ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI FACULTATEA DE COMER

Proiect: Analiza comparativa a doua arii protejate

Coordonator proiect: Profesor Universitar Nistoreanu Puiu

Studeni: Bara Daniel Viorel Bordencea Ion-Mihai Doncil Gheorghi Nicu Gagea Bogdan Mihail

Bucureti 2011

Cuprins

Introducere 1. Prezentrea parcului national Gran Paradiso din Italia 2. Prezentarea parcului national Retezat din Romania 3. Recomandari pentru Romania 4. Concluzii Bibliografie

Introducere:
Parcurile nationale si rezervatiile sunt locuri unice, de pamant sau de apa dintr-o tara, stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul, specii de plante si animale, cascade in lant, formatiuni geologice sau locuri istorice si arheologice. Parcurile nationale sunt amenajate si pentru recreerea publicului, oferind locuri exceptionale unde vizitatorii pot admira viata salbatica si se pot bucura de imprejurimi. In general aceste locuri protejate sunt in afara zonei de vanatoare, a extragerii de gaze naturale, a mineritului si a altor activitati de exploatare a resurselor. Cateva parcuri comemoreaza evenimente istorice importante, spre exemplu Parcul National Militar Gettysburg creat in anul 1895 in Pennsylvenia, in memoria razboiului civil american. Rezervatiile naturale sunt localizate in interiorul sau in apropierea parcurilor nationale. Acestea sunt create de catre guvernele tarilor pentru protejarea vietii salbatice sau cercetare stiintifica si nu pentru recreere. Acestea ofera laboratoare vii in care cercetatorii observa speciile de plante si animale in habitatul lor natural. Primul parc national a fost creat in 1872 in vestul Statelor Unite. Yellowstone National Park are o suprafata de 8983kmp. De atunci, tari din intreaga lume au stabilit mai mult de 4000 parcuri nationale si rezervatii. Din tundra arctica si pana la tinuturile inverzite tropicale, parcurile nationale si rezervatiile, protejeaza o mare diversitate de plante si animale atat pe uscat cat si in apa. Dezvoltarile politice, economice si necesitatea protejarii mediului inconjurator a influentat dezvoltarea parcurilor nationale si a rezervatiilor pe toate continentele, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Refacandu-se dupa dezastrele razboiului, liderii politici si sociali recunosc o nevoie de pastrare si restaurare a arealurilor naturale o data cu dezvoltarea economica. Conservarea, folosirea controlata si protectia sistematica a resurselor naturale a fost intotdeauna primul motiv pentru crearea parcurilor nationale, dar cel de-al doilea Razboi Mondial limiteaza acest efort intre anii 1930 si 1940. Odata cu instaurarea pacii in 1945 naturalistii promoveaza conservarea mediului inconjurator si stabilirea de parcuri nationale cu mai mare intensitate. Astfel in Anglia parlamentul adopta actul urmator: National Parks and Contryside in 1949 prin care 10 parcuri au fost create intre anii 1951 si 1957. Astazi aceste parcuri pastreaza numeroase tipuri de plante si animale, formatiuni geologice, locuri de recreere, comori arheologice si orase sau sate istorice. in 1971 U.N.E.S.C.O si N.Y.Z.S. (Societatea Zoologica din New York) incurajeaza Etiopia sa creeze Parcul National Bale Mountains - un larg ecosistem muntos care protejeaza munti, paduri, mlastini, plante si 64 specii de mamifere incluzand antilopa montana Nyala etc. Incepand cu 1960 un lider in creerea si protejarea parcurilor nationale si rezervatiilor a fost World Wide Fund For Nature, cunoscuta si ca World Wildlife Fund (W.W.F). Una dintre realizarile majore ale acestei fundatii a fost in 1973 cand a ajutat guvernul indian sa organizeze proiectul TIGRUL, un program pentru protejarea tigrilor in habitatul lor natural. Tigrii era transportati in Asia pe piata neagra pentru organele lor folosite in medicina populara. Numarul acestora s-a redus si din cauza defrisarilor, fiind afectat habitatul acestora. In lume avem un numar total de 30.361 de arii protejate, pe o suprafata de 13.245.528 kmp, reprezentand 8,84% din suprafata terestra a globului.

