau ( 1; b℄ sau ( 1; 1), da a integrala improprie orespunzatoare este
onvergent a. Rezulta: Z
Z 0 p p 0 p
M = %0 ds = %0 3 et dt = 3 %0 et 1 = %0 3,
1
iar oordonatele entrului de greutate sunt:
1 Z
1 Z0 t p Z 0 0
x0 = x%0 ds = p e os t %0 e 3 dt =
t e2t os t dt = e2t sin t 1
M %0 3 1 Z 1
Z 0 0 0 2
2 e2t sin t dt = 2e2t os t 1 4 e2t os t dt = 2 4x0 ; de i x0 = ,
1 1 5
1 Z 1 Z0 t p Z 0 0
y0 = y%0 ds = p e sin t %0 et 3 dt = e2t sin t dt = e2t os t 1 +
M %0 3 1 1
Z 0 0 Z 0
1
+2 e2t os t dt = 1 + 2e2t sin t 1 4
e2t sin t dt = 1 4y0 ; de i y0 = ;
1 1 5
1 Z 1 Z 0 t tp 1 2t 0 1
z0 = z% ds = p e % e 3 dt = e 1 = .
M 0 % 3 1 0
0
2 2
2 1 1
De i G ; ; .
5 5 2
10. Sa se al uleze momentele de inertie planare, axiale si entral pentru ar ul de
eli e ( ) : x = a os t; y = a sin t; z = bt; t 2 [0; 2 ℄, având densitatea onstanta %0 .
p
Rezolvare. Avem x0 (t) = a sin t; y 0 (t) = a os t; z 0 (t) = b; iar ds = a2 + b2 dt.
Rezulta: Z Z 2
p p 8 3
Ixy = z 2 %0 ds = %0 b2 t2 a2 + b2 dt = b2 a2 + b2 %0 ,
Z Z0 2
p2 2 3
p 2 2 1 Z 2
2
Iyz = x %0 ds = %0 a os t a + b dt = a a + b %0
2 2 2 (1+ os 2t) dt =
0 2 0
p p
a2 a2 + b2 sin 2t 2 2 a2 + b2 % ,
= %0 t + = a 0
2 Z 2 Z 0
2 p2 2 p 2 2 1 Z 2
2
Ixz = y %0 ds = %0 a sin t a + b dt = a a + b %0
2 2 2 (1 os 2t) dt =
p 0
p
2 0
a2 a2 + b2 %0
sin 2t 2

2 a2 + b2 % .
= t = a 0
2 2 0
Apoi:
8 3 2 p 2 2 p 2 2 p 2 2 83b2 !
Ix = Ixz + Ixy = 2
b a + b %0 + a a + b %0 = a + b %0 + a ,2
3 3
2
p 2 2 8 3 2
p 2 2 p 2 2 83b2 2
!
Iy = Ixy + Iyz = b a + b %0 + a a + b %0 = a + b %0 + a ,
p 3 3
Iz = Ixz + Iyz = 2a2 %0 a2 + b2 ,
8 3 2 p 2 2 2
p2 2 p 2 2 42b2 2 !
iar I0 = Ixy +Iyz +Ixz = b %0 a + b +2a %0 a + b = 2%0 a + b +a .
3 3
11.8Sa se al uleze lungimile ar elor 8

de urba plane:
< x = h t 2 < x = t sh t h t
a) : b) :
y = 2 sh t; t 2 [t1 ; t2 ℄; y = 2 h t; t 2 [0; T ℄;
8
a b
< x = (a b) os t + b os t
>
>
>
) > b " #
(ar ul hipo i loidei);
a b b
: y = (a
>
> b) sin t b sin t; a > b > 0; t 2 0; ;
b a
x
d) y = a h ; 0 x b; (lantisorul);
a
e) r(') = a'; ' 2 [0; 2 ℄; a > 0; (ar ul spiralei lui Arhimede);
a
f) r(') = ; ' 2 ['1 ; '2 ℄; '1 ; '2 > 0; (ar ul spiralei hiperboli e).
'
12. Sa se al uleze lungimile ar elor de urba strâmbe :
p
a) x = t; y = 3 t2 ; z = 2 t3 ; t 2 [t1 ; t2 ℄;
b) x = R os t; y = R sin t; z = ht; t 2 [0; 2 ℄; R > 0; h 2 IR;
) x = aekt os t; y = aekt sin t; z = aekt ; t 2 [0; t0 ℄; a > 0; k 2 IR ;
2
d) y = x2 ; z = x3 ; de la O(0; 0; 0) la A(3; 9; 18);
3 p
y
e) x + y + z = a ; x + y h ar tg = a; de la pun tul A(a; 0; 0) la pun tul
2 2 2 2 2 2
x
B (x0 ; y0 ; z0 ), a > 0;
9
f) (x y )2 = a(x + y ); x2 y 2 = z 2 ; de la O(0; 0; 0) la A(x0 ; y0 ; z0 ), a > 0.
8
210 Capitolul 4
13. Sa se demonstreze a lungimea ar ului urbei ale arei e uatii parametri e se
obtin rezolv^
8
and sistemul:
<
x sin ' + y os ' = f 0 (')
( ): :
x os ' y sin ' = f 00 ('); ' 2 ['1 ; '2 ℄
este L( ) = [f ('2 ) + f 00 ('2 )℄ [f ('1 ) + f 00 ('1 )℄.
14. Sa se al uleze urma8toarele integrale urbilinii de primul tip:
Z <
x = a(t sin t)
a) y 2 ds; unde ( ) : :
y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄; (a > 0):
Z
b) xy ds; unde este ar ul hiperbolei x = a h t; y = a sh t; t 2 [0; t0 ℄; a > 0.

Z
x2 y 2
) xy ds; unde este ar ul din primul adran al elipsei 2 + 2 1 = 0; a; b > 0.
Z
a b
2 2
d) (x + y ) ds; unde este segmentul de dreapta AB , A(a; a); B (b; b); b > a.
Z
ds 1 p
e) ; unde este ar ul spiralei hiperboli e r = uprins ^
ntre ' = 3
p(x2 + y2)3=2 '
si ' = 2 2.
15. Sa se al uleze integralele urbilinii de primul tip, luate de-a lungul urmatoarelor
urbe strâmbe:
Z
a) z ds; unde ( ) : x = t os t; y = t sin t; z = t; t 2 [0; 2 ℄.

Z
b) z ds; unde este ar ul urbei x2 + y 2 = z 2 ; y 2 = ax luat ^ntre pun tul

p
O(0; 0; 0) si pun tul A(a; a; a 2).
16. Sa se al uleze masa urbei ( ) : x = a os t; y = b sin t; t 2 [0; 2 ℄ stiind a
densitatea liniara a a esteia ^n pun tul (x; y ) este %(x; y ) = jy j.
17. Sa se gaseas a masa ar ului urbei y = ln x uprins ^ntre pun tele de abs ise
x1 si x2 , da a densitatea liniara a urbei ^n e are pun t este egala u patratul abs isei
(% = x2 ).
x
18. Sa se gaseas a masa ar ului lantisorului y = a h uprins ^ntre pun tele x = 0
a
si x = a da a densitatea urbei ^n e are pun t al ei este invers proportionala u ordonata
pun tului (% = k=y ).
x
19. Sa se al uleze oordonatele entrului de greutate al urbei y = a h ^ntre
a
A(0; a) si B (b; h), h = y (b), având densitatea onstanta % %0 .
20. Sa se al uleze oordonatele entrului de greutate, pre um si momentele de inertie
planare, axiale si entral pentru onturul al atuit din triunghiul sferi x2 + y 2 + z 2 = a2 ;
Integrale urbilinii de al doilea tip 211
x > 0; y > 0; z > 0, de densitate % %0 .
x2. INTEGRALE CURBILINII DE AL DOILEA

TIP
_
Fie =AB o urba data prin e uatiile:
x = '(t); y = (t); z = (t); t 2 [a; b℄ (4:2:1)
si orientata de la A(t = a) la B (t = b) ^n sensul de restere a parametrului t de la a la b,

_
iar P : D IR3 ! IR o fun tie denita pe domeniul D are ontine urba AB .
Spunem a fun tia P este integrabila pe ^n raport u x da a exista si este nita
limita sumelor integrale:
nX1 nX1
x = P (Mi )(xi+1 xi ) = P ('(i ); (i ); (i )) (xi+1 xi )
i=0 i=0
ând norma a diviziunii : A0 = A; A1 ; : : : ; An = B tinde la 0 si a easta limita
_
este independenta de diviziunea si de alegerea pun telor intermediare Mi 2Ai Ai+1 ;
Mi ('(i ); (i ); (i )), unde: q
= max kAi Ai+1 k = (xi+1 xi )2 + (yi+1 yi )2 + (zi+1 zi )2 ;
i=0;n 1
u xi = '(ti ), yi = (ti ); zi = (ti ) oordonatele pun tului Ai , i = 0; n.
_
Da a P este integrabila pe AB ^n raport u x atun i I = lim
!0
x se numeste integrala
_
urbilinie deZ al doilea tip sau de a doua spe ie ^n raport u x a fun tiei P pe AB si se
noteaza u P (x; y; z ) dx.
Analog se denes integrala urbinie de al doilea tip ^n raport u y a fun tiei Q : D
_ Z
IR ! IR pe =AB : Q(x; y; z) dy si integrala urbilinie de al doilea tip ^n raport
3
Z
_
u z a fun tiei R : D IR3 ! IR pe =AB : R(x; y; z ) dz .
Proprietati a) ZDa a P1 ; P2 ; Q1 ; Q2 ; R1 ; R2 : ZD IR3 ! IR, este o urba ontinuta
^n domeniul D, 9 P1 dx + Q1 dy + R1 dz si 9 P2 dx + Q2 dy + R2 dz , iar ; 2 IR
Z
atun i 9 (P1 + P2 ) dx + (Q1 + Q2 ) dy + (R1 + R2 ) dz si are lo relatia:
Z Z
(P1 + P2 ) dx + (Q1 + Q2 ) dy + (R1 + R2 ) dz = P1 dx + Q1 dy + R1 dz +

Z
+ P2 dx + Q2 dy + R2 dz .
212 Capitolul 4
Z
b) Da a P; Q; R : D IR3 ! IR, = 1 [ 2 , 1 ; 2 D si 9 P dx + Q dy + R dz,

Z Z
atun i 9 P dx + Q dy + R dz si 9 P dx + Q dy + R dz si ^n plus:

Z 1 Z 2 Z
P dx + Q dy + R dz = P dx + Q dy + R dz + P dx + Q dy + R dz .
a, iar P; Q; R : D IR3 ! IR
1 2
Teorema 4.2.1. Da a este o urba re ti abil Z
( D) sunt fun tii ontinue pe domeniul D atun i 9 P dx + Q dy + R dz .

Teorema 4.2.2. Da a este o urba neteda de e uatii (4.2.1), iar P; Q; R : D
IR3 ! IR ( D) sunt ontinue pe domeniul D, atun i P; Q si R sunt integrabile pe
^n Zraport u x, u y , respe tiv u z si are lo relatZia:
b
P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = [P ('(t); (t); (t)) '0 (t)+
a
+Q('(t); (t); (t)) 0 (t) + R('(t); (t); (t)) 0 (t)℄ dt.
Teorema ramâne adevarata si pentru neteda pe portiuni.
Fie âmpul ve torial F~ (~r) = P~i + Q~j + R~k , ~r = x~i + y~j + z~k . Se numeste lu rul
me ani al âmpului
Z
F~ de-a Zlungul unei urbe :
F~ (~r) d~r = P dx + Q dy + R dz .
Da a masa pun tului material este m atun i forta are a tioneaza asupra pun tului este
mF~ . Da a onturul este ^n his, lu rul me ani se mai numeste si ir ulatia âmpului F~
de-a lungul onturului .
Independenta de drum a integralei urbilinii de al doilea tip
Fie D IRZ3 un domeniu, iar P; Q; R : D ! IR fun tii ontinue pe D.
Integrala P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe domeniul D da a
8 A; B 2ZD si 8 1 ; 2 doua urbeZsimple, re ti abile din D are unes A si B , are lo
relatia P dx + Q dy + R dz = P dx + Q dy + R dz .
1 Z 2
Integrala P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe domeniul D da a

pentru ori e urbZa simpla, ^n hisa si re ti abila ontinuta ^n D are lo relatia:
P dx + Q dy + R dz = 0.
Teorema Z4.2.3. Fie D IR3 un domeniu, iar P; Q; R : D ! IR fun tii ontinue
pe D. Atun i P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe domeniul D da a si
numai da a 9 F : D ! IR diferentiabila pe D astfel ^n ât:
dF (x; y; z ) = P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz; 8 (x; y; z ) 2 D:
F F F
De i P = ; Q = ; R = .
x y z
Un domeniu D IR se numeste simplu onex da a ori e urba simpla, ^n hisa si
3
re ti abila in lusa ^n D poate deformata ontinuu la un pun t P 2 D. Un domeniu

plan D IR2 este simplu onex da a o data u ori e urba simpla, ^n hisa si re ti abila
ontinuta ^n D si domeniul interior determinat de urba este ontinut ^n D (din pun t
de vedere intuitiv nu are "gauri").
Teorema 4.2.4. Fie D un domeniu simplu onex din IR3 , P; Q; R : D ! IR fun tii
P Q Q R R P
ontinue are admit derivate partiale ; , ; , ; ontinue pe D. Atun i
y x z y x z
P dx + Q dy + R dz este diferentiala unei fun tii F da a si numai da a:
P Q Q R R P
= ; = ; = ; 8 (x; y; z ) 2 D: (4:2:2)
y x z y x z
Cal ulul integralei urbilinii de al doilea tip
În azul Teoremei 4.2.3 da a P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = dF (x; y; z )
_
atun iZ
pentru = AB D, A(x1 ; y1; z1 ); B (x2 ; y2; z2) are lo relatia:
P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = F (x2 ; y2 ; z2 ) F (x1 ; y1 ; z1 ).
În azul Teoremei 4.2.4 fun tia F (primitiva) poate determinata din formula:
Z x Z y Z z
F (x; y; z ) = P (t; y; z ) dt + Q(x0 ; t; z ) dt + R(x0 ; y0 ; t) dt sau

x
Z 0 yZ0 zZ0
x y z
F (x; y; z ) = P (t; y0 ; z0 ) dt + Q(x; t; z0 ) dt + R(x; y; t) dt,
x
0 y 0 z 0
unde (x0 ; y0 ; z0 ) este un pun t oare are xat al domeniului D.
Din pun t de vedere me ani azul diferentialei totale orespunde lu rului me ani
al unei forte are deriva de la un potential.
Tot ^n azul Teoremei 4.2.4, da a se demonstreaza relatiile (4.2.2), integrala urbilinie
de al doilea tip se poate al ula alegând drumuri simple: paralele u Ox sau Oy sau Oz ,
drepte, er uri, elipse, hiperbole in luse ^n D.
PROBLEME REZOLVATE
1. ZSa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:

x2 dy y 2 dx
a) ; unde este ar ul x2=3 + y 2=3 = a2=3 uprins ^n primul adran si
x +y
5 = 3 5 = 3
par urs ^n sens dire t trigonometri . 8
Z < x = a(t sin t)
b) (2a y ) dx + x dy; unde ( ) : :
y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄;
( i loida) par ursa ^n sensul resterii parametrului t.
Z
dx p
) 2x dy; unde este semi er ul x2 + y 2 2x = 0; y 0, par urs ^n sens
y
dire t trigonometri .
214 Capitolul 4
Z
dy x2 y 2
d) ; unde este ar ul elipsei + 1 = 0 ^ntre pun tele A(3; 0) si B (0; 2)
x+3 9 4
par ursZ^n sens dire t trigonometri .
x dy y dx
e) ; b2 a < 0; unde este er ul x2 + y 2 = R2 par urs ^n sens
ax + 2bxy + y 2
2
dire t trigonometri .
Z
f) (x2 y 2 ) dx + 2xy dy; unde este ar ul de urba y = xn uprins ^ntre pun tele
O(0; 0) si A(1; 1) si par urs ^n sens dire t trigonometri .
Rezolvare. Curbele de mai sus sunt netede, iar fun tiile de sub semnul integrala
sunt ontinue pe domeniul lor de denitie.

a) Curba are parametrizarea: x = a os t; y = a sin t; t 2 0; , (vezi Figura
3 3
2
4.2.1). Rezulta:
Z =2 2
a os6 t 3a sin2 t os t + a2 sin6 t 3a os2 t sin t
I= 5=3 os5 t + a5=3 sin5 t dt =
0 a
Z =2
sin2 t os2 t( os5 t + sin5 t) 3 4=3 Z =2 2 3 4=3 Z =2
= 3a4=3 5 t + os5 t dt = a sin 2 t dt = a (1
0 sin 4 0 8 0
3a4=3 1 =2
3a4=3
os 4t) dt = t sin 4t = .
8 4 0 16
y
a y
B
2 a
a x a
O A x
O a ( p- -1) p
a 2p
a
2
b) Pentru
Z 2
(vezi Figura 4.2.2) data ^n Problema, avem: Z 2
I = f[2a a(1 os t)℄ a(1 os t)+ a(t sin t) a sin tg dt = a2 (1 os2 t+

0 0
Z 2 2 2
+t sin t sin2 t) dt = a2 t sin t dt = a2 t os t0 + a2 sin t0 = 2a2 .
0
) S riem pe astfel (x 1)2 + y 2 1 = 0; y 0, de unde rezulta parametrizarea
x = 1 + os t; y = sin t; t 2 [0; ℄; (vezi Figura 4.2.3).
Obtinem astfel: q
Z
sin t Z
t
I= 2(1 + os t) os t dt = 1 2 os os t dt =
0 sin t 0 2
Z
3t t
2 3t t 4
= os + os dt = sin + 2 sin = + .
0 2 2 3 2 2 0 3

d) Avem ( ) : x = 3 os t; y = 2 sin t; t 2 0; , (vezi Figura 4.2.4). Rezulta:
2
Z
2 os t
=2 2 Z =2 os t
I= dt = dt.
0 3 os t + 3 3 0 1 + os t
t 1 u2
Fa em s himbarea de variabila tg = u ) os t = ; t = 2 ar tg u; dt =
2 1 + u2
2
= du. Obtinem astfel:
1 + u2
1 u
4 Z 1 (1 u2 ) 2 Z 1 u2 1
2
2 Z 1 1+ 2 2 1
I=
3 0 1 + 1+
u
1 u
2
1 + u2
2 du =
3 0 2(1 + u2 )
du =
3 0 u2 + 1
du = u +
3 0
u 2
4 1
2
+ ar tg u0 = .
3 3
y y
B 2
x 3 x
O 1 2 O A

e) Avem ( ) : x = R os t; y = R sin t; t 2 [0Z; 2 ℄. Rezulta atun i:
Z 2 R os t(R os t) R sin t( R sin t) 2 dt
I= 2 dt = 2 t + 2b sin t os t + sin2 t =
0 aR 2 os2 t + 2bR2 sin t os t + R2 sin t 0 a os
Z
dt Z 2
dt
= 2 + .
0 a os t + 2b sin t os t + sin t
2 a os t + 2b sin t os t + sin2 t
2
Fa ând ^n a doua integrala de mai sus s himbarea de variabila 2 t = u si revenind
^napoi laZnotatia variabilei independente t, obt inem:
dt Z
dt
I= 2 + .
|
0 a os t + 2b sin
2
{z
t os t + sin t} | 0 a os t 2b sin
2
{z
t os t + sin2 t}
I1 I2
Pentru I avem:
Z =12
dt Z
dt
I1 = + .
0 a os2 t + 2b sin t os t + sin t =2 a os2 t + 2b sin t os t + sin2 t
2
În a doua integrala de mai sus fa em s himbarea t = v si revenim la notatia t.
Obtinem:Z
=2 dt Z =2
dt
I1 = + .
0 a os t + 2b sin t os t + sin t 0 a os t 2b sin t os t + sin2 t
2 2 2
În mod asemanator rezulta a:
Z =2
dt Z =2
dt
I2 = + .
0 a os t 2b sin t os t + sin t 0 a os t + 2b sin t os t + sin2 t
2 2 2
AstfelZam obtinut a:
=2 dt Z =2
dt
I =2 2 +2 .
0 a os t + 2b sin t os t + sin t
2 0 a os t 2b sin t os t + sin2 t
2
În integralele de mai sus fa em s himbarea de variabila tg t = u. Obtinem:
216 Capitolul 4
1 1
1
1 +duu2 + 2 1
1 +duu2 =
Z Z
I=2
0 a 1+1u + 2b 1+uu + 1+u u
2 2
2
2 0 a 1+1u 2 2b 1+uu + 1+u u
2
2
2
Z 1 du Z 1 du 2 1 Z
du 2Z 1 du
=2 + 2 = + =
0 u + 2bu + a
2 0 u 2 2bu + a 0 u2 + u + 0 u2 2 b u + a
2 b a
2Z 1 du 2Z 1 du 2 u + b 1
=
0 u + b 2 + a b

2
+
0 u b 2 + a b
=2
p
a b2
ar tg p
a b 0 2
+
2 2
b 1
2 u 2 p 2 b 2
+ p ar tg pa b = p ar tg p +p

a b 2

2
0 a b 2 2 a b2 a b2 a b2
2 a b2 ar tg pa b b2 = pa 2 b2 ; ( > 0).
p 2
f) Avem ( ) : x = t; y = tn ; t 2 [0; 1℄. Rezulta atun i: !
Z 1 Z 1
t3 t2n+1 1
I = [(t t ) 1 + 2t t nt ℄ dt = (t t + 2nt ) dt =
2 2 n n n 1 2 2 n 2 n + (2n 1) =
0 0 3 2n + 1 0
1 2n 1 8n 2
= + = :
3 2n + 1 3(2n + 1)
2. ZSa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:
dx + dy
a)
jxj + jyj ; unde este patratul u vârfurile A(1; 0); B (0; 1), C ( 1; 0), D(0; 1)
par ursZ^n sens dire t trigonometri .
p x
b) x dy y dx; unde este determinat de urbele x2 + y 2 = 4; y = x 3; y = p ;
3
x 0 siZ par urs ^n sens dire t trigonometri .
x+y
) (x dx y dy ); unde este determinat de urbele x2 + y 2 = 1, y = 0,
x y

y = x tg ; < ; x 0 si par urs ^n sens dire t trigonometri .
4
Rezolvare. Curbele de mai sus sunt netede pe portiuni, iar fun tiile de sub semnul
integrala sunt ontinue.
a) Curba este patratul ABCD (vezi Figura 4.2.5), adi a ( ) = (AB ) [ (BC ) [
(CD) [ (DA8 ), unde: 8
<
x=t <
x=t
(AB ) : : (BC ) : :
y = 1 t; t 2 [1; 0℄; y = 1 + t; t 2 [0; 1℄;
8 8
< x = t < x = t
(CD) : : (DA) : :
y = 1 t; t 2 [ 1; 0℄; y = t 1; t 2 [0; 1℄:
Rezult a:
Z 0
(1 1) Z 1 (1 + 1) Z 0
(1 1) Z 1
(1 + 1)
I= dt + dt + dt + dt = 0.
1 t + (1 t) 0 t+1+t 1 t+1+t 0 t+1 t
b) Avem ( ) = (OA) [ (AB ) [ (BO) (vezi Figura 4.2.6), unde:
3
y
x
1 B
y=
2
B / 3
y=x
A
-1 1 x
C O A x
O 1 3 2
-1 D

8 8
> x=t x = 2 os t
>
p
< <
(OA) : t ( AB ) :

: y =
> p ; t 2 [0; 3℄; : y = 2 sin t; t 2
> ; ;
8
3 6 3
<
x=t
(BO) : : p
y = t 3; t 2 [1; 0℄:
Rezult
p3 a:
Z
1 t
!
Z =3 Z 0
p
I= t p p 1 dt + (2 os t 2 os t + 2 sin t 2 sin t) dt + (t 3
0 3 3 =6 1
p 2
t 3 1) dt = .
3
) Ai i (8) = (OA) [ (AB ) [ (BO) (vezi8 Figura 4.2.7), unde:
<
x=t <
x = os t
(OA) : : (AB ) : :
y = 0; t 2 [0; 1℄; y = sin t; t 2 [0; ℄;
8
< x = t
(BO) : :
y = t tg ; t 2 [ os ; 0℄:
y
tga
y=x
B
O a A x
1
Figura 4.2.7
Rezulta:
Z 1
t Z
os t + sin t
I= (t 1 0 0) dt + ( os t sin t sin t os t) dt+
0 t 0 os t sin t Z
Z 0
t + t tg 1 os t + sin t
+ (t 1 t tg tg ) dt = sin 2t dt+
os t t tg 2 0 os t sin t
218 Capitolul 4
Z 0 1 os2 Z os2 t + sin2 t + sin 2t

+(1 + tg )2 os t dt = 2 (1 + tg ) 2 2
0 os 2 t sin2 t sin 2t dt =
1 1 Z
sin 2t Z
sin2 2t 1 1 1
= (sin + os )2 dt dt = (1 + sin 2) + ln os 2
2 2 0 os 2t 0 os 2t 2 2 2
Z
dt 1
1 Z
dt
+ sin 2t0 = ln os 2

.
0 os 2t 2 2 0 os 2t
Pentru ultima integrala de mai sus avem:
Z
dt tg t=u Z tg 1 + u2 du 1 u 1 tg 1 1 tg
I1 =
0 os 2t
=
0 1 u 1+u2 2 = ln
2 u+1 0 = ln
2 1 + tg
.
De i:
1 1 1 tg 1 (1 tg )2
I = ln os 2 + ln = ln = ln ( os sin ).
2 2 1 + tg 2 1 + tg2
3. Sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii luate de-a lungul 8
urbelor strâmbe:
Z < x2 + y 2 + z 2 = a2
a) y 2 dx+z 2 dy +x2 dz; unde este urba lui Viviani, adi a : 2 2
x + y = ax; z 0;
(a > 0) par ursa ^n sens dire t trigonometri da a privim dinspre partea pozitiva a axei
Ox. Z
b) (y 2 z 2 ) dx + 2yz dy x2 dz; unde ( ) : x = t; y = t2 ; z = t3 ; t 2 [0; 1℄,
par ursa ^n sensul resterii parametrului t. 8
Z < x2 + y 2 + z 2 = a2
) (y z ) dx+(z x) dy +(x y ) dz; unde este er ul: :
y = x tg ; 0 < < ;
par urs ^n sens dire t trigonometri da a privim dinspre partea pozitiva a axei Ox.
Rezolvare. a) este urba de interse tie dintre sfera de e uatie x2 + y 2 + z 2 = a2 si
a 2
a2
ilindrul de e uatie x + y 2 = , situata ^n semispatiul z 0 (vezi Figura 4.2.8).
2 4
Pentru a determina o parametrizare a urbei folosim oordonatele ilindri e x =
= r os '; y = r sin ', z = z , r 2 [0; a℄, ' 2 [0; 2 ). Introduse ^n e uatiile urbei, obtinem
p
r2 + z 2 = a2 ; r2 8= ar os '; de unde rezulta r = a os ', z = a2 a2 os2 '.
>
>
>
<
x = a os2 '
De i ( ) : > y = a sin ' os '
h i h i
z = aj sin 'j; ' 2 0; 2 [ 32 ; 2 :
>
>
:
Atun i rezulta:
Z =2
I= ( a2 sin2 ' os2 ' 2a os ' sin ' + a2 sin2 ' a( os2 ' sin2 ')+
0 Z 2
2 4
+a os ' a os ') d' +
3=2
( a2 sin2 ' os2 ' 2a os ' sin ' + a2 sin2 ' a( os2 ' sin2 ')
Z =2
a2 os4 ' a os ') d' = a3
0
( 2 sin3 ' os3 ' + sin2 ' os2 ' sin4 ' + os5 ') d'+
Z 2
+a3 ( 2 sin ' os ' + sin2 ' os2 '
3 3 sin4 ' os5 ') d'.
3=2
Fa ând ^n a doua integrala de mai sus s himbarea 2 ' = u, obtinem:
Z =2 Z =2
I= 2a3 (sin2 ' os2 ' sin4 ') d' = 2a3 sin2 ' os 2' d' =
0 0
Z
1 os 2'
=2 a3 =2 Z =2 1 + os 4' a3
= 2a3
0 2
os 2' d' = sin 2'0
2
a3
0 2
d' =
4
a3 =2
a3
sin 4'0 = .
8 4
z z
a B a
1
2
A’
O a y a y
a O
2 a
a A
x x
B’
b) Avem:
Z 1 Z 1
I=
0
[(t4 t6 ) 1 + 2 t2 2t
t3 t2 3t2 ℄ dt =
0
(t4 t6 + 4t6 3t4 ) dt =
3 7 1

2 1 5 1

= t 0 t 0= .
7 5 35
) Curba este er ul de interse tie dintre sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 u planul y = x tg
(vezi Figura 4.2.9). Folosim si ai i oordonatele ilindri e x = r os '; y = r sin '; z = z ,
are ^nlo uite ^n e uatiile urbei ne dau r2 + z 2 = a2 ; r sin ' = r os ' tg , de unde
rezulta tg ' = tg ; ' 2 [0; 2 ), de i ' = + k; 0 < < .
_ _
Pentru B 0 AB avem ' = ( 1 ), iar pentru BA0 B 0 avem ' = + ( 2 ). De i
( ) = ( 1 ) [ ( 2 ), unde:
8
>
>
>
>
x = r os
>
>
>
< y = r sin
( 1) : _
> p % u + pt. AB; r 2 [a; 0℄
z = a2 r2 ; r 2 [0; a℄
>
>
>
> _
& pt. B 0 A; r 2 [0; a℄:
>
>
: u
220 Capitolul 4
8
>
>
>
>
x = r os ( + ) = r os
>
>
>
< y = r sin ( + ) = r sin
si ( 2 ) : _
> p % u + pt. BA0 ; r 2 [0; a℄
z = a2 r2 ; r 2 [0; a℄
>
>
>
> _
& pt. A0 B 0 ; r 2 [a; 0℄:
>
>
:
u
Rezulta:
Z 0h p p
I= (r sin a2 r2 ) os + ( a2 r2 r os ) sin + (r os r sin )
a #
p p
pa2 r r2 dr + 0 (r sin + a2 r2) os + ( a2 r2 r os ) sin +
Z ah
r
#
Z a
p2 2 p
+(r os r sin ) p 2 2 dr + [( r sin a r ) ( os ) + ( a2 r2 +
a r 0
r Z 0
p
+r os ) ( sin ) + ( r os + r sin ) p 2 2 dr + [( r sin + a2 r2 )
a r a
p2 2 r
( os ) + ( a r + r os ) ( sin ) + ( r os + r sin ) p 2 2 dr =
a r
Z a
p2 2 Z a
p2 2 Z a 2
r ( os sin )
=2 a r os dr 2 a r sin dr + 2 p 2 2 dr+
0 0 0 a r
Z a
p2 2 Z a
p2 2 Z a 2
r ( os sin )
+2 a r os dr 2 a r sin dr + 2 p dr =
0 0 0 a 2 r2
Z a
p2 2 Z a
r2
= 4 ( os sin ) a r dr +4 ( os sin ) p dr.
|
0 {z } |
0 a2{z r2 }
I1 I2
Avem:
Z a a2 Z a r r a p2 a Z a p
I1 = p dr + r p dr = a2 ar sin
a 0
+ r a
a2 r2 dr,r2
0 a2 r 02 a2 r 2 0 0
a2
de unde rezulta a I1 = ; iar:
4
Z a
r p a Z a
p2 2 a2
I2 = r p 2 2 dr = r a2 r2 0 + a r dr = .
0 a r 0 4
De i:
a2

I = 4 ( os sin ) 2 = 2a ( os sin ) = 2a sin 2 sin =

2 2
4
2 p
= 4a sin
2 2 2
os = 2a 2 sin .
2 4 4
4. Sa se al uleze lu rul me ani al âmpului F~ (~r) = P~i + Q~j ; ~r = x~i + y~j , unde:
P (x; y ) = 3a(x2 + y 2 ) y 3; Q(x; y ) = 3xy (2a y ),
are a tioneaza asupra masei unitate, ând a easta din urma se deplaseaza de-a lungul
unui semi er de diametru AB are nu ontine originea O(0; 0), A( a; a), B (a; a) si apoi
pe onturul ^n his format din semi er ul AB si segmentul BA, par urse ^n sens dire t
trigonometri .
_
Rezolvare. Semi er ul BA si segmentul AB (vezi Figura 4.2.10) au parametrizarile
urmatoare:8 8
_ < x = a os t < x = t
BA: : AB : :
y = a + a sin t; t 2 [0; ℄; y = a; t 2 [ a; a℄;
( er ul de diametru AB are e uatia x + (y a) a2 = 0).
2 2
2 a
D
A a B
x
-a O a
Figura 4.2.10
Atun i:
Z Z
I1 = _ P (x; y ) dx + Q(x; y ) dy =
BA 0
ff 3a[a2 os2 t + a2 (1 + sin t)2 ℄ a3 (1 + sin t)3 g
Z
( a sin t) + 3a os t(1 + sin t) (2a a a sin t) a os tg dt = 0 f[3a3 ( os2 t + sin2 t+

2
+1+2 sin t) a3 (1+3 sin t +3 sin2 t +sin3 t)℄ ( a sin t)+3a4 os2 t(1+sin t)(1 sin t)g dt =

Z
= a4 [(6 + 6 sin t 1 3 sin t 3 sin2 t sin3 t) ( sin t) + 3(1 2 sin2 t + sin4 t)℄ dt =
0 Z
= a4 ( 5 sin t 3 sin2 t + 3 sin3 t + sin4 t + 3 6 sin2 t + 3 sin4 t) dt =
Z0
= a4 (3 5 sin t 9 sin2 t + 3 sin3 t + 4 sin4 t) dt = a4 3 + 5a4 os t0
0
9 4Z Z Z
a (1 os 2t) dt 3a4 (1 os2 t) ( os t)0 dt + a4 (1 os 2t)2 dt =

2 0 0 ! 0
9 4 3
os t
a4 Z
4
= 3a 10a 4 4
a 3a os t 4 4
+ a a sin 2t0 +
(1 + os 4t) dt =
2 3 0 2 0
9 4 4 4 a4
4
= 3a 10a 4 a + 4a + a + = 6a4 .
2 2
Pe segmentul AB avem:
Z a
t3 a a
I2 = f[3a(t + a ) a ℄ 1 + 3ta(2a a) 0g dt = 3a + 2a3 t a = 6a4 :
2 2 3
a 3 a
4
De i IBAB = I1 + I2 = 6a + 6a = 0.
_ 4
O alta modalitate de al ul a elor doua integrale I1 si IBAB

_ este urm atoarea: alegem
_
un domeniu simplu onex D are ontine si semi er ul AB si segmentul AB (vezi Figura
P Q
4.2.10). Fun tiile P si Q sunt ontinue u derivatele partiale = 6ay 3y 2 si =
y x
222 Capitolul 4
P Q
= 3y (2a y ) ontinue pe D si ^n plus
= . Conform Teoremei 4.2.4 rezulta a
Z
y x
P dx + Q dy este independenta de drum, de i:
Z Z
_ P dx + Q dy = P dx + Q dy = I2 = 6a4 ,
Z BA _ BA
iar _ P dx + Q dy = 0, BAB ind un ontur ^n his.
BAB
k~r
5. Sa se al uleze lu rul me ani al fortei gravitationale F~ (~r) = 3 , unde ~r =
p r
= x~i + y~j + z~k, iar r = x2 + y 2 + z 2 , are a tioneaza asupra masei unitate ând a easta
din urma se deplaseaza din pun tul M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ^n pun tul M2 (x2 ; y2 ; z2 ).
Rezolvare. E uatiile anoni e ale segmentului M1 M2 sunt:
x x1 y y1 z z1
= = (= t),
x2 x1 y2 y1 z2 z1
de unde obt8 inem e uatiile parametri e:
>
>
>
<
x = x1 + t(x2 x1 )
>
y = y1 + t(y2 y1 )
z = z1 + t(z2 z1 ); t 2 [0; 1℄:
>
>
:
Astfel rezulta:
Z
k(x dx + y dy + z dz ) Z 1n
I= =k [x1 + t(x2 x1 )℄ (x2 x1 ) + [y1 + t(y2

MM 1 (x2 + y 2 + z 2 )3=2
2 0 o.n
y1 )℄ (y2 y1 ) + [z1 + t(z2 z1 )℄ (z2 z1 ) f[x21 + t2 (x2 x1 )2 +o2tx1 (x2 x1 ) + y12 +
+t2 (y2 y1 )2 + 2ty1 (y2 y1 ) + z12 + t2 (z2 z1 )2 + 2tz1 (z2 z1 )℄g3=2 dt =
k Z 1n o.
= 2t[(x2 x1 )2 +(y2 y1 )2 +(z2 z1 )2 ℄+2x1 (x2 x1 )+2y1(y2 y1 )+2z1 (z2 z1 )
.n2 0
ft2[(x2 x1 )2 + (y2 y1)2 + (z2 z1 )2℄ + 2t[x1 (x2 x1 ) + y1(y2 y1) + z1 (z2 z1)℄+
o
k 1 n2
+(x21 + y12 + z12 )g3=2 dt = t [(x2 x1 )2 + (y2 y1 )2 + (z2 z1 )2 ℄+
2 1=2 o 1=2 1
+2t[x1 (x2 x1 ) + y1 (y2 y1 ) + z1 (z2 z1 )℄ + (x21 + y12 + z12 ) =

0
0 1
h i 1 1
= k (x22 + y22 + z22 ) 1=2 (x21 + y12 + z12 ) 1=2 = k q q A =
x 2
1 + y 2
1 + z1
2 x 2
2 + y 2 + z2
2 2

1 1 q
=k ; unde ri = x2i + yi2 + zi2 ; i = 1; 2.
r1 r2 Z
y dx x dy
6. Integrala _ este independenta de drum ? Sa se al uleze valoarea
AB (x + y )2
ei ând A(1; 0), B (2; 3).
y x
Rezolvare. Consideram fun tiile P (x; y ) = ; Q(x; y ) = denite
(x + y ) 2 (x + y )2
pe un domeniu D simplu onex are ontine pun tele A si B si nu taie bise toarea a doua
y
3 B
2 x
1
O A C
Figura 4.2.11
Fun tiile P si Q sunt ontinue u derivate partiale ontinue si:

P x y Q x y
= ; = .
y (x + y )3 x Z(x + y )3
P Q
De i = . Dedu em a P dx + Q dy este independenta de drum. Ne alegem
y x
drumuri paralele u axele de oordonate in luse ^n domeniul D, si anume AC si CB .
Segmentele AC si 8CB au parametrizarile: 8
< x = t < x = 2
AC : : CB : :
y = 0; t 2 [1; 2℄; y = t; t 2 [0; 3℄:
Avem: Z
2 01 t0 Z 3
t0 21 2 3 3
I= dt + dt = = .
1 t 2 0 (t + 2) 2 t+2 0 5
O alta metoda de al ul a integralei de mai sus este determinarea primitivei F , are
veri a relatia dF = P dx + Q dy , adi a:
F y F x
=P = ; =Q= .
x (x + y ) 2 y (x + y )2
y
Integrând ^n raport u x prima relatie de mai sus obtinem F (x; y ) = + '( y ) :
x+y
F x
Prin derivare ^n raport u y , rezulta = + '0 (y ): Egalând a easta expresie
y (x + y )2
y
u Q dedu em a '0 (y ) = 0, de i '(y ) = C . Rezulta a F (x; y ) = (luam C = 0).
x+y
Atun i: Z
3
_ P dx + Q dy = F (2; 3) F (1; 0) = .
AB 5
Fun tia F o putem Z x
determina
s i apli ^
Z y
a nd formula:
F (x; y ) = P (t; y ) dt + Q(x0 ; t) dt; (x0 ; y0 ) 2 D pun t xat.
x 0 y
0
Pentru x0 = 1;Z y0 = 0 rezulta: Z
x y y 1 y x 1 y y
F (x; y ) = dt + dt = + = .
1 (t + y ) 2 0 (1 + t) 2 t+y 1 1+t 0 x+y
Z
3
Iar _ P dx + Q dy = F (2; 3) F (1; 0) = .
AB 5
224 Capitolul 4
7. Constatând ^n prealabil a expresia de sub semnul integrala este o diferentiala

totala, sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii:
Z (2;3) Z (1;2)
y dx x dy
a) x dy + y dx; b) de-a lungul unui drum are nu inter-
( 1;2) (2;1) x 2
Z (6;8)
x dx + y dy
se teaza axa Oy ; )
(1;0)
px2 + y2 de-a lungul unui drum are nu tre e prin O;
Z (a;b) r r
q q
d) x + y x dx +
2 2 x2 + y 2 + x dy ; a; b; > 0.
(a;b)
Rezolvare. a) Avem P (x; y ) = Zy; Q(x; y ) = x denite pe IR2 (domeniu simplu
P Q
onex) si = = 1. Rezulta a P dx + Q dy este independenta de drum pe IR2 .
y x
Alegem drumuri paralele8
u axele de oordonate AC 8
si CB (vezi Figura 4.2.12):
< x = t < x = 2
AC : : CB : :
y = 2; t 2 [ 1; 2℄; y = t; t 2 [2; 3℄:
y y
3 B
A C 2 B
2
D
1 A
C
x x
-1 O 2 O 1 2

Rezult
Z
a: Z 2 Z 3 2 3
_ P dx + Q dy = (t 0 + 2 1) dt + (2 1 + t 0) dt = 2t 1 + 2t2 = 8.
AB 1 2
F F
Primitiva F ^n a est az, u dF = P dx + Q dy , adi a = P; = Q, este
x y
F (x; y ) = xy +Z C . De i:
_ P dx + Q dy = F (2; 3) F ( 1; 2) = 8.
AB
y x 1
b) Consideram fun tiile P (x; y ) = 2 ; Q(x; y ) = 2 = denite pe un domeniu
x x x
P 1 Q
D simplu onex are nu interse teaza axa Oy (vezi Figura 4.2.13). Avem = 2= ,
y x x
iar fun tiile P si Q sunt
Z
ontinue u derivate part
iale ontinue. Conform Teoremei 4.2.4
rezulta a integrala P dx + Q dy este independenta de drum pe D. Alegem drumuri
paralele u axele de8 oordonate AC si CB : 8
< x = t < x = 1
AC : : CB : :
y = 1; t 2 [2; 1℄; y = t; t 2 [1; 2℄:
De i: Z Z 1
dt Z 2 dt 1 1 2 3
_ P dx + Q dy = = t = :
2 t2 1 1 t2 1 2

AB
F F y
Primitiva F (dF = P dx + Q dy , adi a = P; = Q) este ai i F (x; y ) = +C.
x y x
De i: Z
3
_ P dx + Q dy = F (1; 2) F (2; 1) = .
AB
x 2 y
) Consideram fun tiile P (x; y ) = p 2 2 ; Q(x; y ) = p 2 2 , denite pe un
x +y x +y
domeniu D simplu onex are nu ontine O si are ontine pun tele AZ(1; 0); B (6; 8) (vezi
P Q xy
Figura 4.2.14). Apoi = = 2 2 3=2 ; adi a integrala P dx + Q dy este
y x (x + y )
independenta de drum.
8
Alegem drumuri paralele8 u axele de oordonate AC si CB :
<
x=t <
x=6
AC : : CB : :
y = 0; t 2 [1; 6℄; y = t; t 2 [0; 8℄:
Rezulta: Z 6
t Z 8
t 6 p 8
I= dt + p 2 dt = t1 + t2 + 360 = 9.
1 t t + 36
În a est az primitiva F este F (x; y ) = px2 + y 2 + C , de i:
0
Z
_ P dx + Q dy = F (6; 8) F (1; 0) = 9.
AB
y y D
8 B
ab B
D
b A
x
A C x O a a
a
O 1 6
d) Avem P (x; y ) =
q
px2 + y2 x; Q(x; y) = px2 + y2 + x, denite pe un dome-
q
P Q
niu simplu onex D IR2 (vezi Figura 4.2.15). Derivatele partiale si sunt:
y x
P y
y 2 x2 + y 2 px2 + y 2 x
= p q ;
q
px2 + y2 + x
Q p y
x
=
2 x2 + y 2
=
2
px 2 + y2
q
px2 + y2 x ,
q
px2 + y2 + x = q y
deoare e px2 + y2 x .
P Q Z
De i = ; adi a integrala P dx + Q dy este independenta de drum. Pentru

y x
a al ula integrala din enunt alegem drumul dreapta AB (A(a; b), B (a; b)), de e uatii
226 Capitolul 4
8
< x = at
parametri e ( ) : Rezulta atun i:
:
y = bt; t 2 [1; ℄:
Z q p q
p
I= a2 t2 + b2 t2 at a + a2 t2 + at b dt =
+ b2 t2
1
p p qp
q q Z
2
= a a2 + b2 a+b a2 + b2 + a t1=2 dt = 3=2 1 a a2 + b2 a+
3
q
p 1
+b a2 + b2 + a .
8. i) Sa se arate a forma:
e y
! = 2 2 [(x sin x y os x) dx + (x os x + y sin x) dy ℄
x +y
este diferentiala totala.
ii) Notând u I (R) integrala lui ! pe semi er ul x2 + y 2 = R2 ; y 0 par urs ^n sens
dire t trigonometri , sa se determine Rlim !0
I (R) si Rlim !1
I (R).
iii) Se noteaza u drumul orientat ^n sens dire t trigonometri format de doua
semi er uri analoage pre edentului de raze R1 si R2 (0 < R1 < R2 ) si de segmentele
[ R2 ; R1 ℄ si [R1 ; R2 ℄ ale axei Ox. ZSa se al uleze integrala lui ! pe si limita sa ând
1 sin t
R1 ! 0 si R2 ! 1. Sa se dedu a dt.
0 t
Rezolvare. i) Fun tiile:
e y (x sin x y os x) e y (x os x + y sin x)
P (x; y ) =
s i Q ( x; y ) =
x2 + y 2 x2 + y 2
sunt denite pe un domeniu D IR simplu onex are nu ontine originea, (vezi Figura
2
4.2.17). Avem:
P e y ( x sin x + y os x os x)(x2 + y 2) 2ye y (x sin x y os x)
= =
y (x2 + y 2)2
e y ( x3 sin x xy 2 sin x + x2 y os x + y 3 os x x2 os x + y 2 os x 2xy sin x)
= ,
(x2 + y 2 )2
Q e y ( os x x sin x + y os x)(x2 + y 2 ) 2xe y (x os x + y sin x)
iar = =
x (x2 + y 2 )2
e y ( x2 os x x3 sin x + y 2 os x + x2 y os x + y 3 os x xy 2 sin x 2xy sin x)
= .
(x2 + y 2 )2
P Q
De i = .
y x
ii) Pentru a al ula I (R) onsideram semi er ul ( 0 ) : x = R os t; y = R sin t,
t 2 [0; ℄ (vezi Figura 4.2.16).
(
Rezulta:
Z Z
e R sin t
I (R ) = ! =
0 R2
f[R os t sin (R os t) R sin t os (R os t)℄ ( R sin t)+
0
Z
+[R os t os (R os t) + R sin t sin (R os t)℄ (R os t)g dt = e R sin t f[ os t sin (R os t)

0
sin t os (R os t)℄ ( sin t) + [ os t os (R os t) + sin t sin (R os t)℄ os tg dt =
Z Z
= e sin t sin (R os t t)+ os t os (R os t t)℄ dt = e R sin t os (R os t) dt.
R sin t [
0 0
Avem: Z
Z =2 Z Z =2
jI (R)j 0 e R sin t dt = 0 e R sin t dt + =2 e R sin t dt = 2 0 e R sin t dt.

x
2x

Deoare e 0 < ; 8 x 2 0; ; rezulta a sin x ; 8 x 2 0; sau
x 2
sin 2 2
2t
sin t ; 8 t 2 0; .
2
De i: Z =2
2Rt= =2
jI (R )j 2 0 e 2 Rt= dt =
R
e =
R
1 e R ! 0; pentru R ! 1.
0
Rezulta Rlim !1
I ( R ) = 0 :
Apoi, privind I (R) a o integrala depinzând de parametrul R, avem:
lim e R sin t os (R os t) = 1; 8 t 2 [0; ℄,
R!0
onvergent

a are este uniform
a, deoare e:
e
R sin t os (R os t) 1 e R sin t os (R os t) os (R os t) + j os (R os t) 1j

R os t
R os t 2
e
R sin t 1 + j os (R os t) 1j R sin t + 2 sin
2
2
R+2 2
2
R + R2 ; 8 t 2 [0; ℄;
R 2!
(am folosit inegalitatea e u + 1 u; 8 u 0); iar Rlim R+ = 0.
!0 2
Rezulta astfel a putemZtre e la limita sub semnul integrala ^n I (R) si obtinem:

lim
R!0
I ( R ) = 1 dt = .
0
y
y
3
D
o
x 4 2 x
-R O R -R 2 -R 1 O R1 R2

iii) Conturul
Z
este format din: = 1 Z[ 2 [ Z3 [ 4 (vezi Figura 4.2.17). Avem:
Z
!= e R sin t os (R1 os t) dt;
1
! = e R sin t os (R2 os t) dt,
2
1 0 0 3
Z Z R
1 Z R
sin t
dt; (( 2 ) : x = t; y = 0; t 2 [R1 ; R2 ℄),
2 2
!= (t sin t) dt =
2 R t2 1 R t 1
228 Capitolul 4
Z Z R 1 1
Z R sin t t=u R sin u
Z
1 2
iar != ( t sin t ) dt = dt = du,
R t2 R t R u
(( 4 ) : x Z= t; y = 0; t 2 [ R2 ; R1 ℄).
4 2 2 1
Dar ! = 0, deoare e este o urba ^n hisa in lusa ^ntr-un domeniu D simplu
Z
onex, iar ! este independenta de drum pe D ( onform pun tului i)). Rezulta a:
Z Z Z Z
!+ !+ !+ !=0 ,
1 2 3 4
Z Z R sin t Z
2
e R1 sin t os (R os t) dt + e R2 sin t os (R
1 2 os t) dt + 2 dt = 0:
0 0 R t
a pentru R1 ! 0 si ZR2 ! 1, onform pun tului ii) avem:
1
Tre ând la limitZ
lim
R !0
! = ; iar Rlim !1
! = 0.
1 1 2 2
Z 1 Z 1
sin t sin t
De i + 2 dt = 0 ) dt = .
0 t 0 t 2
9. ZSa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de diferentiale totale:
(2;3; 4) Z (x ;y ;z )
x dx + y dy + z dz
a)
(1;1;1)
2 3
x dx + y dy z dz ; b)
(x ;y ;z )
px2 + y2 + z2 ; 2 2 2
1 1 1
unde pun tul (x1 ; y1; z1 ) este situat pe sfera de e uatie x2 + y 2 + z 2 = a2 , iar pun tul
(x2 ; y2; z2 ) este situat pe sfera de e uatie x2 + y 2 + z 2 = b2 ; (a; b > 0).
Rezolvare. a) Fun tiile P (x; y; z ) = x; Q(x; y; z ) = y 2; R(x; y; z ) = z 3 sunt
denite pe IR3 (domeniu simplu onex), sunt ontinue u derivate partiale ontinue si:
P Q Q R R P
= = 0; = = 0; = = 0.
y xZ z y x z
De i integrala P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe IR3 . Pentru a o
al ula alegem drumuri paralele u axele de oordonate:
8
A(1; 1; 1) ! B (2; 1; 1) ! C 8
(2; 3; 1) ! D(2; 3; 4); unde: 8
>
>
>
<
x = t >
>
>
<
x = 2 >
>
>
<
x=2
AB : > y = 1 BC : > y = t CD : > y = 3
z = 1; t 2 [1; 2℄; z = 1; t 2 [1; 3℄; z = t; t 2 [1; 4℄:
>
> >
> >
>
: : :
De i:
Z Z 2 Z 3
2
Z 4
3 t2 2 t3 3 t4 4 643
_ P dx + Q dy + R dz = t dt + t dt t dt = + = .
AB 1 1 1 2 1 3 1 4 1
12
O alta metoda de al ul este determinarea fun tiei F , primitiva, u proprietatea:
dF (x; y; z ) = P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz ,
F F F
adi a = x; = y 2; = z 3 : Integrând ^n raport u x prima relatie de mai sus
x y z
x2
rezulta a F (x; y; z ) = + '(y; z ): Derivând a easta ultima relatie ^n raport u y si z si
2
' '
omparând u Q si respe tiv R, rezulta = y2, = z 3 : Din prima relatie de mai
y z
y3
sus rezulta '(y; z ) = + (z ); de i folosind a doua relatie dedu em a 0 (z ) = z 3
3
z4 y3 z4
sau (z ) = + C . Obtinem astfel '(y; z ) = + C , iar:
4 3 4
x2 y 3 z 4
F (x; y; z ) = + + C.
2 3 4
De i: Z
643
_ P dx + Q dy + R dz = F (2; 3; 4) F (1; 1; 1) = .
AD 12
Fun tia F o Zputem determinaZsi u ajutorul formulei:
x y Z z
F (x; y; z ) = P (t; y; z ) dt + Q(x0 ; t; z ) dt + R(x0 ; y0 ; t) dt,

