Cotelea Mihaela Gr.

31 f/r Biologie

Seminarul nr.4
Tema: Nevertabrate din Cartea Roșie
1.Caracterele nevertebratelor din Cartea Roșie
Biodiversitatea planetei se afă la ora actuală într-un declin de proporţii, soldat cu
dispariţia progresivă a multor specii de organisme; unele dintre ele, spreregret,
dispar chiar înainte de a fi descoperite de către om. . Una din căile de diminuare
a pericolului în care se afă speciile de organisme este cea destabilire a gradului
de vulnerabilitate şi includerea acestora în aşa-numitele Cărţi Roşii sau liste roşii
ale fecărei ţări. În Cartea Roşie a Republicii Moldova, aflată la a 2-a ediţie
(2001), sunt incluse 116 specii de animale, dintre care 41 sunt animale
nevertebrate. Printre actorii ce au provocat extincţia speciilor de animale se
înscriu: distrugerea şi/ sau degradarea habitatelor, poluarea mediului, nimicirea
directă de către om ş.a. Cele mai afectate grupuri de nevertebrate în Republica
Moldova sunt: Lepidopterele şi Coleopterele cu câte11 specii fiecare
şi Himenopterele, cu 7 specii; urmate de Odonate, Mantoidee,Ortoptere, Diptere
şi Neuroptere – cu câte 1-2 specii.

2.Nevertebrate din Cartea Roşie:

1. Lucanus Cervus ( Rădașca )
2. Cerambyx cerdo ( Croitor-mare-al-stejarului )
3. Aglia tau ( Fluture-Aglia),
4.Xylocopa valga( Bondar-violet),
5.Morimus funereus (Croitor-cenuşiu)
6.Papilio machaon ( Fluture - Mahaon )
7.Bambus argillaceus ( Bondar-de-argilă )
8.Acherontia atropos ( Fluture-cap-de-mort )
9.Scolia maculota ( Viespe-gigant )
10.Calosoma sycophanta ( Calosomă-mirositoare )

3.Descrierea a 2 exemplare de nevertebrate din Cartea Roșie

 Lucanus Cervus (Linnaeus,1758) – Rădaşca. Fam. Lucanidae, ord.
Coleoptera. Statutul de protecţie: Este introdusă în Cartea Roşie a
 Republicii Moldova ca specie periclitată (Endangered), efectivul căreia
scade. De asemenea, este protejată de Legea FANPS. Aspectul exterior:
Dimorfism sexual pronunţat. Masculul are corpul alungit, de culoare
brună-castanie. Corpul masiv, mandibulele de forma unor coarne puternic
ramificate. Femela are capul şi mandibulele potrivite ca mărime, culoarea
elitrelor este neagră. Spectrul trofic: Fitofag – adulţii se hrănesc cu sucul
care se scurge din arborii lezaţi; larvele preferă lemnul putred, descompus
şi semidescompus al arborilor seculari. Larvele eclozate în primele zilei se
hrănesc cu particulele de humus ale solului, iar mai târziu trec în lemnul
putred de stejar, fag, frasin, salcie, păr etc. Adulţii se hrănesc cu seva
copacilor. Habitatul şi răspândirea: Populează zonele cu facies mâlos în
apropierea malurilor cu vegetaţie bogată. În Republica Moldova se
întâlneşte în lacurile din lunca fluviului Nistru şi râului Prut, în golfuri,
heleşteie. Peste hotarele ţării este răspândită în ecosistemele acvatice din
zonele de sud ale Europei şi Asiei. Frecvenţa şi factorii limitativi: În apele
Moldovei, la etapa actuală, efectivul lipitorii a scăzut considerabil în
comparaţie cu anii 1960-1970. Cauze: poluarea ecosistemelor cu deversări
de reziduuri industriale, pesticide etc., reducerea suprafeţei bălţilor.
Pronosticul evoluţiei speciei: Specie ameninţată. Starea de protecţie
internaţională: Ca specie periclitată (Endangered) este prezentă în Anexa
III a Convenţiei de la Berna şi în Anexa V a Directivei UE 92/43/CEE.
Măsuri de protecţie În Republica Moldova: Necesită măsuri de menţinere
a populaţiilor în habitate.

 Cerambyx cerdo (Linnaeus, 1758) - Croitorul stejarului. Fam.

Cerambycidae, ord. Coleoptera. Statutul de protecţie: Este introdusă în
Cartea Roşie a Republicii Moldova ca specie periclitată (Endangered) şi
sub protecţia Legii FANPS. Aspectul exterior: Este una din cele mai mari
specii europene de coleoptere. Coloritul corpului – verde, albastru, uneori
negru. Capul este punctat puternic. Antenele la masculi sunt mult mai
lungi decât corpul. Sunt cunoscute o serie de forme care diferă prin
coloraţieSpectrul trofic: Xilofag pe stejar, fag, nuc, ulm, frasin ş.a.
Habitatul şi răspândirea: Se întâlneşte în pădurile de foioase şi parcuri,
mai ales pe stejar, nuc, castan, fag, carpen, ulm, uneori – pe tei. Preferă
tulpinilele de foioase şi parcuri, mai ales pe stejar, fag, nuc, castan ş.a.
Preferă tulpinile arborilor bătrâni, butucii şi cioturile. Este răspândită în
partea centrală a Republicii Moldova. Populează majoritatea ţărilor
Europei, din sudul Poloniei până la litoralul Mării Mediterane, Peninsula
Balcanică etc. Frecvenţa şi factorii limitativi: A devenit o specie rară pe
tot arealul, inclusiv în Republica Moldova. La reducerea populaţiilor au
influenţat tăierile pădurilor mature şi a arborilor bătrâni, tăierile sanitare,
tratarea pădurilor cu substanţe chimice toxice etc. Pronosticul evoluţiei
speciei: Specie, efectivul căreia se micşorează rapid, există riscul de
dispariţie. Starea de protecţie internaţională: În calitate de specie strict
protejată este inclusă în Anexa II. Măsuri de protecţie în Republica
Moldova: Necesită măsuri de menţinere a populaţiilor în habitate. O
soluţie bună ar fi conservarea pădurilor bătrâne.