Prezentarea parcului naional Gran Paradiso din Italia

Prezentare:
Parcul National Gran Paradiso este situat in nordul Italiei, in grupa estica a Alpilor Graici si cuprinde mai multe masive montane cu altitudini cuprinse intre 800m si 4.061m. Infiintat la inceputul sec. XX, parcul a avut ca obiectiv principal protejarea caprelor alpine ibex amenintate cu disparitia din cauza vanatorii excesive. Astazi si alte componente ale mediului se bucura de acest favor, iar grija pentru mediu s-a extins asupra intregului ecosistem. Din totalul de 703 km2 pe care ii masoara, 10% sunt zone impadurite, 16,5% suprafete destinate agriculturii si pastoritului, 24% terenuri fertile neutilizate iar 40 % sunt terenuri nefertile. Asadar peisajul dominant nu este format preponderent din paduri, asa cum se intampla cel mai frecvent la noi, ci din vai glaciare cu forme larg concave si din lacuri de origine glaciara. Desi suprafata forestiera detine un procent mic, rolul pe care padurea il are in mentinerea echilibrului depaseste orice asteptare. Padurile de foioase si de conifere reprezinta adapostul pentru cele mai multe specii de animale si constituie o masura naturala impotriva alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor. De asemenea ele contribuie la mentinerea nivelului de oxigen necesar vietuitoarelor. In arealul parcului se disting urmatoarele specii mai importante de arbori: stejarul pufos, pinul scotian, molidul, zada si laricele. Pana la altitudinea de 1.000m sunt intalnite sporadic plantatii de castani iar de la acest nivel pana in zona subalpina, aflata la 2.200-2.300m altitudine, exclusiv paduri de conifere. In ciuda asteptarilor, la peste 2.300m peisajul nu este intotdeauna mohorat si lipsit de dinamism. Cine se incumeta sa colinde inaltimile primavara are surpriza sa gaseasca pasunile alpine acoperite cu flori salbatice frumos mirositoare si chiar cateva specii de fluturi. Gran Paradiso este cel mai prestigios si apreciat parc national din Italia datorita peisajelor spectaculoase si a speciilor de plante si animale rare pe care le adaposteste. Trebuie remarcat si ca Gran Paradiso a fost prima amenajare de acest tip din Italia, lucru ce a contribuit la cresterea nivelului sau de atractivitate.

Istoric:
Este primul parc naional nfiinat n Italia, i cel mai cunoscut, ce dateaz din anul 1922. Iniial regiunea a fost folosit ca teritoriu de vntoare regal (viznd populaia de capre negre). Victor Emmanuel II, numit i Regele Italiei, a nfiinat Rezervaia de Vntoare Regal din Gran Paradiso n 1856. S-a creat un solid sistem de paz n Gran Paradiso. Cile de acces sunt nc folosite i astzi pe un perimetru de 724 km, fiind drumuri cu marcaje pentru vizitatori. n 1920 Victor Emmanuel, viitor Rege Victor Emmanuel III, doneaz statului 2.100 ha din suprafaa parcului ce a fost instaurat pe 3 decembrie 1922, fiind primul parc naional al Italiei. n pofida prezenei parcului, caprele negre erau braconate pn n 1945, rmnnd numai 419. Asigurarea proteciei lor este realizat i astzi, existnd aproximativ 4.000 exemplare protejate, numai n Gran Paradiso.

Resurse naturale turistice:

