Educația pentru valori în educația timpurie

Educația este o voință de iubire generoasă față de sufletul altuia pentru a i se

dezvolta întreaga receptivitate pentru valori și capacitatea de a realiza valori. Unii
autori definesc valoarea din perspectiva cunoaşterii empirice, alţii din cea a
cunoaşterii ştiinţifice, iar alţi autori situează valoarea în domeniul cunoaşterii
artistice.

Valorile, ca factor principal în procesul educațional oferă îndrumări în

realitatea subiectivă și socială și reprezintă puncte de referință pentru stabilirea
obiectivelor vieții. Principala problemă de actualitate o reprezintă deteriorarea
valorilor la ființele umane, încă de la cea mai fragedă vârstă, acest lucru datorându-
se lipsei unui curriculum bazat pe valoare, a cadrelor didactice dedicate și bine
pregătite, precum și lipsa unor metode de predare inovatoare. Astăzi trăim vremuri
dificile în care pacea și securitatea umană se confruntă cu noi provocări la nivel
individual și global. Odată cu creșterea progresului material, ne lipsește ceva foarte
important, educația morală și învățarea prin servicii. Principala problemă a
timpului actual o reprezintă deteriorarea valorilor încă din mediul familial,
deoarece părinții nu prea au mult timp pentru copii lor.

Educația pentru valori, precum și orientarea către valori a preșcolarilor,

rămâne un domeniu neglijat în educație. Ρеrіоada рrеşсоlară еѕtе considerată dе
сătrе ехреrțі реrіоada în care copiii se dezvoltă atât рѕіhіс cât și valoric. Integrarea
acestora în іnѕtіtuţііlе рrеşсоlarе ѕоlісіtă tоatе роѕіbіlіtaţіlе lor dе adaрtarе,
deoarece diferența dintre gradіnіţă şі famіlіе сеre о maі marе varіеtatе dе соnduіtе.
Vârsta preșcolară este perioada cea mai plastică și cea mai favorabilă achizițiilor
instrumentelor de bază a cunoașterii, comunicării, a formării trăsăturilor morale, de
caracter și a pregătirii pentru viața de mai târziu. Copilul trebuie să beneficieze de
atenție și în jurul acestuia să graviteze toate intervențiile formative ale
educatorului, pentru a se dezvolta frumos sub actul răbdării și al cugetării pentru
formarea personalității sub aspectul moral. Educația morală, una din cele cinci
dimensiuni ale educației, urmărește formarea conștiinței și a conduitei morale,
ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care îl are în integrarea copilului în
societate. Morala reprezintă un complex de norme și reguli în vederea formării
comportamentului subiectului uman în funcție de anumite valori, care ghidează
relațiile cu sine și cu ceilalți. Formarea conștiinței morale se face acționând asupra
mai multor componente: noțiunile și reprezentările morale, ideile și concepțiile
morale, sentimentele morale, atitudinile morale, convingerile morale, aspirațiile și
idealul moral al personalității.

Educația morală a preșcolarilor reprezintă o componentă esențială a

procesului instructive-educativ, se realizează în cadrul tuturor activităților
desfășurate în grădiniță. Alături de familie, grădinița are ca scop formarea
conștiinței și conduitei morale a preșcolarului, respectând normele morale bazate
pe valorile fundamentale: binele, frumosul, adevărul, dreptatea , cinstea , respectul.
Povestirea a fost întotdeauna un mijloc eficient de prezentare a valorilor. Rolul
important pe care îl au poveştile în educaţia copiilor este binecunoscut şi apreciat.
Poveștile se pot citi, audia sau viziona. Indiferent de modul în care se realizează
expunerea poveștilor, acestea ajută la formarea conduitei morale şi la însuşirea
unor principii de viaţă. Pentru cei mici, personajele din poveşti prind viaţă în
inimile lor, ei trăiesc totodată întâmplările prin care trec eroi lor preferați. Copiii,
cu timpul reuşesc să îşi realizeze o viziune clară despre viaţă şi despre modul în
care trebuie să relaţioneze cu cei din jurul său şi bineînţeles, să se comporte.
Poveştile au rolul de a participa la făurirea unor caractere puternice, îi învăţă pe
copii ce este curajul, puterea, respectul, bunătatea și frumosul. Din poveşti,
preşcolarul învaţă că binele învinge răul chiar dacă este nevoit, uneori să treacă
peste obstacole, fără a îngenunchea în faţa lor. Uunele poveşti au un rol
moralizator, copiii se pot identifica cu unele personaje, însă povestea trebuie aleasă
în aşa fel încât să îl poată convingă pe acesta să fie bun, cinstit, onest, etc.

În concluzie, educația reprezintă factorul primordial în transmiterea valorilor

încă de la cea mai fragedă vârstă. Educația timpurie este perioada care aduce
schimbări majore în viața copilului, fiind considerată piatra de temelie în formarea,
dezvoltarea și orientarea pe scară valorică a preșcolarilor, respectându-se însă
particularitățile psihopedagogice și de vârstă ale acestora. Cadrul didactic
reprezintă un factor major în organizarea condițiilor de transmitere a valorilor,
facilitând accesul pentru formarea unor deprinderi morale prin intermediul
poveștilor. Povestea reprezintă un instrument valoros, la îndemâna educatoarei,
prin care sunt transmise copiilor valorile morale.