0 x 0 y 0 z
unde (x0 ; y0 ; z0 ) este un pun t xat din IR3 . Alegând x0 = y 0 = z0 = 0 rezulta:
Z x Z y
2
Z z
3 t2 x t3 y t4 z x2 y 3 z 4
F (x; y; z ) = t dt + t dt + ( t ) dt = + = + ,
0 0 0 2 0 3 0 4 0 2 3 4
Z
643
iar _ P dx + Q dy + R dz = F (2; 3; 4) F (1; 1; 1) = .
AD
x 12 y
b) Avem P (x; y; z ) = p 2 2 2 ; Q(x; y; z ) = p 2 2 2 ; R(x; y; z ) =
x +y +z x +y +z
z
= p 2 2 2 : Alegem un domeniu D simplu onex din IR3 are ontine pun tele A
x +y +z
si B , dar nu ontine originea.
Apoi:
P xy Q Q yz R
= 2 2 2 3=2 = ; = 2 2 2 3=2 = ;
y (x + y + z ) x z (x + y + z ) y
R xz P
= = .
x Z(x2 + y 2 + z 2 )3=2 z
De i P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe D.
Da a O 62 AB (vezi Figura 4.2.18) si D este ales astfel ^n ât AB D atun i ne
alegem drumul AB 8
:
>
>
>
<
x = x1 + t(x2 x1 )
AB : > y = y1 + t(y2 y1 )
z = z1 + t(z2 z1 ); t 2 [0; 1℄
>
>
:
Rezult
Z
a: Z 1n
_ P dx + Q dy + R dz = [x1 + t(x2 x1 )℄(x2 x1 ) + [y1 + t(y2 y1 )℄(y2 y1 )+

AB onq
0 o
+[z1 + t(z2 z1 )℄(z2 z1 ) [x1 + t(x2 x1 )℄2 + [y1 + t(y2 y1 )℄2 + [z1 + t(z2 z1 )℄2 =
q 1 q
= [x1 + t(x2 x1 )℄2 + [y1 + t(y2 y1 )℄2 + [z1 + t(z2 z1 )℄2 0 = x22 + y22 + z22
q
x21 + y12 + z12 = b a.
Da a O 2 AB alegem D astfel ^n ât sa ontina pun tele A si B , sa nu ontina pe O
si sa ontina drumurile AC , CD, DB (paralele u axele de oordonate), unde:
230 Capitolul 4
z z
D
D’
B
A
B
y y
M
O a b O
A
C D
D
x
x
A(x1 ; y1 ; z1 ) ! C (x2 ; y1 ; z1 ) ! D(x2 ; y2; z1 ) ! B (x2 ; y2 ; z2 ),

da a e are nu ontine originea (vezi Figura 4.2.19). Sau putem onsidera un semi er

x1 + x2 y1 + y2 z1 + z2 AB
situat pe sfera entrata ^n pun tul M ; ; si de raza sau
2 2 2 2
pentru a evita al ule prea lungi putem folosi fun tia F (primitiva), dF (x; y; z ) =
P dx + Q dy + R dz; adi a:
F x F y F z
= p 2 2 2; = p 2 2 2; = p 2 2 2.
x x +y +z y x + y + z p z x +y +z
Din relatiile de mai sus rezulta F (x; y; z ) = x + y + q
Z
2 2 z 2 + C: De i:
_ P dx + Q dy + R dz = F (x2 ; y2 ; z2 ) F (x1 ; y1 ; z1 ) = x22 + y22 + z22
q
AB
x21 + y12 + z12= b a.
10. Sa se determine fun tiile z ale aror diferentiale totale sunt:
a) dz = (x2 + 2xy y 2) dx + (x2 2xy y 2) dy ;
b) dz = ex [ey (x y + 2) + y ℄ dx + ex [ey (x y ) + 1℄ dy .
Rezolvare. a) Fun tiile P (x; y ) = x2 + 2xy y 2 ; Q(x; y ) = x2 2xy y 2 denite
P Q
pe IR2 sunt ontinue u derivate partiale ontinue si = 2x 2y = : De i 9 z astfel
y x
^n ât dz = P dx + Q dy . Fun tia z se poate determina folosind derivatele sale partiale:
z z
= P = x2 + 2xy y 2; = Q = x2 2xy y 2 .
x y
x3 z
Rezulta a z (x; y ) = + x2 y y 2x + '(y ); de unde = x2 2xy + '0 (y ) = Q: De i
3 y
y3
'0 ( y ) = y 2 ) '( y ) = + C . Rezulta:
3
x3 y3
z (x; y ) = + x2 y y 2x + C:
3 3
Sau se poate folosi Z x
formula: Z
y
z (x; y ) = P (t; y ) dt + Q(x0 ; t) dt; (x0 ; y0 ) 2 IR2 .
0 x 0 y
Luând x0 = y0Z = 0 obtinem: !
x
2 2
Z y
2 t3 2 2 x t3 y
z (x; y ) = (t + 2ty y ) dt + ( t ) dt = +t y y t =
0 0 3 0 3 0
x3 y3
= + x2 y xy 2 .
3 3
b) Fun tiile P (x; y ) = ex [ey (x y + 2) + y ℄ ; Q(x; y ) = ex [ey (x y ) + 1℄ denite pe
IR2 sunt ontinue u derivate partiale ontinue pe IR2 . În plus:
P Q
= ex [ey (x y + 1) + 1℄ = .
y x
Rezulta a 9 z astfel ^n ât dz (x; y ) = P (x; y ) dx + Q(x; y ) dy . Avem:
z z
= P = ex [ey (x y + 2) + y ℄ ; = Q = ex [ey (x y ) + 1℄,
x y
de unde rezult Z
a: Z
z (x; y ) = e xe dx + ex (ey (2 y ) + y ) dx = ex+y x ex+y + ex [ey (2 y ) + y ℄+

y x
+'(y ) = ex+y (x y + 1) + ex y + '(y ).

z
Apoi = ex+y (x y ) + ex + '0 (y ) = Q; de unde rezulta a '0 (y ) = 0, de i '(y ) = C ,
y
iar:
z (x; y ) = ex+y (x y + 1) + yex + C .
Fun tia z Zse poate determina folosind Zsi formula:
x y x x
z (x; y ) = et [ey (t y + 2) + y ℄ dt + [et ( t) + 1℄ dt = et+y t0 et+y 0
x 0 x y y y 0
et+y (y 2)0 + yet 0 tet 0 + et 0 + t0 = ex+y (x y + 1) + yex 1; (x0 = y0 = 0).
De i z (x; y ) = ex+y (x y + 1) + yex + C .
11. Sa se determine fun tiile ale aror diferentiale totale sunt:
a) du = (x2 2yz ) dx + (y 2 2xz ) dy + (z 2 2xy ) dz ;
(x + y z ) dx + (x + y z ) dy + (x + y + z ) dz
b) du = .
x2 + y 2 + z 2 + 2xy
Rezolvare. a) Fun tiile P (x; y; z ) = x2 2yz; Q(x; y; z ) = y 2 2xz; R(x; y; z ) =
= z 2 2xy sunt denite pe IR3 , ontinue si u derivate partiale ontinue. În plus:
P Q Q R R P
= 2z = ; = 2x = ; = 2y = .
y x z y x z
De i 9 u astfel ^n ât du = P dx + Q dy + R dz: Avem:
u u u
= P = x2 2yz; = Q = y 2 2xz; = R = z 2 2xy ,
x y z
x3
de unde rezulta u(x; y ) = 2xyz + '(y; z ): Derivatele fun tiei u ^n raport u y si z
3
sunt:
232 Capitolul 4
u ' u '
= 2xz + = y 2 2xz; = 2xy + = z 2 2xy ,
y y z z
' ' y3 + z3
de unde dedu em a = y2; = z 2 : Rezulta '(y; z ) = + C; iar:
y z 3
x3 + y 3 + z 3
u(x; y; z ) = 2xyz + C .
3
Fun tia u seZ mai poate determina folosind formula:
x Z y Z z Z x
u(x; y; z ) = P (t; y; z ) dt + Q(0; t; z ) dt + R(0; 0; t) dt = (t2 2yz ) dt+

0 0 0 0
Z y Z z
x 3 + y3 + z3
+ t2 dt + t2 dt = 2xyz;
0 0 3
(x0 = y0 = z0 = 0).
x3 + y 3 + z 3
De i u(x; y; z ) = 2xyz + C:
3
x+y z x+y z
b) Fun tiile P (x; y; z ) = 2 2 2 ; Q(x; y; z ) = 2 2 2 ;
x + y + z + 2xy x + y + z + 2xy
x+y+z
R(x; y; z ) = 2 2 2 sunt denite pe IR3 n (d), unde (d) : x + y = 0; z = 0
x + y + z + 2xy
este o dreapta din planul (xOy ), (este a doua bise toare). Alegem un domeniu D simplu
onex are nu interse teaza dreapta (d) si avem:
P x2 y 2 + z 2 + 2yz 2xy + 2xz Q
= = ,
y (x2 + y 2 + z 2 + 2xy )2 x
Q 2 2 2
x y + z 2xy 2yz 2xz R
= = ,
z (x2 + y 2 + z 2 + 2xy )2 y
R x2 y 2 + z 2 2xy 2xz 2yz P
= = .
x (x2 + y 2 + z 2 + 2xy )2 z
Rezulta a 9 u astfel ^n ât du = P dx + Q dy + R dz; adi a:
u x+y z u x+y z u x+y+z
= 2 2 2 ; = 2 2 2 ; = 2 2 2 .
x x + y + z + 2xy y x + y + z + 2xy z x + y + z + 2xy
Integrând ^nZ raport u x prima relatie de mai sus obtinem:
x+y z Z
x+y z 1
u(x; y; z ) = dx = dx = ln (x2 + y 2 + z 2 +
x + y + z + 2xy
2 2 2 (x + y ) + z
2 2 2
x+y
+2xy ) ar tg + '(y; z ).
z
Derivând fun tia u de mai sus ^n raport u y si z , rezulta:
u x+y z ' u x+y+z '
= 2 2 2 + ; = 2 2 2 + .
y x + y + z + 2xy y z x + y + z + 2xy z
' '
Egalând derivatele de mai sus u Q, respe tiv u R, obtinem = = 0; de i
y z
'(y; z ) = C: Rezulta astfel a:
1 x+y
u(x; y; z ) = ln (x2 + y 2 + z 2 + 2xy ) ar tg + C.
2 z
O alta metod a de al ul a primitivei uZeste formula: Z
Z x
t+y z y t z z t
u(x; y; z ) = dt + dt + dt =
0 t2 + y 2 + z 2 + 2ty 0 t2 + z 2 1 t2
Z x(t + y ) z Z y
t z Z z
dt 1 2 2
x
t + y x
= dt + dt + = ln [(t + y ) + z ℄0 ar tg

+
0 (t + y )2 + z 2 0 t2 + z 2 1 t 2 z 0
1 y
t y z
1 1
+ ln (t2 + z 2 )0 ar tg + ln t1 = ln (x2 + y 2 + z 2 + 2xy ) ln (y 2 + z 2 )
2 z0 2 2
x+y y 1 2 2 1 2 y
ar tg + ar tg + ln (y + z ) ln z ar tg + ln z =
z z 2 2 z
1 2 2 2 x+y
= ln (x + y + z + 2xy ) ar tg ,
2 z
(am onsiderat x0 = y0 = 0; z0 = 1).
Se mai poateZ folosi formula:Z
x t 1 y x+t 1 Z z
x+y+t
u(x; y; z ) = dt + dt + dt =
0 t +12 0 x + t + 1 + 2xt
2 2 1 x + y 2 + t2 + 2xy
2
1 x x
1 y y
= ln (t2 + 1)0 ar tg t0 + ln (x2 + t2 + 1 + 2xt)0 ar tg (x + t)0 +
2 2
1 2 2 2
z
t z 1
+ ln (x + y + t + 2xy )1 + ar tg
= ln (x2 + 1) ar tg x+
2 x + y 1 2
1 1 1
+ ln (x2 + y 2 + 1 + 2xy ) ln (x2 + 1) ar tg (x + y ) + ar tg x + ln (x2 + y 2 + z 2 +
2 2 2
1 2 2 z 1 1
+2xy ) ln (x + y + 1 + 2xy ) + ar tg ar tg = ln (x + y 2 + z 2 + 2xy )
2
2 x+y x+y 2
x+y
ar tg + C;
z
(am luat x0 = y0 = 0; z0 = 1). Rezulta:
1 x+y
u(x; y; z ) = ln (x2 + y 2 + z 2 + 2xy ) ar tg + C.
2 z
12.Z Sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:

x2 y 2
a) (x + y ) dx + (x y ) dy; unde este elipsa 2 + 2 = 1 par ursa ^n sens dire t
a b
trigonometri .
Z
(x + y ) dx (x y ) dy
b) ; unde este er ul x2 + y 2 = 4 par urs ^n sens dire t
x2 + y 2
trigonometri .
Z
) (x2 2xy ) dx +(y 2 2xy ) dy; unde este ar ul de parabola y = x2 ; x 2 [ 1; 1℄;

par ursZde la A( 1; 1) la B (1; 1).
d) (x2 + y 2) dx + (x2 y 2) dy; unde ( ) : y = 1 j1 xj; x 2 [0; 2℄; par ursa ^n
sensul resterii parametrului.
Z
2 2 x2 y 2
e) xy dx + 2x y dy; unde este elipsa 2 + 2 1 = 0 par ursa ^n sens dire t
a b
trigonometri .
234 Capitolul 4
Z
f) 2xy dx + x2 dy; pe drumul are uneste pun tele O(0; 0) si A(1; 1); da a este:
i) dreapta y = x; ii) parabola y = x2 ; iii) parabola x = y 2; iv) parabola ubi a y = x3 ;
( par urs de la O la A).
13.Z Sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:
a) sin y dx + sin x dy; unde este segmentul de dreapta determinat de pun tele
A(0; ) Zsi B (; 0), par urs de la B la A.
x
b) (x + y ) dx y dy; unde este determinat de urbele xy = 2, y = 2x, y = ,
2
x 0.
8 q
Z
a) y 2 (x dy y dx); unde ( ) : :
<
x = q
j os tj sgn ( os t)
y = j sin tj sgn (sin t); t 2 [0; 2 ℄;
8
>
>
>
<
1; da a x > 0
unde sgn x = > 0; da a x = 0
>
1; da a x < 0:
>
:
Z
dx + dy
b) ; unde este dreptunghiul A1 ( 1; 1), A2 (2; 1), A3 (2; 1),
max fjxj; jy jg
A4 ( 1; 1) par urs ^n sens dire t trigonometri .
15. Sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii luate de-a8lungul urbelor strâmbe:
Z <
x2 + y 2 + z 2 = 4ax
a) (y 2+z 2 ) dx+(z 2 +x2 ) dy +(x2+y 2) dz; unde este urba : 2 2
x + y = ax; z 0;
par ursaZ ^n sens dire t trigonometri da a privim dinspre partea pozitiva a axei Ox.
b) y dx + z dy + x dz; unde ( ) : x = a os t; y = a sin t; z = bt; t 2 [0; 2 ℄
par urs a ^n sensul resterii parametrului t.
Z
) (y 2 z 2 ) dx + (z 2 x2 ) dy + (x2 y 2 ) dz; unde este onturul are margineste

portiunea sferei x2 + y 2 + z 2 = 1; x > 0; y > 0; z > 0, par urs ^n sens dire t trigono-
metri da a privim dinspre origine.
16. Sa se al uleze lu rul me ani efe tuat de forta gravitationala F~ = g~k atun i
ând pun tul de masa m se deplaseaza din pozitia A(x1 ; y1 ; z1 ) ^n pozitia B (x2 ; y2; z2 ).
17. Valoarea integralei urbilinii:
Z
x2 + 2xy y 2 y 2 + 2xy x2
_ dx + dy
AB (x + y )2 (x + y )2
depinde de drum ? Sa se al uleze a easta integrala pentru A(1; 0) si B (3; 4).
18. Constatând ^n prealabil a expresia de sub semnul integrala este o diferentiala
totala, sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii:
Z (2;3) Z
x dy y dx
(1;0)
a) (x + y ) dx + (x y ) dy ; b) de-a lungul unui drum are
(0;1) (0; 1) (x y )2
Z (1;1)
nu interse teaza dreapta y = x; ) ex ( os y dx sin y dy ).

(0;0)
19. Fie ! = P (x; y ) dx + Q(x; y ) dy; unde:
3x4 y 2 (x2 + y 2) 3y 4 x2 (x2 + y 2 )
P (x; y ) = ; Q ( x; y ) = .
x2 y xy 2
a) Sa se arate a ^n domeniul D = f(x; y ) 2 IR2 ; x > 0; y > 0g ele doua fun tii
P Q
sunt ontinuu diferentiabile si = .
y x
b) Sa se determine ^n D o fun tie U a arei diferent Z
iala este ! : dU = ! .
) Sa se al uleze valoarea integralei urbilinii !; urba ind denita prin:

x = t + os t; y = 1 + sin t; t 2 0; .
2 2
2
x+y y x
20. Sa se arate a P dx + Q dy = 2 2 dx + 2 2 dy; denita pe IR2 n f(0; 0)g
x +y x +y
P Q
nu este o diferentiala totala, desi = .
y x
21.Z Sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de diferentiale totale:
(6;1;1) Z (x ;y ;z )
1 1 1
a) yz dx + xz dy + xy dz ; b) z 2 dx + 2yz dy + (2xz + y 2) dz .
(1;2;3) (x ;y ;z )
0 0 0
22. Sa se determine fun tiile z ale aror diferentiale totale sunt:
y dx x dy x2 y (x2 + 3y 2) dx + x3 (x2 y 2 ) dy
a) dz = 2 ; b) dz = ;
3x 2xy + 3y 2 (x2 + y 2 )2
y 2 dx + dy
) dz = .
(1 xy )2
23. Sa se determine!fun tiile ale aror ! diferent iale totale sunt:
1 y x x xy
a) du = 1 + dx + + 2 dy dz ;
y z !
z y z2 !
1 1 z dy x 1
b) du = z 2 dx + 2 + 2 2 dz .
x y x2 + z 2 xy x + z xy
Capitolul 5
INTEGRALE MULTIPLE
x1. INTEGRALE DUBLE. FORMULA LUI GREEN
Fie D IR2 o multime arabila sau masurabila Jordan, adi a o multime marginita
u proprietatea a pentru 8 " > 0 9 multimile poligonale P" ; Q" a.^. P" D Q" si
A(Q" ) A(P" ) < ": Numarul A(D) = sup A(P ) = Dinf Q
A(Q) se numeste aria lui D.
P D
Prin multime poligonala ^ntelegem o gura plana marginita de una sau mai multe linii
poligonale ^n hise. Un domeniu ompa t este arabil.
Fun tia f : D ! IR este integrabila pe D (multime arabila), notat f 2 R(D) da a
exista un numar real I astfel ^n ât 8 " > 0 9 Æ (") > 0 u proprietatea a pentru 8 2 D
(multimea diviziunilor lui D) u kk < Æ; = (Di )i=1;n si 8 pun tele zi 2 Di , i = 1; n
rezulta: n
j(f; zi) I j < "; unde (f; zi ) = f (zi ) A(Di ).
X
i=1
arul I se numeste integrala dubla a fun tiei f pe multimea arabila D si se
NumZZ
noteaza f (x; y ) dx dy .
D
Proprietati. a) Fie f; g : D IR2 ! IR, D multime arabila. Da a f 2 R(D) si
g 2 R(ZZ
D), iar ; 2 IR atun i f + g 2ZZR(D) si: ZZ
(f (x; y ) + g (x; y )) dx dy = f (x; y ) dx dy + g (x; y ) dx dy .

D D D
Æ Æ
b) Fie D = D1 [ D2 , D1 ; D2 multimi arabile u D1 \ D2 = ;, iar f : D ! IR. Da a
f 2 R(D) atun i
ZZ
f 2 R(D1 ) siZZf 2 R(D2 ) si: ZZ
f (x; y ) dx dy = f (x; y ) dx dy + f (x; y ) dx dy

D D D
si invers da a f 2 R(D1 ) si f 2 R(D2 ) atun i f 2 R(D) si are lo egalitatea de mai sus.
1 2
) Fie f; g : D ! IR, D multime arabila, f; g 2 R(D) si f (x; y ) g (x; y ); (x; y ) 2

2 D atun i:
Integrale duble. Formula lui Green 237
ZZ ZZ
f (x; y ) dx dy g (x; y ) dx dy .
D D
d) Fie f : D ! IR marginita, f 2 R(D), M = sup f (x; y ), m = inf f (x; y ).
(x;y)2D (x;y)2D
Atun i: ZZ
m A(D ) f (x; y ) dx dy M A(D).

D
e) Da a f 2ZZR(D) rezulta jf j 2ZZ R(D) si:
f (x; y ) dx dy jf (x; y)j dx dy.

D D
Teorema 5.1.1. Da a D IR2 este un domeniu ompa t, u A(D) 6= 0, iar f : D !
! IR este o fun tie ontinua pe D atun i f 2 R(D).
Fie D 8 IR2 un domeniu ompa t simplu ^n raport u axa Oy , adi a denit de
<
axb
inegalitatile: : unde y1 ; y2 : [a; b℄ ! IR sunt fun tii ontinue si
y2 (x) y y1 (x);
y2 (x) y1 (x); 8 x 2 [a; b℄:
Teorema 5.1.2 (Fubini). Fie f : D ! IR, unde D este domeniu simplu ^n raport
u axa Oy , dat prin inegalitatile de mai sus. ZPresupunem:
y (x)
a) f 2 R(D); b) 8 x 2 [a; b℄ 9 J (x) =
1
f (x; y ) dy .
y (x)
Atun i i) J 2 R[a;b℄ si
2
Z b Z b Z y1 (x) ZZ
ii) J (x) dx dx f (x; y ) dy = f (x; y ) dx dy .

a a y2 (x) D
8
Da a D IR2 este un domeniu ompa t simplu ^n raport u axa Ox, adi a:
< yd
u x1 ; x2 : [ ; d℄ ! IR fun tii ontinue, x2 (y ) x1 (y ); 8 y 2
:
x2 (y ) x x1 (y );
2 [ ; d℄ atun i are lo :
Teorema 5.1.3 (Fubini). Fie f : D ! IR, D domeniu simplu ^n raport u axa Ox,
a mai sus. Da a: Z x (y )
a) f 2 R(D); b) 8 y 2 [ ; d℄ 9 I (y ) =
1
f (x; y ) dx
x (y)
atun i i) I 2 R[ ;d℄ si
2
ZZ Z d Z x1 (y) Z d
ii) f (x; y ) dx dy = dy f (x; y ) dx I (y ) dy .
D x (y) 2
Conse inta 5.1.1. Da a D este un domeniu ompa t simplu ^n raport u axa Oy
sau axa Ox, iar f : D ! IR este o fun tie ontinua atun i sunt ^ndeplinite toate ipotezele
din Teorema 5.1.2, respe tiv Teorema 5.1.3, de i au lo egalitatile ii) de mai sus.
Conse inta 5.1.2. Da a f este ontinua pe un domeniu D simplu ^n raport u axa
Ox si fata de axa Oy atun i ordinea de integrare nu afe teaza valoarea integralei.
Teorema 5.1.4. (s himbarea de variabile ^n integrala dubla). Fie T : IR2 ! IR2 o
238 Capitolul 5
'
transformare regulata, T = ('; ) (adi a 9 ; ; i = 1; 2, ontinue si J =
8
x i x i
< x = '(u; v )
D('; )
=
D(x1 ; x2 )
6
= 0), de e uatii : ^n are ' si admit derivate partiale
y = (u; v );
de ordinul al doilea mixte ontinue, iar D, D f
domenii plane ompa te marginite de ,
respe tiv e urbe simple, ^n hise si netede (sau netede pe portiuni) astfel ^n ât = T ( e ),
D = T (D f
). Fie f : D ! IR o fun tie ontinua pe D. Atun i are
lo formula:
ZZ ZZ
D('; )
f (x; y ) dx dy = e f ('(u; v ); (u; v )) (u; v ) du dv .
D D D(u; v )
În parti ular da a tre em la oordonate polare r si ' dupa formulele x = r os '; y =
D(x; y )
= r sin ', u = r, obtinem formula:
ZZ
D(r; ') ZZ
f (x; y ) dx dy = e f (r os '; r sin ') r dr d'.

D D
Cal ulul ariilor domeniilor Green. Un domeniu Green este un domeniu ompa t
simplu ^n raport u axa Ox sau simplu ^n raport u axa Oy sau este un domeniu ompa t
marginit de o urba simpla, ^n hisa si re ti abila sau se des ompune ^ntr-un numar nit
de domenii de genul de mai sus. ZZ
Da a D este un domeniu Green atun i:
A(D ) = dx dy .
D
Cal ulul volumelor. Volumul ilindroidului limitat sus de suprafata ontinua z =
= f (x; y ), jos de planul z = 0 si lateral de o suprafata ilindri a dreapta are interse teaza
planul Oxy dupa domeniulZZD a arui arie exista este egal u:
V= f (x; y ) dx dy .
D
Apli atiile integralei duble ^n me ani a
1Æ . Masa unei pla i. Pentru o pla a DZZdin planul Oxy u densitatea % = %(x; y ) ^n
pun tul (x; y ), masa sa este egala u M = %(x; y ) dx dy .
D
2Æ . Centrul de greutate . Da a x0 ; y0 sunt oordonatele entrului de greutate al pla ii
1 ZZ 1 ZZ
D atun i x0 = x %(x; y ) dx dy; y0 = y %(x; y ) dx dy ,
M D M D
unde M este masa pla ii.
3Æ . Momente de inertie. Momentul de inert ZZ
ie al pla ii D din planul Oxy ^n raport
u o dreapta d sau u un pun t P este I = %r2 dx dy ,
D
unde r este distanta pun tului urent al pla ii (x; y ) la axa d, respe tiv la pun tul P .
Momentele ZZ de inertie Ix si Iy aleZZpla ii D ^n raport u axele de oordonatele Ox si
Oy sunt Ix = %y 2 dx dy; Iy = %x2 dx dy .
D D
Momentul de inertie al pla ii D ^n raport u originea oordonatelor este:
ZZ
I0 = %(x2 + y 2 ) dx dy .
D
Teorema 5.1.5 (Formula lui Green). Fie D un domeniu simplu fata de axa Ox
si Oy u F r D = , iar P si Q : D ! IR ^ndeplines onditiile:
P Q
a) P; Q sunt ontinue pe D; b) 9 ; ontinue pe D.
y x
Atun i: !
ZZ
Q P Z
dx dy = P (x; y ) dx + Q(x; y ) dy ,
D x y
unde este par ursa ^n sens dire t trigonometri .
Formula se pastreaza da a D este un domeniu Green oare are.
Conse inta 5.1.3. Da aZ D este un domeniu Green u F r D = atun i:
1
A(D ) = x dy y dx,
2
unde este par ursa ^n sens dire t trigonometri .
PROBLEME REZOLVATE
1. ZZ
Sa se al uleze urmatoarele integrale duble:
x y
a) dx dy; unde D este denit prin 1 x 2; 2 y 3.
ZZD x + y
b) xy 2 dx dy; unde D este domeniul ompa t limitat de parabola y 2 = 2px si de

D
p
dreapta x = (p > 0).
ZZ 2
) 2
(x + y ) dx dy; unde D este domeniul ompa t limitat de urbele y = x2 si
D
y 2 = x. ZZ
d) (x2 + y 2 ) dx dy; unde D este domeniul ompa t marginit de paralelogramul
D
u laturile
ZZ
y = x, y = x + a, y = a, y = 3a, (a > 0).
e) y 2 dx dy; unde D este limitat de axa abs iselor si de prima bu la a i loidei
D
x = a(tZZ sin t); y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄.
x y
f) sin + dx dy; unde D este domeniul ompa t marginit de triunghiul
D 2 a b
OAB , O(0; 0), A(a; 0), B (0; b), a; b > 0.
ZZ
p x2 p
g) dx dy; unde D este limitat de x = 0, y = 1, y = 2 si y = x.
3
ZZD
x2 + y 2
h) (1 y ) dx dy; unde D este denit prin x2 + (y 1)2 1, y x2 ; x 0.
ZZ D
i) (x + y ) dx dy; unde D este limitat de y 2 = 2x, x + y = 4, x + y = 12.
Dq
ZZ
j)
D
jy x2j dx dy; unde D este denit prin jxj 1, 0 y 1.
240 Capitolul 5
Rezolvare. Fun tiile de mai sus sunt ontinue pe domeniile ompa te respe tive.
a) Domeniul D este simplu si fata de axa Ox si fata de axa Oy (vezi Figura 5.1.1).
Consider^Zand pe D simplu!fata deZaxa Oy , rezulta:
2 Z 3x y 2 y =3 Z 2
I= dy dx = [ y + 2x ln (y + x)℄y=2 dx = [ 1 + 2x ln (x + 3)
1 2 x+y 1 1
2 Z 2
x 2 2 Z 2
x2
2
2x ln (x + 2)℄ dx = 1 + x ln (x + 3)1 2
dx x ln (x + 2)1 +
dx =
1 x+3 1 x+2
Z 2
x2 + 6x + 9 6(x + 3) + 9
= 1 + 4 ln 5 ln 4 dx 4 ln 4 + ln 3+
1 x+3 !
Z 2
x2 + 4x + 4 4x 8 + 4 5 3 x2 2
+ dx = 1+4 ln +ln + 3x 6x + 9 ln (x + 3) +
1 x+2 !
4 4 2 1
x2 2 5 5 3
+ + 2x 4x + 4 ln (x + 2) = 4 ln 9 ln + ln .
2 1 3 4 4
Integrala se poate al ula
!
onsiderând pe D simplu ^n raport u axa Ox, de i:
Z 3 Z 2
x y 5 5 3 216
I= dx dy = 4 ln 9 ln + ln = ln 3 5 .
2 1 x+y 3 4 4 3 5
2px
y y=
y p A
D
3
O D x
2 p/2
x B
-p
O 1 2 y=
2px

b) Domeniul ompa t D este simplu si^n raport u axa Ox si^8n raport u axa Oy (vezi
< 0 x p=2
Figura 5.1.2). Considerându-l simplu ^n raport u axa Oy : : p p
2px y 2px;
obtinem: p
Z p=2 Z p2px
! !
2
Z p=2
xy 3 y= 2px Z p=2
x q
I= p2px xy dy dx = p2px dx = 4px 2px dx =
p 0
p 0 3
y = 0 3
4 2p3=2 Z p=2 5=2 4 2p3=2 2 p 7=2 p5
=
3 0
x dx =
3
7 2 = 21 :
8
>
>
< pyp
Da a onsideram pe D a ind simplu ^n raport u axa Ox : > y 2 p atun i
>
:
2p
x ;
2
(A(p=2; p), B (p=2; p)) rezulta:
! ! !
Z p Z p=2 Z p x2 y 2 x=p=2 Z p
y 2 p2 y4
I= xy 2 dx dy = dy = dy =
p y2 =(2p) p 2 x=y =(2p) 2 p 2 4 4p2
1 1 7 p5
= p5 p = .
12 28p2 21
) Si ai i domeniul ompa t D este simplu si ^n raport u axa Ox si8^n raport u axa
<
0x1
Oy , (vezi Figura 5.1.3). Considerând pe D simplu^n raport u axa Oy : : 2 p
x y x;
avem: p3
Z px
2
2 ! y= x
!
Z 1 Z 1
y
I= (x2 + y ) dy dx = 4 x2 y +
5 dx =
0 x 2 0 2 y=x 2
! !
Z 1
5 = 2 x 4 x4 2 7=2 x2 3 5 1 33
= x + x dx = x + x = .
0 2 2 7 4 10 0 140
y =x 2
y
y2 =x
D
1
x
O 1
Figura 5.1.3
8
0y1 <
Da a onsideram pe D simplu ^n raport u axa Ox :
y 2 x y;
: p atun i:
Z py
! " ! p#
Z 1 Z 1
x3 x= y
Z 1
y 3=2
I= 2
(x + y ) dx dy = + xy dy = + y 3=2
0
!
y 2 0 3 x=y 2 0 3
y6
8 1 1 1
33
y 3 dy = y 5=2 y7 y4 = .
3 15 21 4 0 140
d) Domeniul ompa t D este desenat ^n Figura 5.1.4, adi a domeniul marginit de
paralelogramul ABCD, unde A(0; a), B (a; a), C (3a; 83a), D(2a; 3a).
< a y 3a
Domeniul D este simplu ^n raport u axa Ox : : Atun i:
!
y a x y:
Z 3a Z y Z 3a
x 3 x=y
Z 3a
y3
I= 2 2
(x + y ) dx dy = + xy 2 dy = + y3
a y a !
a 3 x = y a !
a 3
(y a)3 2 1 4 1 4 y 4 ay 3 3a
y (y a) dy = y (y a) + = 14a4 .
3 3 12 4 3 a
Da a dorim sa integram mai ^ntâi ^n raport u y , des ompunem domeniul ompa t
D ^n 3 subdomenii simple ^n raport u Oy . Atun i:Z Z
ZZ ZZ ZZ ZZ a x+a
I= + + ; f (x; y ) dx dy = (x2 + y 2 ) dy dx,

D1 D2 D3 D1 0 a
242 Capitolul 5
ZZ Z 2a Z x+a
f (x; y ) dx dy = (x2 + y 2 ) dy dx;

D2 a x
ZZ Z 3a Z 3a
f (x; y ) dx dy = (x2 + y 2) dy dx.

D 3 2a x
Rezulta I = 14a4 .
y
D y=3 a
3 a C
D3
D
D2
aA D1 y= a
B
x+
a
y= x
-a x O a 2 a 3 a
y=
Figura 5.1.4
e) Domeniul ompa t D dupa um se vede din Figura 5.1.5 este simplu ^n raport u
axa Oy (si ^n raport u axa !
Ox). Atun i: !
Z 2a Z y (x)
2
Z 2a
y 3 y=y(x) 1 Z 2a 3
I= y dy dx = dx = y (x) dx.
0 0 0 3 y=0 3 0
Fa em s himbarea de variabila x = a(t sin t) ) y (x) = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄,
dx = a(1 os t) dt. De i:
1 Z 2 3 a4 Z 2 a4 Z 2
I= a (1 os t) a(1 os t) dt =
3 4
(1 os t) dt = (1 2 os t+
3 0 4Z 3 0 3 0
a 2
+ os2 t)2 dt = (1 + 4 os2 t + os4 t 4 os t + 2 os2 t 4 os3 t) dt =
" 3 0 !
a4
1
sin3 t 1
= t 4 sin t + 3 t + sin 2t 4 sin t + t + sin 2t+
3 2 3 4
1
sin 4t 2
35a 4
+ t+ = .
2 4
0 12
f) Domeniul ompa t D este 8
desenat ^n Figura 5.1.6. Dreapta (AB ) are e uatia
< 0 x a
b >
y = (x a). Rezulta (D) : > b si:

a : 0 y (x a)
a "
x y y= ab (x a)
! #
b
Z a Z
a (x a) x y Z a
2b
I= sin + dy dx = os + dx =
0 0
!
2 a b 0 2 a ! b y=0
Z a
2b x 1
x Z a
2b x
= os (x a) os dx = os os dx =
0 2 a a 2a 0 2 2a
2b Z a x 4ab
= os dx = 2 .
0 2a
y
y B
b
D
2 a x
D x O aA
O p
a 2p
a
8 p
<
1y 2 3
g) Domeniul ompa t D desenat ^n Figura 5.1.7 este (D) : (simplu

:
0 x y;
^n raport u axa Ox p2 ).Z Rezult a: !
Z 3
y x 2
I= px2 + y2 dx dy.
1 0
Cal ulam mai ^ntâi integrala:
Z y
x2 q y Z y q
p Z y x2
Iy = p 2 2 dx = x x2 + y 20 x2 + y 2 dx = y 2 2 px2 + y2 dx
0 x +y 0 0
Z y
y2 p q p
2 ln (x + x2 + y 2 )y = y 2 2 I
p
0
p x2 + y 2
dx = y 2 2 I
y y 0 y y 2 ln (y + y 2)+
2
+y ln y .
1 p 1 2 p
De i Iy = y 2 2 y ln (1 + 2); iar:
p 2 2
1 Z 2 2p 3
2
p 1 3p 3
p p2 3
I= (y 2 y ln (1 + 2)) dy = (y 2 y ln (1 + 2))1 =
2 1 6
1p p
= ( 2 ln (1 + 2)).
6
y
y=x 2
y x
y=
3
2
D
1
1 D
x C1 x
O 1 O 1
h) Domeniul ompa t D este limitat de er ul de e uatie (y 1)2 = 1 x2 , mai pre is

p 2
de ar ul C1 de e uat
8
ie y 1 = 1 x ; x 0 si de parabola y = x2 (vezi Figura
<
0x1
5.1.8). De i (D) : : p 2 este simplu ^n raport u axa Oy . Rezulta:
1 1 x y x2
244 Capitolul 5
! !
Z 1 Z x2 Z 1 y2 y=x2
I= p (1 y ) dy dx = y
p dx =
0 1 1 x2 0 2
y=1 1 x2
Z 1
"
x4 p 2 1 p 22 Z 1
x4 x2 1
# !
= x2 1 + 1 x + (1 1 x ) dx = + dx = .
0 2 2 0 2 2 15
i) Domeniul ompa t D este marginit de trapezul urbiliniu ABDC , desenat^n Figura
5.1.9, unde A(2; 2), B (8; 4), C (8; 4), D(18; 6). Des ompunem pe D ^n doua subdomenii
simple ^n raport8 u axa Oy , D = D1 [ D2 , unde:8
<
2x8 <
8 x 18
(D1 ) : : p (D2 ) : : p
4 x y 2x; 2x y 12 x:
y
D y2 =2x
C
4
A
2
2 D1
12 18 x
O 1 2 8
2
D2 x+
y=
-4 12
B
-6
x+ D
y=
4
Figura 5.1.9
Rezult
pa: ! ! p
Z Z8 2x Z
y 2 y= 2x
18 Z 12 x Z 8
I= (x + y ) dy dx + p (x + y ) dy dx = xy + dx+
2 4 x 8 2x 2 2 y=4 x
Z 18
!
y 2 y=12 x Z 8
p (4 x)2
!
+ xy + dx = x 2x + x x(4 x) dx+
8 " 2 y= p2x 2 2
Z 18
(12 x)2 p #
Z 8
x2 p 3=2
!
+ x(12 x) + + x 2x x dx = + 2x + x 8 dx+
8 2 p 2 2
x2 p 3=2
! !
Z 18
x3 2 2 5=2 x2 8
+ + 2x x + 72 dx = + x + 8x +
8 2p !
6 5 2 2
3
x 2 2 5=2 x 2 18 11
+ + x + 72x = 543 .
6 5 2 8 15
j) Domeniul
8
ompa t D desenat ^n Figura 5.1.10 este simplu ^n raport u axa Oy :
<
1x1 Z 1 Z 1 q
(D ) : De i: I = jy x j dy dx.
2
0 y 1: 1 0
Deoare e:
y =x 2
y
x
-1 O 1
Figura 5.1.10
8
<
y x2 ; pt. y x2
jy x2 j = rezulta:
:
y + x2 ; pt. y x2 ;
! " y =x2
Z 1 Z x2 q Z 1q Z 1 2 2 3 = 2
I= x2 y dy + y x2 dy dx = (x y ) +
1 0 #
x2 1 3 y=0
y =1
2 = 2 3 2
Z 1
= 1 4 1
4 Z 1
+ (y x ) 2 3 2 dx = x + (1 x ) 2 3 2 dx = x + (1 x2 )3=2 dx =
3Z y=x 1 3 3 6 1 3 0
p
2
4 1
= (1 x2 ) 1 x2 dx.
3 0
Fa em s himbarea de variabila x = sin t. Obtinem:
4 Z =2 2 4 Z =2 1 + os 2t 2 1 =2
I= os t os2 t dt = dt = + sin 2t0 +
3 0 ! 3 0 2 3 2
Z =2
1 + os 4t
+ dt = .
0 2 4
2. ZSa se s himbe
Z 2x
ordinea de integrare ^n urmatoarele integrale:
Z 1 x
2 Z 1 2
a) dx f (x; y ) dy ; b) dx p f (x; y ) dy ;
0 xp 1 1 x2
Z 2 Z 2x x2 Z e Z ln x
) dx f (x; y ) dy ; d) dx f (x; y ) dy ,
1 2 x 1 0
unde f este o fun tie denita si ontinua pe e are domeniu ompa t denit de integralele
de mai sus. 8
< 0 x 2
Rezolvare. a) Domeniul ompa t D este : (vezi Figura 5.1.11).
x y 2x;
Pentru a s himba ordinea de integrare des ompunem pe D ^n doua subdomenii D =
= D1 [ D2 , unde:
8 8
<
0y2 <
2y4
(D1 ) : : si (D2 ) : :
y=2 x y y=2 x 2:
Rezulta: Z
Z 2 2x Z 2 Z y Z 4 Z 2
I = dx f (x; y ) dy = dy f (x; y ) dx + dy f (x; y ) dx.

0 x 0 8
y=2 2 y=2
< 1x1
b) Domeniul ompa t D este p (vezi Figura 5.1.12).
:
1 x2 y 1 x2 ;
246 Capitolul 5
x
y=2
y y
x
4 y= 1
D2 D2
2 D
1 x
O
D1 D
x
O 2
D1 -1
Des ompunem8
pe D ^n doua subdomenii: 8
< 1y0 < 0 y 1
(D1 ) : : p p ( D2 ) : p1 y x p1 y:
1 y2 x 1 y2; :
Rezult
a: Z
Z 1 1 x 2 Z 0 Z
p1 y Z 1 Z p1 y 2
I = dx p f (x; y ) dy = dy p f (x; y ) dx + dy p f (x; y ) dx.

1 1 x2 8
1 1 y2 0 1 y
1x2 <
) Domeniul ompa t D este p (vezi Figura 5.1.13).
2 x y 2x x2 ;
:
Domeniul D este uprins ^ntre er ul (C ) x2 + y 2 2x = 0 , (x 1)2 + y 2 1 = 0

si dreapta (d) x + y = 2.
Rezulta: Z
2 Z
p
2x x Z 1
2
p
Z 1+ 1 y 2
I = dx f (x; y ) dy = dy f (x; y ) dx.

1 2 x 0 2 y
y y
D
1
2 x
O 1
1
D
x
(d
)x
O 1 e
+y
(C)
=2

8
<
1xe
d) Domeniul ompa t D este (vezi Figura 5.1.14), are se poate
:
0 y ln x;
8
< 0y1
s rie si astfel :
ey x e:
Rezulta:
Z e Z ln x Z 1 Z e
I = dx f (x; y ) dy = dy y f (x; y ) dx.
1 0 0 e
3. ZZ
Sa se al uleze
q
tre ^
a nd la oordonate polare urmatoarele integrale duble:
a) sin x2 + y 2 dx dy; (D) : 2 x2 + y 2 4 2 ;
D s
ZZ
x2 y 2 x2 y 2
b) 1 dx dy; ( D ) : + 1;
a b2 a2 b2
2
ZZ D
y
) f dx dy; (D) : x2 + y 2 x; f este o fun tie ontinua.
D x
ZZ
y2
d) dx dy; (D) : 1 x2 + y 2 2x;
ZZ D x
2
x p
e) ar os p 2 2 dx dy; D = f(x; y ) 2 IR2 ; x2 + y 2 1; x + y 2, x y
x +y
p D p1 o
2, x ;
2 8
ZZ <
a2 x2 + y 2 b2 ;
f) f (x2 + y 2) dx dy; (D) : : f fun tie ontinua, (a; b > 0).
D x a;
ZZ
x2 + y 2 x2
g) q dx dy; (D) : + y 2 1.
D 4 (x + y ) 2 2 2 2
Rezolvare. a) Fa em s himbarea de variabile 8
x = r os '; y = r sin '. Domeniul
<
r 2
ompa t D este transformat ^n domeniul D f
: : (vezi Figura 5.1.15).
0 ' 2;
Rezult a: Z 2 Z 2
ZZ Z
2 Z
2
I = e r sin r dr d' = r sin r dr d' = r sin r dr d' =

D 2
0 0

2
= 2 r os r

+ sin r

= 6 2 .
y
r
2p
D D
x p
O p 2p
j
O 2p
Figura 5.1.15
b) Folosim oordonatele polare
8
generalizate x = ar os '; y = br sin '. Domeniul D
< 0 r 1
se transforma ^n domeniul Df
: : (vezi Figura 5.1.16).
0 ' 2;
D(x; y )
Deoare e = abr, rezulta:
D(r; ')
248 Capitolul 5
y
b
r
D
a x D
O 1
j
O 2p
Figura 5.1.16
ZZ
p Z 1 Z 2 p Z
1 p
I= 1 r2 abr dr d' = 1 r2 abr dr d' = ab r 1 r2 dr

De 0 0 0
Z
2 Z 1
p (1 u)3=2 1 2ab
0 d' = ab 0 1 u du = ab 3=2 = 3 .
r =u 2
0
) Notam x = r os '; y = r sin '. Introdu ând pe x si y ^n inegalitatea domeniului
D obtinem: r2 r8 os '; de i os ' 0 si r os '. De i:

>
< '
(D ) : > 2
f 2
: 0 r os '; (vezi Figura 5.1.17):
y
r
D D
x
O 1 1 j
2
-p/
2 O p/2
Figura 5.1.17
Rezult
a:
Z =2 Z os ' Z =2 Z
os '
I= f (tg ') r dr d' = f (tg ') r dr d' =

=2 0 =2 0
Z =2
os2 ' tg '=u 1 Z 1 1 du 1 Z 1 f (u)
= f (tg ') d' = f (u) = du.
=2 2 2 1 1 + u2 1 + u2 2 1 (1 + u2 )2
d) Introdu ând pe x = r os '; y = r sin ' ^n inegalitatile are denes domeniul D
8

1 >
< '
obtinem 1 r 2r os ' ) 1 r 2 os '; os ' ) (D) : > 3
2 f 3
2 : 1 r 2 os ';

Rezult a:
Z =3 Z 2 os '
1 Z =3 2 Z =3
I= tg ' r dr d' =
2 2
tg ' (4 os ' 1) d' = 2 sin2 ' d'
=3 1 2 =3 =3
1 Z =3 2 Z =3
1 os 2' 1 Z =3
(tg ' + 1 1) d' = 2 d' (tg ')0 d' + =
2 =3 =3 2 2 =3 3
p
2 1 =3
1 =3 3 3
= sin 2' =3 tg ' =3 + = .
3 2 2 3 2
y r
2
1
D
x
1 1
O 2
D
j
-p/ 2 -p/3 O p/3 p/ 2
Figura 5.1.18
e) Domeniul ompa t D este desenat ^n Figura 5.1.19.