4

Potenialul turistic al reliefului

Parcul are suprafaa de 70.318 ha, compus n cea mai mare parte dintr-un relief muntos. Se gsesc ns i zone cu altitudini mai mici, cea mai mic altitudine fiind 800 m, n special n vile create de ruri. Altitudinea maxim este atins pe vrful Gran Paradiso (4.061m) iar altitudinea medie este de 2.000m. Teritoriul parcului se mparte n 5 zone i anume: Valea Soana, Valea Cogne, Valea Rhemes, Valea Orco i Valsavarenche. n cadrul celor 5 zone, rspndite pe ntreaga suprafa a parcului, sunt comunele: Aymavilles, Cogne, Introd, Rhemes Notre Dame, Rhemes Saint Georges, Valsavarenche, Ceresole Reale, Locana, Noasca, Ribordone, Ronco Canavese, Valprato Soana. Zona montan a parcului este dominat de prezena vrfului Gran Paradiso (4.061m) dar n imediata apropiere a acestuia se observ: vrful Piccolo Paradiso (3.923m), vrful Testa della Tribolazione (3.650m), vrful Punta di Ceresole (3.777m), Creasta Gastaldi (3.894m) i Ghearul della Tribolazione ce acoper o suprafa de 5,9 km2. Pian Nivolet Este unul dintre cele mai interesante platouri din Alpi, n curs de dezvoltare, msurnd mai bine de 6 kilometri aflat la 2.500 de metri altitudine. Zona este foarte bogat n ap, mici lacuri aflate printre stnci, rul Dora Nivolet ce strbate punile verzi. Orvieille Lacul Djouan Zona este identificat cu un vechi drum pe care Regele Vittorio Emanuele II, l folosea pentru a cltori. Drumul trece prin pdurile de brad i larice i ajunge pn la faimoasa reedin de vntoare Orvieille. De la Lacul Djouan, te poi bucura de o frumoas privelite asupra ghearilor i vrfurile din gruparea Gran Paradiso. Masivele Vittorio Sella i Herbetet Homesteads Masivul muntos Vittorio Sella este cel mai celebru din parc. n apropierea masivului se gsete Lacul Lauson, unde seara sau n cursul nopii spre diminea se apropie caprele negre. Herbetet homesteads merit vizitat pentru minunatele priveliti asupra ghearilor pe care le ofer. Valea Soana Aceast vale este foarte ngust datorit originii, fiind format de o parte i de alta a rului cu acelai nume. Are o vegetaie luxuriant din cauza gradului nalt de umiditate ce caracterizeaz aceast zon pe parcursul ntregului an. n aceast vale s-au dezvoltat oraele mici. Peisajul este foarte special spre deosebire de restul teritoriului: aici putei gsi stejarul ca arbore principal, pduri de castani, care, treptat, pe msur ce urc la altitudini mai mari, dispar n favoarea pdurilor de fag.

Valea Orco

Aceast vale este caracterizat de un peisaj tipic de vi glaciare, evident fiind formarea ghearilor de peste milenii. Exist n Nosca o expoziie deschis permanent pentru vizitatori, unde se studiaz problema ghearilor. Valea Cogne Cea mai renumit din vile parcului i cea mai vizitat de turiti. Marea vale Cogne i multele vi secundare sunt accesibile n orice anotimp, att pe jos ct i cu rachete de zpad. Aici se organizeaz anual cursa de 43 km Gran Paradiso Cross-country skiing Race. Potenialul climatic Climatul este tipic alpin continental, caracterizat prin ierni reci i veri calde, cu precipitaii destul de abundente n jurul versantului Piemontez al Parcului, astfel nct lanul Gran Paradiso contribuind la acestea ca un efect de barier pentru masa umed mediteranean. Informaii utile: temperatura medie anual: 11,50C temperatura medie a lunii ianuarie: 00C temperatura medie a lunii iulie: 20 220C precipitaii: ploi i zpezi n cantiti masive media anual a precipitaiilor: 1300 mm frecvena ploilor: plou circa 95 de zile pe an sezonul ploios: vara vnturi: uscate i reci dinspre nord est. Potenialul hidrografic Lacuri alpine mprejurul crora se gsete o bogat flor i faun alpin: Angel, Serru, Viverone, Dres, Orta, Varese, Endine, Iseo, Gemelli, Avio, Idro, Djouan. Reeaua hidrografic a parcului este compus din ruri caracterizate prin impetuozitatea lor mai evident n cursul superior, cnd coboar, adesea, povrniuri abrupte i pante repezi, cale de muli kilometri, ct i prin debitul lor mare i relativ regulat. Au o lungime mare i se desfoar pe bazine ample. Toate rurile izvorsc din Alpi. Ruri: Dora Riparia, Dora Baltea, Sessia, Ticin, Adda, Oreo, Rousse. Gheari alpini: 9,5% din suprafaa parcului; Ghearul della Tribolazione. Izvoare termale: sulfuroase, carbonice, cloruroase. Fauna Speciile de animale pe care le intalnim aici sunt numeroase, dintre ele amintim:capra neagra, hermina, nevastuica, iepurele, bursucul euroasiatic, lupul si rasul. Caprele negre pasc n punile montane abundente n timpul verii i coboara la altitudini mici n timpul iernii. Gran Paradiso ofer pe tot parcursul anului protecie caprelor negre. Exist mai mult de 100 de specii de psri n parc, printre care: bufnita, potrnichea de zpad, cioar gulerat, ciocnitoarea. Uliul de aici isi face cuibul pe margini stancoase i uneori, n copaci. Parcul are si numeroase specii de fluturi, inclusiv Apolo si albi de vrf. 6

