Cartea Roșie a Republicii

Moldova

Realizat de: Ciobanu

Ionela, clasa 8 B
Coordonator : Natalia Bârsa
 • Introducerea cărții Roșii

 Cartea Roșie a Republicii Moldova cuprinde
specii de organisme pe cale de dispariție. Prima a
fost publicată în 1978 și cuprindea 26 de specii de
plante și 29 de specii de animale periclitate și critic
periclitate. Aceasta este numită ca Cartea Roșie
deoarece roșu simbolizează semnul pericolului
întrucît numărul tuturor speciilor de plante ,
animale și alte vietăți încadrate. Motivele de
dispariție a acestora este unul mixt întrucît cauza
principală fiind încălzirea globală, suprapopulaţia
şi agricultura modernă, fenomene ce contribuie
atât la distrugerea florei și faunei în direct, cât și la
degradarea habitatelor lor naturale.
 Șoarecele pitic – o specie vulnerabilă ce populează
nordul Moldovei , acestea preferă stufărișurile .
Aceștia se deplasează la tulpinile plantelor , și au ca
formă de hrană semințe etc.


Liliac de apă - se întâlnește aproape pretutindeni unde
există bazine acvatice și păduri. Populează zonele
împădurite inundabile din luncile râurilor. FACTORII
LIMITATIVI. Agricultura intensivă; gestionările
iraționale ale bazinelor acvatice; degradarea
ecosistemelor acvatice. În timpul unei nopți poate
consuma până la 500 de insecte.
Lebădă de iarnă -este oaspete de iarnă, preferând
lacurile puțin adânci cu apă stătătoare sau lin
curgătoare. Durata vieţii ajunge la circa 8 ani. Este
în general o specie vegetariană, consumând plante
acvatice (tulpini, frunze, rădăcini. Cuibărește pe
lângă lacurile de stepă cu ape puțin adânci, unde
nu sunt deranjate de bărci și activitatea umană.
 Gălbioară Aurie- În Republica Moldova a fost
semnalată pe sectoare de stepă. Parcelele cu vegetaţie
de stepă sau terenurile rămase neprelucrate. Efectivul
speciei este mic, pe parcursul anului specia dezvoltă
2-3 generaţii. Fluturii zboară din aprilie până în


septembrie, hrănindu-se cu nectar de flori.

Lin - se întâlneşte în lacul de acumulare. Apele

stătătoare bine încălzite, cu vegetaţie submersă în
prezent specia este rar întâlnită.. Duce un mod de
viaţă solitar şi sedentar. Formează grupuri mici
numai în perioada de reproducere şi iernare. Nu
este pretenţioasă la conţinutul redus de oxigen
solvit în apă. Se hrăneşte cu larve de insecte,
viermi, moluşte.
Albina violetă - se întâlneşte pe întreg teritoriul..
Cu ajutorul mandibulelor puternice, roade
lemnul construind galerii până la 25 cm. Cuibul
este format din faguri mici. Amplasarea
cuiburilor are loc şi pe stâlpii de lemn pentru
telefoane, construcţiile vechi din lemn etc. Specia
joacă un rol important în polenizarea plantelor
entomofile de cultură şi spontane.
 • Măsuri de protecție


 Crearea de arii entomologice naturale
protejate şi îmbogăţirea lor cu o
diversitate mare de specii ale plantelor
entomofile, protejarea habitatelor cu
arbori seculari și scorburoși, în special
în pădurile bătrâne,crearea unor arii
protejate noi; reducerea poluării
bazinelor acvatice; protecţia locurilor
de reproducere , eliminarea plaselor
pescărești, protecția habitatelor
acvatice, interzicerea tăierii arborilor
maturi și uscați, și nu ăn cele din urmă
educația ecologică a populației!!
Mulțumesc mult pentru

atenție!!