Tre em la oordonate polare x = r os '; y = r sin ', r 0; ' 2 [ ; ℄, relatii are
introduse ^n inegalitatile domeniului
8
D ne dau:
8
r1
> r1
>
>
p
>
>
>
p
< r os ' 1= 2; ' 2 [ =2; =2℄
>
> >
>
os ' + sin ' 2=r
>
> >
>
 os '
>
sin ' 2=r > os '
4
p
> >
>

> >
r os ' 1= 2
> >
' 1=r
> >
: sin
: >
>
48

'2
8
>
>
>
>
r 1; ' 2 [ =2; =2℄ >
>
>
>
>
;
4 (4 p )
< j sin 'j os '
> >
>
> >
>
2
) >> os ' 1=r p2 os ' ) >> r max8 1; 2 os '
> >
<

9
4
>
>
>

p >
>
>
r min
<
1 ;
1 =
:
' 1=r 2 os '
> >
: sin
>
> >
>
4
>
: :
os 4 ' sin 4 ' ;
y
2
r
1
2 2
2
D D1
D2
x 1
O 2 1 2
2
2
j
2 -p/4 O p/4

( p )

2
Deoare e pentru ' 2 ; avem max 1; = 1 obtinem domeniul D
f
:
4 4 2 os '
250 Capitolul 5
8

>
>
> '2 ;
>
< 4 48 9
(D
f
): <
1 1 =
>
>
> 1 r min :

;

:
>
:
os 4 ' sin 4 ' ;
Deoare e: 8
1

8 9 >
> ; da a ' 2 0;
<
1 1 =
>
>
< os
4 ' 4
min : ; => 1

os
4 ' sin
4 ' ; >
> ; da a ' 2 ;0 ;
>
:
sin
4 ' 4
rezulta a D =D 1 [ D2 , unde:
f f f
8
8

>
>
>
<
4
' 0 >
>
>
<
0'
4
(D
f
1) : > 1 ( D
f
) : 1
> 1 r ;
2 >
> 1r

;
>
: sin 4 ' >
: os 4 '
Dedu em astfel:
ZZ
r os ' ZZ ZZ
I=
D
e
ar os
r
r dr d' =
De
r ' dr d' +
De
r ' dr d' =
1 2
Z 0
( )
Z 1=sin ' Z =4
( )
Z 1= os ' Z 0
' d'
=
=4
' d'
1
r dr +
4
0
' d'
1
r dr =
4

=4 2 sin '2
+
4
Z =4
' d' Z 0
' Z =4
' '=u 1 Z =2
1
+
0

2 os2 4 '
+
=4 2
d'
0 2
d' =
2 =4 4
4
u 2 du+
sin u
1 Z =4

1 2 1 Z =2

1 Z =4

+ u 2 du = 0
u ( tg u) du+ u (tg u)0 du
2 0 4 os u 32 2 =4 4 2 0 4
2 1 =2
1 Z =2 os u 1 =4
1 Z =4 sin u
= u ( tg u)=4 +
du + u (tg u)0 +
du
32 2 4 2 =4 sin u 2 4 2 0 os u
2 1 =2
1 =4
2 2 ln 2
= ln (sin u)=4 ln ( os u)0 = + .
32 2 2 32 32 2
f) Tre em la oordonate polare x = r os '; y = r sin '. Obtinem a2 r2 b2 ;
a
r os ' a ) a r b; os ' . De i:
8 r
< a r b
>
(D
f
): > a a
: ar os
r
' 2 ar os ; (vezi Figura 5.1.21):
r
Rezulta: Z Z !
b 2 ar os ar Z b
a
I= r f (r ) d' dr = rf (r ) 2 2 ar os dr.
2 2
a ar os ar a r
r2
g) Fa em s himbarea de variabile x = r os '; y = r sin '. Rezulta os2 '+
8 2
p >
> 0 ' 2 p
2 >
<
+r sin ' 1 ) r
2 2 . De i ( D
f
) : 2
0r q
q
1 + sin2 ' >
> ;
1 + sin2 '
>
:

y
j
2p
D
D
x
O a b
arccos a
b
r
O a b
Figura 5.1.21
y
r
1
D
D
x 2
O 2 1
j
O p/ 2 p 3p/
2
2p
Figura 5.1.22
Rezulta: p p
ZZ
r2 Z 2 Z 2= 1+sin '
2
r3
I= p
D 4 r
r dr d' = d' p dr 4 =r =u 4
2
e 4
p p
0 3 0
s
4 r 4
!
1 Z 2
(4 r ) 4 1 = 2 2= 1+sin '
2
1 Z 2
4
= 4 5 d' = 4 2 d' =
4 0 1=2 0 2 0 (1 + sin2 ')2
q q
Z 2 2
1 + 2 sin ' + sin ' 1 4 Z
2 sin2 ' + sin4 '
= d' + 2 = 2 d' + 2 =
0 1 + sin2 ' 0 1 + sin2 '
q
2 sin2 ' + sin4 ' os '=u
p 2
Z =2 Z 1
3 u
= 2 4 2 d' = 2 4 du.
0v 1 + sin ' 0 2 u2
u p p p p p 2 p
u + 3 3 3 t 4 3t
p = t ) 3 u2 = t(u + 3), u = t2 + 1 ; du = (t2 + 1)
u
Notam t
u+ 3 2 dt.
Obtinem: p p "p p 2 p# p
Z ( 3 1)= 2
3 3t 1 4 3t
I = 2 4 t + 3 3(1 t ) 2 dt =
1 t +1
2
2 (1+t ) (t + 1)2
2 2
2 2
Z 1
t2
= 2 + 96 p p dt.
( 3 1)= 2 (t2 + 1)(t4 10t2 + 1)
Des ompunem fra tia de sub semnul integrala de mai sus astfel:
t2 At + B Ct + D Et + F
= 2 + 2 p + 2 p .
(t + 1)(t 10t + 1) t + 1 t 2 2 t 1 t + 2 2 t 1
2 4 2
252 Capitolul 5
1
Dupa identi area oe ientilor numaratorilor de mai sus rezulta A = 0, B = ,
12
1 1 1 1
C= p ,D= ,E= p ,F= . De i:
24 2 "
24 24 2 24 p
1 Z1 dt 1 Z1 2(t 2)
I = 2 + 96 p p + p p p p dt
12 ( 3 p1)= 2 t + 1 48 2 ( 3 1)= 2 t 2 2pt 1
2 2
# " !
1 Z1 2(t + 2) 3 1
p p dt = 2 + 8 ar tg 1 ar tg p +
48 2 (p3 1)p=p2 t2 + 2 2 t 1# p 2
p t2 2 2t 1 1 3 1 p
+ 2 ln 2 p p p = 2 + [ 2 + 8 ar tg p 2 ln 3℄ =
tp+ 2 p2t 1 ( 3 1)= 2 2
= 4 ar tg 2 2 ln 3.
4. Efe tuând s himbarile de variabile indi ate sa se al uleze urmatoarele integrale
duble: 8
ZZ < x2 = jr os 'j
a) (x2 + y 2 ) dx dy; (D) : x4 + y 4 1; : 2
D y = jr sin 'j:
8
ZZ <
x = 1=2 + r os '
b) (x + y ) dx dy; (D) : x2 + y 2 x + y ; :
D y = 1=2 + r sin ':
8
ZZ < x+y = u
) (jxj + jy j) dx dy; (D) : jxj + jy j 1; :
D x y = v:
ZZ
d) x2 y 2 dx dy; D limitat de xy = 1; xy = 2; y = x; y = 4x; x; y > 0;

8 D
>
< xy = u
y
>
: = v:
x ZZ
dx dy
e) ; D limitat de x2 + y 2 2x = 0; x2 + y 2 2y = 0, x2 + y 2 4x = 0,
D (x2+ y 28)2
u
< x =
>
x2 + y 2 6y = 0; > u +
2
v v2
: y = :
ZZ u2 + v 2
f) (x2 + y 2) dx dy; D este limitat de urba x = 2 os t os 2t; y = 2 sin t sin 2t,
D 8
x = u(2 os v os 2v )
<
t 2 [0; 2 ℄, ( ardioida);
y = u(2 sin v sin 2v ):
:
Rezolvare. a) Vom des ompune domeniul ompa t D desenat ^n Figura 5.1.23 ^n
patru subdomenii
ZZ
D =ZZD1 [ D
ZZ
2 [ DZZ
3 [ D4 .ZZ
Atun i:
I= = + + + .
D D1 D2 D3 D4
ZZ
8

< 0r1 D(x; y ) 1
unde (D
f
1) : Determinantul fun tional este D(r; ') = p p .
>
: 0' : 2 2 sin 2'
2
y
1 D
1
4
2
D2 D1
x
O 1 1
4
2
D3 D4
Figura 5.1.23
Rezult
a:
sin ' + os '
p p1 1
Z 1Z =2 Z =2
I1 = r( os ' + sin ') dr d' = pp
2 0 2 2 sin 2'
d' =
0 0 2 2 sin 2'
=2 p '=u 1 1 p
! !
1 Z
sin ' + os '
=2 1Z 1 Z
1
=
8 0
p sin ' os '
d' =
8 0
tg ' + p
tg '
d' tg =
8 0
u+ p
u
p
du u=v 1 Z 1
1
2v 1 Z 1 v2 + 1
1 + u2 = 8 0 v + v 1 + v4 dv = 4 0 v4 + 1 dv.
Des ompunem fra tia de sub semnul integrala de mai sus ^n fra tii simple:
v2 + 1 Av + B Cv + D
p p = 2 p + 2 p .
(v + 2 v + 1)(v
2 2 2 v + 1) v + 2 v + 1 v 2v + 1
1
Dupa âteva al ule, obtinem A = C = 0; B = D = . De i:
2 p
1Z 1 dv 1Z 1 dv 1 v + 22 1
I1 = p
8 0 v2 + 2 v + 1 8 0 v2
+ p = p ar tg p2 +
p2
2 v + 1 4 2 2 0
1 v 1
+ p ar tg p2 2 = p .
4 2 2 ZZ0
4 2
Pentru I2 = fa em s himbarea de variabile x =
p r os '; y = pr sin ';
D2 8
0r1 >
<
D(x; y )
(r; ') 2 D
f
2 , unde (D2 ) :
f
Determinantul fun tional este =
>
:
2
' : D(r; ')
1
= p . Rezulta:
4 sinZ 'Z os '
1 r ( os ' + sin ') 1 Z os ' + sin ' ' =u
I2 =
0 =2 4
p os ' sin '
dr d' =
8 =2
p os ' sin ' d' = 2
1 Z =2 sin u + os u
=
8 0
p du = I1 = p .
sin u +ZZ os u 4 2
Pentru I3 = fa em s himbarea de variabile x =
p r os '; y = p r sin ';
D3
254 Capitolul 5
8
>
< 0r1 D(x; y )
(r; ') 2 D
f
3 , unde (D3 ) :
f
3 Determinantul fun tional este D(r; ') =
>
: ' :
2
1
= p
4 os ' sin '
. Rezulta:
Z
r( os ' + sin ')
1 Z 3=2 1 Z 3=2 ( os ' + sin ') ' =u
I3 =
4
p os ' sin '
dr d' =
8
psin ' os ' d' =
0
1 Z =2 sin u + os u
=
8 0
p du = I1 = p .
sin u os u 4 2
În sfârsit pentru I4 =
ZZ
p
fa em s himbarea de variabile x = r os '; y =
D4 8
p r sin '; (r; ') 2 D , unde (D ) : >

< 0r1
= 4
f
4
f
3 Determinantul fun tional
>
:
2
' 2:
D(x; y ) 1
este = p . Rezulta:
D(r;Z')Z 4 os ' sin '
1 2 r ( os ' sin ') 1 Z 2 os ' sin '
I4 =
0 3=2 4
p os ' sin '
dr d' =
8 3=2
p os ' sin '
d' ' 3=
=2=u
1 Z =2 sin u + os u
=
8 0
p du = I1 = p .
sin u os u 4 2

De i I = I1 + I2 + I3 + I4 = p .
2
b) Fa em s himbarea de variabile x = 1=2+ r os 8
'; y = 1p =2+ r sin ', relatii are in-
2
): > 0r 2
>
<
troduse ^n inegalitatea domeniului D ne dau (D f
:
0 ' 2; (vezi Figura 5.1.24):
y
r
D
1/
2 D
2
2
x j
O 1/ 1 O 2p
2
Figura 5.1.24
D(x; y )
Determinantul fun tional este r, de i:
p D(r; ')
Z 2=2 Z 2 Z p2=2 Z 2
I= [r( os ' + sin ') + 1℄ r dr d' = [r2 ( os ' +sin ')+ r℄ dr d' =
p 0 0 p 0 0
r3 2=2 2
r2 2=2
=
3 0
(sin ' os ')0 + 2 2 = 2 .

0
) Des ompunem si ai i domeniul ompa t D ^n patru subdomenii D = D1 [ D2 [
[D3 [ D4 (vezi Figura 5.1.25). Rezulta:
ZZ ZZ ZZ ZZ
I= + + + .
D1 D2 D3 D4
v
y 1
1
D
D1
D2 D1 u
-1 x 1
O 1 O
D3 D4
-1
-1
ZZ
Pentru I1 = , ^n urma s himbarii de variabile indi ata x + y = u; x y=v

D1 8
u+v 0
, x = u +2 v ; y = u 2 v
<
domeniul D1 se transforma ^n (D
f
1) :
u v 0; u 1; :
D(x; y ) 1
simplu ^n raport u axa Ov (vezi Figura 5.1.26). Obtinem astfel = , iar:
D(u; v ) 2
ZZ ZZ
1 Z 1 Z u
u Z 1
u 1
I1 = (x + y ) dx dy = u du dv = dv du = 2u du = .
D1 De 2 0 1 u2 8
0 2 3
ZZ < u+v 0
Pentru I2 = domeniul D2 se transforma ^n (D
f
2) : :
D 2 u v 0; v 1;
simplu ^n raport u axa Ou (vezi Figura 5.1.27).
v
v 1
D3
-1 1 u
O u
-1
O
-1 -1
D2
Rezulta: ZZ ZZ
1 Z 0 Z
v 1
I2 = ( x + y ) dx dy =
e 2
( v ) du dv = dv ( v ) du =
D 2 D 1 2 v 2
1Z 0 1
= ( v )( 2v ) dv = .
2 1 3
256 Capitolul 5
8
ZZ < u+v 0
Pentru I3 = domeniul D3 se transforma ^n (D
f
3) :
D3 :
u v 0; u 1;
simplu ^n raport u axa Ov (vezi Figura 5.1.28).
Rezult a:
ZZ ZZ
1 1Z 0 Z u
I3 = ( x y ) dx dy = ( u) du dv = du ( u) dv =
3D D
e 23 2 1 u
1 Z 0
1
= ( u)( 2u) du = .
2 1 3 8
În sfârsit pentru I4 =

ZZ <
u+v 0
domeniul D4 se transforma ^n (D
f
4 ) :
D 4
:
u v 0; v 1;
simplu ^n ZZ raport u axa Ou (vezi Figura 5.1.29). Obt
inem: Z
ZZ
v Z 1 Z v
v 1v 1
I4 =
D
(x y ) dx dy =
e 2
D
du dv = dv
0 v2
du =
0 2
2v dv = .
3
4 4
4
De i I = I1 + I2 + I3 + I4 = .
3
v
v 1
D4
1
D
-1 1 u
O
u
-1 1
O
-1
Observatie. În urma s himbarii de variabile
8
x + y = u; x y = v domeniul (D) :
jxj + jyj 1 se transforma ^n domeniul (D) : f
< juj 1
:
j v j 1;
(vezi Figura 5.1.30):
y
d) Domeniul D se transforma ^n urma s himbarii de variabile xy = u; = v ^n
8 x
<
1u2
domeniul (D
f
): :
1 v 4; (vezi Figura 5.1.31):
D(x; y ) 1 r
u puv
Determinantul fun tional = ; x= ; y= . Rezulta:
D(u; v ) Z 2v v
ZZ
1 Z 2 4 u2 u3 2 4
7
I = e u2 du dv = du dv = ln v 1 = ln 2.
D 2v 1 1 2v 6 1 3
e) Domeniul D este desenat ^n Figura 5.1.32. În urma s himbarii de variabile x =
u v
= 2 2 , y = 2 2 inegalitatile din denitia domeniului D ne dau:
u +v u +v
y v
4 4
D
D
2
1 1
x u
O 1 2 O 1 2
Figura 5.1.31
y
6
v
1
3 D 2 D
1
1 6
x u
O 1 1
O 1 2 4 4 2

2u
1
u2 + v 2
0; u2 +1 v2 u2 2+v v2 0; u2 +1 v2 u2 4+u v2 0;
u2 + v 2
1 6v
u2 + v 2 u2 + v 2
0:
8
1 1
4
u
>
>
<
2 D(x; y ) 1
Obtinem (D) : f
1 1 Deoare e = ,
v ; (vezi Figura 5.1.33):
>
>
:
D(u; v ) (u + v 2 )2
2
6 2
rezulta: Z
1 Z 1=2 Z 1=2
1
I= (u2 + v 2 )2 du dv = du dv = .
D
e (u + v )
2 2 2 1=4 1=6 12
^
f) In urma s himbarii de variabile x = u(2 os v os 2v ); y 8 = u(2 sin v sin 2v )
< 0 u 1
domeniul D marginit de ardioida se transforma ^n domeniul (D f
): : (vezi
0 v 2;
D(x; y )
Figura 5.1.34). Ja obianul transformarii este = 6u(1 os v ). Rezulta astfel:
ZZ
D(u; v )
I= u2 (4 os2 v + os2 2v 4 os v os 2v + 4 sin2 v + sin2 2v 4 sin v sin 2v )
D
e
258 Capitolul 5
ZZ Z
1 Z 2
6u(1 os v ) du dv =
D
e
6u3(5 4 os v )(1 os v ) du dv =
0
6u3 du 0
(5
6 Z 2
4 os v )(1 os v ) dv = [5 9 os v + 2(1 + os 2v )℄ dv = 21 .
4 0
y
3
3 v
2
2p
D
3 D
2
x
1 O 32
-3 2 1
3
2
u
O 1
Figura 5.1.34
5. Sa se al uleze ariile domeniilor ompa te limitate de urbele:

a) y 2 = 2px + p2 ; y 2 = 2qx + q 2 ; 0 0, ((x2 + y 2)2 8a2 xy ,
(x a)2 + (y a)2 a2 ).

x y 4 x2 y 2
d) + = 2 + 2 ; x; y > 0.
a b h k
Rezolvare. a) Domeniul D este desenat ^n Figura 5.1.35.
Avem: ZZ ZZ
A(D ) = dx dy = 2 dx dy ,
D D 1
(D1 este simplu ^n raport u axa Ox). De i:
Z ppq Z ppq
! "
Z ( y +q )=(2q )
2 2
y 2 + q 2 y 2 p2 1 y3
A(D ) = 2 dy dx = 2 dy = +
(y p )=(2p) 2 q 2 p q 3
0
p0
p
2 2
!# p
1 pq pq 2 p p
! !
2

1 y3 2 pq 1 pq pq 2
+q y py = + q pq p pq =
p 3 0 q 3 p 3
2p
= pq (p + q ).
3
b) Domeniul D8este marginit de patru parabole (vezi Figura 5.1.36). Fa em s him-
>
 y2 8
< x =
p 2
>
x2 ) uv 3
barea de variabile: > x p

: v =
>
>
:
y = u2 v: 3
y 8
<
puq
Domeniul D se transforma ^n domeniul (D f
): : Ia obianul transformarii
a v b:
D(x; y ) 1
este = . De i:
D(u; v ) 3 ZZ ZZ
1 Z qZ b
1 1
A(D ) = dx dy = e du dv = du dv = (q p)(b a).
D D3 p a 3 3
y
q y
C
pq D
x2 = y
p
x2 =
D1
a
by
A B x
p/2 O q/2
D x
O
p
pq y 2 = px
q y2 = q
x

) Curba (x2 + y 2)2 = 8a2 xy este lemnis ata u vârfurile pe bise toarea ^ntâi (vezi
Figura 5.1.37).
y
a2 D
a
-a 2 x
O aa2
-a 2
Figura 5.1.37
ZZ
Pentru a al ula A(D) = dx dy , fa em s himbarea de oordonate:

8 D 8
< x = r os ' < r4 8a2 r2 os ' sin '
Obtinem: )
:
y = r sin '; ' 2 [0; =2℄: :
r2 2ar( os ' + sin ') + a2 0
8
>
p
r 2a sin 2'
psin 2')
>
>
<
r a( os ' + sin '
>
>
>
:
p
r a( os ' + sin ' + sin 2'):
260 Capitolul 5
p p
Deoare e 2a sin 2' a( os ' + sin ') + a sin 2'; 8 ' 2 [0; =2℄; iar
p
a( os ' + sin ' 8 sin 2') 0; 8 ' 2 [0; =2℄, rezulta:
< 0 ' =2
(D
f
): :
r1 (') = a( os ' + sin '
psin 2') r 2apsin 2' = r ('):
2
De i: ZZ Z =2 Z r (')
2 1 Z =2 2
A(D ) = r dr d' = d' r dr = [4a sin 2' a2 (1 + sin 2'+
D
e 0 r (') 2 0
p
1
1 Z =2 2
+ sin 2' 2 sin 2' ( os ' + sin ')℄ d' = [(4a sin 2' a2 (1 + 2 sin 2')℄ d'+
2 0
2
Z =2 q
2 os 2' =2 a2 =2

+a sin 2' (sin ' + os ') d' = 2a (' os 2') +
|
0 {z }
2
0 2 0
sin '=u
Z 1q p du Z 1q
p 2 p 2 du a2
+a2 2u 1 u p
u2 + a2 2 u 1 u 1 u p = a2 +
0 1 u 2 0 1 u2 4
p Z1 p Z1 a2
+a2 2 u3=2 (1 u2 ) 1=4 du + a2 2 u1=2 (1 u2 )1=4 du u ==v a2
2
+
0 0 4
p Z 1
dv p Z 1
dv a2
+a2 2 v 3=4 (1 v ) 1=4 p + a2 2 v 1=4 (1 v )1=4 p = a2 +
p 0 2 v p 0 2 v 4
a2 2 Z 1 1=4 1 = 4 a2 2 Z 1 1=4 1 = 4 2 a2 p a2 5 3
+ v (1 v ) dv + v (1 v ) dv = a + B ; +
2 0 2 0 4 2 4 4
a2 3 5 a2 2 p 5 3 2 a2 2 p 5 3
+ p B ; = a2 + a 2B ; = a +a 2 4 4
=
2 4 4 4 4 4 4 (2)
2 p 1

1

3 p
a a2 a2 2

=a 2 +a 2
2 4 4 4
=a 2 + 2
=a 1+ .
4 1 4 ZZ 4 sin 4 4
d) Pentru a al ula aria lui D, A(D) = dx dy fa em s himbarea de variabile:
8 D
< x= ar os2 '
A este relatii introduse ^n inegalitatea are deneste domeniul D ne
:
y = br sin2 ':
a2 r2 b2 r 2 a2 b2
dau r4 2 os4 ' + 2 sin4 ' ) r2 2 os4 ' + 2 sin4 '. Obtinem noul domeniu
h 8 k h k
< 0 ' =2
>
>
s
(D): >
f
a2 4 b2 4
: 0 r
> os ' + 2 sin ' = r1 ('):
h2 k
D(x; y )
Deoare e = 2abr os ' sin ', rezulta:
ZZ
D(r; ') Z =2 Z r (')
1
A(D) = e 2abr os ' sin ' dr d' = d' 2abr os ' sin ' dr =
D 0 ! 0 !
Z =2
1 a2 4 b2 4 a3 b os6 ' =2
= 2ab os ' sin ' os ' + 2 sin ' d' = 2 +
0 !
2 h2 !
k h 6
0
ab3 sin6 ' =2 ab a2 b2
+ 2 = + .
k 6
0 6 h2 k2
6. Folosind integrala dubla sa se al uleze volumele orpurilor limitate de urmatoarele

suprafete:
a) z = 1 + x + y; z = 0; x + y = 1; x = 0; y = 0:
b) x2 + y 2 + z 2 4a2 = 0; x2 + y 2 2ax = 0.

) z = os x os y; z = 0; jx + y j ; jx y j .
2 2 !
x2 y 2 z 2 x2 y 2 z 2 x2 y 2 z 2
d) 2 + 2 + 2 = 1; 2 + 2 = 2 ; z > 0; + .
a b a b a2 b2 2
x
e) z = x2 + y 2 ; xy = a2 ; xy = 2a2 ; y = ; y = 2x.
2
Rezolvare. a) Corpul limitat de suprafetele indi ate ^n enunt este desenat ^n Figura
5.1.38. Avem: 8
ZZ <
x+y 1
V= (1 + x + y ) dx dy; unde (D) : :
D x; y 0 (vezi Figura 5.1.39):
z
2 C
D
y
E 1
1
-1 D
-1 O B y
1 x
A O 1
1 D
x Figura 5.1.38 Figura 5.1.39

Rezult
a astfel: !
Z 1 Z 1 x Z 1 y 2 y=1 x Z 1
V= (1 + x + y ) dy dx = y + xy + dx = [1 x+
0 0 # "
0 #
2
y =0 0
2 (1 x)2 x3 1 3 1 5
+x x + dx = x + (x 1) = .
2 3 6 0 6
b) Corpul limitat deZZsuprafet
q
ele date este OABCDE , desenat^n Figura 5.1.40. Avem:
V =2 4a2 x2 y 2 dx dy;
D
de i V este de doua ori volumul orpului limitat de planul Oxy , sfera si ilindru. Domeniul
D este x2 + y 2 2ax 0; (vezi Figura 5.1.41).
Pentru a al ula integrala dubla de mai sus fa em s himbarea de variabile x =
= 2ar os '; y = 2ar sin ': Introdu ând pe x si y ^n inegalitatea domeniului D obtinem:
4a2 r2 os2 ' + 4a2 r2 sin2 ' 4a2 r os ' 0 ) 4a2 r2 4a2 os ' ) r os ',
262 Capitolul 5
3
u onditia os ' 0 ) ' 2 0; [ 2 ; 2 . Astfel ^n urma s himbarii de variabile de

2 8
<
0 r os '
mai sus, domeniul D se transforma ^n domeniul (D0) : :
' 2 [0; =2℄ [ [3=2; 2 ℄:
z
2a
y
D
O 2 y x
-2 a a
D O a 2 a
a
2a
x
-2 a
Obtinem astfel:
ZZ
p Z =2 Z os ' p
V = 2 0 4a2 4a2 r2 4a2 r dr d' = 16a3 r 1 r2 dr d'+
D 0 0
Z 2 Z os ' p !
Z =2 Z os ' p
+ r 1 r2 dr d' = 32a3 r 1 r2 dr d' =
3=2 0 " #
0 0
Z
1 (1 r2 )3=2 r= os '
=2 32 3 Z =2 32
= 32a 3
0! 2
3=2 d' = a
3 0
(1 sin3 ') d' = a3 (' + os '
3
r=0
os3 ' =2 16a3
= (3 4).
3
0 9 8
ZZ < jx + y j =2
) Avem V = z (x; y ) dx dy; unde z (x; y ) = os x os y; iar (D) : :
D jx yj =2;
(vezi Figura 5.1.42). Pentru a al ula integrala dubla de mai sus fa em s himbarea de
u v
8
8 + 8
< x =
=2 u =2
>
<
x+y =u > <
variabile : ) >> u 2 v Obtinem domeniul ( D
f
) :
x y=v : y = : :
=2 v =2:
2
D(x; y ) 1 ZZ
u+v u v 1
Deoare e
D(u; v )
= , rezulta a: V =
2 D
e
os
2
os 2 2 du dv =
!
1 Z =2 Z =2 os u + os v 1 Z =2 Z =2
= du dv = os u du + os v dv = .
2 =2 =2 2 4 =2 =2
y
p/2
D
x
-p O p
2 2
-p/2
Figura 5.1.42
d) Corpul limitat de suprafetele din enunt (elipsoid si on) este desenat ^n Figura
5.1.43. Avem V = V1 V2 , unde V1 este volumul orpului limitat de elipsoid si are se
proie teaza pe planul Oxy ^n D, iar V2 este volumul orpului limitat de on si are se
x2 y 2 1
proie teaza pe planul Oxy ^n D, unde (D) : 2 + 2 . Rezulta astfel:
0 s s a 1b 2
ZZ
x 2 y 2 x 2 y 2
V= 1 2 + 2 A dx dy .
D a2 b2 a b
8
< x = ar os '
8
< 0 r p
> 1
Fa em s himbarea de variabile : unde (D f
): > 2
y = br sin '; (r; ') 2 D;f :
0 ' 2:
Obtinem: p
ZZ
p 2 Z 1= 2 Z 2
p
V= ( 1 r r)abr dr d' = ab ( 1 r2 r)r dr d' =
D
p
e 0 0 p
Z 1= 2
p 2 2 1 r 3 ! 1= 2 ab p
= 2ab (r 1 r r ) dr = 2ab (1 r2 )3=2 = (2 2):
0 3 3 0 3
z
y
c V 2 a
2 D1
z= c
D a
2 a
V2
y -2 a -a 2 -a x
O b O a a 2 2a
V1
a -a
-a 2
-2a
x
264 Capitolul 5
e) Suprafata de sus a orpului este z = x2 + y 2 (paraboloidul elipti ), iar domeniul D

x
din planul Oxy este limitat de urbele xy = a2 ; xy = 2a2 ; y = ; y = 2x (vezi Figura
2
5.1.44). Avem: ZZ
V =2 (x2 + y 2 ) dx dy .
D1 8 8 q
>
< xy = u < x = u=v
Fa em s himbarea de variabile > y
=v
) p Obtinem domeniul
:
x
:
y = uv:
8
< a2 u 2a2
(D
f
): :
1=2 v 2:
D(x; y ) 1
Determinantul fun tional ind = , rezulta:
D(u; v ) 2v
Z 2a 2 Z 2
u
1 Z 2a 2 Z 2
u Z 2a 2
u
V =2 du + uv dv = du + u dv = +
a
2 1=2 v 2 v a 2 1=2 v 2 a
2 v
v =2

Z 2a 2
u u 9a4
+uv ) du = + 2u + 2u du = .
v=
1
2
a 2 2 2 2
7. Sa se al uleze masa si oordonatele entrelor de greutate ale pla ilor omogene
(% %0 ) limitate de urmatoarele urbe:
p p p
a) x2=3 + y 2=3 = a2=3 ; x > 0; y > 0; b) x + y = a; x = 0; y = 0;
) x = a(t sin t); y = a(1 os t)ZZ ; 0 t 2; y = 0.
Rezolvare. a) Avem M = %0 dx dy = %0 A(D), unde D este domeniul
D
din primul adran marginit de astroida (vezi Figura 85.1.45). Pentru a al ula inte-
< x = r os3 '
grala dubla de mai sus fa em s himbarea de variabile : unde
y = r sin3 '; (r; ') 2 D; f
8
< 0 r a
(D
f
): :
0 ' =2:
D(x; y )
Deoare e = 3r sin2 ' os2 ', rezulta:
D(r; ')
ZZ
3r 2 Z a Z =2
3r 2 3r2 a
M = %0 sin 2' dr d' = %0 sin 2' dr d' = %0
e 4
D 0 0 4 8 0
4' 3a 2 sin 4' =2 2
3a %0
0 1 os
Z =2

d' = %0 ' = :
2 16 4
0 32
3a2
De ai i dedu em a aria domeniului marginit de astroida este .
8
Coordonatele entrului de greutate sunt:
1 ZZ 1 ZZ 3 Za 2
x0 = x% dx dy = % r os ' 3r sin ' os ' dr d' =
3 2 2 %0 r dr
M D 0 M De 0 3'
M 0
7 ' ! =2
Z =2
3 a3% sin 2 sin
0 (sin ')0 sin2 '(1 2 sin2 ' + sin4 ') d' = 3M 0
3 5
sin5 ' +
7

=
0
8a3 %0 256 a
= = ; iar:
105 M 315
1 ZZ
1 ZZ 1 3r3 a
y0 = y%0 dx dy = %r sin3 ' 3r sin2 ' os2 ' dr d' = %0
M D M De M 3 0
Z =2
256 a
0 ( os ')0 os2 '(1 2 os2 ' + os4 ') d' = 315 .
256 a
De i x0 = y0 = .
315
y
y
a a
a D D
2 2
a4
x x
O a a O
a4 a
2 2

ZZ
b) Avem M = %0 dx dy , unde D este desenat ^n Figura 5.1.46. Fa em s himbarea

D 8
0ra
8
<
x= r os4 ' >
<
de variabile unde ( D
f
) :
y = r sin '; (r; ') 2 D; : 0 ' :
: 4 f >
2
D(x; y )
Deoare e = 4r sin3 ' os3 ', rezulta:
D(r; ')
Z a Z =2 a Z =2
sin3 2' a2 Z =2
M = %0 4r dr sin ' os ' d' = %0 2r 0
3 3 2
d' = %0 sin 2'(1
0 0
2 =2
0 8 2%
4 0
3 2' ! =2
% 0 a Z
0 2 a 0 os
os2 2') d' = ( os 2') (1 os 2') d' = os 2' =
8 0 8 3
0
a2 %
= 0.
6
Coordonatele entrului de greutate sunt:
1 ZZ %0 ZZ %0 Z a 2
x0 = %0 x dx dy = r os ' 4r sin ' os ' dr d' =
4 3 3 4r dr
M D M
3
De M 03
Z =2
4a %0 Z =2
4a %0 os8 '
0 sin ' os ' d' = 3M 0 ( os ') (1 os ') os ' d' = 3M
3 7 0 2 7
8
!
os10 ' =2 a3 % a
= = ; iar:
10
0 30 M 5
1 ZZ % ZZ % Za
y0 = %0 y dx dy = 0 r sin4 ' 4r sin3 ' os3 ' dr d' = 0 4r2 dr
M D M De M 0
Z =2
a
0 sin ' os ' d' = 5 .
7 3
a
De i x0 = y0 = .
5
) Domeniul D este limitat de prima bu la a i loidei (vezi Figura 5.1.47). Con-
siderând pe D simplu ^n raport u axa Oy avem:
266 Capitolul 5
ZZ Z 2a Z y(x) Z 2a

M = %0 dx dy = %0 dx dy = %0 y (x) dx.
D 0 0 0
Fa em s himbarea de variabila x = a(t sin t) ) y = a(1 os t); dx = a(1 os t) dt.
De i: Z 2 Z 2
M = %0 a(1 os t) a(1 os t) dt = %0 a2 (1 2 os t + os2 t) dt = %0 a2 (t

0 0
t sin 2t 2 2
2 sin t + + = 3%0 a .
2 4 0
y
2 a
D
x
O pa 2p a
Figura 5.1.47
De ai i dedu em a aria domeniului marginit de i loida si de axa Ox este 3a2 .
Apoi oordonatele entrului Zde greutate sunt: Z
1 ZZ %0 2a Z y(x) % 2a
x0 = %0 x dx dy = x dy = 0 x y (x) dx =
M D M 0 0 M 0
% Z 2
% a3 2Z
= 0 a(t sin t) a2 (1 os t)2 dt = 0 (t sin t)(1 2 os t + os2 t) dt =

M 30 2 M 0 ! !
%0 a t 2 Z 2 Z 2
2 2 os3 t 2
= 2 t os t dt + t os t dt + os t os t + =
M 2 0 0 0 3 0
% a3 2 2 Z 2
1 + os 2t 3%0 a3 2
= 0 2 2 2t sin t0 2 os t0 + t dt = = a; iar:
M 0 2 M
1 ZZ % Z 2a Z y(x) % Z 2a y 2(x)
y0 = %0 y dx dy = 0 dx y dy = 0 dx =
M D M 0 0 M 0 2
% Z 2
% a3 2
Z
= 0 a2 (1 os t)2 a(1 os t) dt = 0 (1 3 os t + 3 os2 t os3 t) dt =

2M3 "0 2 M 0 !#
%0 a 3 sin 2t sin3 t 2 5%0 a3 5a
= t 3 sin t + t + sin t = = .
2M 2 2 3
0 2M 6
5a
De i x0 = a; y0 = .
6
8. Sa se al uleze momentele de inertie Ix si Iy ^n raport u axele de oordonate Ox
si Oy ale pla ii omogene (%0 = 1) limitata de urbele:
xy = a2 ; xy = 2a2 ; x = 2y; 2x = y; x > 0; y > 0.
Rezolvare.
ZZ
Avem: ZZ ZZ ZZ
Ix = 2
%0 y dx dy = 2
y dx dy; Iy = 2
%0 x dx dy = x2 dx dy ,
D
1 D 1 D 1 1 D
unde D1 este domeniul desenat8^n Figura 5.1.44. Pentru a al ula integralele 8
de mai sus
< xy = u < a2 u 2a2
fa em s himbarea de variabile : unde (D f
): :
y=x = v; (u; v ) 2 D; f
1=2 v 2:
D(x; y ) 1
Determinantul fun tional ind = , rezulta:
D(u; v ) 2v
ZZ
1 Z 2a
u Z2 2
u2 2a 2
2
9a4
Ix = e uv du dv = du dv = v 1=2 = ;
D 2v a 22 1=2 4 a
2 8
ZZ
u 1 Z 2a
u 2 Z 2
1 u2 2a 1 2
2
9a4
Iy =
De v
2v
du dv =
a2 2
du
1=2 v 2
dv =
4 a
2
v 1=2
=
8
.
9a4
De i Ix = Iy = .
8
9. Apli ^Zand formula lui Green sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii:
a) I = y 3 dx + x3 dy; unde este er ul x2 + y 2 = 1 par urs ^n sens dire t
trigonometri . Z
b) I = ex [(1 os y ) dx (y sin y ) dy ℄; unde este onturul par urs ^n sens

dire t trigonometri , are margineste domeniul ompa t 0 x ; 0 y sin x.
Rezolvare. a) Fun tiile P (x; y ) = y 3 ; Q(x; y ) = x3 sunt ontinue u derivate
P Q
partiale ontinue pe D si = 3y 2 ; = 3x2 , unde (D) : x2 + y 2 1; (vezi Figura
y x
5.1.48).
Domeniul D este simplu ^n raport u axa Ox si u axa Oy . Rezulta astfel onform
formuleiZlui Green a: ZZ !
Q P ZZ ZZ
I = P dx + Q dy = dx dy = (3x2 + 3y 2) dx dy =3 r3 dr d',
D x y D De
8 8
< x = r os ' < 0 r 1
am fa ut s himbarea de variabile : unde (D) : :

f
y = r sin '; (r; ') 2 D; f

0 ' 2:
Obtinem:
Z 1 Z 2
r4 1 3
I =3 r dr d' = 3 2 = .
3
0 0 4 0 2
y
1
y
D
x
O 1 1
D x
O p p
2
b) Fun tiile P (x; y ) = ex (1 os y ); Q(x; y ) = ex (sin y y ) sunt ontinue u derivatele

P Q
partiale = ex sin y; = ex (sin y y ) ontinue pe D (vezi Figura 5.1.49), unde (D) :
y x
0 x ; 0 y sin x.
Conform formulei lui! Green obtinem:
ZZ
Q P ZZ
x
ZZ
I= dx dy = e (sin y y sin y ) dx dy = ( ex y ) dx dy =
D x y D D
268 Capitolul 5
Z x
Z Z sin x y 2 sin x
Z e 1Z x
= dx
0 0
( ex y ) dy
= (
0
2 dx = 0 2 sin x dx = 4 0 e (1
ex ) 2
0
1 x 1
Z
x
os 2x) dx = e 0 + e os 2x dx.
4 4 0Z Z
Cal ulam integrala I1 = e os 2x dx = e os 2x0 + 2 ex sin 2x dx = e 1+

x x
Z 0 0
+2ex sin 2x0 4 x
e os 2x dx
1 4I1 . De i:
= e
0
e 1 e 1 e 1 1 1 e
I1 =
5
; iar I =
4 4
+ +
5
4= 5 .
10. Sa se al uleze
ZZ
integrala:
I= (4x 3 x2 y 2) dx dy;
D
unde (D) : x2 + y 2 4x + 3 0. Sa se indi e apoi o posibilitate de a al ula integrala
dubla u formula lui Green.
Rezolvare. Domeniul ompa t D este desenat ^n Figura 5.1.50. Pentru a al ula
integrala dubla fa em s himbarea de variabile x = 2 + r os '; y = r sin '; (r; ') 2 D;
f
unde (Df
) : 0 r 1; 0 ' 2:
D(x; y ) ZZ Z 1

Deoare e = r, rezulta I = (1 r2 ) r dr d' =2 (r r3 ) dr = .
D(r; ') De 0 2
y y
b
D D
x x
O 1 2 O a
Q P
Folosind formula lui Green avem: = 4x 3 x2 y 2 .
x y
Q P
Vom identi a = 4x 3; = x2 + y 2: Atun i Q(x; y ) = 2x2 3x + '1 (y );
x y
y3
P (x; y ) = x2 y + + '2 (x). Fun tiile '1 si '2 le putem lua egale u zero deoare e
3
'2 (x) dx + '1 (y ) dy este o diferentiala totala si atun i integrala ei pe un ontur ^n his
( er ul are margineste pe D) este !
zero. Atun i:
Z
y 3
I= x2 y + dx + (2x2 3x) dy ,
3
ind er ul de e uatie x2 + y 2 4x + 3 = 0, par urs ^n sens dire t trigonometri . Avem
( ): x= ("
2 + os t; y = sin t; t 2 [0 #
; 2 ℄ si: )
Z 2
sin 3 t
I=
0
(2 + os t)2 sin t +
3
( sin t) + [2(2 + os t)2 3(2 + os t)℄ os t dt =
"
Z 2 sin2 2t (1 os 2t)2
= 4 sin2 t 4 sin2 t os t + 8 os t + 8 os2 t + 2 os3 t
0
Z 2
4 12
i
6 os t 3 os2 t dt = 4 + 9 os2 t + 2 os t 4 sin2 t os t + 2 os t(1 sin2 t)
0 !
1 os 4t 1 2 os 2t + os2 2t
t sin 2t 2 2
sin3 t 2
dt = 8 + 9 + + 2 sin t0 4

+
8 !
12 2 4
0 3 0
sin3 t 2 1 2
1 sin 2 t 2
1
t sin 4 t 2

+

+2 sin t + sin 4t0 + = .
3 0 4 32 6 6 2 0 12 2 4 0 2
11. Sa se al uleze u ajutorul integralelor urbilinii, folosind formula lui Green,
ariile domeniilor ompa te marginite de urmatoarele urbe:
a) x = a os t; y = b sin t; 0 t 2 ; b) (x + y )2 = ax; a > 0 si axa Ox;
) x3 + y 3 = 3axy; x > 0; y > 0; Z a > 0.
1
Rezolvare. a) Avem A(D) = x dy y dx; unde este elipsa
8 2
<
x = a os t
:
y = b sin t; t 2 [0; 2 ℄;
1 Z 2
Obtinem A(D) = [a os t b os t + b sin t a sin t℄ dt = ab:
2 0
b) Pentru a desena domeniul ompa t marginit de urba ( ) : x2 +2xy + y 2 ax = 0
trebuie mai ^ntâi sa o studiem. Avem:

1 1 a= 2

1 1 a2

Æ =
1 1
= 0;
= 1 1 0 =

4
6= 0.
a=2 0 0

Dedu em
a avem o parabol

a. Valorile proprii 1 ; 2 sunt solutiile e uatiei:
1

1
= 0 , (1 )2 1 = 0 ) 1 = 0; 2 = 2.

1 1
8
Pentru 1 = 0 oordonatele ve torilor proprii orespunzatori satisfa sistemul
< x+y = 0
) y = x. O baza ^n subspatiul propriu orespunzator lui 1 = 0 este
:
x+y =0
1 1
formata din ~e1 = p ~i p ~j . Pentru 2 = 2 oordonatele ve torilor proprii satisfa
8
2 2
<
x+y =0
sistemul : ) x = y. O baza ^n subspatiul propriu orespunzator lui 2 = 2
x y=0
1 1
este formata din ~e2 = p ~i + p ~j .
2 2
Matri ea
0 p s himb a
p 1rii de baza de la baza anoni a la baza B = f~e1 ; ~e2 g este
1= 2 1= 2 A
S= p p . La s himbarea bazei oordonatele unui pun t se s himba ^n
1= 2 1= 2
felul urmator:
270 Capitolul 5
8 p p
< x = 1= 2 x0 + 1= 2 y 0
X = SX 0 , : p p
y = 1= 2 x0 + 1= 2 y 0:
Înlo uind a este relatii ^n e uatia urbei obtinem:
!2 !
a a a a a
2y = p x + p y , 2 y
0 2 0 0 0 p =p x+ p . 0
2 2 4 2 2 8 2
8
0 a
p =y 00
< y
>
>
Fa em ^n ontinuare translatia > 0 4 a 2 si gasim astfel e uatia redusa a

: x + p
> = x00
8 2
a
parabolei 2(y ) = p x .
00 2 00
2 8
a 1 1
< x =
>
>
> + p x00 + p y 00
Legatura ^ntre oordonatele (x; y ) si (x00 ; y 00) este > 16 2 2
3 a 1 1
p x00 + p y00:
: y =
>
>
16 2 2

a 3 a
Vârful parabolei este V (x00 = 0; y 00 = 0), de i V x = ; y = . Obtinem astfel
16 16
parabola desenata ^n Figura 5.1.52.
y y”
a4
V 1
3a D
16
x
a a 16
a
O 4 2
x”
Figura 5.1.52
1 Z
Conform formulei A(D) =

2
x dy y dx, unde = 1 [ 2, u:
8 8
< x=t < x=t
( 1) : p ( 2) :
:
y = t + at; t 2 [a; 0℄; :
y = 0; t 2 [0; a℄;
rezulta:
1Z 0
" pa ! p # 1Z a 1Z ap a2
A(D ) = t 1+ p ( t + at) dt + 0 dt = at dt = .
2 a 2 t 2 0 4 0 6
y
) Pentru a obtine o parametrizare a bu lei foliului lui Des artes, notam t = si
x
8
3at
>
> x=
atun i obtinem >
<
1 + 2t3 Foliul lui Des artes este desenat ^n Figura
3at
: y =
>
1 + t3
; t 2 [0; 1 ) :
5.1.53 (pentru onstru tia sa vezi ursul"
de algebra [11℄). Rezulta: #
1Z 1 Z 1 3at 3a(2t t4 ) 3at2 3a(1 2t3 )
A(D ) =
2
x dy y dx =
2 0 1 + t3 (1 + t3 )2

1 + t3 (1 + t3 )2
dt =
9a2 Z 1 t(2t t4 ) t2 (1 2t3 ) 9a2 Z 1 t2 + t5 9a2 Z 1 t2
dt t ==u
3
= dt = dt =
2 0 (1 + t )
3 3 2 0 (1 + t ) 3 3 2 0 (1 + t )
3 2
3a2 Z 1 du 3a2
= = .
2 0 (1 + u)2 2
y
3
4a
3
2a
x
-a O 3
2
3
a 4a
- a
Figura 5.1.53
12.ZZSa se al uleze urmatoarele integrale duble:

a) sin (mx + ny ) dx dy; unde D = [0; a℄ [0; b℄:
ZZD
y
b)
D (1 + x 2 + y 2 )3=2 dx dy; unde D = [1; 2℄ [0; 1℄.
ZZ
2x
) p
D 1 + y 4 x4
dx dy; unde D este limitat de y = x, x = 0, y = 1.
ZZ
x y n
d) + dx dy; unde D este domeniul ompa t marginit de triunghiul u
D a b
vârfurile O(0; 0), A(a; 0), B (0; b), n 6= 2.
272 Capitolul 5
ZZ
e) xp 1 y q 1 dx dy; p 1; q 1; unde D este domeniul limitat de x + y = 1,

D
x = 0, yZZ= 0.
f)
D
jxyj dx dy; unde D este domeniul marginit de er ul de raza a si u entrul
^n originea
ZZ
oordonatelor.
g) xy dx dy; unde D este limitat de y = x2 , y = 2x + 3.
ZZ D
h) (xy + y 2) dx dy; unde D este limitat de parabolele y 2 = 2px si x2 = 2py; p > 0.
ZZ D
i)
p
ar sin x + y dx dy; unde D este limitat de x + y = 0, x + y = 1, y = 1,
D
y = 1. ZZ
5
j) xy dx dy; unde D este limitat de xy = 1, x + y = .
D 2
ZZ
dx dy
k) ; unde D este domeniul marginit de triunghiul OAB , O(0; 0),
D (x2 + y + 1)2
A(1; 0), B (0; 1).
13.ZZSa se al uleze tre ând la oordonate polare urmatoarele integrale duble:
q
a) x2 + y 2 dx dy; unde (D) : x2 + y 2 a2 :
D !
ZZ
x2 y 2
b) + 2 dx dy; unde (D) : x2 + y 2 R2 .
D a2 b
ZZ q
) f ( x2 + y 2) dx dy; unde (D) : x2 + y 2 1, f fun tie ontinua.
D
ZZ
x2 y 2
d) (x2 + y 2 ) dx dy; unde (D) : 2 + 2 1:
D a b
ZZ
x 2 y 2
e) x2 y 2 dx dy; unde (D) : 2 + 2 1; x 0; y 0.
D a b
ZZ
1 2 2 1=2
f) ar sin (x + y ) dx dy; unde (D) : 2 x2 + y 2 4 2 .
ZZD 2
g) f (x; y ) dx dy; unde (D) : a2 x2 + y 2 b2 ; y x, f fun tie ontinua.
D
ZZ
2ay x2 y 2
h) dx dy; unde D : x2 + y 2 2ay 0; y a.
D y
14. Efe tuând s himbarile de variabile sa se al uleze urmatoarele
8
integrale duble:
ZZ < x +y = u
a) j os (x + y )j dx dy; unde (D) : 0 x ; 0 y ; :
D x y = v:
ZZ
b) e(x +y )=(xy) dx dy; unde D este limitat de y 2 2px = 0, x2 2py = 0;

3 3
8 D
<
x = u2 v
:
y = uv 2:
s
x2 y2 4b 2 y2
y 53ab x; xa2
ZZ
) 1+
a2 b2
dx dy; unde (D) :
5a
x
b2
1; a; >0;
D
8
< x = au h v
:
y = bu sh v:
ZZ q
d)
D
j sin x2 + y2j dx dy; unde D este limitat de urbele ( 1) : x = t os t; y =
=
8
t sin t; t 2 [0; 2 ℄ (spirala lui Arhimede) si ( 2 ) : x = t; y = 0; t 2 [0; 2 ℄;
< x = uv os v
:
y = uv sin v:
15. Sa se al uleze ariile domeniilor limitate de urbele:
a) (x y )2 + x2 = a2 ; a > 0: b) (x2 + y 2 )2 = 8a2 xy; x > 0.
) x + y = a; x + y = b; y = x; y = x; 0 < a < b; 0 < < .
16. Folosind integrala dubla sa se al uleze volumele orpurilor limitate de urmatoarele
suprafete:
a) x2 + y 2 2ax = 0; x2 + y 2 = 2pz; z = 0:
b) z = x2 + y 2; y = x2 ; y = 1; z = 0.
) z = x2 + y 2 ; x2 + y 2 = x; x2 + y 2 = 2x; z = 0.
d) z = e (x +y ) ; z = 0; x2 + y 2 = R2 .
2 2
e) z = x3=2 + y 3=2 ; z = 0; x + y = 1; x = 0; y = 0.
17. Sa se al uleze masa si oordonatele entrelor de greutate ale pla ilor omogene
limitate de urmatoarele urbe:
a) (x2 + y 2 )2 = 2a2 xy; x > 0; y > 0: b) ay = x2 ; x + y = 2a; a > 0.
18. Sa se al uleze momentele de inertie Ix si Iy ^n raport u axele de oordonate
Ox si Oy ale pla ii omogene (%0 = 1) limitata de urba x4 + y 4 = a2 (x2 + y 2):
19. Sa se determine aria uprinsa ^ntre parabolele y 2 = 2px si x2 = 2py , (p > 0)
pre um si momentul ei de inertie ^n raport u originea, % %0 .
Z
I = (x + y ) dx (x y ) dy;
x2 y 2
unde este elipsa 2 + 2 = 1 par ursa ^n sens dire t trigonometri . Sa se veri e apoi
a b
rezultatul u formula lui Green.
21. Sa se al uleze u ajutorul integralelor urbilinii ariile domeniilor marginite de
urmatoarele urbe:
a) (x2 + y 2 )2 = a2 (x2 y 2); (lemnis ata). b) x2=3 + y 2=3 = a2=3 ; (astroida).
274 Capitolul 5
8
< x = a(2 os t os 2t)
) : ( ardioida).
y = a(2 sin t sin 2t); t 2 [0; 2 ℄;
x2. INTEGRALE TRIPLE
Fie G IR3 o multime ubabila sau masurabila Jordan, adi a o multime marginita u
proprietatea a pentru ori e " > 0 exista gurile poliedrale P" , Q" astfel^n ât P" G Q"
si V (Q" ) V (P" ) < ". Numarul V (G) = sup V (P ) = Ginf Q
V (Q) se numeste volumul gurii
P G
spatiale G. Prin gura poliedrala ^ntelegem gura spatiala ompusa din unul sau mai multe
Æ
poliedre ( orpuri poliedrale). Un domeniu ompa t G IR3 (o multime ompa ta u G
domeniu) este ubabil, adi a are volum.
Fun tia f : G ! IR este integrabila pe G (G multime ubabila), notat f 2 R(G),
da a 9 I 2 IR a.^. 8 " > 0 9 Æ (") > 0 u proprietatea a pentru ori e 2 D (multimea
diviziunilor lui G) u kk < Æ , = (Gi )i=1;n si 8 zi 2 Gi ; i = 1; n rezulta:
n
j(f; zi) I j < "; f (zi ) V (Gi ).
X
unde (f; zi ) =
i=1
Numarul ZZIZ se numeste integrala tripla a fun tiei f pe multimea ubabila G si se
noteaza I = f (x; y; z ) dx dy dz:
G
Proprietati. a) Fie f; g : G IR3 ! IR, G multime ubabila. Da a f 2 R(G);
gZZZ2 R(G), ; 2 IR atun i f + g 2 RZ(ZGZ ) si: ZZZ
(f (x; y; z ) + g (x; y; z )) dx dy dz = f (x; y; z ) dx dy dz + g (x; y; z ) dx dy dz .

G G G
Æ Æ
b) Fie G = G1 [ G2 , G1 ; G2 multimi ubabile u G1 \ G2 = ;, iar f : G ! IR. Da a
f 2R (G) atun i f 2 R(G1 ) sZiZZf 2 R(G2 ) si:
ZZZ ZZZ
f (x; y; z ) dx dy dz = f (x; y; z ) dx dy dz + f (x; y; z ) dx dy dz .

G G G
Si invers da a f 2 R(G1 ) si f 2 R(G2 ) atun i f 2 R(G) si are lo egalitatea de mai sus.
1 2
) Fie f; g : G ! IR, G multime ubabila, f; g 2 R(G) si f (x; y; z ) g (x; y; z );

8 (x; y; z) 2ZZGZ . Atun i: ZZZ
f (x; y; z ) dx dy dz g (x; y; z ) dx dy dz .
G G
d) Fie f : G ! IR marginita, f 2 R(G), M = sup f (x; y; z ), m = inf f (x; y; z ).
(x;y;z )2G (x;y;z )2G
Atun i: ZZZ
m V (G) f (x; y; z ) dx dy dz M V (G).

G
Integrale triple 275
2 R(G) atun i jf j 2 R(G) si:

e) Da aZZfZ ZZZ
f (x; y; z ) dx dy dz jf (x; y; z)j dx dy dz.