Prezentarea parcului national Retezat din Romania

Prezentare: Parcul Naional Retezat s-a nfiinat n anul 1935 la iniiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grdinii Botanice din Cluj-Napoca. n prezent parcul are statut de arie natural protejat de interes naional i internaional, fiind recunoscut ca Rezervaie a Biosferei din anul 1979. Parcul Naional Retezat are o suprafa de 38.047 ha i o altitudine cuprins ntre 800 i 2.509m (vrful Peleaga). Parcul Naional Retezat are aproximativ 40 de vrfuri ce trec de 2.200m n medie depind 2.350m. n Parcul Naional Retezat se afl 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041m altitudine), cel mai mare din ar, cu o suprafa de 11 ha i o adncime de pn la 16m, precum i Tul Negru (2.014m altitudine), cu o suprafa de 7,5 ha, cel mai adnc din Carpai (25,5 m). Ruri: Rul Mare 85 km, Lpunicul Mare 21 km, Ruorul 16 km, Nucoara 20 km. Lacuri:Lacul Bucura, cel mai intins lac din Romania. -Lacul Znoaga (29 m), cel mai adanc lac din Romania -Lacul Tul apului, Lacul Viorica Clima Clim de munte aspr i umed. Temperatura medie anual este de -2 grade C pe crestele ce depesc 2.000m. Precipitaiile sunt bogate i se manifest att sub form de ploaie ct i sub form de ninsoare iarna. Precipitaiile medii anuale sunt de peste 1400 mm anual. Aici bate un vnt dominant Munilor Retezat, resimit n partea de vest. n luna februarie vnturile au puterea cea mai mare iar n august au intensitate mic. Vegetaia Retezatul este renumit prin diversitatea floristic, adpostind peste 1100 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute n Romania; este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naional. La acestea se adaug un numr aproximativ egal de specii inferioare. n parc sunt 1200 de specii vegetale. La poale se ntind pduri de fag, carpen i mesteacn; n vi crete arinul negru. Mojdreanul i teiul pot fi gsite pe Valea Rului Mare. La peste 1.000m gsim molid, scorus, arar, mesteacn, mai nti treptat n pdurile de amestec, apoi rinoasele formeaz un etaj propriu-zis pn la 1800 1900m.

