Parcul Național Retezat

Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național, desemnată în

scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă
florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes
comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Înființare

Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate
sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența
unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief
sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații, făcându-se remarcată
existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte.

Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa

profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a
savantului de renume mondial Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie
naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a
biosferei din anul 1979.

Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și

conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național,
cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic,
floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și
peisagistic.
 Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a
Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-
Godeanu.

În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de

lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară.
Parcul include rezervația științifică Gemenele.

Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie; din
luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN
Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică
europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de
plante și animale sălbatice de interes comunitar, cât și protejării și conservării
speciilor avifaunistice.

Biodiversitate

Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică

diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta
adăpostind aproape 1.190 de specii de plante superioare, 90 de specii taxoni endemici,
130 de plante rare sau vulnerabile, 50 de specii de mamifere, 168 specii de păsări, 9
specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Habitate

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes

comunitar; astfel: păduri de fag pe substrate calcaroase, păduri dacice de fag , păduri
acidofile de molid din etajul montan până în cel alpin, păduri alpine, tufărișuri alpine
și boreale, tufărișuri subarctice, pajiști bogate în specii, pe substraturi silicatice din
zone montane și submontane, pajiști calcifile alpine și subalpine, pajiști boreale și
alpine pe substrate silicatice, fânețe montane, formațiuni pioniere alpine, comunități
de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin,
cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, mlaștini turboase
de tranziție și turbării mișcătoare, grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din
etajul montan până în cel alpin, grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul
nival, vegetație lemnoasă de-a lungul cursurilor de apă montane și versanți stâncoși
silicatici cu vegetație. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună
sălbatică specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali.

Flora

În Retezat trăiesc aproape 1200 de specii de plante, ce reprezintă o treime din

totalul plantelor din țara noastră. Dintre acestea, 90 de specii sunt endemice zonei şi
nu se mai regăsesc în niciun alt loc. Prima plantă endemică semnalată aici, încă
din 1858, este flămânzica. Dintre cele mai importante specii de flori amintim: sângele
voinicului, bujorul de munte, ghinţura galbenă, talpa ursului, papucul
doamnei, floarea de colţ şi sisinelul de munte. 

Zona calcaroasă a Retezatului Mic este deosebit de importantă din punct de

vedere floristic, în acest loc găsindu-se un număr mare de plante rare sau endemice. În
pajiștile din regiunea alpină se regăsesc majoritatea speciilor din flora alpină. La
limita dintre aceste pajiști și zonele de stâncărie se pot întâlni rododendronul
și jneapănul (specie protejată la noi), acesta din urmă având un rol important în
stabilizarea grohotișurilor. O altă apariție inedită este zâmbrul, care apare în număr
mai mare și în grupuri mai compacte decât în alte masive din țară.
 Fauna

În areal parcului au fost inventariate 185 de specii de păsări (peste jumătate

dintre speciile din România), 55 de specii de mamifere (peste 20% din speciile
întâlnite în Europa, dintre care 22 protejate), 11 specii de peşti, 9 specii de
reptile (aproape 40% dintre speciile de la noi) și 10 specii de amfibieni (mai mult de
jumătate din numărul de specii din țară). Alte specii unice în zonă sunt nevertebratele,
cu cel puţin 27 de specii endemice. 9 dintre aceste endemite sunt reprezentate de
subspecii de fluturi de zi, motiv pentru care Lunca Berhina a fost declarată Arie de
Importanţă Lepidopterologică Europeană.

În anul anul 1973, au fost introduse în căldarea lacului Gemenele 20 de

exemplare de marmotă provenită din Alpii Austrieci. În prezent aceste rozătoare se
pot întâlni in toate văile şi căldările glaciare de sub Şaua Custurii și până în căldarea
lacului Zănoaga. Nu se cunoaşte încă impactul pe care aceste rozătoare neindigene îl
au asupra zonei.

Știați că?

 Prima plantă endemică descoperită în Retezat este flămânzica? Această

floare  a fost semnalată încă din 1858.
 Înainte de 1922 Retezatul era rezervație de vânătoare pentru capre negre
a Casei Majestăţii Sale Regele? Din 1923 cea mai mare parte a golului alpin se
atribuie prin Reforma Agrară unor sate și comune cu drept de pășunat,
păstrând însă unele restricții. În 1927 se predă Muzeului Botanic din Cluj o
suprafață din masiv pentru protecție, iar din 1935 se declară Parcul Național
Retezat, primul din țară.
  Turismul se practică în Retezat încă din anii 1930? Din această perioadă
datează o hartă elaborată de Touring Clubul României în 1936, pe care
figurează și Casa Pietrele, aflată în proprietatea clubului și care funcționa ca și
cabană montană.
 40% din speciile de reptile de pe teritoriul României se afla în Retezat? Parcul
găzduiește și 23% dintre speciile de animale terestre din Europa, dar și mai
bine de jumătate dintre speciile de păsări și amfibieni din țară.
 Marmotele din Retezat au fost introduse din Alpi în 1973? Exemplarele
întâlnite astăzi în multe zone din masiv sunt urmașii a 20 de exemplare
eliberate în căldarea Lacului Gemenele.