G G
Teorema 5.2.1. Da a G IR3 este un domeniu ompa t, u V (G) 6= 0, iar f : G !
! IR este o fun tie ontinua pe G atun i f 2 R(G).
Teorema 5.2.2 (Fubini). Fie G un domeniu ompa t din IR3 simplu ^n raport u
axa Oz , dat8 prin inegalitatile:
<
z1 (x; y ) z z2 (x; y ); 8 (x; y ) 2 D IR2 ; D domeniu ompa t;
:
z1 (x; y ) z2 (x; y ); 8 (x; y ) 2 D; z1 ; z2 fun tii ontinue:
Z z2 (x;y)
Da a f : G ! IR, f 2 R(G) si pentru 8 (x; y) 2 D 9 I (x; y) = f (x; y; z ) dz
z1 (x;y)
atun i I 2 R(D) si:
ZZZ ZZ Z z2 (x;y)
f (x; y; z ) dx dy dz = dx dy f (x; y; z ) dz .
G D z (x;y)
1
Conse inta 5.2.1. Da a G este un domeniu ompa t simplu ^n raport u axa Oz ,
iar f : G ! IR este o fun tie ontinua atun i sunt ^ndeplinite toate ipotezele din Teorema
5.2.1, de i are lo egalitatea de mai sus.
Conse inta 5.2.2. Da a G este un domeniu ompa t simplu ^n raport u toate ele
trei axe de oordonate, iar f : G ! IR Zeste ZZ
o fun tie ontinua, atun i ordinea de integrare
nu este esentiala ^n al ulul integralei f (x; y; z ) dx dy dz .
G
Teorema 5.2.3 (s himbarea de variabile ^n integrala tripla). Fie T : IR3 ! IR3 o

f D(f1 ; f2 ; f3 )
transformare regulata T =(f1 ; f2 ; f3 ), 9 i ; i; j = 1; 3 ontinue si J = 6= 0
xj D(x1 ; x2 ; x3 )
de e uatii x = '(u; v; w); y = (u; v; w); z = (u; v; w), ^n are ', , admit derivate
partiale mixte de ordinul al doilea ontinue, iar G si Ge sunt domenii ompa te marginite de
suprafetele , e simple, ^n hise si netede (sau netede pe portiuni) astfel ^n ât = T (), e
G = T (Ge ). Fie f : G ! IR o fun tie ontinua pe G. Atun i are lo formula:

D ('; ; )
ZZZ ZZZ
f (x; y; z ) dx dy dz = e f ('(u; v; w); (u; v; w); (u; v; w)) du dv dw .
G G D(u; v; w)
Cazuri parti ulare. a) În oordonatele ilindri e r; '; z , unde x = r os ', y = r sin ',
D(x; y; z )
z = z , r 0; ' 2 [0; 2 ℄, z 2 IR avem = r si:
ZZZ ZZZ
D(r; '; z )
f (x; y; z ) dx dy dz = e f (r os '; r sin '; z ) r dr d' dz .
G G
b) În oordonatele polare (sferi e) r; '; , unde x = r os ' os , y = r sin ' os ;
D(x; y; z )
z = r sin , r 0, ' 2 [0; 2 ℄, 2 [ =2; =2℄ avem = r2 os si:
ZZZ ZZZ
D(r; '; )
f (x; y; z ) dx dy dz = e f (r os ' os ; r sin ' os ; r sin ) r2 os dr d' d .
G G
276 Capitolul 5
Da a onsideram oordonatele polare r; '; , unde x = r os ' sin , y = r sin ' sin ,
D(x; y; z )
z = r os , r 0; ' 2 [0; 2 ), 2 [0; ℄ avem = r2 sin , iar:
ZZZ ZZZ
D ( r; ; ' )
f (x; y; z ) dx dy dz = e f (r os ' sin ; r sin ' sin ; r os ) r2 sin dr d' d.
G G
Cal ulul volumelor. Pentru un domeniu ompa t G simplu ^n raport u axa Oz
sau u ori e alta axa sau un domeniu are se des ompune ^ntr-o reuniune nita de astfel
de subdomenii, volumul sauZZseZ al uleaza u formula:
V (G) = dx dy dz .
G
Apli atiile integralelor triple ^n me ani a
1Æ . Masa unui orp. Da a un orp o upa volumul G si % = %(x; y; z ) este densitatea
lui ^n pun tul (x; y; z ) atun iZZZ
masa a estui orp este egala u:
M= %(x; y; z ) dx dy dz .
G
2Æ . Centrul de greutate al unui orp. Coordonatele entrului de greutate (x0 ; y0 ; z0 )
al unui orp G se al uleaza dupa formulele:
1 ZZZ 1 ZZZ
x0 = x %(x; y; z ) dx dy dz; y0 = y %(x; y; z ) dx dy dz ,
M ZZZ G M G
1
z0 = z %(x; y; z ) dx dy dz .
M G
Da a orpul este omogen se ia % %0 .
3Æ . Momente de inertie. Momentul de inertie al unui orp ^n raport u un plan , o
axa d sau un pun t P , este ZZZ
integrala:
I= % r2 dx dy dz ,
G
unde r este distanta pun tului urent al orpului (x; y; z ) la planul , axa d, respe tiv
pun tul P .
Momentele
ZZZ
de inertie ale unui orp ZZZ
^n raport u planele de ZZZ
oordonate sunt:
Ixy = %z 2 dx dy dz; Iyz = %x2 dx dy dz; Ixz = %y 2 dx dy dz .
G G G
Momentele de inertie ale unui orp ^n raport u axele de oordonate Ox, Oy , Oz sunt
Ix = Ixy + Ixz ; Iy = Ixy + Iyz ; Iz = Ixz + Iyz .
Momentul de ZZZ
inertie al unui orp ^n raport u originea oordonatelor este:
I0 = % (x2 + y 2 + z 2 ) dx dy dz; adi a I0 = Ixy + Iyz + Ixz .
G
4Æ . Potentialul âmpului graviti . Potentialul newtonian al unui orp G ^n pun tul
P (x; y; z ) este integrala:
ZZZ
d d d
u(x; y; z ) = %(; ; ) ,
G r q
unde % = %(; ; ) este densitatea orpului si r = ( x)2 + ( y )2 + ( z )2 .
Un pun t material de masa m este atras de un orp u o forta ale arei proie tii X ,
Y , Z pe axele de oordonate Ox, Oy , Oz sunt:
u ZZZ
x u ZZZ
y
X = km = km % 3 d d d; Y = km = km % 3 d d d ,
x G r y G r
u ZZZ
z
Z = km = km % 3 d d d ,
z G r
unde k este onstanta atra tiei gravitationale.
PROBLEME REZOLVATE
1. ZSa se al uleze urmatoarele integrale triple:

ZZ
dx dy dz
a) ; unde G este domeniul ompa t limitat de suprafetele x+
G (1 + x + y + z )3
+y + z Z= 1; x = 0; y = 0; z = 0.
ZZ
h2
b) z dx dy dz; unde G este domeniul ompa t limitat de suprafetele z 2 = 2 (x2 +
G R
+y 2 ); zZZZ= 0; z = h.
) xy 2 z 3 dx dy dz; unde G este domeniul ompa t limitat de suprafetele z =
G
= xy; yZZZ= x; x = 1; z = 0.
d) xy dx dy dz; unde G este domeniul ompa t limitat de suprafetele x2 + y 2 =
G
= 1; z Z= ZZ
0; z = 1; x = 0; y = 0.
e) (x2 + y 2)z dx dy dz; unde G este limitat de suprafetele z = x2 + y 2; x2 + y 2 +
G
+z 2 = 6.
Rezolvare. Fun tiile de mai sus sunt ontinue pe domeniile respe tive.
a) Domeniul
8
G este simplu ^n raport u axa
8
Oz (vezi Figura 5.2.1),
< 0 z 1 x y < 0x1
(G) : : unde (D) : :
(x; y ) 2 D; 0 y 1 x; (vezi Figura 5.2.2):
z y
1 1
G D
O y
1 x
O 1
D
1
x
Rezulta:
278 Capitolul 5
ZZZ
dx dy dz ZZ Z 1 x y
dz ZZ
1
I=
G (1 + x + y + z )! 3 =
D
dx dy
0" (1 + x + y + #z )3
=
D 2

1 z =1 x y
1 ZZ 1 1 D s=Oy
(1 + x + y + z)2 dx dy =
2 D (1 + x + y ) 4 2 dx dy =
"
z =0 # !
1 Z 1 Z 1 x
1 1 1Z 1 1 1 y=1 x
= dx dy = y dx =
2 0 0 (1 + x + y )2 4 2 0 1 + x + y 4! y=0
1Z 1 1 1 1 1 3 x2 1
1 5
= (1 x) + dx = x + + ln (1 + x) = ln 2
.
2 0 2 4 1+x 2 4 8 0 2 8
b)8Domeniul G este simplu ^n raport u axa Oz (vezi Figura 5.2.3). Avem
hq 2 2
>
<
x +y z h
(G) : > R unde (D) : x2 + y 2 R2 ; (vezi Figura 5.2.4).
:
(x; y ) 2 D;
z y
z=h
D
G
x
y O
O
D
x
Rezult
a astfel: !
ZZZ ZZ Z h ZZ
z 2 z=h
dx dy h p
2 z= Rh px +y
I= z dx dy dz = z dz = dx dy =
G D R x2 +y2 D 2 2
" #
1 ZZ h2 2 2 h2 ZZ
= h2 (x + y ) dx dy = 2 (R2 x2 y 2 ) dx dy .
2 D R2 2R D
8
Fa em s himbarea de variabile x = r os '; y = r sin '; (r; ') 2 D0 , unde (D0 ) :
<
0rR
Obtinem:
:
0 ' 2:
h 2 Z R Z 2 2 2 h2 Z 2 Z R 2 h 2 R2 r 2 r 4 ! R
I= 2 (R r ) r dr d' = 2 d' (R r r3 ) dr = 2 =
2R 0 0 2R 0 0 R 2 4 0
R2 h2
= .
4
) Domeniul
8
G desenat ^n Figura 5.2.5
8
este simplu ^n raport u axa Oz ,
<
0 z xy <
0x1
(G) : : unde (D) : : este simplu ^n
(x; y ) 2 D; 0 y x; (vezi Figura 5.2.6)
raport u Oy .
Rezulta:
ZZZ ZZ Z xy ZZ
z 4 z =xy
I= xy 2 z 3 dx dy dz
= dx dy = xy 2 z 3 dz
dx dy = xy 2
G D 0 D 4
z =0
ZZ
x5 y 6 Z 1 Z x x5 y 6 1 1 5 y 7 y=x
Z
1 1 12
Z
1
= dx dy = dx dy = x dx = x dx = .
D 4 0 0 4 4 0 7 y=0 28 0 364
z
y
1
1
z=1 y D
G
x
O 1
O
x
d) Domeniul
8
G desenat ^n Figura 85.2.7 este simplu ^n raport u axa Oz ,
< 0 z 1 < x2 + y 2 1
(G) : : unde (D) : :
(x; y ) 2 D; x; y 0; (vezi Figura 5.2.8):
z
y
1
1
G D
O y
x
1
O 1
1
D
x
Rezult
ZZZ
a: ZZ Z 1 ZZ z =1 ZZ
I= xy dx dy dz = dx dy xy dz = xy z z=0 dx dy = xy dx dy .
G D 0 D D
Pentru a al ula integrala dubla obtinuta mai sus fa em s himbarea de variabile
x = r os '; y = r sin ', (r; ') 2 D f
, (D
f
) : 0 r 1; 0 ' =2. Dedu em astfel a:
ZZ Z 1 Z =2
sin 2 ' r 4 1 1 =2
1
r2 os ' sin ' r dr d' = r3 dr d' =

I= os 2' = .
De 0 0 2 4 0 4 0 8
Observatie. Integrala tripla de mai sus o mai putem al ula folosind oordonatele
D(x; y; z )
ilindri e x = r os '; y = r sin ', z = z , = r; (r; '; z ) 2 G; e
unde (Ge ) : 0
D(r; '; z )
r 1; 0 ' =2; 0 z 1. Rezulta:
280 Capitolul 5
ZZZ Z 1 Z
sin 2'
=2 Z 1
1
I= e
G
r2 os ' sin ' r dr d' dz =
0
r3 dr 0 2
d' dz = .
0 8
e) Domeniul G desenat ^
n Figura 5.2.9 este simplu ^
n raport u axa Oz ,
8
<
p
x2 + y 2 z 6 x2 y 2
(G) : : unde D este proie tia lui G pe planul Oxy .
(x; y ) 2 D;
Fa ând interse tia dintre paraboloid si sfera rezulta er ul x2 + y 2 = 2; z = 2, de unde
dedu em a D este domeniul: x2 + y 2 2 (vezip Figura 5.2.10). Obtinem astfel:
ZZZ ZZ Z 6 x y 2 2
1 ZZ 2 2
I= (x2 + y 2)z dx dy dz = dx dy (x2 + y 2 )z dz = (x + y )
G D x +y
2 2 2 D
(6 x2 y2 (x2 + y2)2 ) dx dy.
8
Fa em ps himbarea de variabile x = r os '; y = r sin '; (r; ') 2 D; f
unde (D
f
):
< 0 r 2
Rezulta:
:
0 ' 2:
p ! p
1 ZZ 2 2 4
Z 2
3 5 7 6r4 r6 r8 2 8
I= r (6 r r )r dr d' = (6r r r ) dr = = .
2 De 0 4 6 8 0 3
z
6
y
G 2
z=2
D
y 2 x
O 6 O
D
x
2. ZSa se al uleze tre ând la oordonate polare urmatoarele integrale triple:
ZZ
a) xyz dx dy dz; unde domeniul ompa t G este limitat de suprafetele x2 + y 2 +

G
+z 2 = 1ZZ;Zx =q
0, y = 0, z = 0.
b) x2 + y 2 + z 2 dx dy dz; unde G este limitat de suprafata x2 + y 2 + z 2 z = 0.
G
ZZZ
x2
) (x2 + y 2 + z 2 ) dx dy dz; unde G este domeniul limitat de suprafetele 2 +
G a
y2 z2
+ 2 + 2 1 = 0, x = 0, y = 0, z = 0.
b Z ZZ
x2
d) (x2 + y 2 + xy ) dx dy dz; unde G este domeniul limitat de suprafetele 2 +
G a
y2 z2 2 2 2 2
+ 2 + 2 = 1, x + y + z = , a > b > > 0.
b
Rezolvare. Fun tiile de mai sus sunt ontinue pe domeniile indi ate.
a)
8
Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.11.
8
Folosim oordonatele polare:
>
>
>
<
x = r os ' sin >
>
>
<
0r1
>
y = r sin ' sin unde (G) : > 0 ' =2
e
z = r os ; (r; '; ) 2 G; 0 =2:

>
> >
>
: e :
z z
1
G
G
1/2
y
O y
O
x x
D(x; y; z )
Determinantul fun tional ind = r2 sin , rezulta:
D(r; ; ')
ZZZ Z 1 Z =2 Z =2
sin 2' 3
I= r os ' sin ' sin os r sin dr d' d =
3 2 2 r5 sin
Ge 0 0 0 2
os dr d' d = 12 0 r5 dr 0 sin 2' d' 0 sin3 (sin )0 d = 121 os2 2'
Z 1 Z =2 Z =2 =2
0
sin4 =2 1
4 = 48 .
0
1 2 1
b) Domeniul G : x + y + z 2 2
2
4 este desenat ^n Figura 5.2.12. Tre ând
la oordonate polare: x = r os ' sin , y = r sin ' sin , z = r os ; obtinem pentru
G : r2 r os ) r os ( os 0; 2 [0; =2℄). De i (Ge ) : 0 ' 2;
0 = 2; 0 r os : Rezulta:
ZZZ Z 2 Z =2 Z os Z
2
I = e r r2 sin dr d' d = d' d r3 sin dr = d'

G ! 0 0 0 0
Z =2
os4
0 sin 4 d = 10 :
)8Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.13.8 Folosim oordonatele polare generali-
>
>
>
<
x = ar os ' sin >
>
>
<
0r1
zate: > y = br sin ' sin unde (Ge ) : > 0 ' =2
z = r os ; (r; '; ) 2 G; 0 =2:
>
> >
>
: e :
D(x; y; z )
Determinantul fun tional ind = ab r2 sin , rezulta:
ZZZ
D ( r; ; ' )
(a2 r2 os2 ' sin2 + b2 r2 sin2 ' sin2 + 2 r2 os2 ) ab r2 sin dr d' d =
G
e
ZZZ
= ab r4 [(a2 os2 ' + b2 sin2 ') sin3 + 2 os2 sin ℄ dr d' d =

G
e
282 Capitolul 5
" ! #
Z 1 Z =2 Z =2 2 os3 =2
= ab r dr
4 sin d
3 (a2 os2 ' + b2 sin2 ') d' + 2 =
"
0 0 !
0 5 #
3
0
1 os3 =2 Z =2 2 2 2
= ab
5
os +
3 0 (a os ' + b sin ') d' + 30 =
2 2
"
0 # "
2 Z =2 2 2 2 2 2 2 Z =2 2 1 + os 2'
= ab (a os ' + b sin ') d' + = ab a +
15 0 # "
30 15 0 2
2 1 os 2' 2 a2 sin 2' =2 b2 sin 2' =2
+b d' + = ab '+ + ' +
#
2 30 15 2
0 2 2
0
2 (a2 + b2 + 2 )ab
+ = .
30 30
z z
c c
G G
y y
O b O c b
a a
x x
d) Domeniul G = G1 G2 , unde G1 este domeniul limitat de elipsoid, iar G2 este
domeniul limitat
ZZZ
de sfera (vezi Figura 5.2.14).
ZZZ
Rezulta:
I= (x2 + y 2 + xy ) dx dy dz (x2 + y 2 + xy ) dx dy dz .
G 1 G 2
Pentru prima integrala de mai sus fa em s himbarea de variabile x = ar os ' sin ,
y = br sin ' sin , z = r os , (r; '; ) 2 Ge 1 , unde (Ge 1 ): 0 r 1, 0 ' 2 ,
0 Z.ZZRezulta:
I1 = e [(a2 r2 os2 ' + b2 r2 sin2 ' + abr2 os ' sin ') sin2 ab r2 sin dr d' d =
G1
Z 1 Z 2 Z
= ab
0
4
r dr
0
(a2 os2 ' + b2 sin2 ' + ab os ' sin ') d' sin3 d =
0
! !
ab os3 Z 2 2 1 + os 2' 2 1 os 2' ab
= os + a +b + sin 2' d' =
5 " 3 0 0 2 2 #
2
4ab a 2
sin 2'
2
b 2
sin 2' 2
ab 4ab (a2 + b2 )
2

= '+ + ' os 2 ' = .
15 2 2
0 2 2
0 4 0 15
Pentru a doua integrala pe domeniul G2 fa em s himbarea de variabile x = r os ' sin ,
y = r sin ' sin , z = r os , (r; '; ) 2 Ge 2 , unde (Ge 2 ): 0 r , 0 ' 2 , 0 .
Obtinem:ZZZ ZZZ
I2 = (x2 +y 2 +xy ) dx dy dz = [r2 ( os2 '+sin2 ') sin2 +r2 os ' sin ' sin2 ℄
G 2 Ge 2
sin 2' 5
r sin dr d' d = 0 r dr 0 1 + 2 d' 0 sin3 d = 815
Z Z 2 Z
2 4 :
4 2 2
De i I = I1 I2 = [(a + b )ab 2 4 ℄.
15
3. Sa se al uleze
ZZZ
urmatoarea integrala tripla:
x2 dx dy dz ,
G
unde domeniul G este limitat de suprafetele z = ay 2 , z = by 2 , y > 0 (0 < a < b), z = x,
z z
z = x (0 < < ), z = h (h > 0), efe tuând s himbarea de variabile u = 2 , v = ,
y x
w = z.
Rezolvare. Domeniul
0 s
G1este 0desenat
s
^n1Figura
0
5.2.15.
s
Coordonatele
1 0 s
pun telor
1
A,
h h h h h h h h
B , C si D sunt: A ; ; hA, B ; ; hA, C ; ; hA, D ; ; hA,
b b a a
2
(triunghiul urbiliniu OAB apartine ilindrului z = by , iar triunghiul urbiliniu OCD
apartine ilindrului z = ay 2 ).
Fa ând s himbarile de variabile indi ate ^nrenunt, rezulta domeniul (G
f
): a u b,
w w
v , 0 w h. Deoare e x = , y = , z = w, determinantul fun tional este
D(x; y; z ) 1 w w
p v u
D(u; v; w)
= p .
2 v2u u
z G
z=bx
A C
z=ax
z=h D
B
y
O z= y2
a
z=by2
(OAB) (OCD)
x
Figura 5.2.15
Rezult a a: p
ZZZ
w2 1 w w 1 Z b 3=2 Z 4 Z h 7=2 1 u 1=2 b
I=
e v2
G
2 v2upu du dv dw = 2 a u du v dv 0 w dw = 2 1=2
! !
a
v 3 w9=2 h 2h9=2 p1 1 1 1
3 9=2 = 27 pa 3 3 .
0 b
4. Sa se determine domeniul de integrare si apoi sa se modi e ^n diverse moduri
ordinea de integrare: p
Z 1 Z 1 x Z x+y Z 1 Z 1 x Z 1
2
a) I = dx dy f (x; y; z ) dz ; b) I = dx p dy p f (x; y; z ) dz;

0 0 0 1 1 x 2 x +y 2 2
unde f este o fun tie ontinua.

Rezolvare. a) Domeniul G este:
284 Capitolul 5
8 8 8
>
>
>
<
0x1 >
>
>
<
0z x+y >
>
>
<
0x1
(G) : >
0y1 x ) (G) : >
(x; y ) 2 D; unde (D) : >
0 y 1 x;
0 z x+y
> > >
(Figura 5.2.16); (Figura 5.2.17):
>
: >
: >
:
z
C y
E 1
1
G
D
D
1 y x
O B O 1
A
1
x Figura 5.2.16 Figura 5.2.17
G a fost onsiderat simplu ^n raport u axa Oz , iar D simplu ^n raport u axa Oy .
Consider^ and pe D simplu ^ZZ n raport Z u axa Ox, obtinem:
ZZZ x+y Z 1 Z 1 y Z x+y
I = f (x; y; z ) dx dy dz = dx dy f (x; y; z ) dz = dy dx f (x; y; z ) dz .

G D 0 0 0 0
Da a dorim sa integram mai ^ntâi ^n raport u x, des ompunem pe G ^n G = G1 [ G2 ,
unde G1 = AOCD si G2 = ABCO sunt simple fata de Ox. Proie tia lui G1 pe planul Oyz
este domeniul D10 = OCE , iar proie tia lui G2 pe planul Oyz este domeniul D20 = OBC
(vezi Figura 5.2.18). De i: 8 8
8 > 0 y 1 > 0z1
yx1 y
> >
< z >
< >
<
(G1 ) : : 0
u (D1 ) : > y z 1; 0
sau (D1 ) : > 0 y z;
(y; z ) 2 D10 ; > >
(simplu =Oz ) (simplu =Oy );
>
: >
:
8 8
8
< 0 x 1
>
> 0y1 >
> 0z1
y 0
>
<
0
>
<
iar (G2 ) : : u (D2 ) : > 0 z y; sau (D2 ) : > z y 1;
(y; z ) 2 D20 > >
(simplu =Oz ) (simplu =Oy ):
>
: >
:
(E uatia fetei OCD este x + y = z , iar e uatia fetei ABCD este x + y 1 = 0,

obtinuta din e uatia planului prin 3 pun te).
z z
E C 1
1 E D
D’1 D”2
D’2 D”1
B y 1 x
O 1 O A
Rezulta astfel:
ZZZ ZZZ
I= f (x; y; z ) dx dy dz + f (x; y; z ) dx dy dz; unde:

G1 G2
ZZZ ZZ Z 1 y Z 1 Z 1 Z 1 y
f (x; y; z ) dx dy dz = 0
dy dz f (x; y; z ) dx = dy dz f (x; y; z ) dx =
G1 D1 z y 0 y z y
Z 1 Z z Z 1 y
= dz dy f (x; y; z ) dx;
0 0 z y
iar:
ZZZ ZZ Z 1 y Z 1 Z y Z 1 y
f (x; y; z ) dx dy dz = 0 dy dz f (x; y; z ) dx = dy dz f (x; y; z ) dx =
G2 D2 0 0 0 0
Z 1 Z 1 Z 1 y
= dz dy f (x; y; z ) dx.
0 z 0
Da a dorim sa integram mai ^ntâi ^n raport u y , des ompunem pe G ^n G = G01 [ G02 ,
unde G01 = ABOD si G02 = DOBC sunt simple ^n raport u axa Oy . Proie tia lui G01 pe
planul Oxz este domeniul D100 = AOD, iar proie tia lui G02 pe planul Oxz este domeniul
D200 = DOE (vezi Figura 5.2.19). De i: 8 8
8 > 0 x 1 > 0z1

> >
<
0 y 1 x >
< >
<
(G01 ) : : u (D100 ) : > 0 z x; sau (D100 ) : > z x 1; iar:
(x; z ) 2 D100 ; > >
(simplu =Oz ) (simplu =Ox);
>
: >
:
8 8
8 > 0 x 1 > 0z1

> >
< z x y 1 x >
< >
<
0
(G2 ) : : 00
u (D2 ) : > x z 1; 00
sau (D2 ) : > 0 x z;
(x; z ) 2 D200 > >
(simplu =Oz ) (simplu =Ox):
>
: >
:
Rezulta: ZZZ ZZZ
I= 0
f (x; y; z ) dx dy dz + 0
f (x; y; z ) dx dy dz; unde:
G1 G2
ZZZ ZZ Z 1 x Z 1 Z x Z 1 x
0
f (x; y; z ) dx dy dz = 00
dx dz f (x; y; z ) dy = dx dz f (x; y; z; dy =
G1 D1 0 0 0 0
Z 1 Z 1 Z 1 x
= dz dx f (x; y; z ) dy; iar:
0 z 0
ZZZ ZZ Z 1 x Z 1 Z 1 Z 1 x
0
f (x; y; z ) dx dy dz = 00
dx dz f (x; y; z ) dy = dx dz f (x; y; z ) dy =
G2 D2 z x 0 x z x
Z 1 Z z Z 1 x
= dz dx f (x; y; z ) dy .
0 0 z x
b)8Domeniul G este:
> 1x1 8 p
>
>
 1 x2 y 1 x2 ) (G) : : unde
p ( x; y ) 2 D; (vezi Figura 5.2.20);
x2 + y 2 z 1
>
>
:
8
<
1x1
(D ) : : p p
1 x2 y 1 x2 (vezi Figura 5.2.21):
Domeniul G a fost onsiderat simplu ^n raport u axa Oz , iar D simplu ^n raport u
axa Oy . Considerându-l pe D simplu ^n raport u axa Ox, obtinem:
286 Capitolul 5
ZZZ ZZ Z 1
I= f (x; y; z ) dx dy dz = dx dy px +y f (x; y; z) dz =
Z 1 Z
p
G
1 y 1 2 Z
D 2 2
= dy p dx p f (x; y; z ) dz .
1 1 y x +y 2 2 2
z
y
1
G
z=1 D
x
y 1
O
O 1
1
x
Domeniul G este simplu si ^n raport u axa Ox, proie tia sa pe planul Oyz ind
domeniul D1 (vezi Figura 5.2.22). De i:
8
<
p z 2 y 2 x pz 2 y 2 8
<
0z1
(G) : : unde (D1 ) : :
(y; z ) 2 D1 ; z y z; (simplu =Oy )
8
< 1y0
sau D1 = D10 [ D100 u D10 = AOC , D100 = OCB , (D10 ) : : si
y z 1; (simplu =Oz )
8
< 0 y 1
(D100 ) : :
y z 1; (simplu =Oz ):
Rezult a astfel: p pz y
ZZ Z z y 2 Z 1 Z z
2 Z 2 2
I= dy dz p f (x; y; z ) dx = dz dy p f (x; y; z ) dx =
Z 0 Z
pz
D1
1 Z 2 y
z 2 y2
2 Z 1 1
pz0
Z Z
z
2 y 2
z 2 y2
= dy dz p f (x; y; z ) dx + dy dz p f (x; y; z ) dx.

1 y z 2 y2 0 y z 2 y2
z z
A C 1 B A’ C 1 B’
D1 D2
y x
1 O 1 1 O 1

În mod asemanator G este simplu si fata de axa Oy , proie tia sa pe planul Oxz ind
domeniul D2 (vezi Figura 5.2.23). De i:
8 p p 8
< z 2 x2 y z 2 x2 0z1 <
(G) : unde (D2 ) :
:
(x; z ) 2 D2 ; z x z; (simplu =Ox)
:
8
<
1x0
sau D2 = D20 [D200 u D20 = A0 OC , D200 = OB 0 C; (D20 ) : : si
x z 1; (simplu =Oz )
8
< 0 x 1
(D200 ) : :
x z 1; (simplu =Oz ):
Rezult a: p p
ZZ Z z x 2 2 Z 1 Z z Z z x 2 2
I= dx dz p f (x; y; z ) dy = dz dx p f (x; y; z ) dy =
D2 p 2 2z2 x2 0 z p z 2 x2
Z 0 Z 1 Zz x Z 1 Z 1 Z z 2 x2
= dx dz p 2 2 f (x; y; z ) dy + dx dz p 2 2 f (x; y; z ) dy .
1 x z x 0 x z x
5. Sa se al uleze volumele orpurilor limitate de urmatoarele suprafete:
2 x2 y 2 x2 y 2 x2 y 2
a) z = + ; 2z = + ; b) 2 + 2 = 2z; z = ax + by + ;
4 9 4 9 p q
) z = x2 + y 2 ; z = 2x2 + 2y 2 ; y = x; y = x2 ;
x2 y 2 z 2 2 x2 y 2
!
d) x + z = a ; x + y = a; x y = a; e) 2 + 2 + 2 = 2 + 2 ;
2 2 2
a b a b
2 2 2 2 2 2
f) z = x + y ; z = 2(x + y ); xy = a ; xy = 2a ; x = 2y; 2x = y; x > 0; y > 0;
x
1=2
y
1=2
z
1=2
g) + + = 1; x = 0; y = 0; z = 0;
a b
h) x2 + z 2 = a2 ; y 2 + z 2 = a2 .
Rezolvare. a) Domeniul G limitat de suprafetele din enunt este desenat ^n Figura
5.2.24, proie tia sa pe planul Oxy ind domeniul D desenat ^n Figura 5.2.25.
x2 y 2
Interse tia dintre paraboloid si on este elipsa din planul z = 2 de e uatie + = 4.
8 s 4 9
> x2 y 2 x2 y 2
x2 y2 z1 (x; y ) = + z
>
De i (D) : + 1 0, iar (G) :

<
+ = z2 (x; y )
16 36 8 18 4 9
(x; y ) 2 D:
>
>
:
288 Capitolul 5
Rezulta: 2s !3
ZZZ ZZ Z z2 (x;y) ZZ
x2 y 2 1 x2 y 2 5
V (G) = dx dy dz = dx dy dz = 4 + + dx dy .
G D z (x;y)
1 D 4 9 2 4 9
Pentru a al ula integrala dubla de mai sus8fa em s himbarea de variabile x =
< 0 r 1
= 4r os ', y = 6r sin ', (r; ') 2 D f
, unde (D f
): : De i:
0 ' 2:
!
ZZ
2
Z 1 Z 2
2 3 r3 r4 1
V (G) = (2r 2r )24r dr d' = 48 dr (r r ) d' = 96 = 8 .
D
e 0 0 3 4 0
b) Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.26. Interse tia dintre paraboloid si plan
este o urba (parabola) are se proie teaza ^n planul Oxy ^ntr-o urba a arei e uatie o
x2 y 2
determinam prin eliminarea lui z din e uatiile paraboloidului si planului: 2 + 2 =
p q
= 2(ax + by 8
+ ). Rezulta :
1 x 2 y 2!
>
< z (x; y ) =
>
1
2 p2 q 2
+ z ax + by + = z2(x; y)
(G) : >
>
:
(x; y ) 2 D;
x2 y 2
unde (D) : 2 + 2 2(ax + by + ). Obtinem astfel:
p q " !#
ZZZ ZZ Z z (x;y )
2
ZZ
1 x2 y 2
V (G) = dx dy dz = dx dy dz = ax + by + + dx dy .
G D z (x;y)
1 D 2 p2 q 2
4
z
G B
G
2
A
y
O 1 y
O
D
1
x D
x
Pentru a al ula integrala dubla de mai sus s riem inegalitatea din denitia dome-
niului D ^n felul urmator:
x2 2 p2 + y
2
2 ax + a 2bq + b2 q 2 a2 p2 b2 q 2 2 0 ,
p 2
!2
q !
2
2
x y
ap + bq a2 p2 + b2 q 2 + 2 .
p q
x y
Astfel fa em s himbarea de variabile ap = r os ', bq = r sin '; (r; ') 2 D0 ,
8 pa2p2 + b2 q2 + 2 = r p q
< 0 r
0
unde (D ) : : 0
sau x = p(ap + r os ') = ap2 + pr os ',
0 ' 2
D(x; y )
y = q (bq + r sin ') = bq 2 + qr sin '. Avem = pqr, iar:
D(r; ') !
ZZ
a2 p2 1 x2 b2 q 2 1 y 2 a2 p2 b2 q 2
V (G) = + ax + by 2 + 2 + 2 + dx dy =
2
D 2 2 p2 2 2 q 3
!2 !2
ZZ
1 x 1 y a 2 p2 b2q2
= 4 ap bq + + + 5 dx dy =
D 2 p 2 q 2 2
!
ZZ
r2 a2 p2 b2 q 2 Z r
0
= + + + pqr dr d' = pq (a2 p2 + b2 q 2 + 2 r2 ) r dr =
D 0 2 2 2 0
pq 2 2 2 2 2
= (a p + b q + 2 ) :
4
) Domeniul G este desenat ^n Figura 8
5.2.27, iar proie tia sa pe planul Oxy este dome-
<
z1 (x; y ) = x2 + y 2 z 2(x2 + y 2) = z2 (x; y )
niul D (vezi Figura 5.2.28). De i (G) : :
(x; y ) 2 D;
8
< 0 x 1
unde (D) : : 2
x y x:
Domeniul G vazut dinspre partea pozitiva a axei Oy arata a ^n Figura 5.2.29.
Rezulta: ZZZ ZZ Z z (x;y ) ZZ
2
V (G) = dx dy dz = dx dy dz = (x2 + y 2) dx dy =
G D 1 z (x;y) D
Z 1 Z x Z 1
y 3 ! y=x Z 1
4x3 x6
!
3
= dx (x + y ) dy = 2 2 2
x y+ dx = x 4 dx = .
0 x
2 0 3 y=x
2 0 3 3 35
y B x=y
1 2
y=x 2
2 2y
D z=2x +
y=
A
x
2
x
O 1 z=x 2 +y2
x
y=
O
d) Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.30. si el este uprins ^ntre ele 4 "petale"
(vezi de asemenea Figura 5.2.31).
Avem V (G) = 4V (G1 ); unde G1 este orpul uprins ^ntre triunghiul urbiliniu ABE
si petala AED (y > 0; z > 0). Mai pre is V (G) = 8V (G2 ), unde G2 este orpul uprins
290 Capitolul 5
^ntre triunghiul urbiliniu ABO si jumatatea de petala ADO (DO - segment de dreapta,
x; y; z > 0).
G
B az G1
D
y O
C
-a O a
a
A
x
-a
Proie t 8
am pe G2 pe planul Oxz (el este 8
simplu ^n raport u axa Oy ) si obtinem:
< 0 y a x < x2 + z 2 a2
(G2 ) : : unde (D) : :
(x; z ) 2 D; x; z 0; (Figura 5.2.32):
Rezulta: ZZ Z a x Z a
p
ZZ Z a x 2 2
V (G) = 8 dx dz dy = 8 (a x) dx dz = 8 dx (a x) dz =
D 0 D 0 0 Z
Z a
p Z =2 =2 1 + os 2t
= 8 (a x) a2 x2 dx x=a=sin t 8a3 (1 sin t) os2 t dt = 8a3 dt+
0 0 0 2
os3 t =2 2a3
+8a3 = (3 4).
3 0 3
z
a
D
x
O a
Figura 5.2.32
z 2 2 x2
!
x2 y2 y2 ZZZ
e) Domeniul G este 2 + 2 + 2 2 + 2 , iar V (G) = dx dy dz . Pentru

a b a b G
a al ula integrala tripla de mai sus fa em s himbarea de variabile x = ar os ' sin ,
y = br sin ' sin , z = r os . Introdu ând a este relatii ^n inegalitatea are deneste
domeniul G obtinem:
r4 r2 os2 ' sin2 + r2 sin2 ' sin2 ) r2 sin2 ) r sin .

De i (r; '; ) 2 Ge , unde (Ge ) : 0 ' 2 , 0 r sin , 0 . Deoare e
D(x; y; z )
= ab r2 sin , rezulta a:
D(r; ; ') ZZZ Z 2 Z Z sin
2
V (G) = e ab r sin dr d' d = ab d' sin r2 dr =
G 0 0 0
Z
sin4 ab Z 2 ab Z
= 2ab d = (1 os 2) d = (1 2 os 2 + os2 2) d =
0 3 6 0 6 0
2 ab
= .
4 _ _
f) Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.33, unde AB; EF 2 (P1 ), (P1 ) : z = x2 + y 2 ,
_ _
iar CD; GH 2 (P2 ), (P2 ) : z = 2(x2 + y 2). Fa ând interse tia dintre diferite suprafete
are margines domeniul G obtinem pun tele:
p pa 5a2 ! a p 5a2 p a 2! p 2!
!
a
A a 2; ; ; B p ; a 2; ; C a 2; p ; 5a ; D p ; a 2; 5a ;
2 2 2 2 2 2
E (2a; a; 5a2 ); F8(a; 2a; 5a2 ); G(2a; a; 10a2 ); H (a; 2a; 10a2).
<
z1 (x; y ) = x2 + y 2 z 2(x2 + y 2) = z2 (x; y )
Obtinem (G) : : unde domeniul D
(x; y ) 2 D;
este marginit de xy = a2 , xy = 2a2 , x = 2y , 2x = y , (vezi Figura 5.2.34).
ZZZ ZZ Z z (x;y ) ZZ
2
Rezulta: V (G) = dx dy dz = dx dy dz = (x2 + y 2 ) dx dy .
G D z (x;y)
1 D
Pentru a al ula integrala dubla de mai sus fa em s himbarea 8
de variabile
y
xy = u; = v ) x =
r
u p
; y = uv; (u; v ) 2 D f
, unde (D f
<
): : 1
a u 2a2
2
2 v 2:
x v
z
G
H
y 2)
G
(x 2+
+y 2
z=2
2
z=x
C D
A B F
E
y
xy=
a 2
O Q
2
M xy=2a
P
D
x N
Figura 5.2.33
D(x; y ) 1
Deoare e = ; rezulta:
D(u; v ) 2v
292 Capitolul 5
Z 2a2 Z
1 u
2
1 Z 2a Z 2 u 2
V (G) = du + uv dv = du + u dv =
a 2 1=2 2v v 2 a 1=2 v 2 2
1 Z 2a
u
2
v =2

1 Z 2a 9a4
2
= + uv du = 3u du = .
2 a 2 v v=1=2 2 a 2 4
2x
y=
y
P x
2y=
a 2
D
Q N
a
M
O x
aa 2
Figura 5.2.34
ie. Integrala tripl
Observat a dermai sus o mai putem al ula fa ând s himbarea de vari-
8
xy = u
8
u
x
8
>
> >
> = a2 u 2a2
>
>
>
< y
>
>
>

>
>
<
abile: > x = v ) >> y = uv unde (Ge ) : > 12 v 2
x2 + y 2 u + uv 2
2 w 1:
> >
> > : 1
>
>
>
:
z
=w >
>
: z =
vw
; ( u; v; w ) 2 G;
e
D(x; y; z ) u(1 + v 2 )
Deoare e = , rezulta a:
D(u; v; w) 2v 2 w 2 ! ! !
ZZZ
u(1 + v 2 ) 1 Z 2a 2 Z 2
1 + v2 Z 1
1
V (G) = e du dv dw = u du dv dw =
G 2v 2 w 2 2 a 2 1=2 v 2 1=2 w 2
3a4 1 2 1 1 9a4
= +v = .
4 v 1=2 w 1=2 4
g)
8
Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.35.8Fa em s himbarea de variabile:
>
>
>
<
x = ar4 os4 ' sin4 >
>
>
<
0r1
>
4
y = br4 sin ' sin 4 unde (G) : > 0 ' =2
e
z = r4 os4 ; (r; '; ) 2 G; 0 =2:

>
> >
>
: e :

ZZZ ZZZ
D(x; y; z )
Avem: V (G) = dx dy dz = e dr d' d .
G G D (r; ; ')
D(x; y; z )
Cal ulam determinantul fun tional; obtinem = 64ab r11 sin3 ' os3 ' sin7 os3 .
D(r; ; ')
De i: ZZZ
1 Z =2 sin3 2'
V (G) = 64ab r sin ' os ' sin os dr d' d = 64ab
11 3 3 7 3 d'
Ge
2 0
12 0 8
0 sin7 os3 d = 163ab 0 (1 os 2'16)( os 2') d' 0 sin7 (1 sin2 )
Z =2 Z =2 Z =2
ab os 3 2' ! =2 sin 8 sin 10 ! =2 ab

(sin )0d = 3 os 2' + 3 8 10

= :
90
0 0
h) Din auza simetriilor fata de axele Ox, Oy , Oz , V = 8V1 , unde V1 este volumul lui
G1 , desenat ^n Figura 5.2.36. Suprafata MAS este a ilindrului y 2 + z 2 = a2 , iar suprafata
AP M este a ilindrului x2 + z 2 = a2 . Des ompunem pe G1 ^n MOSA si MOAP . Rezulta:
z
z
M
c
G1
G
O y
O
b
a aP S
a
y
x x
A
ZZZ ZZZ ZZZ
V =8 dx dy dz = 8 dx dy dz + dx dy dz =
2
ZZ
G1
Z
pa 2 y2 ZZ
MOSA
Z
p
a2 x2
MOAP
3 "
ZZ q
=8 4 dx dy dz + dx dy dz = 8
5 a2 y 2 dx dy +
(AOS ) 0 (AOP ) 0 (AOS )
ZZ
p # Z
aq Z y Z a p Z x
+ a2 x2 dx dy = 8 a2 y 2 dy dx + a2 x2 dx dy =
(AOP ) 0 0 0 0
Z
a q Z a p Z a p (a2 x2 )3=2 a
=8 y a2 y 2 dy + x a2 x2 dx = 16 x a2 x2 dx = 8 =
0 0 0 3=2 0
16a 3
= .
3
6. Sa se al uleze masa si oordonatele entrelor de greutate ale orpurilor omogene
(% = %0 ) marginite de urmatoarele suprafete:
x2 y 2 z 2
a) 2 + 2 = 2 ; z = ; b) z = x2 + y 2; x + y = a; x = 0; y = 0; z = 0.
a b ZZZ ZZZ
Rezolvare. a) Avem M (G) = %0 dx dy dz = %0 dx dy dz = %0 V (G). Dome-

G 8 G s
x2 y 2
+ z
>
>
niul G este desenat ^n Figura 5.2.37. De i (G) : > 0

<
z ( x; y ) =
a2 b2
>
:
(x; y ) 2 D;
2
x y 2
unde (D) : 2 + 2 1; (vezi Figura 5.2.38).
a b
Obtinem: 0 s 1
ZZ Z ZZ
x 2 y 2
M (G) = %0 dx dy dz = %0 2 + 2 A dx dy .
D z (x;y) 0 D a b
Pentru a al ula integrala dubla de mai sus fa em s himbarea de variabile
x = ar os ', y = br sin ', (r; ') 2 D f
, unde (D f
) : 0 r 1; 0 ' 2 . Rezulta astfel
a:
294 Capitolul 5
!
Z 1 Z 2 r2 r3 1 ab %0
M (G) = %0 dr (1 r)abr dr d' = 2ab = .
0 0 2 3
0 3
z
y
c G
z=c b
D
a x
y O
O
D
x

Coordonatele entrului de greutate al orpului G sunt:
1 ZZZ %0 ZZZ %0 ZZ Z
x0 = x% dx dy dz = x dx dy dz = x dx dy dz =
M0 G s 0 1
M G M D z (x;y) 0
%0 ZZ x2 y 2 A %0 Z 2 Z 1
= x 1 + dx dy = d' ar os '(1 r)abr dr =
M D a2 b2 M 0 0
2
a b %0 Z 2 Z 1
= os ' d' r2 (1 r) dr = 0,
M 0 ZZZ 0
1 %0 ZZZ %0 ZZ Z
y0 = y% dx dy dz = y dx dy dz = y dx dy dz =
M 0 G s0 1
M G M D z (x;y) 0
%0 ZZ x2 y 2 A %0 Z 2 Z 1
= y 1 + dx dy = d' br sin '(1 r)abr dr = 0,
M D a2 b2 M 0 0
1 ZZZ
% ZZZ
% ZZ Z
z0 = z%0 dx dy dz = 0 z dx dy dz = 0 dx dy z dz =
M" G !#
M G M D z (x;y) 0
%0 ZZ 2 2 x2 y 2 %0 2 Z 2 Z 1 % 2 ab 3
= 2 + 2 dx dy = d' (1 r2 )abr dr = 0 = .
2M D a b 2M 0 0 4M 4
3
De i x0 = y0 = 0; z0 = .
4
b) Domeniul
8
G este desenat ^n Figura 5.2.39. Avem:
8
< 0 z x2 + y 2 = z (x; y ) < 0 x a
0
(G) : : unde (D) : :
(x; y ) 2 D; 0 y a x; (Figura 5.2.40):
z y
a
D
G
a y x
O O a
a D
x
Rezult
a:
M= %0 dx dy dz = %0 dx dy dz = %0 (x2 + y 2 ) dx dy =
G D 0 ! D
Z a Z a x Z a y3 y=a x Z ah
= %0 dx (x2 + y 2 ) dy = %0 x2 y + dx = %0 x2 (a x)+
0 0
"
0 3#
y=0 0
1
x3 x4 1 a
% a4
(a x) = 0 .

3
+ (a x) dx = %0 a 4
3 3 4 12 0 6
Coordonatele entrului de greutate al orpului G sunt:
1 ZZZ %0 ZZZ %0 ZZ Z z (x;y )
0
x0 = x%0 dx dy dz = x dx dy dz = x dx dy dz =
M G M G M D 0 !
%0 ZZ 2 2 %0 Z a Z a x 3 2 %0 Z a 3 xy 3 y=a x
= x(x + y ) dx dy = dx (x + xy ) dy = x y+ dx =
M D" M 0# 0 M 0 3 y=0
%0 Z a 3 x(a x)3 %0 a5 2a
= x (a x) + dx = = ,
M 0 3 15M 5
1 ZZZ %0 ZZZ % ZZ Z z (x;y )
y dx dy dz = 0
0
y0 = y%0 dx dy dz = y dx dy dz =
M G M G M D 0 !
%0 ZZ 2 2 %0 Z a Z a x 2 3 %0 Z a 2 y 2 y 4 y=a x
= y (x + y ) dx dy = dx (x y + y ) dy = x + dx =
M D" M 0# 0 M 0 2 4 y=0
% Z a x2 (a x)4 % a5 2a
= 0 (a x)2 + dx = 0 = ,
M 0 2 4 15M 5
1 ZZZ
%0 ZZ Z z (x;y )
%0 ZZ 2 2 2
0
z0 = z%0 dx dy dz = dx dy z dz = (x + y ) dx dy =
M G M D 0 2 M D !
% Za Za x 4 % Z a 4 2x2 y 3 y 5 y=a x
= 0 dx (x + 2x2 y 2 + y 4 ) dy = 0 x y+ + dx =
2M 0 " 0 2M #0 3 5 y=0
%0 Z a 4 2 (a x)5 7a6 %0 7a2
= x (a x) + x2 (a x)3 + dx = = :
2M 0 3 5 180M 30
2a 7a2
De i x0 = y0 = ; z0 = .
5 30
7. Sa se determine momentele de inertie ^n raport u planele de oordonate ale
orpului omogen marginit de urmatoarele suprafete: !
x2 y 2 z 2 x2 y 2 x x2 y 2 x
+ + = 1; 2 + 2 = ; + ; % = %0 .
a2 b2 2 a b a a2 b2 a
Rezolvare. Domeniul G este desenat ^n Figura 5.2.41; el este limitat de elipsoid si

x 1 2 y 2 1
de ilindrul + 2 = . Avem:
8
a 2 bs 4 s
x2 y 2 x2 y 2

>
>
(G) : >
<
z 1 (x; y ) = 1 z 1 = z2 (x; y )
a2 b2 a2 b2
>
:
(x; y ) 2 D;
2

x 1 2 y 2 1 x a2 y2
unde (D) : + 2 , + b 1; (vezi Figura 5.2.42).
a 2 b 4 a
4
2
4
2
Rezulta atun i:
296 Capitolul 5
x2 y 2 3=2
!
ZZZ ZZ Z z2 (x;y) 2%0 3 ZZ
Ixy = %0 z 2 dx dy dz
= %0 dx dy 1 2 2 2
z dz = dx dy .
G D a b
z1 (x;y) 3 D
Folosind
8
oordonatele polare x = ar os '; y = br sin ', obtinem noul domeniu plan
< =2 ' =2
(D
f
): : Dedu em:
0 r os ':
2% 3 ZZ 2% ab 3 Z =2 Z os '
Ixy = 0 (1 r2 )3=2 abr dr d' = 0 d' (1 r2 )3=2 r dr =
3 " De #
3 =2 0
2%0 ab 3 Z =2 1 (1 r2 )5=2 os ' 2%0 ab 3 Z =2 5 2%0 ab 3
= d' = (1 sin ') d' = +
3 =2 2 5=2 ! 0 15 =2 15
2 3 os5 ' =2 2%0 ab 3
+ os ' os ' + = .
3 5
=2 15
z
c G y
b/
2
O y D x
b O a/2 a
a -b/
2
x
Apoi: s
ZZZ ZZ Z
x2 y 2 2
z2 (x;y) ZZ
Iyz = %0 x2 dx dy dz = %0 x2 dx dy dz = 2 %0
2 b2 x dx dy = 1
G D z (x;y) D a
Z =2 Z os '
p Z =2
1
Z os '
= 2 %0 d' a2 r2 os2 ' 1 r2 abr dr = 2a3 b %0 os2 ' (r 3 r +

=2 0 =2 0
p Z =21 (1
"
1 (1 r2 )5=2 2
r) 3 = 2 #
os '
+r) 1 r2 dr = 2a3 b %0 os2 ' d' =
=2 2 5!=2 2 3=2
0
Z =2
sin5 ' sin3 ' 2 Z =2
1
= 2a3 b %0 os2 ' + d' = 2a3 b %0 ( os ')0 ( os2 '
=2 5 3 15 = 2 5
( os ' )0 2 1 + os 2 '
#
2a3 b %0
2 os4 ' + os6 ') + ( os2 ' os4 ') + d' = ,
3 15 2 s
15
ZZZ ZZ Z z (x;y ) ZZ
2 x2 y 2
Ixz = %0 y 2 dx dy dz = %0 y 2 dx dy dz = 2%0 y2 1 2 2 dx dy =
G D z (x;y) D a b
Z =2 Z os '
p Z =2
1
Z os '
= 2%0 d' b2 r2 sin2 ' 1 r2 abr dr = 2%0 ab3 sin2 ' (r 3 r +

=2 0 =2 0
p Z =2
"
1 (1 1 (1 r2 )5=2 2 3 =
r) ' 2 #
os
+r) 1 r2 dr = 2%0 ab3 sin2 ' =
=2 2 !5=2 2 3=2 " 0
Z =2 5
sin ' sin3 ' 2 Z =2
( os ')0
= 2%0 ab3 sin2 ' + 3
d' = 2%0 ab (1 3 os2 '+
=2 5 3 15 =2 5
1 0 2 1 os 2' 2% ab3
+3 os4 ' os6 ') + 2 4
( os ') (1 2 os ' + os ') + d' = 0 .
33 15 2 15
2% ab 2% a3 b 2% ab3
De i Ixy = 0 ; Iyz = 0 ; Ixz = 0 :
15 15 15
8. Sa se a e momentul de inertie al orpului omogen marginit de un on ir ular de
^naltime h si de raza r0 :
a) ^n raport u axa lui;
b) ^n raport u planul dus prin vârf si paralel u baza, (% = %0 ).
Rezolvare. Luând axa onului axa Oz , obtinem orpul din Figura 5.2.43; avem:
8
h q
< z (x; y ) =
>
x2 + y 2 z h
unde (D) : x2 + y 2 r02 .
0
(G) : > r0
:
(x; y ) 2 D;
z
h
G
y
O
D
x
Figura 5.2.43
a) Momentul de inertie al onului
^n raport
ZZZ
u axa sa, adi a axa Oz ZZZ
este: ZZ Z h
Iz = 2 2
%0 (x + y ) dx dy dz = %0 (x2 + y 2 ) dx dy dz = %0 (x2 + y 2) dx dy dz =
G G! D 0z (x;y)
ZZ
hq 2 2
= %0 (x2 + y 2 ) h x + y dx dy .
D r0
Fa em s himbarea de variabile x = r os ', y = r sin ', (r; ') 2 D f
, unde (D f
): 0
r r0, 0 ZZ ' 2. Obtinem: ! !
2 rh hr4 r5 h r %0 hr04 3 2
0
Iz = %0 e r h r dr d' = 2%0 = = Mr0 ,
D r0 4 5r0 0 10 10
r h2
unde M = %0 V = %0 0 .
3
b) Planul
ZZZ
dus prin vârful onului
ZZZ
si paralel u baza
ZZ
este planul
Z h
Oxy . De i:
Ixy = %z 2 dx dy dz = %0 z 2 dx dy dz = %0 dx dy z 2 dz =
"
G #
G D 0z (x;y)
%0 h3 ZZ 1 2 2 3=2
= 1 3 (x + y ) dx dy .
3 D r0
Cu oordonate polare obt !
inem: !
%0 h 3 ZZ
r 3 2%0 h3 r02 1 r05 %0 h3 r02 3 2
Ixy = 1 3 r dr d' = = = Mh .
3 De r0 3 2 r03 5 5 5
298 Capitolul 5
9. Sa se determine momentele de inertie ^n raport u axele de oordonate, pre um si
^n raport u originea oordonatelor ale orpului omogen marginit de suprafetele:
z = x2 + y 2; x + y = 1; x y = 1; z = 0; (% = %0 ).
Rezolvare. Domeniul G este ABCDA1 B1 C1 D1 (vezi Figura 8
5.2.44) si se proie teaza
< 0 z x2 + y 2 = z (x; y )
0
pe planul Oxy ^n domeniul D (vezi Figura 5.2.45). De i (G) : :
(x; y ) 2 D;
8 8
<
1x0 <
0x1
unde D = D1 [ D2 , (D1 ) : : (D2 ) : :
1 x y 1 + x; x 1 y 1 x:
z D
y
A 1 C
C1
D
B D1 G
D1 B1 x
y O
A1 O C1
B1 D2
D1 A1
x
Cal ulam mai ^ntâi momentele de inertie ^n raport u planele de oordonate. Avem:
ZZZ ZZ Z z (x;y )
0
ZZ
(x2 + y 2)3
Ixy = %0 z 2 dx dy dz = %0 dx dy z 2 dz = %0 dx dy =
G D 0 DZ 3
% ZZ
% ZZ
% Z 1 1 x
= 0 (x2 + y 2 )3 dx dy + 0 (x2 + y 2 )3 dx dy = 0 dx (x2 + y 2)3 dy +
3 D 1 3 D Z 2 3 0 x 1
%0 Z 0 Z 1+x 2 2 3 2 1 Z 1 x
+ dx (x + y ) dy = %0 dx (x + 3x y + 3x2 y 4 + y 6 ) dy =
6 4 2
3 Z1 1 x 3 !0 x 1
2%0 1 6 4 3 3 2 5 y 7 y=1 x 4%0 Z 1 h 6
= x y+x y + x y + dx = x (1 x) + x4 (1 x)3 +
3 0 5 7 y=x 1