n vegetaia subalpin se mai remarc alturi de iuniperete i jnepenisuri, smirdarul. n zonele calcaroase se remarc argintica, orhideele ppucul doamnei, sngele voinicului, crinul, vulturica (34 de specii). Aici putem intalni pajisti alpine si subalpine pline de flori, tufarisuri pitice, ca cele de rododendron, azalee, merisor si afin, stancarii - mediu de viata pentru interesante grupe de plante si animale, jnepenisuri "impanate" cu cei mai frumosi zambri din Carpatii Romaniei, paduri de conifere boreale si subalpine, respectiv padurile de foioase montane, habitate acvatice, intre care faimoasele lacuri glaciare, sute de paraie si turbarii care te uimesc cu bogatia florei rare si a tufarisurilor de pe vaile raurilor. Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatica, considerata prin proiectul Global 200 al Fondului Mondial pentru Natura (World Wide Fund for Nature - WWF), ca avand statut de ecoregiune critic amenintata. Padurile ocupa aproximativ 49% din suprafata parcului, 4.800ha din aceasta fiind considerata de catre specialisti padure virgina si cvasivirgina, o suprafata nemaiintalnita in alte parcuri europene. De curand, specialistii WWF si "Greenpeace" au gasit aici ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa centrala si de sud. Din pacate, intre astfel de minunatii s-a strecurat un nou tip de habitat, si anume, cel reprezentat de Lacul de acumulare Gura Apei, o "carie" urata, aparuta din megalomania unei epoci ale carei efecte ne impiedica sa fim, moralmente macar, la nivelul la care eram in momentul infiintarii parcului. Flora Retezatul este renumit prin diversitatea floristica, adapostind peste 1100 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute in Romania. Existenta, aici, a mai bine de o treime din flora Romaniei, este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc National. La acestea se adauga un numar aproximativ egal de specii inferioare. O simpla excursie in Retezat la sfarsitul lunii mai sau in iunie te face sa crezi ca toate florile muntilor si-au dat intalnire pe pajistile lui. Privirea iti fuge de la deditei la gentiane, de la rododendroni la azalee, iar daca esti destul de atent, observi ca florile mici ale orhideelor de aici concentreaza parca frumusetea celor mari, tropicale. Arbustii minusculi, ca cei de argintica, cu minunate flori albe cu opt petale, sau salcia pitica de doar 2-3 cm, martori ai timpurilor cand ghetarii sculptau minunatele vai ale Retezatului, te fac sa pui la indoiala botanica sistematica ce i-a incadrat intre plantele lemnoase. Din pacate, florile Retezatului sunt amenintate, in anumite locuri, de pasunat, dar si de turistii care nu inteleg ca dragostea pentru plante nu se manifesta prin ruperea lor, ci prin pastrarea lor in amintire sau in imagini foto. Fauna: Datorita habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau putin modificate de interventia umana, Parcul National Retezat adaposteste o fauna deosebit de bogata. Nevertebratele sunt reprezentate prin mii de specii, unele endemice. Bogatia si raritatea fluturilor de aici i-a facut pe specialistii europeni sa declare Lunca Berhinei din Parcul National Retezat "Zona de Importanta Lepidopterologica Europeana".

Pesti si broaste Vertebratele au in Retezat reprezentanti din toate clasele intalnite in Romania. In apele numeroase de aici inoata 11 specii de pesti si o specie de chiscar. In anii '60-'70 ai secolului trecut, au fost introdusi in cateva lacuri din Parcul National Retezat pastravii de lac, Salmo trutta lacustris, subspecie neindigena, adusa din Alpi. Cercetatorii considera ca aceasta subspecie a fost unul dintre factorii care au cauzat scaderea populatiilor de amfibieni ce utilizeaza ca locuri de inmultire lacurile glaciare. Iata inca o dovada a faptului ca amestecul omului in natura, chiar daca este facut cu buna intentie, aduce mari prejudicii. Cu toate acestea, amfibienii sunt reprezentati prin 11 specii, mai mult de jumatate din numarul de specii de amfibieni intalnit in Romania. Broastele, salamandrele si tritonii intalniti aici in numar mare arata ca poluarea nu are nimic in comun cu Retezatul. Dintre cele noua specii de reptile, doar una este periculoasa pentru vizitatori, si anume, vipera comuna (Vipera berus). Cu toate ca s-au semnalat foarte putine cazuri de muscaturi de vipera in zona, acestea sunt de cele mai multe ori omorate de turisti si ciobani. Vipera cu corn, citata in majoritatea lucrarilor in care se fac specificari despre Retezat, nu a fost gasita pana in prezent. Pasarile: Pasarile sunt bine reprezentate in Retezat, acesta fiind declarat si "Arie de Importanta Avifaunistica". Specii montane si alpine rare ca acvila de munte (Aquila chrysaetos), reprezentata si pe sigla parcului, acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), soimul calator (Falco peregrinus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), buha (Bubo bubo), cucuveaua pitica (Glaucidium paserinum), minunita (Aegolius funereus), ciocarlia urecheata (Eremophila alpestris), fluturasul de stanca (Tichodroma muraria) aduc bucurie fiecarui iubitor de pasari. Din pacate, un gol dramatic a fost lasat prin disparitia, acum cateva decenii, a celor patru specii de vulturi si in special a zaganului, emblema de altadata a Retezatului. Mamiferele Retezatului, care aici nu se numesc vanat, reprezinta peste 23% din mamiferele terestre ale Europei. Parcul ofera conditii pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) si rasul (Lynx lynx). De asemenea, se intalnesc in parc ierbivore mari cum sunt capra neagra (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus) si capriorul (Capreolus capreolus) si care alaturi de mistret (Sus scrofa) alcatuiesc prada carnivorelor mari. Carnivorele de mai mici dimensiuni, cum sunt pisica salbatica (Felis silvestris) si mustelidele, gasesc in diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigura o parte din hrana. Pesterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de ursi pe timpul iernii, iar liliecii gasesc aici conditii bune pentru hibernare sau pentru coloniile de nastere din timpul verii. In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci, printre care Rhinolophus ferrum-equinum, Vespertilio murinus si Pipistrelus pigmaeus. Raurile bogate in peste sunt adevarate "restaurante" pentru vidrele (Lutra lutra) atat de rare in alte parti.

