Hidrografie

Articol principal: Hidrografia Republicii Moldova.

Peisaj. Nistrul.

Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea
totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km; pe un
sector de 700 m curge și Dunărea. Cele mai lungi râuri
sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic și Ialpug. Densitatea medie a rețelei hidrografice
este de 0,48 km/km2. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc
zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din
totalul resurselor de apă din țară.[71]
Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut
(Beleu, Rotunda, Foltane) și Nistru (Nistrul Vechi, Cuciurgan). În proprietate publică sunt circa 4350
acumulări de apă cu o suprafață totală de peste 300 km2 și o capacitate totală de păstrare a apei de
circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum mai mare de 1 mil. m3[71]. Apa din aceste lacuri este
destinate pentru irigație, pescuit, odihnă, necesități industriale, protecția contra nundațiilor. În
Moldova există două rezervoare mari: Lacul Costești - Stânca pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil.
m3), gestionat în comun cu România, și Lacul Dubăsari (235 mil. m3) pe râul Nistru.[72]

Floră
Articol principal: Flora Republicii Moldova.
Atât așezarea geografică cât și clima sau relieful au influențat semnificativ componența vegetației. În
ecosistemele Republicii Moldova au fost determinate circa 5513 specii de plante, în ultimii 50 de ani,
au dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a
doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1
gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice – Genista
tetragona, Centaurea thirei, Centaurea anngelescui, Euonymus nana.[73] Există 2 zone vegetație în
Republica Moldova, acestea fiind zona stepei și cea a silvostepei.

Un desiș forestier din raionul Strășeni

Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul Podișului Codrilor și la sudul și
estul Colinelor Tigheciului - stepa Bugeacului, întâlnindu-se de asemenea și la Nord, în stepa
Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se
mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din
suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din
familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul (Festuca),
colilia sau negara (Stipa), ovăzul sălbatic (Avena), firuța (Poa), iar dintre dicotiledonate: păpădia
(Taraxacum), salvia (Salvia), jaleșul (Stachys), pelinul (Artemisia).
Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului
Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării – în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru – 13,5%
și în zona de sud – 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar
pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din
hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se
pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar
fi sălciile și plopii.
Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23 familii și 27
genuri. Cel mai numeros gen este Potamogeton – 15 specii, răspândite sunt stufărișurile
(Phragmites australis) și păpurișurile (Typha latifolia, Typha angustifolia).
Pinofitele sunt reprezentată de o singură specie în flora spontană – Cârcel (Ephedra distachya). În
parcuri, fâșii forestiere au fost plantați pini, molizi, tui, jneapăni, anterior nespecifice pentru Moldova.
O distribuție redusă prezintă ferigile și ecvizetofitele. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au
determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri (Dryopteris filix-mas, Salvinia
natans, Asplenium trichomanes).[74] Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii (Equisetum
telmateia, Equisetum pratense etc.).
Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți – licheni crustoși (Verrucaria
fuscella, Pyrenula nitida, total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei (Peltigera canina, Xanthoria
parietina, 80 sp.) și fruticuloși (Ramalina fraxinea, Cladonia fimbriata, 18 sp.).[75] De asemenea, în
flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de mușchi (Pleurozium schreberi, Plagiochila
asplenioides, Marchantia polymorpha, Funaria hygrometrica).
În ecosistemele acvatice și cele terestre au fost depistate 3500 de specii de alge, în special alge
verzi, diatomee, alge albastre verzi, euglenofite, alge heteroconte etc.

Faună
Articol principal: Fauna Republicii Moldova.
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Fauna
Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de animale dintre care 16,5 mii sunt nevertebrate și
460 vertebrate. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii
de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16
specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare [76], 8 reptile, 1
amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște.[73] În pădurile Moldovei se pot
distinge unele specii de animale
ca: căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul sau pisica sălbatică și specii de păsări
ca coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla. În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de
rozătoare: șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul, de
păsări: ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia și alte animale precum bursucul și vulpea.