3 0
3 2 1
+ x (1 x)5 + (1 x)7 dx ' 0; 057%0.
5 7
Apoi: ZZZ ZZ Z z (x;y ) ZZ
0
Iyz = %0 x2 dx dy dz = %0 x2 dx dy dz = %0 x2 (x2 + y 2 ) dx dy =
G D " 0 D #
Z 1 Z 1 x Z 1
x2
= 4%0 dx 4 2 2
(x + x y ) dy = 4%0 x (1 x) + (1 x) dx ' 0; 156%0,
4 3
0 0 0 3
Ixz = %0 y 2 dx dy dz = %0 y 2 dx dy
dz = %0 y 2 (x2 + y 2) dx dy =
G D " 0 D#
Z 1 Z 1 x Z 1
x 2 (1 x)3 (1 x )5
= 4%0 dx (y 2 x2 + y 4 ) dy = 4%0 + dx ' 0; 156%0.
0 0 0 3 5
Rezulta a momentele de inertie ^n raport u axele de oordonate sunt:
Ix = Ixy + Ixz ' 0; 213%0 ; Iy = Ixy + Iyz ' 0; 213%0; Iz = Ixz + Iyz ' 0; 311%0 ,
iar momentul de inertie ^n raport u originea oordonatelor este:
I0 = Ixy + Iyz + Ixz ' 0; 368%0 .
10. Sa se al uleze momentul de inertie ^n raport u dreapta (d) : x = y = z al
orpului omogen marginit de ilindrul x2 + y 2 = a2 si planele z = h, de densitate %0 .
Rezolvare. Domeniul G este desenat ^n Figura 8
5.2.46, proie tia sa pe planul Oxy
<
hzh
ind domeniul D (vezi Figura 5.2.47). De i (G) : : unde (D) : x2+y 2 a2 .
(x; y ) 2 D;
z
h y
(d)
a
D
y x
O O a
G
x -h
Dire tia dreptei (d) ind data de ve torul ~u = ~i + ~j + ~k, rezulta a distanta de la un
pun t arbitrar M (x; y; z ) la dreapta (d) este:
r = dist (M; (d)) =
kMO~ ~uk k(x~i + y~j + z~k ) (~i + ~j + ~k)k
p
q
k~uk = 3
=
(y z )2 + (z x)2 + (x y )2
= p .
3
Rezult a atun i a momentulZZde inertie al orpului G ^n raport u dreapta (d) este:
ZZZ
% 0
Z
Id = %0 r2 dx dy dz = [(y z )2 + (z x)2 + (x y )2 ℄ dx dy dz =
G 3 G
%0 ZZ Z h
2 2 2 %0 ZZ (y z )3 (z x)3
= dx dy [(y z ) + (z x) + (x y ) ℄ dz = + +
3 D h " 3 D 3 3
iz =h
% ZZ
(y h)3 (h x)3 (y + h)3
+z (x y )2 dx dy = 0 + + h(x y )2 +
z= h #
3 D 3 3 !
3
( h x) 3 % ZZ
4h 3
+ h(x y )2 dx dy = 0 4hx2 + 4hy 2 4hxy + dx dy .
3 3 D 3
Fa em s himbarea de variabile x = r os ', y = r sin ', (r; ') 2 D f
, unde (Df
): 0
r aZZ, 0 ' 2. Obtinem: 3!
%0 2 2 4 h %0 Z a Z 2 3
Id = 4hr 4hr sin ' os ' + r dr d' = dr 4hr 2hr3 sin 2'+
3 De 3 3 0 0
300 Capitolul 5
! " # !
4h3 r %0 4 a4 h os 2' 2 4h3 a2 %0 2 3
4 h + 4a h =
+ d' = 2ha + + = 2 a
3 3 !
4
0
!
3 3 3
2
2%0 a h 2 2h 2 M 2 2h 2
= a + = a + ,
3 3 3 3
unde M este masa orpului G, adi a M = %0 V (G) = 2%0 a2 h.
11. Sa se al uleze ^n pun tul P (0; 0; z ) potentialul newtonian al orpului omogen
marginit de sfera 2 + 2 + 2 = R2 , de densitate %0 .
Rezolvare. Avem:ZZZ
d d d
u(0; 0; z ) = %0 q ; unde (G) : 2 + 2 + 2 R2 .
G 2 + 2 + ( z )2
Fa em s himbarea de variabile = r os ' sin , = r sin ' sin , = r os , (r; '; ) 2
2 G, unde (Ge ) :ZZZ0 r R, 0 ' 2, 0 Z . Rezult
e
a:
2
r sin dr d' d 2 Z RZ
r2 sin d dr
u(0; 0; z )= %0 p 2 = % 0 d' p =
Ge r 2rz os + z 2 0 0 0 r2 2rz os + z 2
Z RZ
r2 ( os )0 Z R
r2 (r2 2rz os + z 2 )1=2 =
= 2%0 p2 d dr =2%0
0 2rz 1=2
dr =
0 0 r 2 rz os + z 2
=0
2%0 Z R 2%0 Z R
= 2 2 1 = 2
r[ (r 2rz + z ) + (r + 2rz + z ) ℄ dr = 2 2 1 =2 r[ jr z j + jr + z j℄ dr.
z 0 z 0
Da a z > R atun i:
2%0 Z R 4%0 R3
u(0; 0; z ) = r[ (z r) + (z + r)℄ dr = .
z 0 3z
Da a 0 < z R atun i: ( )
2%0 Z z Z R
u(0; 0; z ) = r[(r + z ) (z r)℄ dr + r[(r + z ) (r z )℄ dr =

"
z 0
# !
z
2%0 Z z Z R
z 2
= 2r2 dr + 2rz dr = 2%0 R2 .
z 0 z 3
Da a R z < 0(avem: )
2%0 Z z Z R
u(0; 0; z ) = r[( r z ) (r z )℄ dr + r[(r + z ) (r z )℄ dr =

"
z 0
#
z
2%0 Z z Z R
z 2!
= ( 2r2 ) dr + 2rz dr = 2%0 R2 .
z 0 z 3
Da a z < R atun i:
2%0 Z R 2%0 Z R 4%0 R3
u(0; 0; z ) = r[ (r z ) + ( r z )℄ dr = ( 2r2 ) dr = .
z 0 z 0 3z
Pentru z = 0 avem: Z RZ 2
r sin
u(0; 0; 0) = 2%0 dr d = 2%0 R2 .
08 0 r
4%0 R3
>
> ; da a jz j > R;
De i u(0; 0; z ) = >
>
<
3 j z j !
z2
: 2%0
>
> R2 ; da a jz j R:
3
12. Cu e forta atrage orpul omogen marginit de ilindrul 2 + 2 = a2 si planele

= 0, = h, de densitate %0 , pun tul P (0; 0; z ) de masa 1 ?
Rezolvare. Avem:
ZZZ
( 0) d d d ZZZ
d d d
X =k1 %0 q = k%0 ,
G ( 2 + 2 + ( z )2 )3 G ( 2 + 2 + ( z )2 )3=2
ZZZ
d d d ZZZ
( z ) d d d
Y = k%0
s i Z = k% 0 ,
8
G ( + + ( z ) )
2 2 2 3 = 2 G ( + 2 + ( z )2 )3=2
2
<
2 + 2 a2
unde (G) : :
0 h:
Fa em s himbarea de variabile = r os ', = r sin ', = , (r; '; ) 2 Ge , unde
(Ge ) : 0 r a, 0 ' 2 , 0 h. Rezulta:
ZZZ
r2 os ' dr d' d Z 2 Z aZ h
r2 dr d
X = k%0
e (r 2 + (
G z )2 )3=2
= k% 0
0
os ' d' 0 0 (r 2 + ( z )2 )3=2
= 0,
ZZZ
r2 sin ' dr d' d Z 2 Z aZ h
r2 dr d
Y = k%0
e (r 2 + (
G z )2 )3=2 = k% 0
0
sin ' d' 0 0 (r 2 + ( z )2 )3=2
= 0,
ZZZ
( z )r dr d' d Z 2 Z aZ h
1 ( z )2r dr d
Z = k%0 = k%0 d' =
Ge (r + ( z ) )
2 2 3 = 2 0 0 0 2 (r 2 + "
( z )2 )3=2
Z h
z (r2 + ( z )2 ) 1=2 r=a Z h
1
= 2k%0 d = 2 k% ( z )
0 2 3 1=2
r=0
0
0 j z j
q
1 5 d .
a + ( z )
2 2
Da a z > h atun i: 2 3
Z h
1 1 Z h
Z = 2k%0 ( z ) 4 q 5 d = 2k%0 1
0 z a2 + ( z )2 0
z q h q
q d = 2k%0 h a + ( z ) 0 = 2k%0 ( h
2 2
a2 + (h z )2 +
a2 + ( z )2
p
+ a2 + z 2 ).
Da a 0 z8 h atun i:2 3 "
<Z z
1 1 Z h
1
Z = 2k%0 : ( z ) 4 q 5 d + ( z )
0 z a2 + ( z )2 z z
3 9
1 = q z q h
q 5 d ; = 2k%0 z a + ( z ) 0 + h z
2 2
a + ( z ) z =
2 2
a + ( z )
2 2
p q
= 2k%0 [h 2z + a2 + z 2 a2 + (h z )2 ℄.
Da a z < 0 atun i: 2 3
Z h
1 1 q
Z = 2k%0 ( z ) 4 q 5 d = 2k% (h
0 a2 + (h z )2 +
0 z a + ( z )
2 2
p2 2
+ a + z ).
302 Capitolul 5
De i ^n on luzie: np q o
X = Y = 0; Z = 2k%0 a2 + z 2 a2 + (h z )2 (jz j jh z j) :
13.ZZZSa se al uleze urmatoarele integrale triple:

dx dy dz
a) ; unde G este domeniul ompa t limitat de suprafetele
G (1 + x + y + z )4
x = 0, xZZ=
Z q
1, y = 0, y = 1, z = 0, z = 1.
b) x2 + y 2 dx dy dz; unde G este limitat de suprafetele x2 + y 2 = z 2 , z = 1.
G
ZZZ
z 3 dx dy dz
) ; unde G este limitat de suprafetele x + y + z = 1, x = 0,
G (y + z )(x + y + z )
y = 0, zZZ=
Z
0.
d) [5(x y )2 + 3az 4a2 ℄ dx dy dz; unde domeniul G este limitat de suprafetele
G
x2 + y 2ZZZ az = 0, x2 + y 2 + z 2 = 2a2 .
e) (x y + z ) sgn (x z ) dx dy dz; unde G este limitat de suprafetele x = 1, y = 1,
G
z = 1, x = 0, y = 0, z = 0.
14.ZZZTre ând la oordonate polare sa se al uleze urmatoarele integrale triple:
a) [(x y )2 + z 2 ℄ dx dy dz; unde G este limitat de sfera x2 + y 2 + z 2 = R2 .
ZZZG
b) px2 +dxy2dy+dzz2 + a2 ; unde G este limitat de suprafetele x2 + y2 + z2 R2 = 0,

G
z = 0. s
ZZZ
x2 y 2 z 2 x2 y 2 z 2
) 1 dx dy dz; unde G este limitat de elipsoidul + + =1.
ZZZG a2 b2 2 a2 b2 2
d) f (x2 + y 2 + z 2 ) dx dy dz; unde G este limitat de suprafetele z = x2 + y 2, x = y ,
G
x = 1, y = 0, z = 0; sa se ia apoi f 1.
15. Sa se determine domeniul de integrare si apoi sa se modi e ^n diverse moduri
ordinea de integrare:p
Z 2 Z 2x x2 Z a
a) I = dx dy f (x; y; z ) dz ;
Z
0
1
0p
Z 1 x2 Z
p1
0
x2 y2
b) I = dx dy f (x; y; z ) dz ,
0 0 0
unde f este o fun tie ontinua.
16. Sa se al uleze volumele orpurilor limitate de urmatoarele suprafete:
a) k2 (x2 + y 2) = z 2 ; x2 + y 2 R2 = 0; (k2 (x2 + y 2 ) z 2 ).
x2 y 2
b) 2 + 2 1 = 0; z = ; z = .
a b
) x2 + y 2 + z 2 R2 = 0; x2 + y 2 r02 = 0; (x2 + y 2 ! r02 0); r0 < R:

x2 y 2 z 2 x2 y 2 z 2 x2 y 2 z 2
d) 2 + 2 + 2 = 1; 2 + 2 = 2 ; + :
a b a b a2 b2 2
e) x2 + y 2 = z; z 2 = xy; x 0; y 0:
x2 y 2 z 2
f) x2 + y 2 + z 2 = 2az; x2 + y 2 z 2 : g) 2 + 2 + 2 = 1:
a b
x
2=3
y
2=3
z
2=3
h) + + = 1.
a b
17. Sa se al uleze masa si oordonatele entrelor de greutate ale orpurilor omogene
(% = %0 ) marginite de urmatoarele suprafete:
a) x2 + y 2 + z 2 = R2 ; z = 0: b) x2 + y 2 + z 2 = 3a2 ; x2 + y 2 = 2az .
x2 y 2 z 2
) 2 + 2 + 2 = 1; x = 0; y = 0; z = 0.
a b
18. Sa se determine momentul de inertie al orpului omogen (% = %0 ) având forma
unui paralelipiped dreptunghi de mu hii 2a, 2b, 2 ^n raport u planul de simetrie per-
pendi ular pe mu hia 2 .
19. Sa se a e momentul de inertie al orpului omogen marginit de un ilindru de
^naltime h si de raza r0 ^n raport u axa sa (% = %0 ).
20. Sa se determine momentele de inertie ^n raport u planele de oordonate ale
orpului omogen (% = %0 ) marginit de urmatoarele suprafete:
x2 y 2 z x y z
+ 2 =2 ; + = .
a 2 b a b
21. Sa se determine momentele de inertie ^n raport u axele de oordonate pre um si
^n raport u originea oordonatelor ale orpului omogen (% = %0 ) marginit de suprafetele:
x2 + y 2 + z 2 = 1; x2 + y 2 z 2 ; z > 0.
22. Sa se al uleze ^n pun tul P (0; 0; z ) potentialul newtonian al orpului marginit
de ilindrul 2 + 2 = a2 si planele = 0, = h, de densitate onstanta %0 .
23. Cu e forta atrage orpul omogen marginit de sfera de raza R si de masa M ,
pun tul material P (0; 0; a) de masa m ?
Capitolul 6
INTEGRALE DE SUPRAFAT
A
x1. INTEGRALE DE SUPRAFAT FORMULA

A.
LUI STOKES SI FORMULA LUI
GAUSS-OSTROGRADSKI
Cal ulul ariilor suprafetelor

Fie o suprafata neteda data prin e uatiile parametri e:
x = '(u; v ); y = (u; v ); z = (u; v ); (u; v ) 2 ; (6:1:1)

2
unde este un domeniu ompa t
ZZ
p din IR2 . Atun i aria suprafetei este:
A() = EG F du dv ,

unde E = (xu ) + (yu ) + (zu ) , G = (x0v )2 + (yv0 )2 + (zv0 )2 , F = x0u x0v + yu0 yv0 + zu0 zv0 :
0 2 0 2 0 2
D( ; ) D(; ') D('; )
Avem EG F 2 = A2 + B 2 + C 2 , unde A = ; B= ; C= .
D(u; v ) D(u; v ) D(u; v )
Da a suprafata neteda este data ^n mod expli it prin e uatia:
z = f (x; y ); (x; y ) 2 D; (6:1:2)
unde D este un domeniu ompa t

ZZ q
din IR2 , atun i EG F 2 = 1 + (fx0 )2 + (fy0 )2 , adi a:
A() = 1 + (fx0 )2 + (fy0 )2 dx dy .
D p
Elementul de arie dS este dS = k~ru ~rv k du dv = A2 + B 2 + C 2 du dv , ^n azul
suprafetei (6.1.1), unde ~r(u; v ) = '(u; v )~i + (u; v )~j + (u; v )~k. În azul suprafetei (6.1.2)
p
avem dS = 1 + p2 + q 2 dx dy; unde p = fx0 ; q = fy0 .
Integrale de suprafata de primul tip sau de prima spe ie
Fie o suprafata neteda data prin e uatiile parametri e (6.1.1).
Integrale de suprafata 305
Fun tia F : ! IR este integrabila pe suprafata da a exista si este nita limita
n
F (xi ; yi; zi ) Si ; unde Si = A(i ), = [ni=1 i , iar d este norma diviziunii Æ 0 =
X
lim
d!0 i=1
= (i )i=1;n a domeniului orespunzatoare diviziunii Æ = (i )i=1;n si a easta limita este
independenta de alegerea pun telor ZZ
Pi 2 i . Da a fun tia F este integrabila pe atun i
limita de mai sus se noteaza F (x; y; z ) dS si se numeste integrala de suprafata de

primul tip a fun tiei F pe .
Proprietati. a) Da
ZZ
a F1 ; F2 : G IZZ R3 ! IR sunt integrabile pe (suprafata neteda
in lusa ^n G), de i 9 F1 (x; y; z ) dS , F2 (x; y; z ) dS , iar ; 2 IR atun i F1 +

+F2 este ZZ
integrabila pe si: ZZ ZZ
(F1 (x; y; z ) + F2 (x; y; z )) dS = F1 (x; y; z ) dS + F2 (x; y; z ) dS .

Æ Æ
b) Fie = 1 [ 2 , 1 ; 2 suprafete netede u 1 \ 2 = ;, iar F : G IR3 ! IR
este integrabil
ZZ
a pe ( G).ZZAtun i F este integrabil ZZ
a pe 1 si pe 2 si:
F (x; y; z ) dS = F (x; y; z ) dS + F (x; y; z ) dS .

Teorema 6.1.1. Da a fun tia F : ! IR este ontinua pe atun i ea este integra-
1 2
bila pe ZZsi integrala ei este:ZZ

p
F (x; y; z ) dS = F ('(u; v ); (u; v ); (u; v )) EF G2 du dv .

Da a suprafata neteda este data prin e uatia (6.1.2), iar F : ! IR este o fun tie
ontinua pe ZZ , atun i: ZZ q
F (x; y; z ) dS = F (x; y; f (x; y )) 1 + p2 + q 2 dx dy .
D
Teorema ramâne adevarata si da a este o suprafata neteda pe portiuni.
A easta integrala de suprafata nu depinde de alegerea fetei suprafetei .
Apli atiile integralei de suprafata de primul tip ^n me ani a
1Æ : Masa unei suprafete. Da a suprafat ZZ
a are densitatea ^n pun tul (x; y; z ), % =
= %(x; y; z ) atun i masa sa este M = %(x; y; z ) dS .

2Æ : Centrul de greutate al unei suprafete. Coordonatele entrului de greutate (x0 ; y0 ; z0 )
al unei suprafet e se al uleaza dupa formulele:
1 ZZ 1 ZZ 1 ZZ
x0 = x %(x; y; z ) dS; y0 = y %(x; y; z ) dS; z0 = z %(x; y; z ) dS .
M M M
3Æ : Momente de inertie. Momentul de inertie alZZunei suprafete ^n raport u un plan
, o dreapta d sau un pun t P este integrala I = % r2 dS; unde r este distanta de la

pun tul urent al suprafetei (x; y; z ) la planul , dreapta d, respe tiv pun tul P .
Momentele de ZZ
inertie ale suprafetei ^n raport u ZZ
ZZ
planele de oordonate sunt:
Ixy = 2
% z dS; Iyz = 2
% x dS; Ixz = % y 2 dS .

306 Capitolul 6
Momentele de inertie ale suprafetei ^n raport u axele de oordonate sunt:

Ix = Ixy + Ixz ; Iy = Ixy + Iyz ; Iz = Ixz + Iyz .
MomentulZZ de inertie al suprafetei ^n raport u originea oordonatelor este:
I0 = %(x2 + y 2 + z 2 ) dS; adi a I0 = Ixy + Iyz + Ixz .

Integrale de suprafata de al doilea tip sau de a doua spe ie
Fie o suprafata u doua fete, neteda si regulata. Presupunem a orientarea lui
este pre izata de ve torul normalei ~n = os ~i + os ~j + os ~k,
A B C
(unde os = p 2 2 2 ; os = p 2 2 2 ; os = p 2 2 2 ; ^n
A +B +C A +B +C A +B +C
azul suprafetei data prin (6.1.1)).
Fie P; Q; R : ! IR trei fun tii denite si ontinue pe , iar Dz ; Dx si Dy proie tiile
suprafetei pe planele de oordonate z = 0, x = 0 si respe tiv y = 0. Presupunem a
a este proie tii sunt orientate. Sa presupunem ^n ontinuare a suprafata este data
prin:
(a): z = f (x; y ); (x; y ) 2 Dz sau (b): x = g (y; z ); (y; z ) 2 Dx sau
( ): y = h(z; x); (z; x) 2 Dy .
Pentru azul (a) sa onsideram fata pozitiva a lui ea pentru are unghiul dintre Oz
1
si versorul normalei ~n la este as utit, de i os = p . Introdu em integrala:
ZZ ZZ
p2 + q 2
1 + ZZ
R(x; y; z ) dx dy = R(x; y; f (x; y )) dx dy = R(x; y; z ) os dS ,
Dz
numita integrala de suprafata de al doilea tip ^n raport u planul z = 0.
Analog
ZZ
se introdu integralele:
ZZ ZZ
P (x; y; z ) dy dz = P (g (y; z ); y; z ) dy dz = P (x; y; z ) os dS si

ZZ Dx
ZZ ZZ
Q(x; y; z ) dx dz = Q(x; h(z; x); z ) dx dz =

Q(x; y; z ) os dS ,
Dy
numite integralele de suprafata de al doilea tip ^n raport u planul x = 0, respe tiv y = 0.
Însumând ele trei integrale de mai sus, obtinem integrala:
ZZ ZZ
P dy dz + Q dx dz + R dx dy = (P os + Q os + R os ) dS ,

numita integrala de suprafata de al doilea tip, forma generala.
Teorema 6.1.2. În ipotezele de mai sus pentru suprafata si fun tiile P; Q; R,
da a esteZZdata parametri prin e uatiile (6.1.1)
ZZ
atun i:
P dy dz + Q dx dz + R dx dy = (P A + QB + RC ) du dv

u os > 0 pentru orientata pozitiv.
Da a ZZeste data ^n mod expli it prin (6.1.2)
ZZ
atun i:
P dy dz + Q dx dz + R dx dy = ( pP qQ + R) dx dy
D
u os > 0 pentru orientata pozitiv (fata pozitiva a lui ).

Teorema ramâne adevarata si da a suprafata este regulata pe portiuni.
Teorema 6.1.3 (formula lui Stokes). Fie o suprafata u doua fete, simpla,
neteda si regulata (pe portiuni) data de (6.1.1) u '; ; 2 C 2 (), marginita de un
ontur simplu, ^n his si neted (pe portiuni). Presupunem a domeniul ompa t plan
are onturul neted (pe portiuni) si a sensului pozitiv de par urgere a onturului î
orespunde par urgerea onturului ^n sens pozitiv. Atun i ~n = os ~i + os ~j + os ~k
ara terizeaza fata aleasa a lui . Presupunem de asemenea a fun tiile P; Q; R : G
IR3 ! IR sunt denite si ontinue pe domeniul G, ( G) si au derivate partiale de
ordinul ^ntâi ontinue peZZG. Atun i: ! ! !
Z
R Q P R Q P
P dx + Q dy + R dz = dy dz + dz dx + dx dy;
y z z x x y
(fata suprafetei si sensul de par urgere a onturului se determina re ipro ).
Teorema 6.1.4 (formula lui Gauss-Ostrogradski). Fie o suprafata simpla,
^n hisa, neteda si regulata (pe portiuni) are delimiteaza un domeniu ompa t G simplu
^n raport u ele trei axe de oordonate, iar P; Q; R : G1 IR3 ! IR sunt fun tii ontinue
u derivate partiale de ordinul ^ntâi ontinue pe domeniul G1 (G !
G1 ). Atun i:
ZZ ZZZ
P Q R
P dy dz + Q dz dx + R dx dy = + + dx dy dz sau
G x y z !
ZZ ZZZ
P Q R
(P os + Q os + R os ) dS = + + dx dy dz ,
G x y z
unde os ; os ; os sunt osinusii dire tori ai normalei exterioare la suprafata .
Prima integrala de suprafata de mai sus este apli ata la fata superioara a suprafetei .
Pentru P =ZZx; Q = y; R = z obtinem:
1 1 ZZ
V (G) = x dy dz + y dz dx + z dx dy = (x os + y os + z os ) dS .
3 3
PROBLEME REZOLVATE
1. Sa se al uleze aria portiunii de suprafata se tionata:

x2 y 2 x2 y 2
a) de ilindrul 2 + 2 = 2 din paraboloidul elipti z = + , (a; b; > 0);
a b 2a 2b
b) de ilindrul (x2 + y 2 )2 = 2a2 xy din paraboloidul hiperboli xy = az , (a > 0).
x2 y 2
Rezolvare. a) Suprafata din paraboloidul elipti z = + se tionata de
2 2
2a 22b 2
x y x y
ilindrul 2 + 2 = 2 se proie teaza pe planul Oxy ^n domeniul (D) : 2 + 2 2 (vezi
a b a b
Figura 6.1.1 si Figura 6.1.2).
308 Capitolul 6
Deoare e suprafata este neteda, rezulta: s

ZZ q
x2 y 2
ZZ
A() = 1 + (zx0 )2 + (zy0 )2 dx dy = + 2 + 1 dx dy .

D D a2 b
Fa em s himbarea de variabile x = ar os '; y = br sin '; (r; ') 2 D f
, unde (D
f
):
0 r ; 0ZZ
'p 2. Obtinem: Z 2Z
p Z
p
A() = e 1 + r2 abr dr d' = ab r 1 + r2 dr d' = 2ab r 1 + r2 dr =
D 0 0 0
2ab (1 + r2 )3=2 2ab h i
=
2
3=2 = 3 (1 + 2)3=2 1 .
0
z
bc
D
bc y ac x
O O
ac D
x
xy
b) Suprafata neteda din paraboloidul hiperboli z = (vezi Anexa) se tionata de
a
ilindrul (x2 + y 2 )2 = 2a2 xy se proie teaza pe planul Oxy ^n domeniul (D) : (x2 + y 2 )2
2a2xy (domeniul marginit de lemnis ata s
are are axele de simetrie ele doua bise toare),
ZZ
x2 y 2
(vezi Figura 6.1.3). Avem A() = 1 + 2 + 2 dx dy . Notam x = ar os '; y =
D a a
= ar sin ', relatii are introduse ^n inegalitatea are deneste domeniul
h
D
i
neh dau:i
a4 r4 2a2 a2 r2 os ' sin ' ) r2 sin 2'; (sin 2' 0 ) ' 2 0; 2 [ ; 32 ).
y
x
O
Figura 6.1.3
8 p
0 r sin 2'
<
De i (D) :
f h Rezulta astfel:
i h i
' 2 0; 2 [ ; 32 :
:
ZZ
p 2 2 p
=2 sin 2' p Z Z
A() = 1 + r a r dr d' = a2 r 1 + r2 dr d'+

D e 0 0
Z 3=2Z
psin 2' p Z =2Z
psin 2' p
+a2 r 1 + r2 dr d'
= 2a2 r 1 + r2 dr d' =
Z 0 p 0 0
=2 1 (1 + r 2 )3=2 r= sin 2' 2a2 Z =2 h i
= 2a 2
0 2
3=2

d' =
3 0
(1 + sin 2')3=2 1 d' =
r=0
2a2 Z =2 a 2 2 a2 Z =2
= ( os ' + sin ')3 d' = ( os3 ' + 3 os2 ' sin ' + 3 os ' sin2 '+
3 0 3 3 0
a2 2a2 Z =2
3
+ sin ') d' = [(sin ')0 (1 sin2 ') 3 os2 '( os ')0 + 3 sin2 '(sin ')0
3 3 0 2
a 2a2 sin3 '
( os ')0 (1 os2 ')℄ d' = sin ' os3 ' + sin3 ' os '+
!
3 3 3
os3 ' =2 a2 a2
+ = (20 3 ):
3
0 3 9
2. Sa se a e ariile:
a) partii suprafetei onului y 2 + z 2 = x2 situata ^n interiorul ilindrului x2 + y 2 = R2 ;
b) partii suprafetei onului z 2 = 2xy; x; y > 0 situata ^n interiorul sferei x2 + y 2 +
+z 2 = a2 , (a > 0);
) suprafetei ilindrului x2 + y 2 = ax uprinsa ^n interiorul sferei x2 + y 2 + z 2 = a2 ;
(suprafata laterala a orpului Viviani), (a > 0); s
sin u 1 + sin u
d) suprafetei eli oidale: x = tg u os v; y = tg usin v; z = +ln +
2 os2 u os u

+v; orespunzatoare variatiei parametrilor 0 u ; 0 v 2 .
4
Rezolvare. Suprafetele de mai sus sunt netede.
p
a) Suprafata a onului z = x2 y 2 situata ^n interiorul ilindrului x2 + y 2 = R2
se proie teaza pe planul Oxy ^n domeniul D (vezi Figura 6.1.4 si Figura 6.1.5).
z
y
x
y=
-R
-R 22 D1
x
y
O O
R 2
2
y=
R
x
x D
Din simetria suprafetei fata de planul Oxy , avem: v
u
ZZ q ZZ
u 2x2
A() = 2 1 + (zx0 )2 + (zy0 )2 dx dy = 2 t
dx dy .
D D x2 y 2
310 Capitolul 6
v
2x2 ZZ u
p ZZ x
p
u
Mai pre is A() = 8 dx dy = t
8 2 dx dy ,
D x y
2 2 1 D x y2
2 1
unde (D1 ) : 0 y x; x2 + y 2 R2 .
Notam x = r os '; y = r sin '; (r; ') 2 D f
1 ; unde (D1 ) : 0 r R; 0 ' 4 .
f
Obtinem:
p Z =4Z R q r os ' r p ZR Z =4
os '
A() = 8 2
0 0 r os2 ' sin2 '
dr d' = 8 2 r dr q d' =
0 0 1 2 sin2 '
p p
p R2 Z =4 q (sin ')0 sin '=u p 2 2=2 du 2=2 du
Z Z
=8 2
2 0
d' = 4 2R p = 4 R 2 q =
1 2 sin2 ' 0 1 2u2 0 1 u2
2
p p2=2

= 4R2 ar sin 2u 0 = 2R2 .

b) Suprafata din onul z 2 = 2xy; x; y > 0 situata ^n interiorul sferei x2 + y 2 + z 2 =

= a2 , desenata ^n Figura 6.1.6 se proie teaza pe planul Oxy ^n domeniul D (vezi Figura
6.1.7).
z y
a
D
a x
O y
a O
x+
D y=
a a
x Figura 6.1.7
Figura 6.1.6
Avem A() = 2
ZZ q p
1 + (zx0 )2 + (zy0 )2 dx dy , u z (x; y ) = 2xy; de i:
D
v
u p 2y !2 p 2 !
p p2xy + x2 + y2
ZZ
2x ZZ
p
u
A() = 2 t
1+ + p dx dy = 2 pxy dx dy =
D 2 x 2 y D
p ZZ
x+y p ZZ r s Z
x Z
y
!
p a ax x y s r !
= 2 p dx dy = 2 D
D xy y
+
x
dx dy = 2 dx
0 0 y
+
x
dy =
p Z a p y1=2 1 y3=2 ! Z
"
y=a x p a p (a x)3=2
#
= 2 x +p dx = 2 2 x(a x)1=2 + p dx =
p Za
0 1 = 2 x 3=2 y=0 0 3 x
1 =
2 2 (a x) (2x + a)2
=
3 0
px dx.
r
x au2 2au
Notam =u)x= ; dx = du. Rezulta:
a x 1+u 2 (1 + u2 )2
p ! p
2 2Z 1 1 au2 2au 4 2 a2 Z 1 3u2 + 1
A() =
3 0 u
2
1 + u2 + a (1 + u 2 )2 du =
3 0 (1 + u2 )3
du =
p p p
4 2 a2 Z 1 du 8 2 a2 Z 1 u2 4 2 a2 Z 1 du
= + du =
p 3 2 Z 10 (1 + u2)2 !0 3 0p (12+Z u12)3 3 p 0 (1 + u2 )2
2 2a 1 4 2a du 2 2 a2 u 1
u du = +
p3 2 Z0 1 (1 + u2)2 p Z 1 3 02 (1 +2 u2)2 p 3 Z 1(1 + u2)2 0
2 2a du (1 + u ) u du
+ = 2 2 a2 du = 2 2 a2 +
3 Z 0 (1 + u )2 2 0 (1 + u2 ) 2 0 1 + u2
p 1 1 0 p 2 Z 1 du p
2 2 u
1 p Z 1 du
2 2
+a2 2 u du = 2 2 a + a a =
0 1 +
p Z 1 du a2 2
u2
p 0 1 + u2 1 + u2 0 0 1 + u2
=a 22 = .
0 1 + u2 2
) Suprafata este desenata ^n Figura 6.1.8, iar proie tia sa pe planul Oxz este dome-
p
niul D desenat ^n Figura 6.1.9. Avem A() = 2A(1 ); unde (1 ) : y = ax x2 ; (y > 0).
z
z2 + ax=a az
2
D1
O a y a x
O
D
a
-a
x
E uatia parabolei are delimiteaza domeniul D se obtine prin eliminarea lui y din
e uatiile x2 + y 2 = ax, x2 + y 2 + z 2 = a2 . Rezulta zv2 + ax = a2 . De i:
u !2
ZZ q ZZ
a 2 x
1+ p
u
A() = 2 1 + (yx0 )2 + (yz0 )2 dx dz = 4 t
dx dz =
D
8
D
1 2 ax x 2
< 0 x a z
dx dz
ZZ 2 2
= 2a p ; unde ( D 1 ) : a
D1 ax x2 :
0 z a; (simplu/ Ox):
Z a z
2 2
p dx 2 .
Z a
a
Rezulta astfel A() = 2a dz
0 0 ax x
r
x au2 2au
Fa em notatia =u)x= ; dx = du. Dedu em:
apx 1+u 2 (1 + u2 )2 pa z
a z
1 2au du
Z a Z 2 2 Z a Z 2 2

z z
A() = 2a dz du = 4a dz =
0 0 u a 1+u (1 + u )
au2
2
2 2 0 0 1 + u2
312 Capitolul 6
p
u= a z z
2 2 p p
Z a

Z a a2 z 2 a2 z 2 a
= 4a ar tg u dz = 4a ar tg dz = 4az ar tg +
0 u=0

0 z z 0
Z az
+4a p 2 2 dz = 4a2 .
0 a z p
ZZ

d) Avem A() = EG F 2 du dv; unde () : 0 u ; 0 v 2 . Apoi:
4
1 1 1 os3 u + 2 os u sin2 u
E =(x0u )2 +(yu0 )2 +(zu0 )2 = os 2 v+ sin2 v+ +
( os2 u)2 ( os2 u)2 2 os4 u
p os u 1 os 2 u + sin u + sin2 u 2
1
1 1 os2 u + 2 sin2 u
+p q 2u
A =
4u + 3u +
1 + sin u 2 1+sin os u
u os os 2 os
1 1 + sin2 u + os2 u 2
!2 !
1 1 + sin u 1 1 1 1 + os2 u
+ = 4 + = 4 + 6 = ,
2 (1 + sin u) os u os u 4 os3 u os u os u os6 u
1
G = (x0v )2 + (yv0 )2 + (zv0 )2 = tg2 u sin2 v + tg2 u os2 v + 1 = tg2 u + 1 = 2 ,
os u
0 0 0 0 0 0 1 1 1 2
F = xu xv + yu yv + zu zv = os v tg u sin v + 2 sin v tg u os v + =
os u
2 os u 2 os3 u
1
= 3 .
os u
p
s
1 + os2 u 1 1 1
De i EG F 2 = 6
os u Z os u os u os
2 6 = 4 , iar:
u
Z 2
Z =4
1 =4 du tg u=t Z 1
1 dt
A() = du dv = 2 = 2 2 =
0 0 os u 4 0 os u
4 0 1 1 + t2
1+t
2
Z 1
8
= 2 (1 + t2 ) dt = .
0 3
3. Sa se al uleze:
a) aria suprafetei x2 + y 2 + z 2 = a2 situata ^n exteriorul ilindrilor x2 + y 2 = ax
(problema lui Viviani), (a > 0);
b) aria suprafetei orpului marginit de suprafetele x2 + z 2 = a2 ; y 2 + z 2 = a2 , (a > 0);
p
) aria suprafetei z = x2 y 2 situata ^n interiorul ilindrului (x2 + y 2)2 = a2 (x2
y 2 ), (a > 0).
Rezolvare. Suprafetele de mai sus sunt netede (pe portiuni).
a) Aria suprafetei este diferenta dintre aria sferei si aria suprafetei sferei situata ^n
interiorul elor doi ilindri, adi a A() = A(sf ) 4 A(1 ); A(1 ) ind aria unei "petale"
(vezi Figura 6.1.10). De i:
p
(1 ) : z = a2 x2 y 2; (x; y ) 2 D; u (D) : x2 + y 2 ax;
Rezulta: ZZ q ZZ
dx dy
A(1 ) =
D
0 2 0
1 + (zx ) + (zy ) dx dy = a
2
D a
p 2 x2 y 2
.
Fa em s himbarea de variabile x = r os '; y = r sin '. Introdu ând a este relatii ^n
inegalitatea are deneste domeniul D obtinem r a os '; os ' 0. De i:

(D
f
):
2
' ; 0 r a os '.
2
z
y
1
D
O y x
a O
a2 a
a
x

Dedu em astfel:
ZZ
r Z =2 Z a os '
r
A(1 ) = a e p 2 2 dr d' = a d' p dr =
D a r =2 0 a r2
2
Z =2 Z a os '
p Z =2
p r =a os '
=a ( a2 r2 )0 dr d' = a ( a2 r2 ) d' =
=2 0 =2 r=0
Z =2 q Z =2 Z =2
=a
=2
[a a2 a2 os2 '℄ d' = a2
=2
(1 j sin 'j) d' = a2
0
(1 sin ') d'+
Z 0
+a2 (1 + sin ') d' = a2 2a2 ; iar A() = 4a2 4(a2 2 a2 ) = 8a2 :
=2
b) Suprafata orpului marginit de ilindrii x2 + z 2 = a2 ; y 2 + z 2 = a2 este desenata
^n Figura 6.1.12. Avem A() = A(1 ) + A(2 ), unde 1 = AMBN [ DMCN , iar
2 = DMAN [ MCBN . 8 p2 2
< y (x; z ) = a z;
Pentru 1 avem A(1 ) = 2 A(AMBN ), unde (AMBN ) : :
(x; z ) 2 D1 ;
u D1 = P MQN : x + z a .
2 2 2
Rezulta: s
ZZ
z2 ZZ
a
A(1 ) = 2 1 + 2 2 dx dz = 2
a z
p dx dz .
D 1 D a2 z 2
1
Fa em s himbarea de variabile x = ar os '; z = ar sin '; (r; ') 2 D f

1 , unde (D1 ) :
f
D(x; z )
0 r 1; 0 ' 2; iar = a2 r: Rezulta:
D(r; ')
ZZ
a 2r Z 2 Z 1
r
A(1 ) = 2 e q dr d' = 2 a2 d' q dr =
D 11 r 2 sin2 ' 0 0 1 r 2 sin2 '
" r =1 #
Z 2
1 q
2
2
Z 2
1 q
= 2a 2 ( 1 r sin ')
2 d' = 2a (1 1 sin2 ') d' =
0 sin2 ' r=0 0 sin2 '
314 Capitolul 6
d' tg ' =u 2 Z 1 1
1 +2 u2 du = 8a2:
Z =2
= 8a2 = 8a 2
0 1 + os ' 1 u
0 1 + 1+ u
2
2
z
aM
C
-a
T Q
B
D O a
aP S
y
x A
N -a
Figura 6.1.12
^
pIn2 mod2 asemanator avem A(2 ) = 2 A(DMAN ); unde (DMAN ) : x(y; z ) =
= a z ; (y; z ) 2 D2 ; u D2 = T MSN : y 2 + z 2 a2 , iar:
s
z2ZZ
p a ZZ
A(2 ) = 2 1 + 2 2 dy dz = 2 dy dz = 8 a2 :
a z D2 2 2 D2 a z
De i A() = 16 a2 :
) Suprafata onului situata ^n interiorul ilindrului (x2 + y 2)2 = a2 (x2 y 2 ) este
desenata ^n Figura 6.1.13.
z
y
-a
D
y x
O -a O
a
a
x
Avem A() =
ZZ q
1 + (zx0 )2 + (zy0 )2 dx dy; unde z (x; y ) = x2 y 2, iar:
p
D
(D) : (x2 + y 2 )2 a2 (x2 y 2 ); (domeniul marginit de lemnis ata are are axele de
simetrie axele de oordonate), vezi Figura 6.1.14.
v
ZZ u
x2 y2 p ZZ
jxj dx dy.
p
u
Rezulta A() = 1+
t
2 + 2 dx dy = 2
D x2 y x2 y D x 2 y2
Pentru a al ula integrala dubla de mai sus fa em s himbarea de variabile x =
= ar os '; y = ar sin ', relatii are introduse ^n inegalitatea are deneste domeniul D
ne dau:
p
a4 r4 a4 r2 ( os2 ' sin2 ') ) r2 os 2' ) 0 r os 2';8 u os 2' 0 )
0 r p os 2'

3 5 7 <
' 2 0; [ ; [ 4 ; 2 = I . De i (r; ') 2 Df, unde (Df) : :
4 4 4 ' 2 I:
Rezulta:ZZ p p ZZ r os '
2 arj os 'j
A() = e q
D a2 r 2 os2 ' a2 r 2 sin2 '
a 2 r dr d' = 2 2 a2
De
p os 2' dr d',
1
p
unde (D1 ) : 0 r os 2'; ' 2 0; [
f

7
; 2 : De i:
Z =4Z p os 2'
4 4
p 2 r os ' p 2 Z 2 Z p os 2' r os '
A() = 2 2 a
0 0
p os 2' dr d' + 2 2 a 7=4 0 p os 2' dr d' =
p
p 2 Z =4 os ' r2 r= os 2' p 2 Z 2 os ' r2 r=p os 2'
= 2 2a
0
p os 2' 2 d' + 2 2 a p
7=4 os 2' 2 r=0
d' =
r=0
p Z =4 q p 2Z q
= a2 2 os ' 1 2 sin2 ' d' + a2 2 os ' 1 2 sin2 ' d' =
0 7=4
| {z }
2 p'=u
p Z =4 q p Z 2=2 p
=2 2 a2 os ' 1 2 sin2 ' d' sin='=v 2 2 a2 1 2v 2 dv .
0 0
Cal ulapm integrala: p2=2 p2=2
Z 2=2 p Z
dv Z
p
I1 = 1 2v dv =2 p + v ( 1 2v 2 )0 dv =
0
p
0 p 1 2 v 2 0
p2=2
1 v 2 =2
p 2=2
Z
p
= p ar sin p 1 2v 2 dv = p I1 . De i:

+ v 1 2v 2
2 1= 2 0 0 0 2 2
p a 2
I1 = p ; iar A() = 2 2 a2 p = .
4 2 4 2 2
4. ZZ
Sa se al uleze urmatoarele integrale de primul tip:
a) (x + y + z ) dS; unde este suprafata x2 + y 2 + z 2 = a2 ; z 0; (a > 0);

ZZ
dS
b) ; unde este tetraedrul determinat de suprafetele x + y + z = 1,
(1 + x + y )2
x = 0, yZZ= 0, z = 0;
) (xy + yz + zx) dS; unde este portiunea suprafetei oni e z = x2 + y 2
p

de upata dessuprafata x2 + y 2 = 2ax, (a > 0).
ZZ
x2 y 2 z 2 x2 y 2 z 2
d) + + dS; unde este suprafat a + + = 1; a; b; > 0.
a4 b4 4 a2 b2 2
Rezolvare. Suprafetele de mai sus sunt netede (pe portiuni), iar fun tiile de sub
316 Capitolul 6
semnul integrala sunt ontinue pe .

p
a) Suprafata are e uatia z = a2 x2 y 2; (x; y ) 2 D, unde (D) : x2 + y 2 a2 ,
(vezi Figura 6.1.15). Rezulta:q
ZZ
a
I= (x + y + a2 x2 y 2) p 2 2 2 dx dy .
D a x y
Fa em s himbarea de variabile x = ar os '; y = ar sin ', (r; ') 2 D; f
u (D
f
):
0 r 1; 0 ' 2 . Obtinem:
ZZ
p a ZZ h
r2
I = e [ar( os ' + sin ') + a 1 r2℄ p 2 a2 r dr d' = a3 e p 2 ( os '+
D !
a 1 r D 1 r
Z 1
r 2 2
r 2 1 2
p 2 dr (sin ' os ')0 + a3 2 '0 = a3 :
i
+ sin ') + r dr d' = a3
0 1 r 0
z z
1 C
a y 1 y
O O B
a D 1
A
x
x
Integrala de mai sus se poate al ula si ^n felul urmator. Parametrizam suprafata
: x = a os u sin v , y = a sin u sin v , z = a os v , (u; v ) 2 , unde () : u 2 [0; 2 ℄,
v 2 [0; 2 ℄. Rezult a atun i:
ZZ
p
I= (a os u sin v + a sin u sin v + a os v ) EG F 2 du dv ,

unde E = (x0u )2 + (yu0 )2 + (zu0 )2 = ( a sin u sin v )2 + (a os u sin v )2 + 0 = a2 sin2 v;
G = (x0v )2 + (yv0 )2 + (zv0 )2 = (a os u os v )2 + (a sin u os v )2 + ( a sin v )2 = a2 ,
F = x0u x0v + yu0 yv0 + zu0 zv0 = a2 sin u os u sin v os v + a2 sin u os u sin v os v + 0 = 0.
p
De iZZ EG F 2 = a2 sin v; iar: ZZ
I= 2
(a os u sin v + a sin u sin v + a os v ) a sin v du dv = a 3 os u sin2 v +
"
sin 2 v 2 Z =2
1 os 2 v 2 Z =2
1
2
+ sin u sin v + du dv = a sin u0
3
dv os u0
2 0 2 0 2
os 2v 1 =2
dv os 2v 0 2 = a3 :
2 4
b) Suprafata este reuniunea a patru suprafete = 1 [ 2 [ 3 [ 4 , (vezi Figura
6.1.16), unde: 8
<
0x1
1 = OAB : z = 0; (x; y ) 2 D1 ; u (D1 ) : :
0 y 1 x; (vezi Figura 6.1.17),
8
< 0y1
2 = OCB : x = 0; (y; z ) 2 D2 ; u (D2 ) : :
0 z 1 y; (vezi Figura 6.1.18),
8
< 0x1
3 = OAC : y = 0; (x; z ) 2 D3 ; u (D3 ) : :
0 z 1 x; (vezi Figura 6.1.19)
si 4 = ABC : z = 1 x y; (x; y ) 2 D1 .
y z z
B 1 C 1 C1
D1 D3
D2
1 x 1 y 1 x
O A O B O A
Figura 6.1.17 Figura 6.1.18 Figura 6.1.19

Rezult a:
ZZ
dS ZZ
1 p Z 1 Z 1 x
1
I1 =
(1 + x + y )#2 =
D (1 + x + y ) 2 1 dx dy =
0
dx
0 (1 + x + y )2
dy =
" 1 1
Z 1
1 y=1 x Z 1
1 1
1 1 1
= dx = dx = ln (1 + x) x = ln 2 ,
0 1ZZ+ x + y y=0

0 1+x 2 2 0 2
dS ZZ
1 p Z 1 Z 1 y
dz
I2 =
(1 + x + y ) 2 =
D (1 + y ) 2 1 dy dz =
0
dy
0 (1 + y ) 2 =
2 2
Z 1
1 Z 1
dy Z 1
dy 1
2 1
= (1 y ) dy = +2 = ln (1+ y )
= 1 ln 2,
0 (1 + y )2 0 1+y 0 (1 + y )2 0 1 + y 0
ZZ
dS ZZ
1 p Z 1 Z 1 x
dz
I3 =
(1 + x + y ) 2 =
D (1 + x) 2 1 dx dz = dx
0 0 (1 + x)2
=
3 3
Z 1
1 x
= dx = 1 ln 2,
0 (1 + x)2
ZZ
dS ZZ
1 p p Z 1 Z 1 x dy
I4 = =
(1 + x + y )2 ! D (1 + x + y )2
3 dx dy = 3 0 dx 0 (1 + x + y)2 =
p Z1
4 1
p Z 1 1 1 "p p # 1
1 y=1 x 3
= 3 dx = 3 dx = 3 ln (1 + x) x =
0 1p+ x + y y=0

0 1+x 2 2 0
p 3
= 3 ln 2 .
2
Obtinem astfel: p
p 3 3
I = I1 + I2 + I3 + I4 = ( 3 1) ln 2 + .
p 2
) Suprafata din onul z = x + y de upata de suprafata ilindri a x2 + y 2 = 2ax
2 2
p
este desenata ^n Figura 6.1.20. Avem () : z = x2 + y 2 (x; y ) 2 D; unde (D) :
x2 + y 2 2ax (vezi Figura 6.1.21).
Rezulta: v
u
ZZ ZZ q
x2 y2
[xy + (x + y ) x2 + y 2 ℄ t1 + 2 2 + 2 2 dx dy =
u
I = (xy + yz + zx) dS =
D x +y x +y
318 Capitolul 6
ZZ q p
= (xy + (x + y ) x2 + y 2) 2 dx dy .
D
z
D
y x
O O a 2 a
a
2a D
x
Fa ând s himbarea de variabile x = r os '; y = r sin ' rezulta r2 2ar os ',
de i
8
r 2a os ' u os ' 0 ) ' 2 [ =2; =2℄. De i (r; ') 2 D f
, unde (Df
) :
<
0 r 2a os '
Obtinem astfel:
:
' 2 [ =2; =2℄:
p ZZ p ZZ 3 sin 2'
I = 2 [r2 os ' sin ' + r( os ' + sin ')r℄ r dr d' = 2 r +
D D 2
p Z =2 Z 2a os ' 3 sin 2'
e e

+r3 ( os ' + sin ') dr d' = 2 d' r + os ' + sin ' dr =

p Z =2 =2 0 2
2 4 4
p 4 " os6 ' =2 os5 ' =2
= 16a os '( os ' sin ' + os ' + sin ') d' =4 2a +
4 =2 6
=2 5
p