Recomandri pentru Romnia

Suprafaa totala a Romniei este de 23 839 100 ha, din care 1 234 608 ha este suprafaa de arii protejate de la noi din tara atingnd o pondere de doar 5,18%, dintre toate ariile protejate, numai trei au administraii proprii funcionale, iar turismul se poate spune ca este organizat corespunztor doar in Delta Dunrii si in Retezat. Avem o Reea Naionala a ariilor protejate destul de diversificata, insa aceasta doar pe hrtie, in realitate este cu totul diferit. interveniile umane au distrus aceste arii, dar ele totui au rmas pe hrtie ca Arii Protejate. Din pcate, chiar acum, cnd vrsta-i venerabila ne-ar indemna sa-i asiguram o "batranete" cat mai linitita, Parcul Naional Retezat trebuie sa fac fata unor ameninri din partea oamenilor nsetai de ctiguri. Vanatoarea, fie ea legala sau nu, exploatarea pdurilor, atitudinea unor turiti si, mai ales, amenajrile hidrotehnice prin care importante ruri de pe fata nordica vor fi captate pentru a rezolva o greeala de proiectare a lacului de acumulare Gura Apei sunt pe cale sa distrug una dintre putinele zone slbatice care a mai rmas in Europa. Administraia Parcului Naional Retezat face eforturi deosebite pentru a putea arata Europei ceea ce aceasta a pierdut prin nesbuina oamenilor. De altfel, putem afirma ca Retezatul a intrat in Europa cu puin naintea Romniei. In 2004, a fost declarat al cincilea parc naional european si primul din Romnia care a primit certificarea PAN Parks, o reea a parcurilor naionale de elita din Europa. Aceasta recunoatere este urmarea mpletirii dintre valorile naturale deosebite ale Retezatului si modul profesionist de gospodrire. Parcul sa confruntat cu mai multe probleme care pune in pericol echilibrul ecologic al parcului, dintre ele dorim sa amintim: punatul excesiv, turismul necontrolat si poluarea pe care acesta o genereaz. In anul 2005 acest parc a fost ameninat din nou , aceasta ameninare a venit din partea autoritatilor, care au dorit sa construiasc prin acea zona drumul naional 66A care avea un impact asupra ultimului peisaj forestier intact din Europa. Greenpeace sa opus vehement la construirea acestui drum , deoarece este o construcie ilegala. Pe de alta parte in decembrie 2009 Agent Green a dat in judecata Administraia Parcului Naional Domogled - Valea Cernei (APNDVC) pentru ca a dat acordul de mediu pentru construcie si solicita suspendarea acestui acord prin sentina judectoreasca. Autoritile locale considera ca acest drum ar deschide Valea Jiului si ar duce la dezvoltarea economica prin crearea infrastructurii. De cealalt parte activitii de la Agent Green pretind ca argumentul reabilitrii economice a zonei este unul fals in condiiile in care pe de o parte "staiunea Bile Herculane este in paragina", iar pe de alta parte drumul naional 7A care leag Petroani de Valea Oltului s-a construit in urma cu cteva zeci de ani si nu a adus inca beneficii comunitatilor locale sau economiei naionale, motiv pentru care vor oprirea definitiva a construciei DN66A. Observam ca in tara noastr comparativ cu Italia in care autoritile sprijin ariile protejate, aceia care ar trebui sa fac ceva sa imbunatateasca aceste arii protejate le distrug.

10

Bibliografie

Puiu Nistoreanu - Ecoturism si turism rural, Editura ASE http://www.formula-as.ro/2008/812/ecologie-14/parcul-national-retezat-9391 http://referat.clopotel.ro/Rezervatia_Retezat-9378.html www.wikipedia.org

11