= 2
Z =2
2 2 0
#
p 4 2 3
!
sin5 ' =2 64 2 4
+ (1 sin ') (sin ') d' = 4 2a sin ' sin ' + = a.
=2 3 5
=2 15
x2 y 2 z 2
d) Suprafata este elipsoidul 2 + 2 + 2 = 1 (vezi Figura 6.1.22).
8 a b
> x = a os u sin v 8
u 2 [0; 2 ℄
>
>
< <
Parametrizam suprafata : > y = b sin u sin v unde () : :
v 2 [0; ℄:
z = os v; (u; v ) 2 ;
>
>
:
Avem:
E = (x0u )2 + (yu0 )2 + (zu0 )2 = ( a sin u sin v )2 + (b os u sin v )2 + 0 = (a2 sin2 u+
+b2 os2 u) sin2 v ,
G = (x0v )2 + (yv0 )2 + (zv0 )2 = (a os u os v )2 + (b sin u os v )2 + ( sin v )2 = (a2 os2 u+
+b2 sin2 u) os2 v + 2 sin2 v ,
F = x0u x0v + yu0 yv0 + zu0 zv0 = a2 sin u os u sin v os v + b2 sin u os u sin v os v .
De i:
EG F 2 = a2 b2 sin2 v os2 v ( os4 u + sin4 u + 2 sin2 u os2 u) + a2 2 sin2 u sin4 v +
+b2 2 os2 u sin4 v = sin2 v (a2 b2 os2 v + a2 2 sin2 u sin!2 v + b2 2 os2 u sin2 v ) =
os2 u sin2 v sin2 u sin2 v os2 v
= a2 b2 2 sin2 v + + 2 .
a2 b2
z z
c
1
b y z=1
O
a y
O
D
x x
Rezulta 0astfel:
s 12
ZZ
a2 os2 u sin2 v b 2 sin2 u sin2 v 2 os2 v
I= + + A ab sin v du dv =
a4 b4 4
!
ZZ
= ab sin v + + 2 du dv =
a2 b2 !
Z 2 Z
= ab du sin v + + 2 dv =
0 0 a 2 b2

1 Z 2 2 Z
1 Z 2 2 Z
= ab 2 os u du sin3 v dv + 2 sin u du sin3 v dv +

a 0 0 ( b0 0
2 " !#
1 Z 2 Z 1 1 os3 v
2 u + 2 sin 2u 0

+ 2 2
du sin v os v dv = ab os v +

0 0 2 a 3 0
2 " 3 v !# 3 v ! )
1 1 os 2 os
sin 2u

+ 2 u os v + =
2b 2 0 3
0 2 3
0
4ab 1 1 1
= + + .
3 a2 b2 2
1
5. Sa se al uleze masa pânzei paraboli e z = (x2 + y 2 ); 0 z 1; a arei
2
densitate variaza dupa legea % = zZZ . ZZ
1
Rezolvare. Avem M () = %(x; y; z ) dS = z dS; unde () : z = (x2 +
2
+y 2 ); (x; y ) 2 D, u (DZZ) : x2 + y 2 q2, (vezi Figura 6.1.23).
1 2 2
Rezulta: M () = (x + y ) 1 + x2 + y 2 dx dy . Fa em s himbarea de variabile
D2 8 p
< 0 r 2
x = r os '; y = r sin '; (r; ') 2 D f
, unde (D f
): :
0 ' 2:
Obtinem: ZZ
1 2
p 2 1 ZZ 3 p 1 ZZ
M () = r 1 + r r dr d' = r 1 + r dr d' =
2 ((r3 + r)
2 D e 2 D e 2 D e
320 Capitolul 6
p
p 1Z 2h i
1 (1 + r2 )5=2
"
r) 1 + r2 dr d' = r(1 + r2 )3=2 r(1 + r2 )1=2 dr 2 =

# p
2 0 p 2 5=2
1 (1 + r )2 3 = 2 2 2 (6 3 + 1)
2
3=2

=
15
.
0
6. Sa se al uleze oordonatele entrului de greutate al suprafetei omogene:
p
z = a2 x2 y 2; x; yZZ 0; x + y a; (% = %0 ).
1 1 ZZ 1 ZZ
Rezolvare. Avem x0 = x% dS; y0 = y% dS; z0 = z% dS ,
ZZ M 0 M 0 M 0
unde M = %0 dS .
8
p
Suprafata are e uatia z = a2 x2 y 2 ; (x; y ) 2 D, unde (D) :
<
0xa
:
0 y a x;
(vezi Figura 6.1.24 si Figura 6.1.25).
az y
B a
O y
a D
a x
a D O A
x
Rezulta:ZZ
a
pa2 dyx2 y2 =
ZZ Z a Z a x
M = %0 dS = %0 p
D a2 x2 y 2 dx dy = %0 a dx
0 0 s
Z a y y=a x Z a a x Z a
a x
= %0 a ar sin p 2 dx = %0 a ar sin p 2 2 dx = %0 a ar sin

dx =
"
0 s
a x y 2
=0 0 a x#
0 a + x
a x a Z a p a %p0 a2 Z a x
p
= %0 a x ar sin
a+x 0 0 x p
2x a x(a + x)
dx =
2 0 (a + x) ax x2
dx.
r
x at2 2at
Notam =t)x= ; dx = dt. Rezulta:
a x 1+t 2 (1 + t2 )2
p Z1 t2 p Z 1 1
2 2 1
M = %0 a2 2 dt = % 0 a 2 + 1 dt =
0 (1 + t2 )(2t2 + 1) t 2+1 2 t
p 1 ! p 0
1
1 t ( 2 1)
= %0 a 2 ar tg t0 p ar tg p = %0 a

2 2 .
2 2=2 0 2
Cal ulamZZ^n ontinuare oordonatele entrului de greutate al suprafetei . Avem:
1 %0 ZZ %0 ZZ a
x0 = x%0 dS = x dS = x p 2 2 2 dx dy =
M M M D a x y
%0 a Z a Z a y p x %0 a Z a q 2 2 2 x=a y
= dy dx = ( a x y )x=0 dy =
M Z0 q 0 a2q x2 y 2 M 0
%a a 2 2 % aZ a q 2 2 q
= 0 ( a y a2 (a y )2 y 2 ) dy = 0 ( a y 2ay 2y 2 ) dy .
M 0 M 0
Cal ul am a um integrala:
Z aq
y a q a Z aq
I1 = a2 y 2 dy = a2 ar sin + y a2 y 20 a2 y 2 dy;
0 a0 0
a2
de i I1 = . Pentru integrala:
4Z
p aq s
y at2
I2 = 2 ay y dy fa em s himbarea de variabila
2 =t)y= ;
0 a y 1 + t2
2at
dy = dt: Obtinem:
(1 + t2 )2 p p
p 2 Z 1 t2 2 2 2Z 1 1
!0
2 2 1 1
I2 = 2 2a 2 3 dt = a t dt = at +
p Z 1 0 (1 + t )p Z 1 4 0 p (1Z+1t ) 2 2p (1 + t2 )2 0
2 2
2 dt 2 2 dt 2 2 t 2 2 1
+ a2 = a a dt = a ar tg t +

2 0 (1 + t ) 2 2 2 0 1+t 2 2 0 (1 + t ) 2 2 2 0
p Z1 0
p p p p
2 1 a2 2 2a2 1 1
2a2 1
a2 2
+ a2 t dt = + t ar tg t
= .
4 0 1 + t2 4 4 1 + t2 0 4 0 8
Rezulta astfel: p! p
%0 a a2 a2 2 %0 a3 (2 2) a
x0 = = = p .
M 4 8 8M 2 2
În mod asemanator:
1 ZZ %0 ZZ ay a
y0 =
M ZZ
y%0 dS = p
M ZZ D a x y 2 2 2 dx dy = p ; iar:
2 2
1 %0 q
a % a ZZ
z0 = z%0 dS = a2 x2 y 2 p 2 2 2 dx dy = 0 dx dy =
M M D a xp y M D
% aZ a Z a x % aZ a % a3 a( 2 + 1)
= 0 dx dy = 0 (a x) dx = 0 = .
M 0 0 M 0 p 2M
a a( 2 + 1)
De i x0 = y0 = p ; z0 = .
2 2
7. Sa se al uleze momentul de inertie al pânzei oni e omogene:
x2 y 2 z 2
+ = 0; 0 z b
a2 a2 b2
x y z b
de densitate %0 ^n raport u dreapta (d) : = = ; (a; b > 0).
ZZ 1 0 0
Rezolvare. Avem Id = %0 r2 dS; unde r = dist ((x; y; z ); (d)), M (x; y; z ) 2

(vezi Figura 6.1.26). Pentru a al ula r folosim formula (vezi si Figura 6.1.27):
dist (M; (d)) =
kMM ~ 0 ~ik
= k ( z b)
q
~j y~kk = (z b)2 + y 2 .
k~ik
b q
Deoare e () : z = x2 + y 2 ; (x; y ) 2 D, unde (D) : x2 + y 2 a2 ; rezulta a:
a
322 Capitolul 6
2 !2 3 s
ZZ ZZ
b 2 2
q
a2 + b2
Id = %0

[(z b)2 + y 2℄ dS = %0
D
4
a
x +y b + y 25 a2
dx dy =
p
% a2 + b2 ZZ 2 2 2 q
= 0 3 [b (x + y ) + a2 b2 2ab2 x2 + y 2 + a2 y 2℄ dx dy .
a D
Fa em s himbarea de variabile x = r os '; y = r sin '; (r; ') 2 D; f

unde (D
f
):
0 r a; p 0 ' 2 . Obtinem:
a2 + b2 ZZ 2 2 2 2
Id = %0 (b r + a b 2ab2 r + a2 r2 sin2 ') r dr d' =
p "a 3 D
e
#
%0 a2 + b2 2 a4 a4 b2 2 42 a4 Z 2 1 os 2'
= b 2 + 2 3 a b 2 + a 4 0
2 d' =
ap3 4 2 ! p 2
a2 + b2 3a4 b2 2a4 b2 a6 a2 + b2 %0 a 2
= 2%0 + = (3a + 2b2 ).
a3 4 3 8 ZZ
12
8. Sa se al uleze integrala F (t) = f (x; y; z ) dS;
8 x+y+z =t
unde f (x; y; z ) = :
< 1 x2 y2 z2; da a x2 + y 2 + z 2 1
0; da a x2 + y 2 + z 2 > 1:
Rezolvare. Avem:
ZZ ZZ
F (t) = 2 y2 z 2 ) dS +
x+y+z =t (1 x x+y+z =t 0 dS .
x +y +z
2 2 2 1 x +y2 +z 2 >1
2
jtj , unde
Înaltimea tetraedrului OABC (vezi Figura 6.1.28) este dist (O; (P )) = p
3
(P ) : x + y + z = t. Avem doua azuri:
jtj
a) Da a p 1 atun i F (t) = 0.
3 p ZZ
b) Da a jtj < 3 atun i F (t) = x+y+z =t (1 x

2 y 2 z 2 ) dS .
x2 +y2 +z 2 1
În a est az suprafata se proie teaza pe planul Oxy ^ntr-un domeniu D, a arui inega-
litate o obtinem ^nlo uind pe z = t x y ^n inegalitatea x2 + y 2 + z 2 1. Rezulta:
(D) : x2 + y 2 + (t x y )2 1 , 2x2 + 2xy + 2y 2 2tx 2ty + t2 1 0.
Obtinem astfel:
ZZ
p p ZZ
F (t) = [1 x2 y2 (t x y )2 ℄ 3 dx dy = 3 [1 t2 + 2t(x + y ) 2(x2 +

D D
+y 2 ) 2xy ℄ dx dy .
y
z
C y’
D x’
O’
B (E)
y
O x
A D O
x
Pentru a studia urba are margineste domeniul D (elipsa) si a gasi astfel o s him-
bare de variabile pentru al ulul
integralei

F (t) determinam âteva elemente ale elip-
2 1

sei (vezi [11℄). Avem Æ = = 3 > 0. Coordonatele entrului urbei sunt date
1 2

8
<
2x + y t = 0 t
de sistemul : adi a x0 = y0 = . Valorile proprii sunt rada inile
x + 2y t = 0; 3

2

1
e uatiei = 0 de i 1 = 1; 2 = 3. Pentru 1 = 1 un ve tor propriu
1 2

p p p p
2~ 2~ 2 2
este ~u1 = i j , iar pentru 2 = 3 un ve tor propriu este ~u2 = ~i + ~j . Astfel
2 2 2 2
obtinem matri ea s himbarii de baza:
0 p p 1 2 1 t

2 = 2 2 = 2
A= p p A : Deoare e = 1 2
t = t2 3,
2=2 2=2
t t t2 1

rezulta a e uatia redusa a elipsei este:

t2 3 (x0 )2 (y 0)2
(E ) : (x0 )2 + 3(y 0)2 + = 0 , t +3 + t +3 1 = 0.
3 3
2 2
9
x; 0 0
Relat0iile dintre
1 0
oordonatele
1 0 p
ve hi (
p 1 0 0 1(x ; y ) sunt:
y )
s i ele noi
x A t=3 A 2=2
= + p p2=2 A x0 A
y t=3 2=2 2=2 y
8 p p
t 2 2
+ x0 + y 0
>
< x =
>
>
, >> 3 p2 p2
t 2 2
: y =
>
x + y 0; (vezi Figura 6.1.29):
0
3 2 2
Pornind de la e uatia redusa a elipsei obtinem urmatoarea parametrizare pentru D:
324 Capitolul 6
8 p
3 t2
>
>
>
< x0 = p r os ' 8
<
0r1
p 3 unde ( D
f
) :
>
: y0 =
>
> 3 t2
r sin '; (r; ') 2 D; f
:
0 ' 2:
3
În oordonatele (x; y ) avem:
8 p p 2 p p 2
t 2 3
p t 2 3 t

>
< x = + r os ' + r sin '
>
>
>
3 p2 p 3 p 2 p 3
t 2 3 t2 2 3 t2
p 3 r sin ':
>
>
>
> y = r os ' +
:
3 2 3 2
D(x; y ) D(x; y ) 3 t2
Determinantul fun tional este = p r.
D(r; ') D(r; ') 3 3
Astfel obtinem pentru F (t): p
p ZZ " 2 2t p 3 t2
!
t2 1 3 t2 2 2
F (t) = 3 e 1 t + 2t + 2 r sin ' 2 + r os '+
D
p p 3 3 p p 9 2 3
1 3 t2 2 2 t 2 3p t2 t 2 3 t2 3 t2
+ r sin ' + r os ' + r sin ' + p r2 os ' sin '+
2 9 3 3 3p p 3 3p 3p
2
t 13 t 2 2 2 13 t 2 22 t 2 p 3 t 2 t 2 3 t2
+ + r os ' + r sin ' r os ' + r sin '
9 2 3 2 9 3 3p 3 3
3 t2 2
!
2 p
p r sin ' os ' 29t 19 (3 t2 )r2 sin2 ' 2t9 2 3 t2 r sin '+
3 3 p
1
3 t2 p ZZ " t 2! 2 2t p
+ (3 t )r os ' p r dr d' = 3
2 2 2 1 r+ 3 t2 r2 sin '
3 3 3 p pDe 3 # 9
3 t 3 2 2 3 t 3 2 2 2 2t 3 t2
r os ' r sin ' + 3 t2 r2 sin ' p dr d' =
3 " !
3 9 3 3 #
3 t 2 t 2 2
1 3 t 1 ' sin 2' 2
3 t2 ' sin 2' 2
=
3
2 1
3 2
3
4 2+ 4
12 2 4 =
0 0
(3 t2 )2
= .
18 8
(3 t2 )2 p
>
<
; da a jtj < 3
De i F (t) = > 18 p
:
0; da a jtj 3:
9. ZZ
Sa se al uleze urmatoarele integrale de suprafata de al doilea tip:
a) x dy dz + y dx dz + z dx dy; unde este fata exterioara a sferei x2 + y 2 + z 2 = a2 ;
ZZ
b) (y z ) dy dz + (z x) dx dz + (x y ) dx dy; unde este fata exterioara a

onuluiZZx2 + y 2 = z 2 ; 0 z h;
dy dz dx dz dx dy x2 y 2 z 2
) + + ; unde este fata exterioara a elipsoidului 2 + 2 + 2 =1;
xZZ y z ZZ
a b
d) I1 = x3 dy dz; I2 = yz dz dx; unde este fata exterioara a jumatatii

x2 y 2 z 2
superioare a elipsoidului 2 + 2 + 2 = 1.
a b
Rezolvare. Suprafetele de mai sus sunt u doua fete, netede si regulate, iar fun tiile
de sub semnul integrala sunt ontinue pe suprafetele respe tive.
a) Parametrizam suprafata:
x = a os u sin v; y = a sin u sin v; z = a os v; (u; v ) 2 , unde () : 0 u 2 ,
0 v . Cal ulam osinusii dire tori ai normalei ~n la suprafata :
A B C
os = p 2 ; os = p 2 ; os = p 2
A +B +C 2 2 A +B +C 2 2 A + B2 + C 2 ;
D(y; z ) D(z; x) D(x; y )
unde A = ; B= ; C= . Vom alege semnul din fata radi alului
D(u; v ) D(u; v ) D(u; v )
astfel ^n ât os > 0. Avem:
a os u sin v a sin u os v

A= = a2 os u sin2 v;
0 a sin v

0 a sin v

B= = a2 sin u sin2 v;
a sin u sin v a os u os v

a sin u sin v a os u os v

C= = a2 sin v os v ,
a os u sin v a sin u os v
iar A2 + B 2 + C 2 = a4 os2 u sin4 v + a4 sin2 u sin4 v + a4 sin2 v os2 v = a4 sin4 v +
+a4 sin2 v os2 v = a4 sin2 v2.
a sin v os v
Pentru a os =
a2 sin v sa e osinusul unghiului pe are normala exterioara
la suprafata ^l fa e u axa Oz , adi a os > 0, vom lua semnul ^n fata radi alului.
Obtinem astfel:
a2 os u sin2 v a2 sin u sin2 v
os = = os u sin v; os = = sin u sin v;
a2 sin v a2 sin v
os = os v .
Rezult
ZZ
a: ZZ
I = (P os + Q os + R os ) dS = (x os + y os + z os ) dS =
ZZ p
= (a os u sin v os u sin v + a sin u sin v sin u sin v + a os2 v ) A2 + B 2 + C 2 du dv =

ZZ ZZ
=

(a os2 u sin2 v + a sin2 u sin2 v + a os2 v ) a2 sin v du dv = a3

sin v du dv =
Z 2 Z
= a3 du sin v dv = a3 2 ( os v ) 0 = 4a3 .

0 0
b) Parametrizam suprafata . Avem x = v os u, y = v sin u, z = v , (u; v ) 2 , unde
() : 0 u 2; 0 v h. Avem:
D(y; z ) v os u sin u D(z; x) 0 1
A= = = v os u; B = = =
D(u; v ) 0 1 D(u; v ) v sin u os u

D(x; y ) v sin u os u
= v sin u; C = = = v,
D(u; v ) v os u sin u
326 Capitolul 6
p
iar A2 + B 2 + C 2 = 2v 2 .
Deoare e os = pv2
= , iar suprafata este onsiderata
v 2 2
u fata exterioara, vom lua p semnul minus ^
n fata p pentru a osp > 0. De i:
radi alului
v os u 2 v sin u 2 2
os = p = os u; os = p = sin u; os = .
v 2 2 v 2 2 2
Rezult a astfel: " p !
ZZ ZZ
2
I = [(y z ) os + (z x) os + (x y ) os ℄ dS = (v sin u v ) os u +

p p 2
2 p
! #
2
+(v v os u)
2
sin u + (v os u v sin u)
2
v 2 du dv =
ZZ
= [ v 2 (sin u 1) os u v 2 (1 os u) sin u + v 2 ( os u sin u)℄ du dv =

Z h Z 2
=
0
v 2 dv 0
( sin u os u + os u sin u + sin u os u + os u sin u) du =
h3 Z 2
= (2 os u 2 sin u) du = 0.
3 0
) E uatiile parametri e ale suprafetei sunt:
x = a os u sin v; y = b sin u sin v; z = os v; (u; v ) 2 ; unde () : 0 u 2 ,
0 v : Avem:
D(y; z ) b os u sin v b sin u os v
A= = = b os u sin2 v;
D(u; v ) 0 sin v

D(z; x)
0 sin v
B= = = a sin u sin2 v ,
D(u; v ) a sin u sin v a os u os v

D(x; y ) a sin u sin v a os u os v
C= = = ab sin v os v ,
D(u; v ) b os u sin v b sin u os v
iar A2 + B 2 + C 2 = sin2 v (b2 2 os2 u sin2 v + a2 2 sin2 u sin2 v + a2 b2 os2 v ).
Pentru a:
os = p 2 2 2 2ab sin v2 os v
=
ab os v
E
sin v b os u sin v + a 2 sin u sin v + a2 b2 os2 v
2 2
(E este numitorul fra tiei de mai sus, fara semnele ) sa e mai mare sau egal u zero,
vom lua semnul ^n fata radi alului. De i:
b os u sin2 v b sin v os u a sin u sin2 v a sin u sin v
os = = ; os = = ,
sin v E E sin v E E
ab os v
os = .
E
Rezulta astfel a: ! !
ZZ
1 1 1 ZZ
A B C
I= os + os + os dS = + + du dv =
x y z x(u; v ) y (u; v ) z (u; v )
!
ZZ
b os u sin2 v a sin u sin2 v ab sin v os v
= + + du dv =
a os u sin v b sin u sin v os v
! !
ZZ
b a ab b a ab
= sin v + sin v + sin v du dv = + + 2 ( os v )0 =
a b a b
4 (b2 2 + a2 2 + a2 b2 )
= .
ab
d) Ca si la pun tul pre edent, e uatiile parametri e ale jumatatii superioare a elip-
x2 y 2 z 2
soidului 2 + 2 + 2 = 1 sunt:
a b
x = a os u sin v; y = b sin u sin v; z = os v; (u; v ) 2 ; unde () : 0 u 2;
b sin v os u a sin u sin v ab os v
0 v ; iar os = ; os = ; os = . Obtinem:
2 ZZ E ZZ E E
I1 = x3 (u; v ) A du dv = a3 os3 u sin3 v b os u sin2 v du dv =

Z 2 Z =2 Z 2
(1+ os 2u)2 Z =2
= a b os u du
3 4 5
sin v dv = a b 3 du (1 os2 v )2 ( os v )0 dv =
0 Z 0 0 4 0
2 1 + 2 os 2u + os2 2u
2 3 1 5 =2 2a3 b
= a b 3 du os v os v + os v = ,
0 ZZ 4 ZZ 3 5 0 5
iar I2 = y (u; v ) z (u; v ) B du dv = b sin u sin v os v a sin u sin2 v du dv =

Z 2 Z =2 Z 2
1 os 2u sin4 v =2 ab 2
= ab 2 sin u du
2 3
sin v os v dv = ab 2 du = .
0 0 0 2 4 0 4
10. Sa se veri e formula lui Stokes pentru fun tiile:
p
a) P = y , Q = z , R = x; onsiderând er ul x = a os2 t, y = a 2 sin t os t, z =
= a sin2 t; t 2 [0; ℄; iar este dis ul u frontiera , ( este interse tia sferei x2+y 2+z 2 =
a
= a2 u planul x + z = a, de raza p , par urs ^n sens dire t trigonometri da a privim
2
dinspre semiaxa pozitiva Ox, din afara sferei).
b) P = y 2 + z 2 , Q = z 2 + x2 , R = x2 + y 2 ; unde este suprafata de upata de
ilindrul x2 + y 2 = 2rx din sfera x2 + y 2 + z 2 = 2Rx, 0 < r < R, z > 0, iar = F r S ind
orientata ompatibil u orientarea suprafetei.
) P = z 2 x2 , Q = x2 y 2 , R = y 2 z 2 ; unde este suprafata eli oidala x = u os v ,
y = u sin v , z = v , u 2 [a; b℄, v 2 [0; 2 ℄, marginita de doua linii eli oidale si de doua
segmente de dreapta, formând ^mpreuna onturul , (0 < a < b).
Rezolvare. Fun tiile P , Q, R de mai sus sunt ontinue u derivate partiale ontinue
pe IR3 , suprafetele sunt simple, u doua fete, netede, regulate si marginite de urbe
simple, ^n hise si netede (pe portiuni).
a) Avem:
Z Z
p p
P dx+Q dy +R dz = [a 2 sin t os t( 2a os t sin t)+a sin2 t a 2( os2 t sin2 t)+
0 p p sin2 2t (1 os 2t)2 !
Z
2 2a2 2
+a os t 2a sin t os t℄ dt =
2 sin 2t + a 22 +
p 0 4 4 4

2 2 Z 1 os 4t p Z 1 os 4t
+2a2 os3 t sin t dt = a dt + a2 2
2 0 2 0 8
328 Capitolul 6
# p
1 2 os 2t + os2 2t os 4 t a2 2
dt 2a2 =
.
4 4 08
2
<
x2 + y 2 + z 2 a2
Suprafata este data prin relatiile: : )
x+z =a
8
8
< z = a
>
> z=a x
x >
<
) a 2

x 2
2 a ; (vezi Figura 6.1.30);
:
x2 + y 2 + (a x)2 a2 >
>
>
1
2
+ y
:
2 2
de unde dedu em e uatiile sale p parametri e:
a a a 2 a a
x = + u os v; y = u sin v; z = u os v; (u; v ) 2 ;
2 2 2 2 2
unde () : u 2 [0; 1℄; v 2 [0; 2 ℄.
Avem: p p2 p
a 2 a a a
D(y; z ) 2 sin v 2 u os v a 2

2 D(z; x) 2 os v 2 u sin v

A= = = u; B = = = 0;
D(u; v ) a2 os v a2 u sin v 4 D(u; v ) a2 os v a u sin v
p 2
D(x; y ) pa2 os v pa2 u sin v a2 2
C= = = u,
D(u; v ) a 2 2 sin v a 2 2 u os v 4
p
a 2u
a4 u2 C
2
iar A2 + B 2 + C 2 = . Pentru a os = p 2 = 4 sa e mai mare

4 A + B 2 + C 2 pa2u 2
2
sau egal u zero, vom lua semnul + ^n fata radi alului. De i os = ; os =0;
p 2
2
os = .
2
z
z
a
y
O
r D
a y
O R
a 2r
2R
x x

Rezult
ZZ
a: ZZ
I = ( dy dz dz dx dx dy ) = ( os + os + os ) dS =
p
a2 ZZ
a2 u2 1 2

a2 2
= p u du dv = p v 0 = .
2 2 2 0 2
b)
8
Determinam mai ^ntâi o parametrizare a urbei :
<
x2 + y 2 + z 2 = 2Rx
)
:
x2 + y 2 = 2rx; z > 0; (vezi Figura 6.1.31)
8 8
>
>
>
<
x = r + r os t >
>
>
<
x = r + r os t
y=q r sin t ) >> y = q r sin t
>
p
z = 2r(R r) 1+ os t; t 2 [0; 2 ℄:
>
z = 2R(r + r os t) 2r(r + r os t);
>
: >
:
Avem
Z
astfel: Z 2
(y + z 2 ) dx + (z 2 + x2 ) dy + (x2 + y 2) dz =
2 [r2 sin2 t + 2r(R r)(1 os t)℄
0
(q r sin t) + [2r(R r)(1+ os tZ) + r2 (1 + os t)2℄ r os t + [r2(1 + os t)2 + r2 sin2 t℄
t
2r(R r) 2p1 +sin os
2
dt = r3 sin3 t 2r2 (R r)(1 + os t) sin t + 2r2 (R
t 0
q
sin t(1 + os t)
r)(1 + os t) os t + r (1 + os t) os t r 2r(R r) p
3 2 2 dt =
Z 2 Z 2
1 + os t
2
= r3 (1 os2 t)( os t)0 dt + 2r2(R r) (1+ os t)( os t)0 dt + 2r2 (R r) sin t0 +
0 0
Z 2
1 + os 2t 3
Z 2
2
+2r (R r) dt + r ( os t + 2 os2 t + os3 t) dt+
q
0 Z
2 p
2 0
+r2 2r(R r) 1 + os t ( os t)0 dt = 2r2 R.
0
PentruZZ
integrala de suprafata:
I = (2y 2z ) dy dz + (2z 2x) dx dz + (2x 2y ) dx dy ,

x R
unde () : x2 + y 2 + z 2 = 2Rx; x2 + y 2 2rx; z > 0; avem os = ; os =
y z R
= ; os = .
R R
Rezult a astfel a:
ZZ ZZ
x R
I = 2 [(y z ) os + (z x) os + (x y ) os ℄ dS = 2 (y z ) +
R
y z ZZ
+(z x) + (x y ) dS = 2 (z y ) dS .
R R p
Deoare e () : z = 2Rx x2 y 2 ; (x; y ) 2 D; unde (D) : x2 + y 2 2rx; obtinem
a: s
(R x)2 y2 R
dS = 1 + + dx dy = p dx dy .
2Rx x y 2Rx x y
2 2 2 2 2Rx x2 y 2
De i:
ZZ p
( 2Rx x2 y 2 y )R ZZ
y
!
I =2
D
p2Rx x2 y2 dx dy = 2R D 1 p2Rx x2 y2 dx dy =
p
Z 2r Z 2rx x 2
y
= 2R A ( D ) 2R dx p p 2Rx x2 y 2
dy = 2r2R
0 2rxp x 2
Z 2r q
y= 2rx x2
2R ( 2Rx x2 y 2)
p dx = 2r2 R.
0 y= 2rx x2
) Avem = 1 [ 2 [ [ 3 4 , unde:
330 Capitolul 6
8 8
x=t >
>
> > x = b os t
>
< _ > <
1 = AB : >
y = 0 2 =BC : >
y = b sin t
z = 0; t 2 [a; b℄; z = t; t 2 [0; 2 ℄;
>
> >
>
: :
8 8
>
>
> x = t > x = a os t
>
< _ > <
3 = CD : >
y=0 4 = DA : >
y = a sin t
z = 2 ; t 2 [b; a℄; z = t; t 2 [2; 0℄;
>
> >
>
: :

z
D 2pc
C
O y
A
B a
b
x
Figura 6.1.32
Rezult
Z
a: Z Z Z Z
(z 2 x2 ) dx + (x2 y 2 ) dy + (y 2 z 2 ) dz = + + + =
1 2 3 4
Z b Z 2
= [ t2 1+ t2 0+0℄ dt + [( 2 t2 b2 os2 t)( b sin t) + (b2 os2 t b2 sin2 t) b os t+
a 0
Z a Z 0
+(b2 sin2 t 2 t2 ) ℄ dt + [(4 2 2 t2 ) 1 + (t2 0) 0 + 0℄ dt + [( 2 t2 a2 os2 t)( a sin t)+
b 2
b3 a3 a3 b3
+(a2 os2 t a2 sin2 t)(a os t) + (a2 sin2 t 2 t2 ) ℄ dt = + 4 2 2 (a b) +
Z 2 3 3
+ ( b 2 t2 sin t + b3 sin t os2 t + b3 os3 t b3 sin2 t os t + b2 sin2 t 3 t2 ) dt
Z0 2
( a 2 t2 sin t + a3 sin t os2 t + a3 os3 t a3 sin2 t os t + a2 sin2 t 3 t2 ) dt =
0 "
2 2 2 2
2
2
Z 2
b3 os3 t 2
= 4 (a b) + b t os t0 2b
t os t dt +
0 3 0 #
3
Z 2
2 0 b3 3 2 2 Z 2 1 os 2t 3 t3 2
+b (1 sin t)(sin t) dt sin t0 + b dt
"
0 3 0 2 3 0
2 Z 2 3
os t 2 Z 2
a 2 t2 os t0 2a 2 t os t dt a3 + a3 (1 sin2 t)(sin t)0 dt

0 3 #0 0
a3 3 2 2 Z 2 1 os 2t 3 t3 2
sin t0 + a dt = (b2 a2 ).
3 0 2 3 0
Pentru integrala ZZ
de suprafata:
I= 2y dy dz + 2z dx dz + 2x dx dy;

unde () : x = u os v , y = u sin v; z = v , (u; v ) 2 ; u () : a u b, 0 v 2 ,
avem:
D(y; z ) sin v u os v D(z; x) 0
A= = = sin v; B = = = os v;
D(u; v ) 0 D(u; v ) os v u sin v

D(x; y ) os v u sin v
C= = = u; iar A2 + B 2 + C 2 = 2 + u2 . Rezulta:
D(u; v ) sin v u os v
sin v os v u
os = p 2 2 ; os = p 2 2 ; os = p 2 2 .
+u +u +u
Luam fata exterioara a suprafetei , de i os > 0, adi a vom onsidera semnul +
^n fata ZZ
radi alilor de mai sus. Obtinem astfel:ZZ
I = 2 (y os + z os + x os ) dS = 2 (y (u; v )A + z (u; v )B + x(u; v )C ) du dv =
"
ZZ
b2 a2 2
= 2 (u sin v sin v v os v + u os v u) du dv = 2
2 2 (b a)v sin v 0
2
3 a3 2 #
2
b
2 os v 0 (b a) +

sin v = (b2 a2 ).
3 0
11. Sa Zse al uleze apli ând formula lui Stokes integrala:
(y 2 z 2 ) dx + (z 2 x2 ) dy + (x2 y 2) dz;
3
unde este se tiunea ubului 0 < x < a; 0 < y < a; 0 < z < a u planul x + y + z = a
2
par ursa ^n sens dire t trigonometri , da a privim dinspre partea pozitiva a axei Ox.
Rezolvare. Fun tiile P; Q; R sunt ontinue, u derivate partiale ontinue pe IR3 , iar
suprafata marginita de urba (simpla, ^n hisa si neteda) este u doua fete, simpla,
neteda si regulata (vezi Figura 6.1.33).
Avem: Z ZZ
I = (y 2 z 2 ) dx + (z 2 x2 ) dy + (x2 y 2) dz = ( 2y 2z ) dy dz + ( 2z
ZZ
2x) dx dz + ( 2x 2y ) dx dy = 2 (y + z ) dy dz + (x + z ) dx dz + (x + y ) dx dy ,

3
unde () : x + y + z = a; (x; y ) 2 D (vezi Figura 6.1.34).
2
1
Deoare e ve torul normal la suprafata este N = ~i + ~j + ~k rezulta a os = p ,
3
1 1
os = p ; os = p , de i:
3 ZZ 3
2 4 ZZ
I= p [(y + z ) + (x + z ) + (x + y )℄ dS = p (x + y + z ) dS =
3 3
4 ZZ
3 p ZZ
9a3
= p (x + y + a x y ) 3 dx dy = 6a dx dy = 6a A(D) = ,
3 D 2 D 2
332 Capitolul 6
!
3a2
A(D) = A(OF 0MC 0 ) 2A(OE 0D0 ) = .
4
z
y
a D 3a
2
E
C’ a B M
C
D
a2 A
3 a
D’ C’ 2 y D’
F
E’
O a
a x
B a2 E’ 3 a
F’ O F’ 2
a A M
3 a
x 2
12. Sa se al uleze u ajutorul formulei lui Gauss-Ostrogradski urmatoarele integrale

de suprafat
ZZ
a:
a) x3 dy dz + y 3 dx dz + z 3 dx dy; unde este fata exterioara a sferei x2 + y 2 + z 2 =

= a2 ; ZZ
b) (x y + z ) dy dz + (y z + x) dz dx + (z x + y ) dx dy; unde este fata

exterioar
ZZ
a a suprafetei jx y + z j + jy z + xj + jz x + y j = 1;
) x3 dy dz + x2 y dz dx + x2 z dx dy; unde este suprafata ilindrului x2 + y 2 = R2

uprinsaZZ^ntre planele z = 0, z = a;
x os + y os + z os
d)

px2 + y2 + z2 dS; unde este o suprafata simpla, ^n hisa, neteda
si regulata are margineste un domeniu ompa t G, iar os , os , os sunt osinusurile
dire toare ale normalei exterioare la a easta suprafata.
Rezolvare. Avem ^ndeplinite toate onditiile asupra fun tiilor de integrat si asupra
suprafetelor , de i putem apli a formula lui Gauss-Ostrogradski.
a) Avem: ZZZ
I= (3x2 + 3y 2 + 3z 2 ) dx dy dz; unde (G) : x2 + y 2 + z 2 a2 .
G
Folosim oordonatele sferi e x = r os ' sin ; y = r sin ' sin ; z = r os , (r; '; ) 2
2 G;e
u Ge : 0 r a; 0 ' 2; 0 : Obtinem:
ZZZ
a5
12a5
I = 3 e r4 sin dr d' d = 3 2 ( os )0 = .
G
ZZZ 5 5
b) Avem I = 3 dx dy dz = 3 V (G),
G
unde (G) : A = jx y + z j + jy z + xj + jz x + y j 1: Deoare e:
8
< x y + z; da a y x+z
jx y + z j = :
x + y z; da a y > x + z;
8
< y z + x; da a z x+y
j y z + xj = :
y + z x; da a z > x + y;
8
< z x + y; da a xy+z
jz x + y j = :
z + x y; da a x > y + z;
rezulta a: 8
>
>
>
>
x + y + z; da a y x + z; z x + y; x y + z;
3z x y; da a y x + z; z > x + y; x y + z;
>
>
>
>
>
>
>
x + 3y z; da a y > x + z; z x + y; x y + z;
>
>
>
>
>
>
3x + y + z; da a y > x + z; z > x + y; x y + z;
>
>
<
A=>
>
>
>
3x y z; da a y x + z; z x + y; x > y + z;
x 3y + z; da a y x + z; z > x + y; x > y + z;
>
>
>
>
>
>
>
x + y 3z; da a y > x + z; z x + y; x > y + z;
>
>
>
>
>
>
>
>
:
x y z; da a y > x + z; z > x + y; x > y + z:
Astfel des ompunem domeniul G ^n 8 subdomenii:
G8 = G1 [ G2 [ G3 [ G4 [ G5 [ G6 [ G78[ G8 ; unde:
<
x + y + z 1; y x + z; <
3z x y 1; y x + z;
(G1 ) : : (G2 ) : :
z x + y; x y + z; z > x + y; x y + z;
8 8
<
x + 3y z 1; y > x + z; <
3x + y + z 1; y > x + z;
(G3 ) : : (G4 ) : :
z x + y; x y + z; z > x + y; x y + z;
8 8
<
3x y z 1; y x + z; <
x 3y + z 1; y x + z;
(G5 ) : : (G6 ) : :
z x + y; x > y + z; z > x + y; x > y + z;
8 8
<
x + y 3z 1; y > x + z; <
x y z 1; y > x + z
(G7 ) : : (G8 ) : :
z x + y; x > y + z; z > x + y; x > y + z:
Vom al ula ^n ontinuare V (G1 ), elelalte volume al ulându-se ^ntr-un mod asema-
nator. Notam u (P1 ) : x + z = y; (P2 ) : x + y = z; (P3 ) : y + z = x si (P ) : x + y + z = 1
(vezi Figura 6.1.35). De i (P1 ) = (OAB ), (P2 ) = (OBC ), (P3 ) = (OAC ), (P ) = (MNQ),
iar G1 este delimitat de tetraedrul OM1 M2 M3 .
1 1
Rezulta astfel a V (G1 ) = A(M1 M2 M3 ) h, u h = dist (O; (P )) = p , iar
3 3
A(M1 M2 M3 ) = 1 2
kM M M 1 M 3 k .
~ ~
2
Pun tul M1 indinterse t ia dintre dreapta OA si planul (P ) (z = 0, y = x, x + y = 1)
1 1
are oordonatele M1 ; ; 0 , pun tul M2 ind interse tia dintre dreapta OB si planul
2 2
334 Capitolul 6

1 1
(P ) (x = 0, y = z , y + z = 1) are oordonatele M2 0; ; , iar M3 ind interse tia
2 2
1 1
dintre dreapta OC si planul (P ) (y = 0, x = z , x + z = 1) are oordonatele M3 ; 0; .
2 2
Obtinem astfel:
1 1 1 1 1 1 1
M1~M2 = ~i + ~k; M1~M3 = ~j + ~k; M1~M2 M1~M3 = ~i + ~j + ~k,
2 2 p 2 2 4 4 4
3
iar kM1~M2 M1~M3 k = .
4p
3 1
De i A(M1 M2 M3 ) = ; iar V (G1 ) = .
8 24
z
Q1 B
z
C 2
M2
a
M3
G
N y R y
O 1 O
M M1 R
1 A 1
x x
Având oordonatele elor patru vârfuri ale tetraedrului OM1 M2 M3 , volumul sau
poate al ulat folosind
formula (vezi [12℄):

0 0 0 1

1 1=2 1=2 0 1 1

V (G1 ) = = :
6 0 1=2 1=2 1 24

1=2 0 1=2 1
1
Rezulta ^n mod analog a V (G2 ) = = V (G8 ) = ; de i:
24
1
V (G) = ; iar I = 3V (G) = 1.
3
) Pentru a putea apli a ai i formula lui Gauss-Ostrogradski, vom ompleta suprafata
ilindri a u dis ul (1 ) : ZZz = 0ZZ y 2 R2 ZZsZi dis ul (2 ) : z = a; x2 + y 2 R2 ;
; x2 +ZZ
(vezi Figura 6.1.36). Astfel + + =5 x2 dx dy dz , unde G este domeniul
G
delimitat de suprafetele , 1 si 2 , adi a (G) : x2 + y 2 R2 ; 0 z a.
1 2
Pentru a al ula integrala tripla de mai sus fa em s himbarea de variabile x = r os ';

y = r sin '; z = z; (r; '; z ) 2 G; e
unde (Ge ) : 0 r R; 0 ' 2; 0 z a:
Obtinem:
ZZZ ZZZ
R4 Z 2 1 + os 2'
5 x dx dy dz = 5 e r os ' r dr d' dz = 5
2 2 2 d' a =
G G 4 0 2
5aR4
= .
4
Pentru 1 ve torul normal la suprafat a este ~n = ~k , de i:
ZZ ZZ ZZ
p
(x3 dy dz + x2 y dz dx + x2 z dx dy ) = ( x2 z ) dS = ( x2 0) 1 dx dy = 0,
D
unde (D1 ) : x2 + y 2 R2 :
1 1 1
Pentru 2 ve torul normal la suprafata este ~n = ~k, de i:ZZ

ZZ ZZ
p
(x3 dy dz + x2 y dz dx + x2 z dx dy ) = x2 z dS = x2 a 1 dx dy =
2 2 D 1
ZZ ZZ
R 4 Z 2 1 + os 2' aR4
=a x2 dx dy = a r2 os2 ' r dr d' = a d' = ,
D 1 D
e 1 4 0 2 4
unde (D 1 ) : 0 r R; 0 ' 2 .
f
RezultZZa astfel:
5aR4 aR4
(x3 dy dz + x2 y dz dx + x2 z dx dy ) = = aR4 :
4 4
d) Avem: 0p
ZZ
x os p+ y os + z os ZZZ x2 + y 2 + z 2 px +x y +z 2
2
2 2
dS = B
+
x2 + y 2 + z 2 G x2 + y 2 + z 2
px2 + y2 + z2 p y 2 px2 + y2 + z2 p z 2
1
x +y +z 2 2 2 x +y +z 2 2 2 C
+ + C dx dy dz =
x2 + y2 + z2 x2 + y2 + z2 A
ZZZ
dx dy dz
=2 p
G x2 + y 2 + z 2
.
13. Sa 8se al uleze volumul orpului G limitat de suprafata:
>
>
>
<
x = a os u os v + b sin u sin v
(0 ) : > y = a1 os u sin v + b1 sin u os v
z = sin u; (u; v ) 2 ;
>
>
:
unde () : 2 u 2 ; 0 v 2 si de planele z = si z = (a; a1 ; b; b1 ; > 0).

1 ZZ
Rezolvare. Avem V (G) = (x os + y os + z os ) dS ,
3
x2 y 2
unde = 0 [ 1 [ 2 ; 1 ind suprafata: z = ; 2 + 2 1; iar 2 este suprafata:
b b1
x2 y 2
z = ; 2 + 2 1.
b b1
Pentru 0 dedu em a:
D(y; z )
A= = os u(a1 os u os v b1 sin u sin v ),
D(u; v )
D(z; x)
B= = os u(a os u sin v b sin u os v ),
D(u; v )
D(x; y )
C= = (aa1 + bb1 ) sin u os u + (ab1 + a1 b) sin v os v .
D(u; v )
336 Capitolul 6
În al ulul lui os , os , os vom lua semnul ^n fata radi alului pA2 + B 2 + C 2 .
De i: ZZ
1 1 ZZ
I1 = (x os + y os + z os ) dS = [x(u; v )A + y (u; v )B + z (u; v )C ℄ du dv =
3 0 3
1 ZZ
= [(a os u os v + b sin u sin v ) os u (a1 os u os v b1 sin u sin v ) + (a1 os u sin v +

3
+b1 sin u os v ) os u (a os u sin vZZ b sin u os v ) + sin u ((aa1 + bb1 ) sin u os u
1
(ab1 + a1 b) sin v os v )℄ du dv = [aa1 os3 u bb1 sin2 u os u+
3
+aa1ZZ sin2 u os u + bb1 sin2 u os u (ab1 + a1 b) sin u sin v os v ℄ du dv =
1
= [aa os u (ab1 + a1 b) sin u sin v os v ℄ du dv =
3" 1 #
1 =2 =2
os 2v 2 4aa1
= aa1 sin u =2 2 (ab1 + a1 b)( os u) =2

= .
3 4
0 3
x2 y 2
Pentru 1 : z = ; (x; y ) 2 D; unde (D) : 2 + 2 1, avem ~n = ~k. De i:
b ZZ b1
1 ZZ 1 ZZ
I2 = (x os + y os + z os ) dS = z 1 dS = dx dy =
3 1 3 1 3 D
bb
= A(D ) = 1 .
3 3
Aseman a tor pentru 2 : z = ; (x; y ) 2 D avem ~n = ~k, iar: ZZ
1 ZZ
1 ZZ

I3 = (x os + y os + z os ) dS = z ( 1) dS = dx dy =
3 2 3 2 3 D
bb
= 1 .
3
Rezulta astfel a:
4aa1 2bb1 2
V (G) = I1 + I2 + I3 = + = (2aa1 + bb1 ).
3 3 3
14. Sa se al uleze aria portiunii de suprafata se tionata de ilindrul x2 + y 2 = a2

din sfera x2 + y 2 + z 2 = R2 ; 0 < a < R.
15. Sa se al uleze ariile:
a) partii suprafetei onului z 2 = 2xy; x; y > 0 uprinsa ^ntre planele x = a si y = b;
b) suprafetei laterale a unui on u ^naltimea si având a baza o elipsa u semiaxele
a si b, a > b > 0, (^naltimea tre e prin entrul bazei);
) portiunii de suprafata reprezentata parametri prin e uatiile:
x = 3u + 3uv 2 u3 ; y = 3v + 3u2 v v 3 ; z = 3(u2 v 2 ),
orespunzatoare domeniului 0 u 1; 0 v 1 din planul Ouv .
16. Sa se al uleze:

a) aria portiunii suprafetei az = xy; a > 0 uprinsa ^n interiorul ilindrului x2 + y 2 =
= a2 ;
b) aria suprafetei x2 + y 2 = a2 uprinsa ^ntre planele x + z = 0; x z = 0; x; y > 0;
) aria portiunii de eli oid x = r os '; y = r sin '; z = b' de upata din ea de
ilindrul x2 + y 2 = a2 si de planele z = 0 si z = 2b.
17.ZZSa se al uleze urmatoarele integrale de primul tip:
a)
p
(x2 + y 2 ) dS; ind frontiera orpului x2 + y 2 z 1;
ZZ
b) z dS; ind o portiune de pe suprafata eli oidului x = u os v , y = u sin v ,

z = v , 0ZZ< u < a, 0 < v < 2 ;
) z 2 dS; ind o portiune de pe suprafata onului x = r os ' sin ,

y = r sinZZ' sin , z = r os , 0 r a, 0 ' 2 , = onst:; 0 < < =2;
d) (y 2z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 ) dS; unde este suprafata de upata din partea superioara

a onului z 2 = k2 (x2 + y 2) de ilindrul x2 + y 2 2ax = 0.
18. Sa se al uleze masa si oordonatele entrului de greutate ale portiunii de pe
p
suprafata omogena z = x2 + y 2 de upata de suprafata x2 + y 2 = ax, (% = %0 ; a > 0).
19. Sa se al uleze momentul de inertie al pânzei sferi e omogene x2 + y 2 + z 2 = a2 ,
z 0 de densitate %0 ^n raport u axa Oz .
20.ZZSa se al uleze urmatoarele integrale de suprafata de al doilea tip:
a) x2 y 2 z dx dy; unde este fata exterioara a jumatatii inferioare a sferei x2 +

+y 2 + z 2 = RZZ2 ; ZZ ZZ
b) I1 = dx dy; I2 = z dx dy; I3 = z 2 dx dy; unde este fata exterioara

x2 y 2 z 2
a elipsoidului 2 + 2 + 2 = 1;
ZZ a b
) x dy dz + y dx dz + z 2 dx dy; unde este fata exterioara a sferei (x a)2 +
2 2

+(y b)2 + (z )2 = R2 .
21. Sa se veri e formula lui Stokes pentru fun tiile:
a) P = x2 y 3 ; Q = 1; R = z; da a onturul este ir umferinta x2 + y 2 = a2 ; z = 0,
iar suprafata este emisfera x2 + y 2 + z 2 = a2 ; z > 0; luam pe suprafata fata superioara,
iar onturului î dam sensul ontrar a elor de easorni , privind de sus;
b) P = y 2 z 2 ; Q = x2 z 2 ; R = x2 y 2 ; unde este urba ^n hisa x = a os t,
y = a os 2t, z = a os 3t, t 2 [0; 2 ℄, par ursa ^n sensul resterii parametrului t, iar este
suprafata marginita de , de e uatii parametri e x = au os v; y = au os 2v; z =
338 Capitolul 6
= au os 3v; u 2 [0; 1℄; v 2 [0; 2 ℄.

22. Sa se al uleze u ajutorul formulei lui Gauss-Ostrogradski urmatoarele integrale
de suprafat
ZZ
a:
a) xyz (x dy dz + y dz dx + z dx dy ); unde este fata exterioara a portiunii de

a x2 + y 2 + z 2 = a2 ; x; y; z 0;
suprafatZZ
b) xy dy dz + y 2 dx dz + yz dx dy; unde este fata exterioara a sferei x2 + y 2 + z 2 =

= R2 ; ZZ
) (x2 os + y 2 os + z 2 os ) dS; unde este portiunea suprafetei oni e

x2 + y 2 = z 2 ; 0 z h, iar os , os , os sunt osinusurile dire toare ale normalei
exterioare
ZZ
la a easta suprafata;
d) yz dy dz + xz dx dz + xy dx dy; ind o suprafata simpla, neteda, regulata si

^n hisa are margineste un domeniu ompa t G.
^
x2. ELEMENTE DE TEORIA CAMPURILOR
1. Gradient. Da a U (~r) = U (x; y; z ); ~r = x~i + y~j + z~k , este un âmp s alar

U U U
ontinuu derivabil (9 ; ; ontinue), numim gradient al a estui âmp ve torul:
x y z
U U U
grad U = ~i + ~j + ~k; notat si r U; unde r = ~i + ~j + ~k .
x y z x y z
Derivata âmpului U dupa o dire tie oare are l = os i + os j + os ~k este:
~ ~ ~
dU ~l = U os + U os + U os .
= grad U
d~l x y z
2. Divergenta si rotorul unui âmp. Pentru âmpul ve torial:
F~ (~r) = P (x; y; z )~i + Q(x; y; z )~j + R(x; y; z )~k
P Q R
s alarul div F~ = r F~ = + + se numeste divergenta a estui âmp.
x y z
Ve torul:
~j ~k

~
i ! ! !
R Q ~ R P ~ Q P ~

rot F = r F =
~ ~
= i j+ k
x y z y z x z x y

P Q R
se numeste rotorul âmpului.
Un âmp ve torial F~ se numeste solenoidal da a div F~ = 0. Un âmp ve torial F~ se
numeste irotational da a rot F~ = ~0.
Elemente de teoria âmpurilor 339
3. Câmp potential. Un âmp ve torial F~ se numeste potential da a exista un âmp

s alar U astfel ^n ât F~ = grad U . În a est az U este potentialul sau fun tia potentiala a
âmpului ve torial F~ .
Da a F~ este un âmp ve torial denit pe domeniul D simplu onex (P; Q; R ontinue
u derivate partiale de ordinul ^ntâi ontinue) atun i onditia ne esara si su ienta pentru
a F~ sa e potential este a rot F~ = ~0 ( âmp irotational).
4. Fluxul unui ve tor printr-o suprafata. Sa presupunem a ve torul F~ (~r)
genereaza ^n domeniul G un âmp ve torial. Numim uxul ve torului printr-o suprafata
data ^n sensul indi at de versorul normalei ~n = os ~i + os ~j + os ~k integrala de
suprafata: ZZ ZZ
F~ ~n dS = (P os + Q os + R os ) dS .

Formula ZZlui Ostrogradski ZZZ
devine ^n trans riere ve toriala:
F~ ~n dS = div F~ dx dy dz ,
G
unde este suprafata are margineste domeniul ompa t G, iar ~n este ve torul normalei
exterioare la suprafata .
5. Cir ulatia unui ve tor. Numim integrala liniara a ve torului F~ (~r) luata de-a
lungul unei urbe
Z
sau Zlu rul me ani al âmpului F~ integrala urbilinie:
F~ d~r = P dx + Q dy + R dz .
Da a onturul este ^n his, integrala liniara se numeste ir ulatia ve torului F~ de-a
lungul onturului .
Trans risa ve torial
Z
formula
ZZ
lui Stokes devine:
F~ d~r = ~n rot F~ dS ,

unde este onturul ^n his are margineste suprafata , iar dire tia normalei ~n la
suprafata trebuie astfel luata ^n ât pentru un observator are s-ar a a pe suprafata
u apul ^ndreptat dupa normala, sensul de par urs al onturului sa e dire t trigono-
metri .
PROBLEME REZOLVATE
1. În e pun te ale spatiului Oxyz gradientul âmpului:

U = x3 + y 3 + z 3 3xyz
este a) perpendi ular pe axa Oz ; b) paralel u axa Oz ; ) egal u ~0 ?
340 Capitolul 6
Rezolvare. Avem:
rU = U x
~i + U ~j + U ~k = (3x2 3yz )~i + (3y 2 3xz )~j + (3z 2 3xy )~k.
y z
a) r U ? (Oz ) , rU ~k = 0 , 3z 2 3xy = 0 , z 2 = xy .
Am obtinut e uatia onului hiperboli . 8
>
>
>
<
3x2 3yz = 0
b) rU k (Oz ) , rU = ~k , > 3y 2 3xz = 0 ) x = y = z (x; y 6= 0) sau
>
3z 2 3xy =
>
:
x = y = 0.
Am obtinut bise toarea primului o tant si axa Oz .
În a est az puteam pune si onditia rU ~k = ~0 ,

~i ~j ~k

3x
2 3yz 3y 2 3xz 3z 2 3xy = 0 ) (3y 2 3xz )~i (3x2 3yz )~j = ~0 ) x = y = z

0 0 1
sau x = y = 0. 8
>
>
>
<
x2 yz = 0
) rU = ~0 , > y 2 xz = 0 ) x = y = z .
>
z 2 xy = 0
>
:
Am obtinut bise toarea primului o tant.

2. Sa se demonstreze formula:
grad (UV ) = V grad U + U grad V; unde U; V sunt âmpuri s alare.
Rezolvare. Avem: !
~ ~ ~ U V ~
grad (UV ) = (UV ) i + (UV ) j + (UV ) k = V +U i+
!
x y !
z x x
U V ~ U V ~
+ V +U j+ V +U k = V grad U + U grad V .
y y z z
3. Sa se al uleze:
1
a) grad r; b) grad r2 ; ) grad ; d) grad f (r); e) grad (~ ~r); f) grad fk~ ~rk2 g;
p r
unde r = x + y + z ; ~r = x i + y ~j + z ~k, ~ este un ve tor onstant, iar f este o fun tie
2 2 2 ~
arbitrara derivabila.
r r r x y
Rezolvare. a) grad r = ~i + ~j + ~k = p 2 2 2~i + p 2 2 2 ~j +
x y z x +y +z x +y +z
z ~
r
+ p 2 2 2 ~k = ;
x +y +z r
r 2 r2 r2 r r r ~r
b) grad r2 = ~i + ~j + ~k = 2r ~i + 2r ~j + 2r ~k = 2r grad r = 2r = 2~r;
x y z x y z r
1 1 ~ 1 ~ 1 ~ x~ y ~ z ~ ~r
) grad = i+ j+ k = 3i 3j 3k = 3;
r x r y r z r r r r r

x y z ~r
d) grad f (r) = f (r)~i + f (r)~j + f (r)~k = f 0 (r) ~i + ~j + ~k = f 0 (r) ;
x y z r r r r
e) grad (~ ~r) = grad ( 1 x + 2 y + 3 z ) = 1~i + 2~j + 3~k = ~ ; (~ = 1~i + 2~j + 3~k);
~
i ~j ~k
n 2 o
f) grad fk~ ~rk2 g = grad 1 2 3 = grad fk( 2 z 3 y )~i ( 1 z 3 x)~j +
x y z

+( 1 y 2 x)~k k2 g = grad f( 2 z 3 y )2 +( 1 z 3 x)2 +( 1 y 2 x)2 g = grad f 22 z 2 2 2 3 yz +

+ 23 y 2 + 21 z 2 2 1 3 xz + 23 x2 + 21 y 2 2 1 2 xy + 22 x2 g = grad f( 22 + 23 )x2 + ( 21 + 23 )y 2 +
+( 21 + 22 )z 2 2 1 2 xy 2 1 3 xz 2 2 3 yz g = [2( 22 + 23 )x 2 1 2 y 2 1 3 z ℄~i +[2( 21 + 23 )y
2 1 2 x 2 2 3 z ℄~j + [2( 21 + 22 )z 2 1 3 x 2 2 3 y ℄~k = 2[( 22 + 23 + 21 )x~i + ( 21 + 23 + 22 )y~j +
+( 21 + 22 + 23 )z~k ℄ 2[( 21 x + 1 2 y + 1 3 z )~i +( 22 y + 1 2 x + 2 3 z )~j +( 23 z + 1 3 x + 2 3 y )~k℄ =
= 2( 21 + 22 + 23 )(x~i + y~j + z~k ) 2[ 1 ( 1 x + 2 y + 3 z )~i + 2 ( 1 x + 2 y + 3 z )~j + 3 ( 1 x+
+ 2 y + 3 z )~k ℄ = 2~ 2~r 2(~ ~r)~ .
4. Sa se al uleze:
z
~a = ~ grad U; da a U = ar tg p 2 2 si ~ = ~i + ~j + ~k.
x +y
Rezolvare. Avem:
U U U xz
grad U = ~i + ~j + ~k =
x y z
p
(x2 + y 2 + z 2 ) x2 + y 2
~i
yz
p ~j + x2 + yp 2
~k.
(x2 + y 2 + z 2 ) x2 + y 2 (x2 + y 2 + z 2 ) x2 + y 2
Rezulta atun i a:

~i ~j ~k
1
~a = ~ grad U = 2 2 2 p 2 2 1 1 1 =
(x + y + z ) x + y
xz yz x2 + y 2

1
= 2 2 2 p 2 2 [(x2 + y 2 + yz )~i (x2 + y 2 + xz )~j + ( yz + xz )~k ℄ =
(x + y + z ) x + y
(x2 + y 2 + yz )~i (x2 + y 2 + xz )~j + z (x y )~k
= p
(x2 + y 2 + z 2 ) x2 + y 2
.
1
5. Sa se al uleze derivata âmpului U = dupa dire tia ~l = os ~i+ os ~j + os ~k,
p r
(k~lk = 1), unde r = x2 + y 2 + z 2 . În e az a easta derivata este egala u zero ?
dU
Rezolvare. Avem ~ = grad U ~l; iar:
dl
1 ~ 1 ~ 1 ~ x y z ~r
grad U = i+ j+ k = p 2 2 2 3=2~i 3 ~j 3 ~k = 3 .
x r y r z r ( x +y +z ) r r r
Rezulta astfel:
dU ~r ~ x os + y os + z os os (~l;d~r)
= 3 l = =
d~l r r3 r2
342 Capitolul 6
dU
si = 0 , os (~l; ~r) = 0 , ~l ? ~r.
d
dl~
div (U F~ ) = U div F~ + F~ grad U;
unde U este un âmp s alar, iar F~ = P~i + Q~j + R~k este un âmp ve torial.
Rezolvare. Avem:

div (U F~ ) = div (UP~i + UQ~j + UR~k) = (UP ) + (UQ) + (UR) =
x y z !
U P U Q U R U U U
= P +U + Q+U + R+U = P + Q+ R +
x x y! y z z x y z
P Q R
+U + + = F~ grad U + U div F~ .
x y z
7. Sa se al uleze:
p
a) div (grad U ); b) div (grad f (r)); r = x2 + y 2 + z 2 ; ) div ~r; ~r = x~i + y~j + z~k ;
~r
d) div ; e) div (U grad U ); unde U este un âmp s alar, iar f este o fun tie de lasa C 2 .
r ! ! !
U ~ U ~ U ~ U U
Rezolvare. a) div (grad U ) = div i+ j+ k = + +
!
x y z x x y y
U 2U 2U 2U
+ = 2 + 2 + 2 = U; (Lapla ianul âmpului U ).
z z x y z !
P rob:3;d) 0 ~r 0 x 0 y 0 z
b) div (grad f (r)) = div f (r) = f (r ) + f (r ) + f (r ) =
!
r x r !
y r z r!
x 2 2
r x 2 y 2 2
r y 2 z 2 2
r z 2
= f 00 (r) 2 + f 0 (r) 3 + f 00 (r) 2 + f 0 (r) 3 + f 00 (r) 2 + f 0 (r) 3 =
r r r r r r
3 r 2 x2 y 2 z 2 0
= f 00 (r) + f 0 (r) = f 00 (r) + 2 f (r) .
r3 r
x y z
) div ~r = div (x~i + y~j + z~k ) = + + = 3.
x y z
~r x
y
z r2 x2 r2 y 2 r2 z 2 2
d) div = + + = + + = .
r x r y r z r r3 !! r3 !
r3 r !
U ~ U ~ U ~ U U
e) div (U grad U ) = div U i+ j + k = U + U +
x y z x x y y
U 2 U 2 U 2
! ! ! !
U 2U 2U 2U
+ U = +U 2 + +U 2 + +U 2 =
z z x x y y z z
2
= (grad U ) + U U .
8. Sa se a uleze:
p
a) rot ~r; ~r = x~i + y~j + z~k ; b) rot [~ f (r)~r℄; r = x2 + y 2 + z 2 , ~ este un ve tor
onstant, f o fun tie de lasa C 1 ; ) rot (grad U ); d) div (rot F~ ); unde U este un âmp
s alar, iar F~ = P~i + Q~j + R~k un âmp ve torial.
~i ~j ~k

~
Rezolvare. a) rot ~r = = 0.

x y z
x y z
b) Avem:

~i ~j ~k

~ f (r)~r = 1 2 3 = [ 2 zf (r) 3 yf (r)℄~i [ 1 zf (r) 3 xf (r)℄~j +
xf (r ) yf (r ) zf (r )

+[ 1 yf (r) 2 xf (r)℄~k.
Rezulta atun i a:
~k

~i ~j

rot [~ f (r)~r℄ =

=

x y z

( z 3 y )f (r) ( 3 x 1 z )f (r) ( 1 y 2 x)f (r)
2

y 0 z
~

x
0
= f (r) ( 1 y 2 x) + 1 f (r) f (r) ( 3 x 1 z ) + 1 f (r) i f 0 (r) ( 1 y 2 x)
r r r
z
x y
2 f (r) f (r) ( 2 z 3 y ) 2 f (r) ~j + f (r) ( 3 x 1 z ) + 3 f (r) f 0 (r) ( 2 z
0 0
r " r r
0
f (r ) 2
# "
0
f (r )
3 y ) + 3 f (r)℄ ~k = ( 1 y 2 xy 3 xz + 1 z 2 ) + 2 1 f (r) ~i ( xy
r r 1 #
f 0 (r ) 2
"
2 x2 2 z 2 + 3 yz ) 2 2 f (r)℄ ~j + ( 3 x 1 xz 2 yz + 3 y 2) + 2 3 f (r) ~k =
r
f 0 (r ) f 0 (r )
( ) (
= 2 2 2
[ 1 (y + z + x ) x( 1 x + 2 y + 3 z )℄ + 2 1 f (r) i + ~ [ 2 (x2 + y 2 + z 2 )
r r
(
f 0 (r )
y ( 1 x + 2 y + 3 z )℄ + 2 2 f (r) ~j + [ 3 (x2 + y 2 + z 2 ) z ( 1 x + 2 y + 3 z )℄+
r

f 0 (r ) f 0 (r ) f 0 (r ) 2
+2 3 f (r) ~k = r2~ (~ ~r)~r + 2f (r)~ = [r ~ (~ ~r)~r℄ + 2f (r)~ .
r r r

~i ~j ~k

U ~ U ~ U ~
!

) rot (grad U ) = rot i + j + k = x y z =
x y z U

U U

! !
y! z
x
2
U 2
U ~ 2
U 2
U ~ 2
U 2
U ~ ~
= i j+ k = 0.
yz zy "
xz zx
!
xy !
yx ! #
~ R Q ~ R P ~ Q P ~
d) div (rot F ) = div i j+ k =
y z x z x y
2R 2Q 2R 2P 2Q 2P
= + + = 0.
xy xz yx yz zx zy
344 Capitolul 6
a) div (F~ G ~ ) = G~ rot F~ F~ rot G~ ; b) rot (rot F~ ) = grad (div F~ ) F~ ,

unde F~ ; G ~ sunt âmpuri ve toriale, F~ = P~i + Q~j + R~k; G~ = L~i + M~j + N ~k .
Rezolvare.
a) Avem:
~
i ~j ~k

F~ G~ = P Q R = (QN RM )~i (P N LR)~j + (P M LQ)~k; iar:
L M N

div (F~ G ~ ) = (QN RM ) + ( P N + LR) + (P M LQ) = Q N +

x y z x
N R M P N L R P M L Q
+Q M R N P + R+L + M +P Q L =
x x ! x y ! y y ! y z !
z z z
!
R Q P R Q P M N N L
=L +M +N +P +Q +
y z ! z x x y z y x z
L M ~ rot F~ F~ rot G~ ,
+R =G
y x ! ! !
R Q R P Q P ~k si
unde rot F~ = ~i ~j +
y z ! x z ! x y !
rot G~ = N M ~i N L ~
j+
M L ~
k.
y z x z x y
b) Avem: " ! ! ! #
R Q R P Q P ~k =
rot (rot F~ ) = rot ~i ~j +

y z
x z x y

~i ~j ~k

2Q 2P 2P 2R ~
!
2Q
=
x y z = + i
R

Q P R Q P

yx y 2 z 2 zx x2

y z z x !
x y ! "
P2 2
R Q ~ 2 2P 2R 2R 2Q ~ 2P 2Q
+ 2 j+ + k = 2 + yx +
xy ! zy z xz
!#
x
"
2 y 2 yz !
x
2R 2P 2P 2P ~ 2Q 2Q 2Q 2Q 2P
+ + + i + + 2 + xy +
zx !# x "
2 y 2 z 2
!
x2 y 2 z 2
!#
y"
2R ~ 2P 2Q 2R 2R 2R 2R ~ P Q
+ j+ + + 2 + 2 + 2 k= + +
zy! #
xz
"
yz z !
x 2
#
y "
z x x
!
y
R P Q R P Q R
+ P ~i + + + Q ~j + + +
z y x y! z z x y z
P Q R
R℄ ~k = grad + + F~ = grad (div F~ ) F~ .
x y z
10. Sa se al uleze uxul ve torului:
a) ~r = x~i + y~j + z~k prin suprafata z = 1
px2 + y2; 0 z 1;
b) F~ = y ~i + z~j + x~k prin suprafata totala a piramidei limitata de planele x = 0,
y = 0, z = 0, x + y + z = a, (a > 0);
) F~ = (z x)~i + (x y )~j + 2z~k spre exteriorul tetraedrului OABC u O(0; 0; 0; ),
A(1; 1; 0), B (0; 1; 0), C (0; 0; 1).
Rezolvare. a) Suprafata : z = 1
px2 + y2, 0 z 1 este un on u vârful ^n
A(0; 0; 1); (vezi Figura 6.2.1), are se proie teaza pe planul Oxy ^n dis ul (D) : x2 +y 2 1.
z x
Ve torul normal la suprafata este N~ ( p; q; 1); unde p = = p 2 2,
x x +y
z y x y
!
p
q = = p 2 2 . De i N~ p 2 2 ; p 2 2 ; 1 , iar kN~ k = 2. Rezulta
y x +y x + !y x +y
x y 1
versorul ~n p p 2 2 ; p p 2 2 ; p . Obtinem astfel uxul ve torului ~r:
2 x +y 2 x +y 2 !
ZZ ZZ
x 2 y2 z 1 ZZ q 2 2
I= ~r ~n dS = p p + p p + p dS = p ( x +y +
2 x 2 + y2 2 x2 + y2 2 2 D
p
s
x2 y2 ZZ
+1 x + y ) 1 + 2 2 + 2 2 dx dy =
2 2 dx dy = A(D) = .
x +y x +y D
z z
1 C a
A
G
1 y y
O
O
aB
D A
x
a
Figura 6.2.1 x Figura 6.2.2
b) Des ompunem suprafata a piramidei ^n 1 [ 2 [ 3 [ 4 (vezi Figura 6.2.2),
unde: 8 8
(1 ) = <
z = 0; x; y 0 (2 ) = < x = 0; y; z 0
(OAB ) : : x + y a; (~n1 = ~k ); (OBC ) : : y + z a; (~n2 = ~i);
8 8
(3 ) = < y = 0; x; z 0 (4 ) = < x + y + z = a
(OAC ) : : x + z a; (~n3 = ~j ); (ABC ) : : x; y; z 0; (~n4 p13 ; p13 ; p13 ):
Obtinem
ZZ
astfel: ZZ ZZ Z a Z a x
I1 = F~ ~n1 dS = ( x) dS = x dx dy = dx x dy =
1 0
1 D1 8 0 10
Z a a3 < 0xa
= x(a x) dx = ; D1 = pr (xOy) 1 : A ,
0 6 :
0ya x
ZZ ZZ ZZ Z a Z a y
I2 = F~ ~n2 dS = ( y ) dS = y dy dz = dy y dz =
2 0
2 D2 8 0 10
Z a a3 <
0ya
= y (a y ) dy = ; D2 = pr (yOz) 2 : A ,
0 6 :
0za y
346 Capitolul 6
ZZ ZZ ZZ Z a Z a x
I3 = F~ ~n3 dS = ( z ) dS = z dx dz = dx z dz =
3 0
3 D3 8 0 0
1
Z a (a x)2 a3 0xa<
= dx = ; D3 = pr (xOz)3 : : A
0 2 6 0za x
ZZ
1 ZZ a ZZ p
si I4 = F ~n4 dS = p
~ (y + z + x) dS = p 3 dx dy = a A(D1 ) =
4 3 4 3 D 1
a3
= ; D1 = pr (xOy) 4 .
2 ZZ
Rezulta ^n nal: I = F~ ~n dS = 0.

Deoare e suprafata este ^n hisa putem apli a ai i formula lui Ostrogradski. Astfel
obtinem rapid a: ZZZ
I= div F~ dx dy dz = 0,
G
unde G este domeniul marginit de (F~ este un âmp solenoidal).
) Suprafata ind ^n hisa (vezi Figura 6.2.3), onform formulei lui Ostrogradski
obtinem a: ZZ ZZZ ZZZ
I= F ~n dS =
~ ~
div F dx dy dz = 0 dx dy dz = 0,
G G
unde G este domeniul marginit de .
z
z
C1 n O 1 y
G
1
O B y 2
1 A
1 3
A
x x
11. Sa se al uleze ir ulatia ve torului F~ = y~i + x~j + ~k ( este o onstanta) de-a
lungul er ului (x 2)2 + y 2 = 1; z = 0, par urs ^n sens dire t trigonometri da a privim
dinspre semiaxa pozitiva Oz . Z Z
Rezolvare. Avem I = F~ d~r = ( y dx + x dy + dz ),

unde ( ) : x = 2 + os t; y = sin t; z = 0; t 2 [0; 2 ℄.
Obtinem:
Z 2 Z 2
I= (sin t + (2 + os t) os t + 0) dt =
2 (1 + 2 os t) dt = 2 .
0 0 ZZ
Putem apli a si formula lui Stokes, adi a avem I = ~n rot F~ dS ,

unde () : (x 2)2 + y 2 + z 2 = 1; z > 0; (vezi Figura 6.2.4), iar rot F~ = 2~k.
E uatiile parametri e ale suprafetei sunt:

x = 2 + os u sin v; y = sin u sin v; z = os v; (u; v ) 2 ;
unde () : 0 u 2; 0 v =2.
Ve torul normalei ~n( os ; os ; os ) este ~n( os u sin v; sin u sin v; os v ), u C =
= sin v os v . ObtZZinem astfel: ZZ
I= 2 os dS = 2 sin v os v du dv = 2 .

12. Sa se arate a:
F~ = yz (2x + y + z )~i + xz (x + 2y + z ) ~j + xy (x + y + 2z ) ~k
este un âmp potential si sa se determine potentialul a estui âmp.
Rezolvare. Fun tiile P = yz (2x + y + z ); Q = xz (x + 2y + z ); R = xy (x + y + 2z )
sunt denite, ontinue pe D = IR3 si au derivate partiale de ordinul ^ntâi ontinue. Avem:
P Q Q R R P
= = 2xz + 2yz + z 2 ; = = x2 + 2xy + 2xz; = = 2xy + y 2 + 2yz ,
y x z y x z
de i rot F~ = ~0, adi a F~ este un âmp potential. De i exista âmpul U astfel ^n ât:
U U U
F~ = grad U , = yz (2x + y + z ); = xz (x + 2y + z ); = xy (x + y + 2z ).
x y z
Din relatiile de mai sus dedu em a:
U (x; y; z ) = x2 yz + xy 2 z + xyz 2 + C = xyz (x + y + z ) + C .
13. Sa se demonstreze formulele:

a) grad (U + ) = grad U ; b) grad ( U ) = grad U ; ) grad (U +V ) = grad U +grad V ,
unde este o onstanta, U , V âmpuri s alare. q
1
14. Fie âmpul s alar U = ln , unde r = (x a)2 + (y b)2 + (z )2 . În e
r
pun te ale spatiului Oxyz are lo egalitatea kgrad U k = 1 ?
a) div (F~ + G ~ ) = div F~ + div G;
~ unde F~ si G
~ sunt âmpuri ve toriale;
b) div (U F~ ) = F~ grad U , unde F~ este un âmp ve torial onstant, iar U este un
âmp s alar.
16. Sa se al uleze:
p
a) div [f (r) ~r℄; ~r = x~i + y ~j + z ~k; r = x2 + y 2 + z 2 ; f o fun tie de lasa C 1 ;
b) div (U grad V ); unde U; V sunt âpuri s alare.
348 Capitolul 6
a) rot (F~ + G ~ ) = rot F~ + rot G~ ; b) rot (U F~ ) = U rot F~ + grad U F~ ,

unde F~ ; G
~ sunt âmpuri ve toriale, iar U âmp s alar.
18. Sa se al uleze:
p
a) rot [f (r) ~r℄; ~r = x~i + y ~j + z ~k; r = x2 + y 2 + z 2 ; f o fun tie de lasa C 1 ;
b) rot [~ f (r)℄; ~ un ve tor onstant, f o fun tie de lasa C 1 .
19. Sa se al uleze uxul ve torului:
a) F~ = x2 ~i + y 2 ~j + z 2 ~k prin o tantul pozitiv al sferei x2 + y 2 + z 2 = 1; (x > 0;
y > 0, z > 0);
b) ~r = x~i + y ~j + z ~k spre exteriorul ubului x = 0, y = 0, z = 0, x = 1, y = 1, z = 1.
20. Sa se al uleze ir ulatia ve torului F~ = y ~i + x ~j + ~k ( este o onstanta)
de-a lungul er ului x2 + y 2 = 1; z = 0; par urs ^n sens dire t trigonometri , da a privim
dinspre semiaxa pozitiva Oz .
INDICAT
II S
I RASPUNSURI
Capitolul 1
x1. 19. f este ontinua pe IR.
20. a) O eventual 8
a primitiva, da a ar exista, ar avea forma:
x2
+ ; da a x 0;
>
>
<
F (x) = > 2 1
: x sin
>
+ ; da a x > 0:
x
Dar F nu este derivabila ^n x = 0.
b) Se trateaza asem anator Problemei 2, b). Ai i se onsidera fun tiile:
8
1
>
<
x sin ; da a x 6= 0; 1
g : IR ! IR; g (x) = > x si H (x) = x2 sin + 2G(x); x 6= 0,
:
0; da a x = 0 x
unde G este o primitiva a fun tiei g .
) Ca si ^n Problema 4 o eventuala primitiva a fun tiei f ar avea forma:
x
8
1 2 1
>
>
< x2 sin + G(x); da a x 6= 0;
F ( x) = > 2 4 1 x 2
>
: G(0); da a x = 0;
2 8
2
>
<
x sin ; da a x 6= 0;
unde G este o primitiva a fun tiei g (x) = > x
:
0; da a x = 0:
Dar F (0) 6= f (0).
0
xn 1 (ax2 + b)3=2 (n 1)b
21. a) In = I ;
a(n + 2) (n + 2)a n 2
xn os ax n n 1 n(n 1)
b) In = + 2 x sin ax In 2 ;
n
a a a2
x sin ax n n 1 n(n 1)
) In = + 2 x os ax In 2 ;
a a a2 2
a nb ax sinn 1 bx os bx + n(n 1)b I
d) In = 2 2 2 eax sinn bx e ;
a +n b a2 + n2 b2 a2 + n2 b22 n 2
a nb n(n 1)b
e) In = 2 eax osn bx + 2 2 2 eax osn 1 bx sin bx + 2 2 2 In 2 ;
a +n b 2 2 a +n b a +n b
4a 2n 3 1 2ax + b
f) In = 2 I ;
b 4a 2n 2 n 1 (n 1)(b2 4a ) (ax2 + bx + )n 1
n 2 1 os x
g) In = In 2 ;
n 1 n 1 sinn 1 x
350 Indi atii si raspunsuri
m 1 1 sinm 1 x
h) Jm;n = Jm 2;n ; m 6= n.
m n m n Z osn 1 x
tgn 1 x
Da a m = n atun i Jn := Jm;n = tgn x dx = Jn 2 ; n 6= 1.
Z n 1
Da a m = n = 1, J1 = tg x dx = ln j os xj + C :
O alta formula este:
n m 2 1 sinm+1 x
Jm;n =
n 1
Jm;n 2 +
n 1 osn 1 x
; n= 6 1.
m+n 2 1 1
i) Km;n = Km 2;n m 1 ; m 6= 1
m 1 m 1 sin x osn 1 x
m+n 2 1 1
sau Km;n = Km;n 2 + m 1 ; n 6= 1.
n 1 n 1 sin p x osn 1 x
p 2 p x 2
22. a) 1 x ar tg x + 2 ar tg p ar sin x + C ;
1 x2
1 p 2 ar sin x x 1 ar tg x x + 1 ar tg x
b) (x 1 x )e + C ; ) p e + C ; d) p e + C;
2 2 1 + x2 2 1 + x2 x
p p 1 e
e) x ln (x + 1 + x2 ) 1 + x2 + C ; f) x2 ex (sin x os x)+ xex os x (sin x + os x)+ C .
p p 2
p p 2
p
1
p x2 + xp2 + 1 2 2
23. a) ln 2 + ar tg (x 2 1) + ar tg (x 2 + 1) + C ;
4 2 x x 2 + 1 4 4
x 1 1 1 1

+ C ; ) ln jxj + C;

b) 2 ln + 2
ln (x + 1) + 2
x + 1 2(x + 1)
2 2 2(x + 1)
3 x2 + 1 3(x 1)
d) 3 ln jxj + 2 ln jx2 1j + C ; e) ln + 2 + 1) + C ;

8 ( x + 1) 2 4( x
2
x 1 2 3 3 x+1
f) 2 ln 2 + 2 + 4 + C ; g) x ar tg (x + 1) + 2 + C;
x x p4x 2p 2(x + 2x + 2)
1 x2 + x + 1 3 2x + 1 3 2x 1
h) ln 2 + ar tg p + ar tg p + C ;
4 x x+1 6 3 6 3
2
x x + 1 3(2x 3) 2x 4 28 2x 1
i) ln + + 2 + p ar tg p + C ;
p (x 1) p 2(x 1) 3(x x + 1) 3 3
2 2 3
2 x 2
j) ar tg + C.
2 1 x2
x 1 1 1 1
24. a) sin 6x + sin 2x sin 8x sin 4x + C ;
4 24 8 64 32
5x 1 3 1
b) sin 2x + sin 4x + sin3 2x + C ;
16 4 64 48
1 x 1 1 x 1
) tg x + C ; d) ln (sin x + os x) + + C ; e) + C;
2 os x 2
2 2 2 tg x + 1 s
1 x a+b 2 a b x
f) Da a a = b, I = tg + C ; da a a 6= b si > 0, I = p 2 2 ar tg tg +
a 2 a b q
a b a+b 2
x a+b
a+b 1 tg 2

+C ; da a a 6= b si
a b
p
< 0, I = 2 2 ln x q
a b
+ C;
b a tg 2 + aa+bb
Indi atii si raspunsuri 351
x2 1 1 1
g) x tg x + ln ( os x) + C ; h) ln ( os x + 2) ln ( os x + 1) + ln (1 os x) + C ;
2 3 2 6
1 1 1 (sin x + os x)2 1 2 tg x 1
i) ln(sin x+ os x) (sin x+ os x) os x+C ; j) ln + p ar tg p +
4 4 6 1 sin x os x 3 3
1 1 tg 2x
+C ; k) ln tg x + (1 + tg x) + C ; l) p ar tg p + C .
2
2 2 2
25. a) p 2
2x2 1 12 p 18 p 36 p
+ C ; b) (1 + x)13=3 4
(1 + x)10=3 + (1 + x)7=3
4 4
x x +1 p 13 4 5p 7
p
3(1 + x)4=3 + C ; ) ln p
4
1 4
1+x +x 1
ar tg
4
1+x 4
+ C;
4 4
1+x x 2
4 x
d) p2x1=2 3x1=3p+ 6x1=6 6 ln (x1=6 + 1) + C ;
x2 1 3 x2 1 3 p2 3
e) + + ar tg x 1 + C ; f) (1 + x2=3 )5=2 2(1 + x2=3 )3=2 + 3(1+
4x 4 8x 2
p
8
p p5 2
1 1 x +4 x
+x2=3 )1=2 + C ; g) x3 x2 + 4 + x x2 + 4 + ln p 2 + C;
4 p 2 x +4+x
1 [(x2 + 1)1=3 1℄3 3 2(x2 + 1)1=3 + 1
h) ln
4 x2
+
2
ar tg p + C.
p 3
p x2 + 2x + 2 + x p 2
26. a) ln ( x2 + 2x + 2 + x + 1) + C ; b) x + 4x + 5+
x+1
s
1+x
s
1 x+3 2 p 1 xs
+6 ar tg + C ; ) + C ; d) p ar tg 3 + C;
5 x 2 x 1 3 1+x
1p 3p 1 p
e) ( x2 x + 1 x)2 + ( x2 x + 1 x) + ln (2 x2 x + 1 2x + 1)+
8 8 8
3 1 9 1
+ p 2 + p + C;
4 2 x x + 1 2x + 1 32 (2 x2 x + 1 2x + 1)2 s
1 x3=2 (2 + x)1=2 3 x1=2 (2 + x)3=2 1 x1=2 (2 + x)1=2 x
f) + + ar tg +C =
8 (x + 1)2 8 s(x + 1)2 4 x+1 2+x
1 x1=2 (2 + x)1=2 x
= + ar tg + C ; g) x(a2 x2 )1=2 + C ;
2 (x + 1)2 2+x
p 3 p 2 3 1
h) 2 ln ( x + x2 + 2x + 4)
2
ln ( x + 2x + 4 x 1) +
2 x+1
p + C.
x2 + 2x + 4
3 tg x tg3 x 1
27. a) ln (tg2 x + 2) + p ar tg p + C ; b) + 2 tg x + C;
p 2 2 3 tg x
5 2 1 tg x2 1 1 tg x2
) p ln p + ( os x sin x ) + C ; d) p ar tg p + C;
2 2 2 + 1+ tg x2 2 2 2
1 x x 5 x
e) ln tg ln 1 tg + ln 3 tg + C ;
3 2 2 3 2
1 1 1 1
f) sin 10x + sin 8x + sin 4x + sin 2x + C .
40 32" 16 8
eax a m n+p
28. I =
4 a + ( m n + p)
2 2 os (m n + p)x + 2
a + (m n + p)2

sin (m n+p)x+ a2 + (m a n p)2 os (m n p)x+ a2 +m(m n n p p)2 sin (m n p)x
a m+n+p a
a2 + ( m + n + p) 2 os (m+n+p)x 2
a + ( m + n + p) # 2 sin (m+n+p)x 2
a + (m + n p)2

os (m + n p)x a2 +m(m+ +n n p p)2 sin (m + n p)x .
1 xp p x 1 (pex + 1 1)(1 p1 ex)
29. a) e ( 1 + e x 1 e ) + ln p x p x + C;
2
p 2 p 2 4
p 2 ( e + 1 + 1)(1 + 1 e)
b) x ln (x + 1 + x ) 2 1 + x ln (x + 1 + x ) + 2x + C ;
2
x2 + 1 x 3x x2 + 3
) ar tg x ln (1 + x2 ) ln (1 + x2 ) + ar tg x + C ;
2 p
2 x p
2
3x 1
2 2
1
d) (x 1) ar sin + 2 x + C ; e) + sh 2x + sh 4x + C ;
1+x 8 4 ! 32
2 p 2 p 1 + th x
f) p ar tg ex 3 + C = p ar tg 3 2 + C;
x
3 3 1 th 2
a b
g) 2 2 h ax os bx + 2 2 sh ax sin bx + C .
a +b a +b
x 1 Z (t2 + 1)2
30. Se noteaza tg = t. Rezulta I = dt: Des ompunem fra tia
2 4 (t2 t 1)3
de sub semnul integrala ^n fra tii simple: p p
(t2 + 1)2 2 1 p 3+ 5 1 5+3 5 1
= p + p 2 + p 3
(t t 1)
2 3 5 5t 1+ 5 10
t 1+2 5 10
t 1+2 5
p 2
p
2 1 p 3 5 1 5 3 5 1
p +
10 p 2 +
10 p 3 .
5 5t 1
2
5
t 1 5 t 1 5
2 2
Obtinem: p
1 t
1 5 3t + 1 t2 + 2
I = p ln 1+2p5 + + 2 t 1)2 + C : De i I =
10 5 t 20( t 2 t 1) 8(t

x
p5 2
1
tg 1 8 sin x 4 os x sin2 x 4 os2 x 4 sin x os x
= p ln x2 1+2p5 + +C =

10 5 tg 2 2
40 (sin x + 2 os x)2
1
x ar tg 2 2 sin x os x
= p ln tg + C.

+ +
10 5 2 2 10 (sin x + 2 os x)2
x2. 33. Fun tia f este dis ontinua ^n ori e pun t x 2 (0; 1℄. Conform Teoremei 5
nu este integrabila pe [0; 1℄. p p p
4 p 1 3 2 3
34. a) ; b) ; ) ln ( 2 + 1) p ln 3; d) 6 2e; e) p ; f) ;
16 2 2 2 6 24
3 1
g) ; h) ; i) sin (a b) + os (a + b).
4 16 4 2 s
2 4 a
35. a) Da a a = 0, I = ; da a a 2 (0; 4), I = p ar tg ; da a a = 4,
8 p 16 a 2 4 + a
1 1 a + a2 16 1
I = ; da a a 2 (4; 1), I = p 2 ln ; b) 4; ) 2e ln 2 2; d) ln 2+
4 a 16 4 2
p p p p p p p
5 1 5 3+1 5+1 5+ 3 1 141 10=3 6
+ p ln p p + p ln p p ; e) a ; f) ; g) p ; h)
2 5 5 2+1 2 5 5+ 2 1 20 6 2 7
1 e(e + 3 a) 1 e ( a + 3 e)
Da a a 2 ( 1; e℄, I = ln 2 ; da a a 2 [e2 ; 1), I = ln 2 ;
3 a e +3 a a + 3 a + 3 e
1 a(a + 3 e) 1 3e2
da a a 2 (e; e2 ), I = ln + ln 2 ; i) Da a a 2 ( 1; 1℄,
a+3 3e 3 a a(e a + 3)
4 a a
I = ln ; da a a 2 [3; 1), I = ln ; da a a 2 (1; 3), I = ln a(4 a);
2 a a 2 p
2 2 1 4 sin2
j) Da a 2 [0; =6), I = p ar tg ; da a 2 (=6; =2℄,
1 4 sin2 p 25 + 20 sin
1 25 + 20 sin + 2 4 sin2 1 4
I= p 2 ln p 2 ; da a = , I = .
6 35
4 sin 1 25 + 20 sin 2 4sin 1

9 9 7 9 7 5 7

5 3
36. a) S (f ) = f (1) 1 +f +f +f
1
8 8 6 8 6 4 6 4 2
5 3

3
+f 2 = 0; 4771.
4 2 2
9 9 7 7 9

5 5 7

3 3

s (f ) = f 1 +f +f +f
1
8 8 6 6 8 4 4 6 2 2
5
3
+ f (2) 2 = 0; 4387.
4 2
7 7 3 7

3

3
S (f ) = f (1) 1 +f +f 2 = 0; 4788.
2
6 6 2 6 2 2
7 7

3 3 7 3
s (f ) = f 1 +f + f (2) 2 = 0; 4362.
2
6 6 2 2 6 2
1 1 1
1 1
1
b) S (f ) = f + 1 + f (0) 0 + + f 0 + f (1) 1 =
1
2 2 2 2 2 2
1
1
1
= 5; 7376: s (f ) = f ( 1) + f + f (0) + f = 2; 1107.
1
2 2 2
S (f ) = f (0)(0 + 1) + f (1)(1 0) = 8; 3890: sZ (f ) = f ( 1) + f (0) = 1; 1353.
2 2
2 x 1 2 + 1)2 =

Sumele de mai sus sunt valori aproximative ale dx = ln ( x
1 1 + x2 2 1
1 5 Z 1
1 1
1
= ln ' 0; 4581; respe tiv e2x dx = e2x 1 = (e2 e 2 ) ' 3; 6269.
2 2 1 2
p
2
p p
1 1 1 1 3 3 1 p
37. a) (e 1); b) ; ) ; d) [ln (1 + 2) + 2℄; e) 1; f) (2 2 1);
3
2 2 5 2 4
1
g) p .
3
t 30 2 X1 Z e k
2 +
X1 Z e k
2 +2
38. a) ; b) ; ) ; d) I = dx dx = ( 1 e2 +
2 4 k=1 e
2 k
k=1 e
2 k +
X1
(e 1) 2
e 1
+2e ) e 2k = = = th .
k=1 e 2 1 e +1 2
39. a) Fun tia f (x) = x ar tg x ln (1+ x ) este stri t res atoare pe (0; 1), deoare e
2
fZ (x) > 0; 8 x 2 (0
0 ; 1) si f (0) = 0; b) sin x 2 [0; 1℄; e sin x 2 [e 1 ; 1℄, e sin x 1, de i
=2 Z =2 x 3
e sin x dx dx = ; ) Fun tia f (x) = este res atoare pe [4; 7℄, de i
0 0 2 x+5
1 Z 7
f (4) f (x) f (7), 8 x 2 [4; 7℄, de i = 3f (4) f (x) dx 3f (7) = 1;

3 4
x2
d) Fun tia f (x) = este res atoare pe [4; 6℄, de i f (4) f (x) f (6), 8 x 2 [4; 6℄ si
x+2
16 Z 6
= 2f (4) f (x) dx 2f (6) = 9.

3 4
Z 1=10n Z 1=10n 1 Z 1=10
1 1
40. sn = n dx + (n 1) dx + + 1 dx = n +
1=10n
+1 1=10n 2 1=10 10n 10n+1

1 1
1 1
1 1
n 1
+(n 1)
10n 1 10n
+ + 2
102 103 10 102
+ 1 = +
10n+1 10n
+
1 1 1 n 1 1 1
+ n 1 + + 2 + = + 1 : Rezulta a nlim !1 sn = .
10 10 10 Z 10 n +1 9 10 n 9
Z 1 1=2 Z 1=3 Z 1=(n 1)
1
41. I = x dx + 2 x dx + 3 x dx + + (n 1) x dx = +
1=2 1=3 1=4 1=n 2
1 1 1 1 n 1 1 1 1 1
+ 2+ + ++ = 1+ 2 ++ 2 .
2 2 2 32 2 42 2 (n 1)2 Z2n2 2 2 n 2n
1 m+1 1
n 1
42. Im;n = x (1 x)n 0 + xm+1 (1 x)n 1 dx =
m+1 m+1 0
n 1
n(n 1) Z 1 m+2
= m +2
x (1 x) 0 + n 1
x (1 x)n 2 dx = =
(m + 1)(m + 2) ( m + 1)( m + 2) 0
n(n 1) 1 Z 1
n!
= xm+n dx = =
(m + 1)(m + 2) (m + n) 0 (m + 1)(m + 2) (m + n)(m + n + 1)
m! n!
= .
(m + n + 1)! Z =4 Z =4 Z =4

43. In = tg2n x + tg2n 2 x dx tg2n 2 x dx = tg2n 2 x(1+tg2 x) dx
0 0 0
Z =4 Z =4
1 =4
2 n 2
tg x dx = tg2n 2 x (tg x)0 dx In 1 = tg2n 1 x0 In 1 =
0 0 2n 1
1
= I : Rezulta:
2n 1 n 1
1 1 1
In = + + ( 1)n 2 + ( 1)n 1 1 + ( 1)n I0 , I0 = . De i:
2n 1" 2n 3 3 4
1 1 ( 1) n 1 !#
In = ( 1)n
4
1
3 5
+ + 2n 1 .
Z =2
sin 2nx Z =2
sin (2n 1)x os x + sin x os (2n 1)x
44. a) In = dx = dx =
sin x sin x
Z =2
1 Z =2 sin 2nx + sin (2n 2)x 1 =2
1
= os (2n 1)x + dx = sin (2n 1)x + In+
2 sin x 2n 1 2
1 2 n 1 2
+ In 1 : Rezulta In = ( 1) sin (2n 1) + In 1 . Obtinem astfel:
2 2n 1 2n 1
2 2 2 2
In = ( 1)n 1 sin (2n 1) + ( 1)n 2 sin (2n 3)+
2n 1 2n 1 2"n 3 2n 3 #
2 2 1 1 ( 1)n 1
+ + ( 1) sin 3 + 2 2 sin + I0 = 2 1 + + 2n 1
3 3 3 5

1 1
2 sin (2n 1) + sin (2n 3) + + sin :

2n 1 2n 3
" #
1 1 ( 1)n 1
De i lim!0
In = 2 1 +
3 5
+
2n 1
.
Z =2
sin (2n + 1)x Z =2
sin 2nx os x + sin x os 2nx
b) In = dx = dx =
sin x sin x
Z =2
1 Z =2
sin (2n + 1)x + sin (2n 1)x 1 =2
1
= os 2nx dx + dx = sin 2nx + In +
2 sin x 2n 2
1 1 1
+ In 1 : Rezulta In = (sin n sin 2n) + In 1 = sin 2n + In 1 . De i:
2 n n
1 1 1
In = sin 2n sin (2n 2) sin 4 sin 2 + I0 ,
n n 1 2
Z =2

unde I0 = dx = . Obtinem lim !0
I n = .
2 2
p 2
>0 p
p p
1 (2 2 + 1) 6+2 Z 3
2 x 1 8q
45. a) p ln ; b) S = 2 dx = 9 + 6 3
3
2 7 1 x 3
q
p
9+6 3
8 ar tg .
3 p p
2 2
46. S1 = S2 = 2 ar sin p ln 3; S3 = Selipsa 2S1 = 2 2S1 =
p p 3 2
2 8
= 4 ar sin p + 2 ln 3: 47. S = .
3 3
a3 2 (15 16 ln 2) Z a 2 2
bx
48. a) (e e 2 + 4); b) ; ) V = 2(V1 V2 ) = 2 dx
8 2 0 a2
Z a 2
b 4 4ab2
2 x dx = :
0 a4 15 p q pq pp + 10 + p10
8 p 10 2 p
49. a) (10 10 1); b)
27 2
p + 10
2
p + 2 + ln p
2
p ;
Z aq
p + 2 + 2
) l(y ) = 4 1 + (a2=3 x2=3 ) x 2=3 dx = 6a.
0 p p p
28 13 8 3 + 13 32 + 2 + 16 p 2
50. a) + ln ; b) ln + 2 + 16;
9 27 2 4
2 q
) [(4 + p) p(4 + p) p2 ℄.
3
5a
51. xG = ; yG = : 52. xG = ; yG = 0.
2 8 8
53. a) 1; 4849 (metoda drept.); 1; 4675 (metoda trapez.); b) 5; 4025:
54. 3; 141 (n = 5).
Capitolul 2
1
x1. 8. a) jfn (x)j ; 8 x 2 [1; 1); 8 n 1; fn !u
0; pe [1; 1);
2n

b) jfn (x)j 2 ; 8 x 2 IR; 8 n 1; fn !
u
0; pe IR; ) fn !p
f , pe [0; 1),
2n
8
>
>
> 1; da a 0 x < 1
 1=2; da a x = 1 fn 6! f , pe [0; 1), deoare e f nu este ontinua;
>
0; da a x > 1;
>
:
!
1 1 u
d) fn ! 0, pe [0; 1℄, Mn = sup jfn (x)j = fn p = 6! 0; de i fn 6! 0, pe [0; 1℄.
p
x2[0;1℄ n 2

1
1

9. a) n0 (") = max f1; log2 + 1g; b) n0 (") = + 1.

" "
xn 1
10. jfn (x)j ; 8 x 2 IR; 8 n 1, fn ! u
0, pe IR; fn0 (x) = ;
2n 0
1 + x2n
1
lim f 0 (1) = 6= 0 = nlim
n!1 n !1 fn (1). Pe intervalul [0; 1), nlim !1 fn0 (x) = g (x), g (x) =
8
2
>
>
> 0; da a 0 x < 1
 1=2; da a x = 1 fn0 6! g , pe [0; 1), deoare e g nu este ontinua; nu putem
>
0; da a x > 1;
>
:
apli a Teorema 7.
n n 1
11. a) f (x)=0; 8 x 2 [0; 1℄; b) Mn = sup jfn(x)j = fn = !
x2[0;1℄ n + 1 n +1 1 + n1 n
! 1e 6= 0, fn 6! 0, pe [0; 1℄; ) 0 fn(x) dx = (n + 1)(n n + 2) ! 0 = 0 f (x) dx.
Z 1 Z 1
u
x2. 10. a) Pentru x 2 ( 1; 6) [ ( 6=5; 1) seria este (A.C.); pentru

x 2 [ 6; 6=5℄ n f 2g seria este (D);
h

3 5
7
b) pentru x 2 k2Z 2k; + 2k [ + 2k; + 2k [

S
+ 2k; 2(k + 1) se-
4 4 4 4
3
5 7
ria este(A.C.); pentru x 2 k2Z

S S
+ 2k; + 2k + 2k; + 2k se-
4 4 4 4

5 7
ria este (D); pentru x 2 + 2k; + 2k; k 2 Z seria este (S.C.); ) Pentru
4 4

1
1 1
x 2 1; [ (1; 1) seria este (A.C.); pentru x 2 ; 1 n seria este (D).
3 3 2
3 5
11. a1 ) uniform onvergenta u suma S (x) = 2 x; x ; a2 ) simplu onver-
8 2 2
<
2 x; da a 1 < x < 3
genta u suma Se(x) = : b1 ) uniform onvergenta (se foloseste
0; da a x = 1;
Teorema 4); b2 ) simplu onvergenta ( u riteriul lui Diri hlet de la serii numeri e); nu
este uniform onvergenta, deoare e nu satisfa e onditia din riteriul lui Cau hy.
12. a)- ) serii uniform si absolut onvergente ( u Teorema 2).
13. Seria este simplu onvergenta pe I u suma f (x) = 0; 8 x 2 [0; 1℄; nu este

1
uniform onvergenta pe I , deoare e Mn = sup jSn (x)j = Sn = e 1 6! 0; n ! 1
x2[0;1℄ n
(Sn (x) = nxe nx ).
X1
14. Este permisa derivarea termen u termen; se apli a Teorema 8: seria fn (0) =
n=1
n2 1
X
= 0 este onvergenta, fn sunt derivabile pe IR, iar seria derivatelor 2 este uni-
n=1 n + x
4
X1
form onvergenta pe IR. Rezulta a seria fn (x) este uniform onvergenta pe IR si:
n=1
1 1 x 0
!
X n2 X
2 = ar tg 2 .
n=1 n + x n
4
n=1
15. Este permisa integrarea termen u termen; se apli a Teorema 9: fn sunt integra-
1
X
bile pe [a; b℄, iar seria fn (x) este uniform onvergenta.
n=1
x3. 13. a) r = 1; pentru p = 0 seria este (A.C.) da a x 2 ( 1; 1), ^n rest ind (D);
pentru 0 1 seria este (A.C.) da a x 2 [ 1; 1℄, ^n rest ind (D).
1 1 1 1
b) r = ; pentru x 2 ; seria este (A.C.), ^n x = seria este (S.C.), ^n rest adi a
2 2h 2 2
1; 12 [ 21 ; 1 seria este (D).

pentru x 2
) r = 1; da a x 2 [ 1; 1℄ seria este (A.C.), ^n rest adi a pentru x 2 ( 1; 1) [ (1; 1)
seria este (D).
1
1 1
d) r = ; da a = 0 seria este (A.C.) pentru x 2 ; , ^n rest (D); da a 0 < 1
3 3 3

1 1
1
seria este (A.C.) pentru x 2 ; , este (S.C.) pentru x = , ^n rest ind (D); da a
3 3 3
1 1
> 1 seria este (A.C.) pentru x 2 ; , ^n rest ind (D).
3 3
e) Da a a 2 [0; 1), r = 1; pentru x 2 ( 1; 1) seria este (A.C.); pentru x = 1 seria este
(S.C.), ^n rest ind (D). Da a a = 1 seria este (C) pentru 8 x 2 IR. Da a a 2 (1; 1),
1 1 1 1
r = ; pentru x 2 ; seria este (A.C.); pentru x = seria este (S.C.), ^n rest ind
a a a a
(D).
1 1
14. a) Da a x 2 ; 1 seria este (A.C.); da a x = seria este (S.C.); da a
2 2

1
x 2 1; n f 1g seria este (D);

2
b) Da a x 2 ( 1; 0) seria este (A.C.); da a x 2 [0; 1) n f2g seria este (D).

) Da a x 6= + k; k 2 Z seria este (A.C.); da a x = + k; k 2 Z seria este (D).
2 2
1
15. a) = 1 + x + x + x + + x + ; jxj < 1;
2 4 6 2 n
1 x2

1 x 2 3 2 5 2 7 2 2n+1
b) ln = 2x x x x x + ; jxj < 1;
1+x 3 5 7 2n + 1
1
) = 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + + (n + 1)xn + ; jxj < 1;
(1 x)2
1 1
d) = 1 + 3x + 6x2 + 10x3 + + (n + 1)(n + 2)xn + ; jxj < 1;
(1 x)3 2
p 1 12 2 125 3 1 2 5 (3n 4) n
e) 1 + x = 1+ x
3
x+ x +( 1)n 1 x + ; jxj < 1
3 36 369 3 6 9 3n
si x = 1;
1 1 14 2 147 3 1 4 7 (3n 2) n
f) p = 1 x+ x x + +( 1)n x + ; jxj < 1
3
1+x 3 36 369 3 6 9 3n
si x = 1;
p 1 2 1 4 1 3 5 (2n 3) 2n
g) 1 + x2 = 1 + x x + + ( 1)n 1 x + ; jxj < 1
2 1! 2 2!
2 2n n!
si x = 1;
p 1 2 1 4 1 3 5 (2n 3) 2n
h) 1 x2 = 1 x x x ; jxj < 1 si
2 1! 2 2!
2 2n n !
x = 1;
1 1 13 1 3 5 (2n 1) n
i) p = 1+ x + 2 x2 + + x + ; jxj < 1 si x = 1;
1 x 2 1! 2 2! 2n n !
1 1 2 13 4 1 3 5 (2n 1) 2n
j) p =1+ x + 2 x ++ x + ; jxj < 1;
1 x 2 2 1! 2 2! 2n n !
1 13 5 1 3 5 (2n 1) 2n+1
k) ar sin x = x + x3 + 2 x ++ n x + ; jxj < 1
2 1! 3 2 2! 5 2 n! (2n + 1)
si x = 1;
1 13 5 1 3 5 (2n 1) 2n+1
l) ar os x = ar sin x = x x3 2 x x
2 2 2 3 1! 2 5 2! 2n(2n + 1)n!
; jxj < 1 si x = 1;
x3 x5 x2n+1
m) ar tg x = ar tg x = x+ + ( 1)n ; jxj < 1 si
2 2 3 5 2n + 1
x = 1;
1
n) = 1 x + x3 x4 + x6 x7 + x9 x10 + + x3n x3n+1 + ; jxj < 1;
1+x+x 2
1 5 13 7 1 3 2n
o) sin3 x = x3 x + x + ( 1)n+1 (3 1)x2n+1 + ; x 2 IR;
2 120 (2n + 1)! 4
1 2 6 3 8 n
p) x ar tg x ln (1 + x2 ) = x4 x + x + + ( 1)n+1 x2n+2 +
6 15 28 (n + 1)(2n + 1)
+ ; jxj < 1 si x = 1;
ex 1
1 1
1 1 1
1
q) =1+x 1 + x2 + 1 + x3 + 1 + + xn
1+x 1! ! 2! 1! 3! 2! 1! n!
1
+ + ( 1)n + ; jxj < 1;
(n 1)!
ar sin x 2

1 3 1 4 1 13 5
r) =x+x + 1 + x + 1+ x + 1+ + x+
1 x 2 1! 3 2 1! 3 2 1! 3 22 2!! 5

1 13 1 1 3 5 (2n 1) 2n+1
+ 1+ + 2 x6 + + 1 + ++ n x +
2 1! 3 2 2! 5 2 1! 3 2 n! (2n + 1)
1 3 5 (2n 1) 2n+2
!
1
+ 1+ ++ n x + ; jxj < 1;
2 1! 3 2 n! (2n + 1)
1 13 1 1 13 6
s) (ar sin x)2 = x2 + 2
2 1! 3
x4 + 2 +
2 2! 5 2 1! 3 2 1! 3 2 2! 5
+ 2 x+

135 1 13 13 1 135 8
+ + +
23 3! 7 2 1! 3 22 2! 5 22 2! 5 2 1! 3 23 3! 7
+ x + +
1 3 5 (2n 1) 1 1 3 5 (2n 3)
+
2 n! (2n + 1)
n +
2 1! 3 2 1 (n 1)! (2n 1)
n + +
1 3 5 (2n 3) 1 3 5 (2n 1) 2n+2
!
1
+ n 1
2 (n 1)! (2n 1) 2 1! 3
+ n
2 n! (2n + 1)
x + ; jxj 1;
2 4 6 1 1 1 1 8 1 1 1 1 1 1
t) (ar tg x)2 = x2 x +x + + +x + +
3 5 3 3 5 7 3 5 3 5 7

1 1 1 1 1
+x2n+2 ( 1)n
2n + 1 3
( 1)n 1
2n 1
+ + ( 1)n 1
2n 1
3
+
1
+( 1)n + ; jxj 1.
2n + 1
16. ' 3; 14159.
x2 x4 x2 13 4
17. a) f (x) = + ; b) f (x) = + x + ;
6 180 3 90
x 3 5 3
x 11 7 3 2447 4
) f (x)=1+ x2 + x4 x5 + ; d) f (x)= e 1 + x2 x + x + .

2 86 4 2 24 16 5760
1 2 + x
>
>
>
2
2 (1 x ) ln (1 x) + 4x ; da a x 2 [ 1; 1) n f0g
< 2x
>
>
18. a) S (x) = > 0; da a x = 0

>
> 3
>
>
: ; da a x = 1:
4
1 3(ex 1 xex )
8
>
<
ex + + ; da a x 2 IR n f0g
b) S (x) = > 2 x2
:
0; da a x = 0:
8
2
>
>
<
1 4
( x 1) ln ( x 2 + 1) + 2 x ; da a x 2 [ 1; 1℄ n f0g
) S (x) = > 2x6 1
4x4
>
: ; da a x = 0:
3
p p
1 1 2
19. a) S = ln 2; b) S = ln 2 + p ; ) S = p ln ( 2 + 1) + .
3 3 3 2 2 8
1 2x 6x2 6x3
20. a) S (x) = + + + ; 8 x 2 ( 1; 1);
1 x (1 x)2 (1 x)3 (1 x)4
2 x 30x2 150x3 240x4 120x5
b) S (x) = + + + + + ; 8 x 2 ( 1; 1).
1 x (1 x)2 (1 x)3 (1 x)4 (1 x)5 (1 x)6
21. I1 ' 0; 3102; I2 ' 0; 9045: 22. a) 0; 946; b) 1; 057; ) 0; 461.
1 ( 1)n+1
2l 3 X sin nx
x4. 5. a) Seria Fourier aso iata lui f este (n2 2 6) sin u
8
n=1 n
3 3 l
x3 ; da a x 2 ( l; l)
<
suma s(x) = :
0; da a x = l:
1 2 X1 a os nx n sin nx
b) Seria Fourier este sh a + sh a ( 1)n u suma
a n=1 a2 + n2
8
< eax ; da a x 2 ( ; )
s(x) = :
(e + e )=2; da a x = :
a a
1 2a X1 ( 1)n
) Seria Fourier aso iata fun tiei f este sh a + sh a 2 os nx u suma
a n=1 a + n
2
s(x) = h ax; 8 x 2 [ ; ℄.
2 X1 ( 1)n+1 n
d) Seria Fourier aso iata fun tiei f este sh a 2 + a2 sin nx u suma
8
n =1 n
<
sh ax; da a x 2 ( ; )
s(x) = :
0; da a x = :
4a X 1 1
6. a) Seria Fourier este os (2k + 1)b sin (2k + 1)x =
"
k =0 2k + 1
#
4a os 3b os 5b
= os b sin x + sin 3x + sin 5x + ; u suma
3 5
a
s(x) = f (x); 8 x 2 [ ; ℄ n f + b; b; b; bg; s( + b) = s( b) = ; s(b) =
a 2
= s( b) = .
2 1 1
a 2a X
b) Seria Fourier este + sin n os nx =
n=1 n
2a sin sin 2 sin 3
= + os x + os 2x + os 3x + u suma s(x) = f (x); 8 x 2

2 1 2 3
a
2 [ ; ℄ n f ; g; s( ) = s( ) = 2 .
a X 1 2a
) Seria Fourier este + (1 os n ) os nx =
2 n=1 n2
a 2a 1 os 2 1 os 3
= + (1 os ) os x + os 2x + os 3x + u suma
2 22 32
s(x) = f (x); 8 x 2 [ ; ℄.
7. a) Da a a 2 Z , n 6= a seria de osinusuri este:
1 X1 2a
(1 ( 1)a ) + 2 ) [1 ( 1)
n+a ℄ os nx u suma s(x) = sin ax;
a n=1 ( a 2 n
n6=jaj
8 x 2 [0; ℄.
Da a a 62 Z seria de osinusuri este:
1 X1 2a
(1 os a ) + n
a ( a2 n2 ) [1 ( 1) os a ℄ os nx u suma s(x) = sin ax;
n=1
8 x 2 [0; ℄.
b) Seria de osinusuri este:
1 1
p1 n1 [1 + ( 1)n+1℄ sin n 2 X
os nx = p
1 (2k + 1)
X
sin os (2k + 1)x,
3 n=1 3 3 k=0 2k + 1 3
u suma s(x) = f (x); 8 x 2 [0; ℄.
2X 1 1
8. a) Seria de sinusuri este [ os na ( 1)n ℄ sin nx u suma
n=1 n
8
>
>
>
>
0; da a x 2 [0; a)
>
< 1
>
; da a x = a
s(x) = > 2
>
>
>
1; da a x 2 (a; )
>
>
:
0; da a x = :
1 X 1 1 n
b) Seria de sinusuri este p [1 ( 1)n ℄ sin sin nx =
3 n=1 n 2 3
2 X 1 1 (2k + 1)
=p sin sin (2k + 1)x u suma s(x) = f (x); 8 x 2 [0; ℄.
3 k=0 (2k + 1)2 3
Capitolul 3
x1. 17. a) (C); b) (D); ) (A.C.); d){e) Da a p > 1 integrala este (A.C.), iar da a
0 < p 1 integrala este (S.C.); f) (D). p
1 b 1 2 3
18. a) Da a a 6= b, I = ln ; da a a = b, I = ; b) 6 ln 2 + ;
b a a a 3
1 b 1 1 +2 a
) Da a a 6= b, I = ln ; da a a = b, I = 2 ; d) ; e) 2 2 ;
(b a) a b(b a)p
2 2a 4 a +b
1 a 1+ a +1 2 1 13 1 41
f) 1; g) ar tg a ln p 2 ; h) ln ; i) ; j) ln 2 p;
a p a + 1 a 3 18 27 216 2
2
k) 1; l) ; m) .
2 4 2(a + b)
2 p p 2
19. a) p 2 2 ; b) 3 ; ) 2; d) 2 2; e) 2 .
a b sin sin
20. a) (C); b) (C); ) (D); d) (D); e) (D); f) (C) da a p < 2; (D) da a p 2;
g) (C) da a p < 1; (D) da a p 1:
21. a) (D); b) (S.C.); ) (C) da a p > 1 si q < 1, ^n rest ind (D); d) (S.C.) da a
0 < 1; (A.C.) da a > 1.
22. a) 0 m si m > 0; ) 0 < p < 1 si 0 < m < 1:
3 ( 3 + 1) (b a)(a + 3b) 9
23. a) ; b)
2 !
p ; ) ; d)
8
; e) 6
2
ln 3; f) (a + b);
2
4 6
1
g) p 1 p .
2 3
22n 2 an 2 (2n 3)!! 1 X n
26. a) (2aq pb)
(4a b2 )(2n 1)=2 (2n 2)!!
; b)
n! k=0
( 1)k+1 Cnk ln (k + 1);
(n 1)!! (n 1)!!
) In =
n !!
2
; da a n este par, n 2; In =
n !!
; da a n este impar, n 1;

In = ; da a n = 0.
2
=2 Z

27. Se foloseste integrala I = ln sin x dx = ln 2 si se integreaza prin parti:
0 2
=2 Z =2

x ln sin x0 x tg x dx = ln 2; de unde rezulta relatia din enunt.
0 2
s !2 p
1 a 2 1 + 1 x2
x2. 15. a) ar tg + ; b) ln (a + 1); ) 2 ln ;
8
1 + a 16 2 2
< 2 ln jaj; da a a 2 ( 1; 1) [ (1; 1);
d) I (a) = :
0; da a a 2 [ 1; 1℄:
ln 2 1 2
16. f () = 2 ; I () = f () = 2
0 ln +
2 +1 +1 2 2 ( + 1) ( + 1)2
2 2
1
+ 2 .
( + 1)
b a
17. ar tg .
ab + aZ+ b + 2
=2 sin2 x 0 (a) = 1 E (a) 1 F (a): Apoi:
18. E 0 (a) = a p 2 dx; de i E
a a
0 1 a2 sin x
Z =2
a sin x ( os x) 0 Z =2
os x2 Z =2
dx
E 0 (a)= p 2 dx = a
0 (1 a sin x) 2 2 3 = 2 dx = a
0 (1 a sin2 x)3=2
2
0 1 a 2 sin x
1 Z =2 ( a2 sin2 x + 1) 1 1 1 a2 Z =2 dx
2 dx = F ( a) + : Rezulta a:
a Z0 (1 a2 sin x)3=2 a a 0 (1 a2 sin2 x)3=2
=2 dx a 1 1
2 = E 0 (a) + F (a) = E (a).
0 (1 a sin x)
2 3 = 2 1 a 2 1 a 2 1 a2
Z =2
sin2 x 1 1 Z =2 dx
Apoi: F 0 (a) = a 2 dx = F ( a ) + : De i:
0 (1 a2 sin x)3=2 a a 0 (1 a2 sin2 x)3=2
1 1
F 0 (a) = F (a) + E (a): Astfel avem:
a a(1 a2 ) 0
1 0 E (a) 1 1 1 E (a) 1
00
E (a) + E (a) + = E (a) F (a) + E 0 (a) + = 2 E (a)+
a 1 a 2 a a a 1 a 2 a
1 0 1 1 0 1 0 E (a) 1 2 1 1
+ E (a) + 2 F (a) F (a) + E (a) + = 2 E (a) + E (a) F (a) +

a a a a !1 a2 a a a a
1 1 1 1 E (a)
+ 2 F (a) F (a) + E (a) + = 0.
a a a a(1 a ) 2 1 a2
F Z a ( x t) 2 F Z a 2(x t)2 y 2 z 2
19. = f (t) dt; = f (t) dt;
x 0 [(x t)2 + y 2 + z 2 ℄3=2 x2 0 [(x t)2 + y 2 + z 2 ℄5=2
F Z a y 2 F Z a (x t)2 + 2y 2 z 2
= f ( t ) dt ; = f (t) dt;
y 0 [(x t)2 + y 2 + z 2 ℄3=2 y 2 0 [(x t)2 + y 2 + z 2 ℄5=2
F Z a z 2 F Z a (x t)2 y 2 + 2z 2
= f (t) dt; 2 = 0 [(x t)2 + y 2 + z 2 ℄5=2 f (t) dt.
z 0 [(x t)2 + y 2 + z 2 ℄3=2 z
1Z 1Z
20. In0 (x)= sin ' sin (n' x sin ') d' = ( os ')0 sin (n' x sin ') d' =
0 0
1
1Z
= os ' sin (n' x sin ')0 +
os ' (n x os ') os (n' x sin ') d' =
0
1Z
= os ' (n x os ') os (n' x sin ') d',
0
1Z
00
In (x) = ( sin2 ') os (n' x sin ') d'.
0
Înlo uind ^n relatia din enunt avem:
1Z 2 2
[ x sin ' + x os ' (n x os ') + (x2 n2 )℄ os (n' x sin ') d' =
Z 0
1 nZ
= (nx os ' n ) os (n' x sin ') d' =
2 (n x os ') os (n' x sin ') d' =
n0 0
= sin (n' x sin ')0 = 0.

21. a) uniform onvergenta; b) uniform onvergenta ( u riteriul lui Diri hlet);
) uniform onvergenta ( u riteriul lui Abel); d1 ) uniform onvergenta; d2 ) nu este
uniform onvergent p a.
1 a+1 p
22. a) ln ; b) ln ( + 1); ) ( + 1 1 + 2 ); d) ln ( + ).
2 2 2
( + ) + 2
23. a) ln ; b) [ ( + ) (3 + 3 ) ln ( + ) + 3 ln + 3 ln ℄.
2 3
1 2 + m2 1 a2 + 2 b
24. a) ln 2 ; b) ln ; ) ar tg ar tg .
2 + m2 2 a2 + b2 a a
( + )x
x3. 16. Se fa e substitutia = t. Rezulta:
x( ) + +
1
I= B (a; b).
( + ) ( + )b
a
1 (1 + x)2
17. Se fa e substitutia t = . Se obtine I = 2p+q 2 B (p; q ).
2 1 + x2 p
5 3 3
2
18. a) ; b) p ; ) ; d) p ; e) ; f) p ; g) p .
16 3 128 2 2 512 18 3 4
27
( b a)2 (b a)
19. I = (b a)p+q+1 B (p + 1; q + 1); I1 = ; I2 = ; I3 = ;
8 2
2(b a)
I4 = p .
3 3
20. Se al uleaza U (b) = I1 + iI2 si derivata U 0 (b). Se obtine e uatia U 0 (b) =
p 1 p
= U (b), de unde rezulta U (b) = (p) p ( os p + i sin p), r = a2 + b2 , =
b + ai r
b (p) p (p)
= ar tg . De i I1 = p os os p; I2 = p osp sin p.
a a a
1 1 1 p
21. a) B ;1 ; b) Se fa e substitutia os x = 1 2 t ; rezulta I =
m m n
1 1 1
= p B ; ; ) (p + 1);
2 2 4 2 Z 1
Z p
xp 1 ln x
d) Se al uleaza J (p; ") = I (t) dt; 0 < " < 1 xat, unde I (p) = dx:
" 0 1+x
Obtinem:
!
Z p Z 1 xt 1 ln x Z 1 ln x Z
p
J (p; ") = dx dt = xt 1 dt dx =
" 0! 1+x 0 1+x "
Z 1 ln x xt 1 t=p
Z 1 xp 1 Z 1 1
=
0 1+x
ln x

dx =
0 1{z+ x
dx
0 x1 " (1 + x)
dx.
t=" | } | {z }
I1 I2
y x dy 1
Pentru I1 notam x =
1 y
) y=
1+x
; dx =
(1 y )2
;
1 y
1+x =
: Rezulta
1 Z

I1 = y p 1(1 y ) p dy = B (p; 1 p) = : Integrala I2 este onvergenta. De i:
0 sin (p ) !0
2 os (p )
J (p; ") = I2 ; rezulta I (p) = = .
sin (p ) sin (p ) p sin2 (p )
Capitolul 4
1 1 4b b
x1. 11. a) t2 sh 2t1 ; b) sh2 T ; ) (a
t1 + sh 2t2 b); d) a sh ;
2 2 q a q a
q
p 2 p
2 3
' + ' 2+1 '22 + 1 '21 + 1 5
a 2 2
e) a 4 + 1 + ln (2 + 4 2 + 1); f) a 4ln q + .
2 '1 + '21 + 1 '2 '1
p p 2
a 2k + 1 kt
12. a) (t2 t1 )[1 + 2(t22 + t1 t2 + t21 )℄; b) 2 R2 + h2 ; ) (e 1); 0
k
d) 21; e) Pentru a obtine o parametrizare a urbei pornim de la e uatiile parametri e
ale sferei x = a os u os v , y = a sin u os v , z = a sin v , u 2 [0; 2 ℄, v 2 [ =2; =2℄.
Impunând onditia a x; y; z sa veri e a doua e uatie a urbei obtinem:
a os u a sin u sh u z
x= ; y= ; z=a ; u 2 [0; u0℄; u0 = ar th 0 > 0.
h u h u s h u ! a
p a + z0
Rezulta L( ) = 2a 2 ar tg ;
a z0 4
v2
f) Notam x + y = u; x y = v . Din prima e uatie rezulta v 2 = au ) u = . De i:
! ! p pa
1 v2 1 v2 2 2 v 3=2 9a 2=3 3
x=
2 a
+v ; y =
2 a
v ; z=
3
p a
; v 2 [0; v0 ℄; v0 =
2
z0 > 0.
0s s 1
3 3z04 az 2
Rezulta L( ) = p +2 0 A.
3 3
4 2 a 3
13. E uatiile parametri e ale urbei sunt x(t) = f 0 (') sin ' + f 00 (') os ';
y (t) = f 0 (') os ' f 00 (') sin '; ' 2 ['1 ; '2 ℄; iar ds2 = [f 0 (') + f 000 (')℄p 2 d'2 .
256 a 3 3
a 3=2
ab 2 2 3 3
14. a) ; b) h (2t0 ) 1 ; ) (a2 + ab + b2 ); d) (b a );
15 6 3(a + b) 3
19
e) .
3
pi p p !
1h 2 3 = 2 a2p 25 + 4 38
15. a) (2 + 4 ) 2 2 ; b) 100 38 72 17 ln .
3 256 2
p 17

ar sin e a2 b2
16. M = 2b b + a ; e= .
e a
1h i
17. M = (1 + x22 )3=2 (1 + x21 )3=2 : 18. M = k.
3 s
h a h ab
19. x0 = b a ; y0 = + p 2 2 .
h+a 2 2 h a
4a % a3
20. x0 = y0 = z0 = ; Ixy = Iyz = Ixz = 0 ; Ix = Iy = Iz = %0 a3 ;
3 2
3a3 %0
I0 = .
2
14 4
x2. 12. a) 0; b) 2 ; ) ; d) ; e) 0; f) i){iv) 1.
15p 3
13. a) 0;Z b) 2 ln 2: 14.Za) 2; b) 1: 15. a) a3 ; b) a2 ; ) 4.
z
16. L = _ mF~ d~r =
2
mg dz = mg (z2 z1 ).
AB 1z
Z
18
17. Integrala este independenta de drum si _ P dx + Q dy = .
AB 7
18. a) 4; b) 1; ) e os 1 1.
P Q x2 y 2 3x4 3y 4 x3 y3
19. a) = = ; b) U ( x; y ) = xy + + C;
y x x2 y 2 y x
Z
3 16
) ! = + 1.
16
P Q x2 2xy y 2
20. = = ; se onsidera urbele:
y8 x (x2 + y 2 )2 8
< x = os t < x = os t
( 1) : :
s i ( 2 ) :
y = sin t; t 2 [ 2 ; 2 ℄; :
y = sin t; t 2 [ 2 ; 32 ℄;
Z Z
(vezi Figura I.1) si se arata a P dx + Q dy = 6= = P dx + Q dy .

1 2
y
A
2
1
O 1 x
B
Figura I.1
21. a) 0; b) z1 (x1 z1 + y12) z02 (x0 z0 + y02).

1 3x y x3 y
22. a) z (x; y ) = p ar tg p + C ; b) z (x; y ) = 2 2 + C ;
2 2 2 2y x +y
y
) z (x; y ) = + C.
1 xy
x xy z z
23. a) u(x; y; z ) = x + + C ; b) u(x; y; z ) = ar tg + C.
y z x xy
Capitolul 5 p p
1 (1 + 3)(2 + 5)
x1. 12. a)
mn
[sin ma + sin nb sin (ma + nb)℄; b) ln p p ;
p (1 + 2)(2 + 6)
2 p ab (p) (q ) a 4 160 284 4
) + ln (3 + 2 2); d) ; e) ; f) ; g) ; h) p ; i) ;
4 4 2 n (p + q + 1) 2 3 105 2
37 p4 1
j) 1 ln 2; k) ar tg p .
128 4 7 7
2 a3 R4 1 1 Z 1
ab 2 2 a3 b3
13. a) ; b) + ; ) 2 r f ( r ) dr ; d) ( a + b ); e) ;
p 3 4 a2 b2 0 4 96
7 4 3 3 Z b 5=4
Z
4a3 1

f) ; g) f (r os '; r sin ') r dr d'; h) + .

6 2 a =4 3 4 3
(e2p 1)2 ab p
14. a) 2 ; b) ; ) ln 6 (2 2 1); d) 2 2 + 8.
3 2 a2
3
b
15. a) a2 ; b) 2a2 ; )
2
(1 + )(1 + )
.
3 a4 88 45 2
16. a) ; b) ; ) ; d) (1 e R ); e) . 2
4p 105 32 5
a2 %0 a 9a2 %0 a 8a
17. a) M = ; x0 = y0 = ; b) M = ; x0 = ; y0 = .
2 4 8 2 2 2 5
3a 4p 96p4 %0
18. Ix = Iy = p : 19. A = ; I0 = .
4 2 3 35
3a2
20. 2ab: 21. a) a2 ; b) ; ) 6a2 .
8
1 1 a5
x2. 13. a) ; b) ; ) ; d) ; e) 0.
24 6 64 12
4R5 p p 2 ab
14. a) ; b) R R2 + a2 a2 ln (R + R2 + a2 )+ a2 ln a; (a > 0); ) ;
5 4
Z =4 Z =2 Z 1
1
r f (r) dr; pentru f 1, I = V (G) = ; folosind
' 2
d) d' sin d
sin os
0 ar tg ( os ')
os
sin2 !
3
Z =4 Z 1= os ' Z r2
oordonatele ilindri e avem I = d' r f (r2 + z 2 ) dz dr:
0
p 0 0
15. a) (G) : 0p x 2; 0 y 2x x2 ; 0 zp a; avem:
Z 1 Z 1+ 1 y2 Z a Z 1 Z a Z 1+ 1 y2
I= p1 y dx 0 f dz = 0 dy 0 dz 1 p1 y f dx =
dy
Z a Z
0
1
1
p
1+ 1 y Z 2
2
a 2
p
2x x a
Z 2
p
2x x Z Z 2
2
Z Z Z 2
= dz dy p f dx = dx dz f dy = dz dx f dy .
0 0 1 1 y 0
p 2 0 2 0
p1 x2 y2; avem:
0 0 0
b) (G) : 0 px 1; 0 p y 1 x ; 0 z p p
Z 1 Z 1 y2 Z 1 x2 y2 Z 1 Z 1 x2 Z 1 x2 z 2
I= dy dx f dz = dx dz f dy =
0 0 0 0 0 0
Z 1 Z
p
1 z2 Z
p
1 x2 z 2 Z 1 Z
p1 y2 Z
p1 y2 z 2
= dz dx f dy = dy dz f dx =
Z
0
1
0p
Z 1 z2 Z
0 p1 y2 z 2
0 0 0
= dz dy f dx.
0 0 0
4k 3 4 2ab p
16. a) R ; b) 2ab ; ) [R3 (R2 r02 )3=2 ℄; d) (2 2); e) ;
3 3 3 192
4ab
f) a3 ; g) ; h) Se fa e s himbarea de variabile x = ar3 os3 ' sin3 , y =
3
= br3 sin3 ' sin3 , z = r3 os3 , (r; '; ) 2 Ge , unde (Ge ) : 0 r 1, 0 ' 2 ,
D(x; y; z ) 4ab
0 ; = 27ab r8 sin2 ' os2 ' sin5 os2 ; rezulta V = .
D(r; ; ') 35
2%0 R3 3R 3

p 5
17. a) M = ; x0 = y0 = 0; z0 = : b) M = 2%0 a 3 ; x0 = 0,
3 8 6
5a p % ab 3a 3b 3
y0 = 0, z0 = (6 3 + 5); ) M = 0 ; x0 = ; y0 = ; z0 = .
83 ZZZ 6 8 8 8
18. Ixy = %0 z dx dy dz; unde (G) : a x a, b y b, z ;
2
G
8ab 3 %0
rezulta Ixy = .
3
% r4 h r2
19. 0 0 = M 0 ; M = %0 r02 h.
2 2
7%0 ab 3 4% a3 b 4% ab3
20. Ixy = ; Iyz = 0 ; Ixz = 0 .
2 3 3
% p % p % p
21. Ix = Iy = p0 (8 2 7); Iz = p0 (4 2 5); I0 = 0 (2 2).
30 2 q
15 2 5
p

h z a

+ 2 + (h z )2 q
22. u = %0 a2 ln p 2 2 + (h z) a2 + (h z)2 + z a2 + z2
z a +z
o
[(h z )jh z j + z jz j℄ ; (se studiaza azurile z > h; 0 z h; z < 0).
8
kmM
>
; da a jaj > R;
a jaj
>
<
23. X = Y = 0; Z = > mkMa
>
: ; da a jaj R:
R3
Capitolul 6
p 2 2
x1. 14.p4R(R R a ).
4 2 p 1 2 Z q
1
15. a) ab(a+b); b) (a2 + 2 )b2 os2 ' + (b2 + 2 )a2 sin2 ' d' = L( );
3 p 2 2 02 p 2 2 133 2
u elipsa u semiaxele a b + si b a + ; ) .
p 2 2 2 a + pa2 + b2
5
2a2 p
" #
16. a) 2
(2 2 1); b) 2a ; ) a a + b + b ln .
3p b
p
( 2 + 1) p 4 2
a sin os
17. a) ; b) 2 a a2 + 1 + 2 ln (a + a2 + 1); ) ;
2 2
p
1 + k2 a6
d) (80k2 + 7).
24 p
%0 2a2 a 16a 4a4 %0
18. M = ; x0 = ; y0 = 0; z0 = : 19. Iz = .
4 2 9 3
2R7 4ab 8R3
20. a) ; b) I1 = 0; I2 = ; I3 = 0; ) (a + b + ).
1056 6
3 4
3
a a h
21. a) ; b) 0: 22. a) ; b) 0; ) ; d) 0.
8 8 2
x2. 14. (x a)2 + (y b)2 + (z )2 = 1 (sfera u entrul ^n A(a; b; ) si de raza 1).
f 0 (r )
16. a) 3f (r) + rf (r); b) grad U grad V + U V: 18. a) 0; b)
0 ~ (~r ~ ).
r
3
19. a) ; b) 3: 20. 2 .
8

ANEXA
În a easta anexa vom prezenta e uatiile arteziene si/sau parametri e ale prin ipalelor
urbe si suprafete are apar pe par ursul ulegerii, pre um si imaginile lor ^ntr-un sistem
ortogonal de axe din plan sau spatiu.
x1. CURBE
1. Cer ul.
E uatia arteziana: (x 8 a)2 + (y b)2 = R2 ; (Figura A.1.1).
< x = a + R os t
E uatiile parametri e: :
y = b + R sin t; t 2 [0; 2 ℄:
2. Elipsa.
x2 y 2
E uatia arteziana: 2 + 2 1 = 0; (Figura A.1.2).
a 8 b
< x = a os t
y = b sin t; t 2 [0; 2 ℄:
y
y
b
R
b
C x
a
O
x
O a
Figura A.1.1 Figura A.1.2
3. Hiperbola.
x2 y 2
a) E uatia arteziana: 2 1 = 0; (Figura A.1.3).
8a b2 a 8
< x =
>
os t
= a se t < x = a h t
E uatiile parametri e: > sau
: y = b tg t; t 2 [ ; ℄ n f g;
2
:
y = b sh t; t 2 IR:
370 Anexa
x
-a O
a
Figura A.1.3
b) E uatia arteziana: xy = 2 ; (Figura A.1.4).
2
E uatiile parametri e: x = t; y = ; t 2 IR ,
t p
(este hiperbola de la pun tul a) u a = b = 2 rotita ^n jurul lui O u 45Æ ^n sens dire t
trigonometri ).
) E uatia arteziana: xy = 2 ; (Figura A.1.5).
2
E uatiile parametri e: x = t; y = ; t 2 IR ,
t p
(este hiperbola de la pun tul a) u a = b = 2 rotita ^n jurul lui O u 45Æ ^n sens invers
trigonometri ).
y y
c c
-c x c x
O c -c O
-c -c
4. Parabola.
E uatia arteziana: y 2 = 2px; (Figura A.1.6).
8
< x =
1 2
>
t
E uatiile parametri e: > 2p
:
y = t; t 2 IR:
5. Ci loida. 8
< x = a(t sin t)
y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄; (Figura A.1.7):
Curbe 371
y
y
x 2 a
O
x
O p a 2p a
6. Astroida.
E uatia arteziana: x2=8
3 + y 2=3 = a2=3 ; (Figura A.1.8).
< x = a os3 t
y = a sin3 t; t 2 [0; 2 ℄:
7. Cardioida.8
< x = a(2 os t os 2t)
y = a(2 sin t sin 2t); t 2 [0; 2 ℄; (Figura A.1.9):
y
y
a
x 3 2
a x
O a -3 a O a
8. Lemnis ata.
a) E uatia arteziana: (x2 + y 2 )2 = a2 (x2 y 2); (Figura A.1.10).
E uatia polara: r2 = a28 os 2'.
< x = a os '
p os 2'
E uatiile parametri e: : p h i h i h i
y = a sin ' os 2'; ' 2 0; 4 [ 34 ; 54 [ 74 ; 2 :
b) E uatia arteziana: 8(x2 + y 2 )2 = 2a2 xy; (Figura A.1.11).
< x = a os '
psin 2'
E uatiile parametri e: : p h i h
y = a sin ' sin 2'; ' 2 0; 2 [ ; 32 ;
i
(este lemnis ata de la pun tul a) rotita u 45Æ ^n sens dire t trigonometri ).
9. Foliul lui Des artes.
E uatia arteziana: x3 + y 3 = 3axy; (a > 0); (Figura A.1.12).
372 Anexa
8
3at
>
> x=
E uatiile parametri e:
<
1 + 2t3
3at
y= ; t 2 IR n f 1g:
>
>
:
1 + t3
y
y a 22
a
-a x x
a O a 22
O

10. Spirala lui Arhimede.
E uatia polara: r = a'; ' 2 [0; 1); (Figura A.1.13),
2 ( 1; 0)).
(zona pun tata orespunde lui ' p
y x2 + y 2
E uatia arteziana: = tg :
x 8 a
< x = at os t
y = at sin t; t 2 IR+ :
y
3 2
a y
O x x
3 2
a O

11. Spirala hiperboli a.
a
E uatia polara: r = ; ' 2 (0; 1); (Figura A.1.14),
'
(zona pun tata orespunde lui ' 2 ( 1; 0)).
y a
E uatia arteziana: = tg p 2 2 :
x 8 x +y
< x =
a
>
os t
E uatiile parametri e: > at
: y = sin t; t 2 IR+ :
t
12. Spirala logaritmi a.
E uatia polara: r = ea' ; (sau r = bea' ); ' 2 IR; (Figura A.1.15).
Curbe 373
y
p
ln x2 + y 2
E uatia arteziana: = tg .
x 8 a
< x = eat os t
y = eat sin t; t 2 IR:
y
y
O x
O x
13. Eli ea 8 ir ulara (linia eli oidal

a).
2 2
< x +y = a
> 2
8
< x = a os
>
z
E uatiile arteziene: > z y
: tg =
sau >
: y = a sin
zb
b x ; (Figura A.1.16):
8 b
>
>
>
<
x = a os t
E uatiile parametri e: > y = a sin t
z = bt; t 2 IR:
>
>
:
z
z
O a y
a2
O y
a
a x
x
14. Curba lui8 Viviani.

<
x2 + y 2 + z 2 = a2
E uatiile arteziene: : 2 2
x + y = ax; (Figura A.1.17):
374 Anexa
8
x = a os2 '
>
>
>
<
E uatiile parametri e: > y = a sin ' os '
h i h i
z = aj sin 'j; ' 2 0; 2 [ 32 ; 2 :
>
>
:
x2. SUPRAFET
E
1. Sfera.
E uatia arteziana: (x8 a)2 + (y b)2 + (z )2 = R2 , (Figura A.2.1).
>
>
>
<
x = a + R os u sin v
E uatiile parametri e: > y = b + R sin u sin v
z = + R os v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 [0; ℄:
>
>
:
2. Elipsoidul.
x2 y 2 z 2
E uatia arteziana: 2 + 2 + 2 1 = 0, (Figura A.2.2).
a8 b
>
>
>
<
x = a os u sin v
E uatiile parametri e: > y = b sin u sin v
z = os v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 [0; ℄:
>
>
:
z
R
c c z
C
b y
O b y
O
x
a x
a
3. Hiperboloidul u o pânza.
x2 y 2 z 2
E uatia arteziana: 2 + 2 1 = 0, (Figura A.2.3).
a8 b 2
>
>
>
<
x = a os u h v
E uatiile parametri e: > y = b sin u h v
z = sh v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 IR
>
>
:
8
>
>
>
<
x = a os u se v
sau > y = b sin u se v
z = tg v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 [ ; ℄ n f 2 g:
>
>
:
Suprafete 375
4. Hiperboloidul u doua pânze.

x2 y 2 z 2
E uatia arteziana: 2 + 2 + 1 = 0, (Figura A.2.4).
a8 b 2
>
>
>
<
x = a os u sh v
E uatiile parametri e: > y = b sin u sh v
z = h v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 [0; 1):
>
>
:
z
z
c
O y O y
b
a -c
x x

5. Paraboloidul elipti .
x2 y 2
E uatia arteziana: + = 2z; p; q > 0, (Figura A.2.5).
p8 q
>
> x = ppu os v
p
>
>
<
E uatiile parametri e: > y = qu sin v
u
; u 2 [0; 1); v 2 [0; 2 ℄:
>
: z =
>
>
2
z
y
O
x
Figura A.2.5
6. Paraboloidul hiperboli .
x2 y 2
a) E uatia arteziana: + = 2z; p; q > 0, (Figura A.2.6).
p q
8
>
x =
ppu tg v 8
>
x =
p pu se v
p qu tg v
> >
y = pqu se v
>
> >
>
< <

s i y=
>
u
>
u

; u 2 [0; 1); v 2 [ ; ℄ n ; u 2 ( 1; 0); v 2 [ ; ℄ n :

> >
: z = : z =
>
> >
>
2 2 2 2
376 Anexa
y
O
Figura A.2.6
b) E uatia arteziana: 8z = xy , (Figura A.2.7).

>
>
>
<
x=u
E uatiile parametri e: > y = v
z = uv; u; v 2 IR;
>
>
:
(este paraboloidul hiperboli de la pun tul a) u p = q = 1 rotit ^n jurul axei Oz u 45Æ
^n sens invers trigonometri ).
y
O
Figura A.2.7
7. Cilindrul.
a) Cilindrul elipti .
x2 y 2
E uatia arteziana: 2 + 2 1 = 0, (Figura A.2.8).
a b
Suprafete 377
8
x = a os u
>
>
>
<
E uatiile parametri e: > y = b sin u
z = v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 IR:
>
>
:
b) Cilindrul hiperboli .
x2 y 2
E uatia arteziana: + 1 = 0, (Figura A.2.9).
a2 b2
8
>
>
>
>
x = a tg u
E uatiile parametri e: > y = b
<
> os u
z = v; u 2 [ ; ℄ n f 2 g; v 2 IR:
>
>
:
z
z
y
y
O b -b O b
a
x
x
) Cilindrul paraboli .
E uatia arteziana: x2 = 2py , (Figura A.2.10).
8
>
>
>
x=u
>
<
1
E uatiile parametri e: > y = u2
>
>
2p
z = v; u; v 2 IR:
>
:
8. Conul.
a) Conul elipti .
x2 y 2 z 2
E uatia arteziana: 2 + 2 = 0, (Figura A.2.11).
a8 b 2
>
>
>
<
x = av os u
E uatiile parametri e: > y = bv sin u
z = v; u 2 [0; 2 ℄; v 2 IR:
>
>
:
b) Conul hiperboli .
x2 y 2 z 2
E uatia arteziana: + = 0, (Figura A.2.12).
a2 b2 2
378 Anexa
8
>
>
>
>
x = av tg u
<
1
y = bv
>
> os u
z = v; u 2 [ ; ℄ n f 2 g; v 2 IR:
>
>
:
z z
O y y
O
x
) Conul hiperboli .
E uatia arteziana: z 2 = xy , (Figura A.2.13),
p
(este onul hiperboli de la pun tul b) u a = b = 2; = 1 rotit u 45Æ ^n jurul axei Oz
^n sens invers trigonometri ).
v2
8
>
>
> x=
>
 y = u
>
z = v; u 2 IR ; v 2 IR:
>
>
:
z
z
y y
O
O
x x
9. Eli oidul.
z y
E uatia arteziana: tg = , (Figura A.2.14),
b x
Suprafete 379
(este suprafata generata de o dreapta are este paralela u planul Oxy , interse teaza axa
Oz si eli ea ir ulara (E ) : x8= a os v; y = a sin v; z = bv ).
>
>
>
<
x = u os v
E uatiile parametri e: > y = u sin v
z = bv; u 2 IR+ ; v 2 IR:
>
>
:
O y
a
x
Figura A.2.14
BIBLIOGRAFIE
1. L. Arama, T. Morozan, Probleme de al ul diferential si integral, Editura Tehni a,

Bu uresti, 1978.
2. K.H. Ba hmann, ... ( ole tiv), Mi a en i lopedie matemati a, Editura Tehni a,
Bu uresti, 1980.
3. D.M. Batinetu, Probleme de matemati a pentru treapta a II-a de li eu - Siruri,
Editura Albatros, Bu uresti, 1979.
4. N. Bobo , I. Colojoara, Matemati a. Elemente de analiza matemati a, Manual
pentru lasa a XII-a, Editura Dida ti a si Pedagogi a, Bu uresti, 1984.
5. Gh. Bu ur, E. Câmpu, S. Gaina, Culegere de probleme de al ul diferential si
integral, Vol.III, Editura Tehni a, Bu uresti, 1967.
6. N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de analiza matemati a, Vol.I, Rotaprint, Institutul
Politehni Iasi, 1988.
7. S. Chirita, Probleme de matemati i superioare, Editura Dida ti a si Pedagogi a,
Bu uresti, 1989.
8. N. Cioranes u, Curs de algebra si analiza matemati a, Editura Tehni a, Bu uresti,
1958.
9. N. Cioranes u, M.Ros ulet, Culegere de probleme de algebra si analiza matema-
ti a, Editura Tehni a, Bu uresti, 1959.
10. M. Craiu, M. Ros ulet, Culegere de probleme de analiza matemati a, Editura
Dida ti a si Pedagogi a, Bu uresti, 1976.
11. I. Cra iun, Gh. Pro opiu , A. Neagu, C. Fete au, Algebra liniara, geometrie
analiti a si diferentiala si programare, Vol.1,2, Rotaprint, Institutul Politehni Iasi, 1984.
12. B.P. Demidovi i, Culegere de probleme si exer itii de analiza matemati a, Edi-
tura Tehni a, Bu uresti, 1956.
13. G.M. Fihtenholt, Curs de al ul diferential si integral, Vol.1-3, Editura Tehni a,
Bu uresti, 1963-1965.
Bibliograe 381
14. I. Filimon, I. Sager, Geometrie analiti a si diferentiala, Editura de Stat Dida ti a
si Pedagogi a, Bu uresti, 1962.
15. D. Flondor, N. Don iu, Algebra si analiza matemati a, Culegere de probleme,
Vol.II, Editura Dida ti a si Pedagogi a, Bu uresti, 1979.
16. S. Gaina, E. Câmpu, Gh. Bu ur, Culegere de probleme de al ul diferential si
integral, Vol.II, Editura Tehni a, Bu uresti, 1966.
17. N. Gheorghiu, T. Pre upanu, Analiza matemati a, Editura Dida ti a si Peda-
gogi a, Bu uresti, 1979.
18. Gh. Gussi, O. Stanasila, T. Stoi a, Matemati a. Elemente de analiza matema-
ti a, Manual pentru lasa a XI-a, Editura Dida ti a si Pedagogi a, Bu uresti, 1985.
19. R. Lu a{Tudora he, Analiza matemati a. Cal ulul diferential, Editura Tehno-
press, Iasi, 2005.
20. R. Lu a{Tudora he, Probleme de analiza matemati a. Cal ul diferential, Per-
formanti a, Iasi, 2006.
21. C.P. Ni oles u, Teste de analiza matemati a, Editura Albatros, Bu uresti, 1984.
22. M. Ni oles u, N. Din uleanu, S. Mar us, Analiza matemati a, Vol.I,II, Editura
Dida ti a si Pedagogi a, Bu uresti, 1971.
23. A. Pre upanu, Bazele analizei matemati e, Editura Universitatii "Al.I.Cuza",
Iasi, 1993.
24. M.N. Ros ulet, Analiza matemati a, Vol.II, Editura Dida ti a si Pedagogi a,
Bu uresti, 1966.
25. Gh. Siret hi, Cal ul diferential si integral, Vol.1,2, Editura Stiinti a si En i lo-
pedi a, Bu uresti, 1985.
26. A. Sai hin, Exer itii si probleme de al ul diferential si integral, Vol.1,2, Editura
Tehni a, Bu uresti, 1958.
27. Gh. Vrân eanu, Geometrie analiti a, proie tiva si diferentiala, Editura Dida ti a
si Pedagogi a, Bu uresti, 1962.

Probleme de Analiza Matematica-Calcul Integral

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de Analiza Matematica-Calcul Integral

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 MATEMATICA

Capitolul 1 Integrarea fun tiilor

x1. PRIMITIVE. INTEGRALE NEDEFINITE

f 0 (x)g (x) dx = f (x)g (x) f (x)g 0 (x) dx:

se obtine R(sin x; os x) dx = R ; = R1 (t) dt:

de integrare: s himbari de variabile, integrarea prin formule de re urenta, et . De aseme-

12. I  IR n fk; k 2 Z g tg x dx = ln sin x +j j C:

!0 x!0 x2 x!0 e1=x 2

Impun^and onditia a F sa e ontinua ^n pun tul x = 0 obtinem:

lim F ( x ) = lim x 2G(x) + 1 = 2G(0) + 1 =

= xlim F (x) = xlim x os 2G(x) + 3 = 2G(0) + 3 = F (0) = 2 ,

g) ex sin x dx; x 2 IR; h) x ln (1 + x2 ) dx; x 2 IR;

(ex )0 os x dx = ex sin x ex os x ex sin x dx = ex sin x ex os x I:

8. Da a notam u In = xn eax sin bx dx , Kn = xn eax os bx dx sa se stabileas a

) dx; x 2 IR; d) dx; x 2 (0; 1); e) x3 h 2x dx; x 2 IR.

= y tg y tg y dy = y tg y + ln os y + C = ar sin x tg (ar sin x) + ln os(ar sin x) + C =

Rezolvare. a) Notam u I = os 3x sin3 2x dx. Din formula sin 3x = 3 sin x

2(1 a2 ) 1 + a2 t + 1+2aa (1 + a2 )tg x2 + 2a

16. Sa se al uleze

PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

19. Sa se arate a urmatoarea fun tie are o primitiva pe IR:

f : IR ! IR; f (x) = > x

b) In = xn sin ax dx; x 2 IR; n 2 IN ; ) In = xn os ax dx; x 2 IR; n 2 IN ;

d) In = eax sinn bx; x 2 IR; n 2 IN ; e) In = eax osn bx; x 2 IR; n 2 IN ;

e) ln (x + 1 + x2 ) dx; x 2 IR; f) x2 ex sin x dx; x 2 IR:

a) sin 3x os x dx; x 2 IR; b) sin6 x dx; x 2 IR;

g) x2 x2 + 4 dx; x 2 (0; 1); h) 3

a) ; x 2 ( 1; 1); b) p 2 dx; x 2 ( 1; 5);

) ; x 2 (1; 1); d) p ; x 2 ( 1; 1);

g) p 2 2 dx; x 2 ( a; a); a > 0; h) ; x 2 IR:

x2. INTEGRALE DEFINITE

(f (x) + g (x)) dx =  f (x) dx +  g (x) dx:

f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx:

Teorema 1.2.2. Ori e fun tie ontinua f : [a; b℄ ! IR este integrabila.

Mi = sup f (x) marginea superioara a multimii f ([xi 1 ; xi ℄);

f (x) dx = 0 , 9 A  [a; b℄ u m(A) = 0 a.^. f (x) = 0; 8 x 2 [a; b℄ n A:

Atun i: f ('(t)) ' (t) dt =

! IR sunt doua fun tii u proprietatile:

atun i: f ('(t)) dt = f (x) (' 1 )0 (x) dx:

numita subgra ul lui f .

S = (f2 (x) f1 (x)) dx:

ii) V = vol (Cf ) =  f 2 (x) dx:

ii) l(f ) = 1 + (f 0 (x))2 dx:

i=1 i=1 i=1

funcþii monotone funcþii cu primitive

d) f (x) dx; unde f : [ 1; 1℄ ! IR; f (x) = max x

31; da a x 2 [31=32; 1);

sin3 x  sin x; 8 x 2 0; rezulta:

n = x0 = 0 < x1 = < x2 = < < xn = = 1

n = x0 = 0 < x1 = < x2 = < < xn = = 1

9. Sa se al uleze o primitiva pentru fun tiile:

F (x) = f (t) dt = sin5 t dt = sin t (1 os2 t)2 dt = ( os t)0 (1 2 os2 t+

e) 4 x + os4 x dx; f) 0 sin x os x dx; g) (x sin x)2 dx;

I= ln d' = ln 2+ ln sin + ' d' ln os ' d' =

= ln 2 + ln sin + ' d' ln os ' d'.

I = ln 2 + ln sin t dt ln os ' d' = ln 2 + ln os t dt

(formula lui Wallis).

Rezolvare. Notam u S1 = f (x) dx si S2 = f 1 (y ) dy . Cantitatile de mai

Rezolvare. Da a jf (x)jp dx = 0 sau jg (x)jq dx = 0 dedu em, onform Teore-

Presupunem a um a jf (x)j dx > 0 si jg (x)jq dx > 0. Notam u:

j f (x)j jg (x)j dx j f (x)jp dx j g (x)jq dx

Aria gurii uprinsa ^ntre Zparabole este:

) Reprezent^and gra fun tia y = e x sin x; x  0 obtinem Figura 1.2.5.

Avem S = e x sin x dx e x sin x dx .

MATEMATICA

Capitolul 1 Integrarea fun tiilor

se obtine R(sin x; os x) dx = R ; = R1 (t) dt:

de integrare: s himbari de variabile, integrarea prin formule de re urenta, et . De aseme-

12. I IR n fk; k 2 Z g tg x dx = ln sin x +j j C:

Impun^and onditia a F sa e ontinua ^n pun tul x = 0 obtinem:

8. Da a notam u In = xn eax sin bx dx , Kn = xn eax os bx dx sa se stabileas a

Rezolvare. a) Notam u I = os 3x sin3 2x dx. Din formula sin 3x = 3 sin x

16. Sa se al uleze

19. Sa se arate a urmatoarea fun tie are o primitiva pe IR:

(f (x) + g (x)) dx = f (x) dx + g (x) dx:

Teorema 1.2.2. Ori e fun tie ontinua f : [a; b℄ ! IR este integrabila.

Mi = sup f (x) marginea superioara a multimii f ([xi 1 ; xi ℄);

f (x) dx = 0 , 9 A [a; b℄ u m(A) = 0 a.^. f (x) = 0; 8 x 2 [a; b℄ n A:

! IR sunt doua fun tii u proprietatile:

numita subgra ul lui f .

ii) V = vol (Cf ) = f 2 (x) dx:

31; da a x 2 [31=32; 1);

sin3 x sin x; 8 x 2 0; rezulta:

9. Sa se al uleze o primitiva pentru fun tiile:

Rezolvare. Notam u S1 = f (x) dx si S2 = f 1 (y ) dy . Cantitatile de mai

Rezolvare. Da a jf (x)jp dx = 0 sau jg (x)jq dx = 0 dedu em, onform Teore-

Presupunem a um a jf (x)j dx > 0 si jg (x)jq dx > 0. Notam u:

Aria gurii uprinsa ^ntre Zparabole este:

) Reprezent^and gra fun tia y = e x sin x; x 0 obtinem Figura 1.2.5.

p^ana la ordinul al patrulea:

48. Sa se al uleze volumele orpurilor marginite de suprafetele obtinute rotind

Impun^and onditia < " gasim rangul n0 (") = + 1, pentru are:

> (x + 1) + ar tg nx ; da a 1 < x < 0;

lim e n = 0, rezulta onform Teoremei 2.1.3 a fn !

a') fun tia f este integrabil

1. Sa se determine domeniul de onvergenta (absoluta si simpla) pentru urmatoarele

< 1. Rezolv^and a easta ine uatie obtinem x 2 ( 1; 1) [ (0; 1). Da a 1,

adi a x 2 [ 1; 0℄ n atun i n jfn (x)j = > 1; 8 n 2 IN . De ai i

dedu em a pentru x 2 [ 1; 0℄n seria este divergenta. De i multimea de onvergenta

Pentru j os xj > , x2 k; + k [

Pentru j os xj = , x2 + k; + k; k 2 Z atun i

(S.C.); da a x 2 + 2k; + 2k; k 2 Z :

Mn = sup jSn(x) S (x)j Sn

15. Este permisa integrarea termen u termen a seriei:

O serie de fun tii de forma:

Teorema 2.3.4. Da a 9 = nlim !1 an 2 IR atun i r = da a 2 (0; 1); r = 0

Dezvoltarea fun tiilor ^n serie de puteri

1. Sa se determine raza si multimea de onvergenta pentru urmatoarele serii de

pentru a b anxn este : (A.C.) da a x 2 ( 1; 1)

n=1 (D) da a x 2 ( 1; 1℄ [ [1; 1):

!1 j sin nj = 1 u ajutorul ara terizarii u " (vezi f[20℄, Capitolul

Revenind la variabila x obtinem urmatoarele on luzii:

da a p 0 : (A.C.) pentru y 2 ( 1; 1);

da a p 0 : (A.C.) pentru x 2 ( 1; 3);

jf3(n)(x)j ea; 8 x 2 [ a; a℄; 8 n 2 IN , dedu em onform a eleiasi teoreme a f3 este

^Inmultind a easta relatie u x obtinem:

Adun^and relatiile (2.3.7) si (2.3.8) membru u membru, avem:

este divergenta, onform riteriului

O alta metoda de al ul a numarului , folosind dezvoltarea lui ar tg x este urmatoarea:

x 2 ( 1; 1) deriv^and seria termen u termen, obtinem:

19. Sa se1 al uleze sumele urm 1atoarelor serii numeri e: 1

Teorema 2.4.1. Da a f : [ l; l℄ ! IR este neteda pe portiuni, atun i seria ei Fourier

1. Sa se dezvolte ^n serie Fourier urmatoarele fun tii:

Seria Fourier aso iata lui f este:

os (n a) + = (1 os (n + a) ) + (1 os (n a) ) =

f ind derivabila pe [0; ℄ n f=2g.

5. Sa se dezvolte ^n serie Fourier urmatoarele fun tii:

a) f (x) = x3 ; x 2 [ l; l℄; b) f (x) = eax ; x 2 [ ; ℄; a = onst: 6= 0;

7. Sa se dezvolte ^n serie de osinusuri urmatoarele fun tii: