CONTINUTUL EDUCATIEI MORAL CIVICE Dintre toate aspectele formarii personalitatii, cel privitor la atitudinea morala si civica ocupa

un loc central, daca nu c iar prioritar! De ce" #entru ca pe aceasta atitudine se $refea%a intre$ comportamentul individului! In al doilea rand, pentru ca aceasta atitudine sau acest tip de comportament este un indicator al concordantei sale cu normele morale si &uridice ale comunitatii in care traieste persoana respectiv si la care se raportea%a, in $eneral, statutul sau social si c iar cel profesional ! Nu mai putin important este apoi faptul ca din punct de vedere valoric, normele morale si prescriptiile &uridice tre'uie sa su'ordone%e toate celelalte valori (profesionale, fi%ice, estetice, ecolo$ice, etc!) ! *amiliari%area de timpuriu a copilului cu sensul unor notiuni ca + 'ine,rau- permis, inter%is, minciuna,sinceritate- drept, nedrept- cinstit,necinstit s!a! repre%inta piatra de temelie a unei conduite morale si civice reale, la care accede tanarul in de%voltarea sa ! Impletirea, fu%iunea, conlucrarea, concordanta normelor cu cele &uridice dau o nota complementara celor doua aspecte ale conduitei si atitudinii noastre! Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este nici intamplatoare, nici fortata, ci dimpotriva! Nu poti fi moral fara sa respecti le$islatiile, traditiile si valorile unei societati si nu te poti comporta corect din punct de vedere civic daca nu te conforme%i principalelor re$uli si valori morale, care $uvernea%a viata comunitatii respective ! *ormarea unei atitudini civice mai inseamna nu numai respectarea le$ilor si a ordinei de stat, ci si promovarea intereselor $enerale, a 'inelui pu'lic, a unui spirit al le$alitatii si al apararii drepturilor si datoriilor cetatenesti, toate sinteti%ate in constinta sociala si patriotica, fara ca aceasta sa fie una e.clusivista, fanatica si intoleranta! Dimpotriva, educatia civica preconi%ea%a si cultivarea unui comportament de intele$ere, de prietenie si de pace, de respect si ale altor $rupuri etnice, concordant cu de%votarea unui stat de drept si democratic ! Accentul pus pe elementul final al educatiei morale, pe actul moral care,l apropie pe individ de idealul social si moral il va a&uta pe fiecare tanar sa,si mo'ili%e%e fortele afirmarii si ale autoformarii in directia fericita a finali%arii cerintelor morale ! Li'ertatea individului valori%ea%a actiunile conform principiilor etice si &uridice, ade%iunea tinerilor /01 la cele care ne referim mai des /01 va primi un suport mai solid! Im'inarea educatiei morale cu cea civica are si unele particularitati specifice! #e lan$a faptul ca este vor'a despre doua laturi (aspecte) complementare, este de retinut si momentul tran%itiei pe care,l parcur$em si care a adus in prim planul preocuparilor peda$o$ice /02valorile democratice/0 si necesitatea preci%arii unor notiuni de interes $eneral cum sunt+ li'ertate, independenta, toleranta, drepturi si datorii !

#lecand de la o'iectivele educatiei morale si civice, continutul acestora este dat de ansam'lul valorilor si al normelor, constitutia si le$islatia tarii si de e.perienta, traditiile si cerintele statului nostru, pe care urmea%a sa le cunoasca, asimile%e si transforme in deprinderi si o'isnuinte de conduita fiecare mem'ru al comunitatii ! Contactul cu normele morale si cu le$islatia tarii tre'uie sa,l a&ute pe tanar nu numai sa le cunoasca si sa vi're%e afectiv la descoperirea lor, ci sa,l determine sa opte%e si sa ia deci%ii ferme de a le transforma pe cele mai multe, daca nu se poate, in calitatile caracterului sau moral, in principalele insusiri ale comportamentului si personalitatii sale! O pro'lema specifica epocii de tran%itie, cu implicatii profunde in procesul educatiei morale si civice, o constituie necesitatea com'aterii unor consecinte ale fostului re$im si anume duplicitatea unui comportament, asa,%is moral, determinat de situatii speciale, o morala in pu'lic, oficiala si alta in intimitate, personala! Educatia morala si civica tre'uie sa inscrie in pro$ramul sau de lucru lic idarea unui asemenea fenomen ! 3e impune spri&inirea tineretului in a determina o sc im'are in sensul punerii in valoare, cu mai multa fermitate, a valorilor reale, a drepturilor si li'ertatilor individuale, a responsa'ilitatii, a sinceritatii, a spri&inului reciproc si a unui civism elevat, trasaturi care sa asi$ure lic idarea fenomenului semnalat ! Educatiei morale ii revine misiunea sa ridice valoarea omului, a umanismului si a civismului si sa faca din fiecare om o valoare suprema ! Aceasta inseamna accentuarea o'li$atiilor morale si civice, intarirea calitatilor care definesc profilul moral al unei persoane, ca+ demnitate, solidaritate, responsa'ilitate, incredere, toleranta, respect reciproc, apararea 'inelui, a dreptatii, a cinstei etc! NECE3ITATEA ED! MORAL CIVICE DE LA CEA MAI *RA4EDA VAR3TA Teoria si practica stiintifica au demonstrat ca educatia morala tre'uie inceputa inca din primii ani de viata ai copilului si continuata apoi in mod sistematic in tot cursul vietii! Aceasta cu atat mai mult cu cat la varsta copilariei este mai receptiv la diversele influente care se e.ercita asupra lui! #eda$o$ia stiintifica a com'atut acele teorii care sustineau ca se transmit, pe calea ereditatii, calitatile si defectele morale ale parintilor, e.a$erand in acest fel rolul ereditatii si minimali%and rolul educatiei si al educatoarei! De asemenea, au fost infirmate acele teorii care sustineau ca mediul in care traieste copilul ii imprima insusirile morale, ne$and posi'ilitatea educatiei de ai influenta acest factor! La fel de $resita este si teoria care sustine ca morala, normele si pri ncipiile ei nu ar fi accesi'ile copiilor, deoarece nivelul de%voltarii lor ar fi corespun%ator etapei primitive din istoria societatii omenesti, pe care copilul o reproduce in mod fidel!

Conceptia stiintifica asupra educatiei morale se fundamentea%a pe datele psi olo$iei copilului si pe practica educativ inaintata! Aceasta conceptie ne a&uta sa intele$em nu numai ca este posi'ila educatia morala de la cea mai fra$eda varsta dar mai ales necesitatea ei! Eficienta muncii educative in $radinita de copii se 'a%ea%a pe faptul ca varsta prescolara este varsta cea mai favora'ila pentru acumularea unor impresii puternice, pentru formarea deprinderilor de comportare! De asemenea, varsta prescolara este perioada in care apar si se de%volta trasaturile de vointa si caracter, in care se sc itea%a personalitatea viitoare a omului! La aceasta varsta copilul este receptiv, sensi'il, este usor impresionat de tot ceea ce,l incon&ura, are o putere mare de imitatie! Varsta prescolara constituie etapa in care copilul incepe sa intelea$a realitatea incon&uratoare, incepe sa,si insuseasca parerile celor din &urul lui /01 si cu atat mai mult a celor care,i fac educatia , , criteriile de apreciere a faptelor si, ca re%ultat al procesului educativ, incepe sa devina constient de $reselile sale! Intre'arile copiilor+ /02Asa,i c,am fost cuminte asta%i"/0, /02Este 'ine asa"/0 constituie de fapt confruntarea criteriilor morale cu propria lor e.perienta! #rescolarul are, prin urmare, toate posi'ilitatile sa,si insuseasca in mod intuitiv si practic cele mai importante norme de comportare, mai ales in $radinita! Necesitatea de a incepe educatia morala cat mai timpuriu este &ustificata si de faptul ca la varsta prescolara se formea%a cu cea mai mare usurinta automatismele ce stau la 'a%a deprinderilor de comportare! Activitatea sistematica de educatie morala din $radinita contri'uie la formarea acestor deprinderi elementare de comportare, la perfectionarea deprinderilor insusite si la trasformarea lor in o'isnuinte! #rocesul educatie morale este o activitate constienta, comple.a in vederea formarii convin$erilor, sentimentelor si comportamentelor morale si se reali%ea%a prin im'inarea rationala a metodelor si procedeelor educative+ e.plicatie, convin$ere, e.ercitii cu caracter moral, incura&are prin or$ani%area unor situatii educative! In vederea educatiei moral civice a copiilor de varsta prescolara, pro$rama prevede+ , sa se forme%e si sa se lar$easca sfera de repre%entari si notiuni despre $radinita, familie, mediu soicial apropiat, orasul(satul) natal, tara, sa se forme%e repre%entari le$ate de munca adultilor si relatiile lor de munca, sa se cunoasca insemnele tarii, sa se cunoasca indatoririle copiilor la varsta prescolara, sa se cunoasca unele evenimente si sar'atori din istoria poporului nostru cat si unele sar'atori nationale, sa se ded%volte sentimente de dra$oste pentru lim'a si cultura poporului nostru, sa se forme%e deprinderile elementare de munca, sa se forme%e atitudini si comportamente, sa se cultive calitati morale+ sinceritate, arnicie, cura&, spirit de intra&utorare, spirit de colectiv!

Aceste o'iective se reali%ea%a in mod $radat, potrivit particularitatilor de varsta ale copiilor! Astfel, daca la $rupa mica li se formea%a repre%entari despre familie si $radinita, la $rupa mi&locie si mare aceste repre%entari depasesc cadrul amintit! Odata cu varsta, formele de activitate se amplifica! Astfel, alturi de o'servari, povestiri, memori%aari care se fac la $rupa mica se adau$a la $rupa mi&locie lecturi dupa ima$ini, iar la $rupa mare convor'iri! Continutul activitatilor este diferit, specific fiecarei $rupe! De e.emplu, sunt povestiri pentru prescolarii de la $rupa mica sau mi&locie si povestiri istorice accesi'ile numai copiilor din $rupa mare! Varietatea metodelor si procedeelor utili%ate in mod adecvat de catre educatoare contri'uie la apropierea copilului de unele aspecte ale vietii, la de de%voltarea sentimentelor morale, la formarea unor insusiri importante ale personalitatii! Or$ani%aarea &udicioasa a activitatilor de educatie moral civica asi$ura insusirea cunostiintelor, intele$erea fenomenelor sociale accesi'ile, fi.area unor repre%entari, formarea deprinderilor elementare de munca, educarea sentimentelor morale inalte, formarea comportamentelor morale! METODOLO4IA EDUCARII MORAL CIVICE Doua sunt aspectele importante din perspectiva peda$o$ica a procesului de formare a comportamentului moral si civic al viitorului cetatean + a) adaptarea sistemului de lucru sau a metodolo$iei educatiei moral,civice particularitatile de varsta si individuale si e.i$entelor comunitatii in care se formea%a tanarul ') asi$urarea unei le$aturi or$anice, a unicitatii intre aspectul informational si cel actional ! *ormarea unui comportament moral,civic este un proces comple., delicat si de lun$a durata si pretinde o medodolo$ie si o state$ie corespun%atoare+ comple.a, variata, dinamica si adecvata numeroaselor componente care tre'uie formate si de%voltate ! #rincipalele metode care stau la dispo%itia oricarui educator sunt+ povestirea, e.plicatia morala, prele$erea morala, convor'ire a morala, pro'lemati%area, studiul de ca%, e.emplul, aprecierea si sanctionarea sau apro'area si de%apro'area ! Metodele ver'ale se im'ina cu cele practice intr,o succesiune si alternare impuse de conditiile concrete ale momentului si situatiei! Apro'area si de%apro'area se pot succede usor, dupa cum metoda e.plicatiei poate urma un e.ercitiu, sau un e.emplu, sau anali%a unui ca%! Re$istrul metodelor determina succesul muncii educative !

Educatorul nu va uita nici un moment ca aceasta 'o$ata metodolo$ie va tre'ui sa fie permanent insotita si intarita de e.emplul sau personal, de atitudinea ireprosa'ila din punct de vedere moral si civic, in toate impre&urarile ! *orme de educatie pentru cetatenie democratica, pentru drepturile omului, pace si toleranta + 3tatul roman este un stat democratic, in care suveranitatea apartine poporului, iar fiecarui cetatean ii sunt asi$urate li'ertatea si e$alitatea in drepturi ! Or$anul repre%entativ suprem al poporului este parlamentul! Acesta controlea%a activitatea presedintelui, a $uvernului si a institutiilor &udecatoresti! #arlamentul este ales prin votul li'er al cetatenilor ! Viata %ilnica a cetatenilor este re$lementata prin le$i! Acestea usurea%a viata in societate si $arantea%a li'ertatea fiecarui cetatean, impunand totodata respectarea li'ertatii altora ! Constitutia Romaniei este le$ea fundamentala din care deriva toate celelalte le$i ale tarii! Aceasta le$e indica or$ani%area si functionarea institutiilor noastre! Toti cetatenii au indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia si le$ile tarii ! Constitutia Romaniei $arantea%a protectia copiilor si a tinerilor! 3tatul acorda alocatii pentru copii si a&utoare pentru in$ri&irea copiilor 'olnavi sau andicapati ! E.ploatarea minorilor este inter%isa ! Copii su' varsta de 56 ani nu pot fi a$a&ati ca salariati ! Declaratiile nu constituie le$i! Tocmai de aceea statele care semnea%a o conventie inte$rea%a prevederile acesteia in le$ile lor si le respecta! In acelasi timp, Or$ani%atia Natiunilor Unite (ONU) are mi&loace de sanctionare a tarilor care nu respecta drepturile omului! Opinia pu'lica are un rol insemnat, prin or$ani%atiile ne$uvernamentale, in lupta pentru respectarea drepturilor omului ! In Constitutia Romaniei sunt cuprinse drepturile, li'ertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, in concordanta cu Declaratia universala a drepturilor omului Indatoririle fundamentale ale cetatenilor sunt + 5) fidelitatea fata de tara 7) respecatera Constitutiei si a le$ilor 8) apararea tarii 9) contri'utii financiare 6) e.ercitarea drepturilor si a li'ertatilor, fara sa incalce drepturile si li'ertatile celorlalti Declaratia drepturilor copilului a fost adoptata cu unanimitate de Adunarea 4enerala ONU, in anul 5:6:

5) Dreptul la e$alitate fara deose'ire sau discriminare de rasa, de reli$ie, de ori$ine sau de se. ! 7) Dreptul la ocrotire sociala care ii permite de%voltarea sanatoasa si normala pe plan fi%ic, intelectual, moral, spiritual si social ! 8) Dreptul la un nume si o nationalitate ! 9) Dreptul la o alimentatie sanatoasa, la o locuinta si la in$ri&ire medicala ! 6) Dreptul la in$ri&ire speciala in ca% de invaliditate ! ;) Dreptul la dra$oste, intele$ere si protectie ! <) Dreptul la o educatie $ratuita, la activitati recreative si de timp li'er ! =) Dreptul la securitate imediata in ca% de catastrofe ! :) Dreptul la protectie impotriva oricarei forme de ne$li&enta, cru%ime si e.ploatare ! 5>) Dreptul la protectie si dreptul la o educatie in spiritul prieteniei intre popoare, al pacii si al fraternitatii ! #rin promovarea drepturilor copilului se urmareste protectie copilului si cresterea lui in spiritul pacii, demnitatii, tolerantei, li'ertatii, e$alitatii, solidaritatii ! Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului a fost semnata de <5 sefi de state si $uverne, in 5::>, la Ne?@orA si preluata de Comitetul National Roman pentr UNICE* ! Centrele internationale din Romania sunt or$ai%ate ca centre model pentru copiii a'andonati, cu spri&inul or$ani%atiei internationale 3O3 BINDERDOR* International (VE3O3) lan$a Cucuresti si lan$a 3i'iu, la Cisnadie! *ondurile sunt asi$urate prin contri'utiile umanitare ale celor peste 6 milioane de prieteni ai copiilor din aceasta or$ani%atie! VE3O3 a&uta copii care si,au pierdut parintii sau au fost a'andonati ! Acestia sunt or$ani%ati in /02familii/0 de ;,= copii, fete si 'aieti de diverse varste! *iecare familie locuieste in propria sa casa! Ea ofera copiilor si$uranta si afectiunea de care au nevoie pentru a creste sanatosi si normali! Un astfel de sat cuprinde 56,7> de case plasate su' conducerea unui director! Acesta indruma si spri&ina activitatea mamelor, fiindca fiecare familie are o /02mama/0! Copiii frecventea%a cursurile scolilor o'isnuite, nefiind i%olati de cei de varsta lor ! UNICE* este unul dintre or$anismele create de ONU in scopul stran$erii de fonduri pentru im'unatatirea vietii copiilor din intre$a lume ! In 5:;6, UNICE* are o retea de repre%entatie nationale si re$ionale, in$lo'and 55: tari in curs de de%voltare! Consiliul lor e.ecutiv se intruneste pentru a sta'ili masuri de crestere a fondurilor din actiunile or$ani%ate, pentru ameliorarea vietii copilului ! Tarile Europei lupta pentru democratie, pentru dialo$ cu toate popoarele si tarile lumii, pentru drepturile omului ! Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o $rupare economica ce urmareste sta'ilirea treptata a unei piete comune, prin crearea unei uniuni vamale, respectand e$alitatea in drepturi si avanta&ul reciproc al tarilor mem're !

Or$ani%atia Natiunilor Unite (ONU) cuprinde tari din intrea$a lume si lupta pentru pro$res, dreptate si pace ! Numeroase documente si materiale pre%entate si adoptate ca $ iduri si acte normative la manifestarile or$ani%ate de ONU, UNE3CO si UNICE* consacra, in mod clar, principiile e$alitatii sanselor la educatie, ale inte$rarii si participarii sociale a copiilor, tinerilor si adultilor cu diferite andicapuri ! ED! M,C+ LIMITE 3I MOD DE ACORDARE LA CL3 #RIMARE EducaDEia civicFG are o sferFG imprecis delimitatFG HIn HInvFGDEFGmHJntul nostru! #entru circumscrierea ei, unii iau ca referinDEFG democraDEia ca valoare care sFG nu fie sinonimi%atFG cu li'ertina&ul, cu i$norarea o'li$aDEiilor sociale! Din acest un$ i de vedere sunt atri'ute educaDEiei civice pro'leme referitoare la relaDEiile dintre ma&oritate si minoritate, deose'irile un re$im totalitar si unul democrat, le$FGturile dintre valorile politice si valorile moral si altele! 3pre deose'ire de acest civism critic distin$em civismul cultural ca sistem de informaDEii DKi cunoDKtinDEe despre valorile civice DKi drepturile omului contemporan, despre o'li$aDEiile cetFGDEeanului HIn statul de drept! 3unt DKi alDEii care asimilea%F G educaDEia civicFG cu /02educaDEia pentru inte$rare/0, HIn sensul a'ordFGrii unor su'iecte care sFG furni%e%e copilului si tHJnFGrului+ /0J cunoDKtinDEe despre familie (de e.emplu, datoriile reciproce ale soDEilor, relaDEiile dintre pFGrinDEi si copii etc!)/0J cunoDKtinDEe despre DKcoala (relaDEiile DKcolare, loialitatea fata de DKcoala)/0J cunoDKtinDEe despre ale$erea profesiei (de e.emplu, nu,DEi ale$e o profesie HInainte de a,DEi cunoaDKte aptitudinile)/0J cunoDKtinDEe despre viaDEa afectivFG (de e.emplu, datoria de a trFGi, moderaDEie HIn viaDEFG, refu%ul e.ceselor, amorul propriu DKi formele sale, onestitatea, modestia, ipocri%ia, e$oismul, altruismul)/0J cunoDKtinDEe reli$ioase referitoare la o'li$aDEiile credincioDKilor! #rin ele HInsele, asemenea su'iecte nu au de,a face cu educaDEia civicFG! E.istFG DKi altFG tendinDEFG de alFGturare sau suprapunere a educaDEiei civice celei morale prin sinta$ma /02educaDEie moral,civica/0! 3e i$norFG cFG educaDEia moralFG DKi educaDEia civicFG au lim'a&ele lor, HIn funcDEie de care se confi$urea%FG scopurile, conDEinuturile DKi modurile de or$ani%are ale acestora, metodolo$iile de reali%are, de mFGsurare si reali%are, de mFGsurare DKi evaluare a comportamentelor ce le aparDEin! Ideea de interfaDEFG HIntre aceste acDEiuni educative nu constituie un ar$ument! ADKa cum cooperea%FG HIntre ele diferitele forme ale educaDEiei DKi educaDEia

civicFG interferea%FG cu lim'a&ele educaDEiei politice, ecolo$ice, profesionale sau fi%ice DKi sportive etc!, dar nu HInseamnFG cFG se identificFG cu ele! Ceea ce este important de DKtiut DKi respectat este faptul cFG valorile DKi normele ce le sunt proprii definesc douFG varia'ile de comportament social /01 timpul de comportament civic DKi timpul de comportament moral /01 HIn care relaDEia cetFGDEeneascFG DKi societate civilFG (HIn curs de definitivare HIn ceea ce priveDKte e.istenta noastrFG romHJneascFG) DKi relaDEia moralFG interpersonalFG sunt numai o constitutivFG a fenomenului civic sau a celui moral! Aceste comportamente se HInfFGDEiDKea%FG su' doua aspecte+ /0J cel o'iectiv, HIn sensul unui comple. de situaDEii civice sau morale, a unor solicitFGri ce decur$ din acestea (HIn $rupul etnic, HIn familie, HIn DKcoala, pe strada, HIn diverse instituDEii pu'lice etc!) DKi au calitatea de /02stimuli/0 ai comportamentului individual/0J cel su'iectiv, HIn accepDEiunea unor acte de selecDEie a /02stimulilor/0 comportamentului, de opDEiune, apreciere, deci%iei si an$a&are efectiva (emoDEionalFG, raDEionalFG DKi socio,culturalFG)! #rivitFG istoric, educaDEia moral,civicFG se HInscrie pe douFG coordonate+ /0J una ca acDEiune de sociali%are a copilului DKi a adolescentului/0J alta referitoare la educarea respectului pentru drepturile omului HIn societatea contemporanFG, HIn speDEa drepturile copilului (la viata, la protecDEie DKi ocrotire sociala, la sFGnFGtate, la cetFGDEenie, la cultura DKi altele)! HLn transpunere peda$o$icFG, cele douFG coordonate ale educaDEiei moral civice vi%ea%FG un proces psi ocultural compus din+ /0J cunoaDKterea de cFGtre copil ca viitor cetFGDEean sau de cFGtre adolescent a structurii si funcDEionalitFGDEii statului de drept DKi asimilarea cunoDKtinDEelor despre le$ile acestuia ca instrument de acDEiunea asupra comportamentului uman (le$ea este antidotul atri'utului ca mFGsura de acDEiune, este antidotul violenDEei DKi conDKtiinDEei de clan)/0J cunoaDKterea DKi asimilarea valorilor democraDEiei pluraliste DKi a cunoDKtinDEelor despre drepturile omului in statul de drept/0J de%voltarea respectului ca valoare DKi HInsuDKire civicFG de comportament DKi convieDEuire umana (respectul statului si al drepturilor omului, al ordinii de drept si al ordinii pu'lice) DKi prevenirea infracDEiunilor de orice fel ca violare a le$ilor civile! #rin aceste scopuri, educaDEia civica HIDKi preci%ea%FG conDEinuturile cu care operea%FG in cadrul HInvFGDEFGmHJntului nostru, cu menDEiunea ca valorile la care ele se refera au o conotaDEie atHJt a.iolo$ica cHJt DKi &uridica! HLn HInvFGDEFGmHJntul primar are o importanta ma&orFG e.ersarea unor relaDEii interpersonale de respectare a demnitFGDEii umane! AceastFG e.ersare repre%intFG o

componentFG a unui stadiu al de%voltFGrii comportamentului civic al copilului, HIn funcDEie de or$ani%area internFG a DKcolii, prin a fi o comunitate democratFG! #entru aceasta, predare DKi HInvFGDEarea drepturilor omului DKi ale copilului, DKi asimilarea cunoDKtinDEelor despre valorile si instituDEiile statului de drept este o condiDEie esenDEialFG! Din acest punct de vedere, un manual de educaDEie civica ar fi 'ine venit, faDEFG de ceea ce este actualul /02Caiet de educaDEie moral,civica/0! El ar tre'ui sFG cunoascFG o re%olvare fireascFG de ordin peda$o$ic a coordonatelor educaDEiei civicedin pFGcate, HInsFG este necorespun%FGtor, neavHJnd o a.a coordonatoare DKtiinDEifica DKi o supleDEe metodolo$icFG! Nu s,a HInDEeles cFG elementul fundamental al pro'lematicii educaDEiei civice este cel de viaDEFG social, cetFGDEeneascFG HIn ansam'lu ei HIntr,un stat democrat /01 repu'licFG constituDEionalFG, potrivit ConstituDEiei RomHJniei! HLn locul unui amestec de 5: teme, cHJte are acest /02caiet/0 , HInsoDEite de o tratare confu%FG DKi alam'icatFG, cu e.presii fi$urative si termeni inutili, inclusiv cu ilustrFGri inadecvate, este necesar doar un numFGr de noDEiuni prin care copilul sFG HInDEelea$FG manifestFGrile de comportament civic HIn viaDEa cotidianFG, HIn familie, HIn DKcoala, HIn societate, respectarea semenilor, valoarea muncii le$ata de diferitele ocupaDEii, securitatea socialFG etc!, precum DKi familiari%area copilului cu instituDEiile statului, cu acDEiunile acestora, cu structura de $uvernare HIn DEara noastrFG DKi locul DEFGrii noastre HIntre alte DEFGri, prin le$FGturile diplomatice, comerciale, industriale etc! pe care le are DKi serviciile pe care le aduce umanitFGDEii! HLn acest fel, educaDEia civicFG este capa'ilFG sFG oriente%e tHJnFGra $eneraDEie spre viitor, spre atitudini participative, /02sFG implice HIn mod conDKtient DKi decisiv HIntr,un proces permanent DKi de lun$FG duratFG, HIncepHJnd acasFG, HIn familie, continuHJnd HIn mediul reli$ios, precum DKi HIn colectivitFGDEi DKi alte $rupuri or$ani%ate/0M sindicate sau viaDEa politicFG cu e.tindere c iar HIn anii pensionFGrii! #entru aceastFG cate$orie de elevi /01 preadolescenDEi /01 esenDEialul este de%voltarea unui mod de a $HJndi valorile civice, a capacitFGDEilor de percepere a realitFGDEilor vieDEii naDEionale DKi mondiale DKi a unor deprinderi de respectare a drepturilor omului, cu HIncura&area reflecDEiei critice asupra realitFGDEii lumii HIncon&urFGtoare! AsemFGnFGtor se pune pro'lema unei inte$rFGri a cunoDKtinDEelor asimilate de /02cultura civicFG/0 pe treptele urmFGtoare ale HInvFGDEFGmHJntului , cel liceal DKi superior /01 HIn cadrul conDEinuturilor diferitelor o'iecte de HInvFGDEFGmH Jnt sau prin studierea Dreptului internaDEional ca disciplina distinctFG de HInvFGDEFGmHJnt, pentru de%voltarea capacitFGDEilor DKi deprinderilor de anali%FG DKi acDEiune civicFG!

CO#ILUL DE ANI, OMUL DE MAINE Teoria si practica stiintifica au dovedit ca educatia tre'uie si poate fi inceputa din primii ani de viata ai copilului fiind continuata, in mod sistematic, toata viata! In mediul scolar, elevul are posi'ilitatea de a trai de mic viata de cetatean ordonat si activ prin convin$ere- in acest sistem elevii indeplinesc diferite insarcinari cu caracter de utilitate pu'lica pentru ordinea, i$iena, estetica si 'unul mers al scolii prin munca, prin opere de asistenta si de cultura ca+ farmacie scolara, 'i'lioteca, sen%ori, e.cursii, etc!, activitati care sunt ec ivalente cu functiile sociale din societatea romHJneasca! Cu rFG'dare si tact se pot contura elemente care definesc disciplina li'era, adica supunerea 'enevola a elevilor, pe 'a%a convin$erii personale, c iar daca primele cHIsti$ uri formative si instructive sunt modeste! CunoscHInd faptul ca prin intermediul normelor si re$ulilor e.terioare constrin$erea incetea%a sa fie o forma de sine, am pus in fata elevilor modele, norme si valori social, afective pe care le,am distri'uit in trei compartimente+ a) cunoasterea de sine /01 tradusa prin simtul raspunderii si al muncii (autonomia, declararea identitatii)- deprinderii i$ienice- asumarea raspunderii asupra o'iectelor personale- norme de securitate civica si rutiera') relatii cu alte persoane /01 concreti%ate prin respectul si afectiunea pentru parinti, comportarea civili%ata in relatiile cu altii (cole$i de &oaca, de scoala, cu adultii), dorinta de a avea prieteni, de a indeplini activitati in $rup socialc) relatii cu mediul incon&urator /01 o$lindite prin activitati sociale de tipul+ utili%area 'anilor, spiritul de disciplina, sentimentul datoriei, responsa'ilitatea si $ri&a pentru 'unurile personale si cele pu'lice! Oocurile, distractia in colectiv, diferite manifestari colective, ser'arile scolare sunt elemente ce vin si completea%a vastul cimp de investi$atie peda$o$ica, menite sa tempere%e si sa prelucre%e toate informatiile educationale! Aceste elemente, ce fac o'iectul de educatie moral,civica de la clasele a III,a si a IV,a au prin contur si au capatat semnul valorilor morale prin mi&loacele si procedeele care au fost utili%ate, tinHIndu,se cont de particularitatile educatiei morale la vHIrsta scolarFG mica dar si de personalitatea elevilor! Astfel, su' $enerice de tipul /02*apte pe mFGsura vor'elor/0, /02Am salvat viata unei flori/0, /023pune,mi cu cine te insotesti ca sFG,ti spun cine esti/0, am cautat sa definesc si sa constienti%e% rolul prieteniei, sa cultiv simtul rFGspunderii si al muncii, autonomia, declinarea identitatii! #entru aceasta am apelat la anali%a unor fapte de viata, la lecturarea unor sc ite cu tintFG educativFG directFG si la &ocuri didactice! Doresc sFG incerc, ca in cadrul acestor ore de educatie morala sa fiu /02mai aproape de elevi/0, sa picur mai multFG omenie, mai multFG iu'ire si $ri&a pentru copii si sFG

forme% sufletele lor pe cai rationale si sentimentale, incHJt la fiecare pas sFG am satisfactia de a vedea triumfHJnd 'unul simt si superioritatea inimii! #rin lectiile de educatie moral,civica tre'uie sa,i facem pe elevi sa intelea$FG cFG scoala tre'uie sFG fie ca o familie adevarata creatoare de suflete sau cFG /02autoritatea tinutFG cu 'FGDEul si catalo$ul/0 e departe de a fi eficientFG! Educatia moral,civica urmFGreDKte formarea unui set de componente civice , necesare pentru a face din copil un 'un cetFGDEean! #rivind personalitatea copilului /01 a micului cetFGDEean /01 dintr,o du'la perspectivFG temporalFG putem constata+ , din perspectiva pre%entului /01 copilul este /02cetFGDEeanul ucenic/0 care invatFG prin toate e.perientele lui sociale /02mecanismele cetFGDEeniei/0! El tre'uie a&utat de adulDEi DKi modelat cu rFG'dare DKi responsa'ilitate civicFG! , dimensiunea viitorului ne aminteDKte mereu cFG aDKa cum vom forma copii de astFG%i, aDKa vor fi cetFGDEenii de mHJine! 3ocietatea iDKi reproduce in indivi%ii tineri liniile de fortFG, idealurile, tendinDEele manifestate, dar mai ales pe cele latente ale $eneratiilor adulte, in speDEFG ale pFGrinDEilor! De aceea nici o societate nu este indreptatita sa se plin$a de indivi%ii sai, deoarece acestia sunt asa cum i,a format! 4eneratiile tinere reproduc ceea ce are 'un si ceea ce are rau societatea data! Ii reproduc virtutile si pacatele! O societate sanatoasa are in sine mecanisme suficiente de a asi$ura reproducerea de catre $eneratiile tinere cu deose'ire a ceea ce e 'un! Ea poseda in sine suficiente mi&loace educationale si de alta natura de a impiedica reproducerea multiplicativa a raului! Educatia moral civica urmareste si contri'uie dupa fortele ei, la reproducerea 'inelui social, la formarea civilitatii! Cine or$ani%ate, dar mai ales solidare cu celelate dimensiuni etnico,civile ale invatamintului si ale societatii, puterile educatiei moral, civice repre%inta o forma deloc de ne$li&at! Necesitatea formarii profilului moral,cetatenesc la scolarul mic + Consider ca oricit de 'ine ar fi pre$atit un elev , nu se va inte$ra in viata sociala daca nu practica un comportament civic (activ, li'er, tolerant, responsa'il, desc is, comunicativ, refle.iv, autoevaluativ), unele atitudini si valori morale (cinstea, corectitudinea, sinceritatea, respectul fata de prieteni, parinti, oameni in $eneral, fata de scoala, munca)! Elevul tre'uie sa intelea$a ca societatea in care traieste se conduce dupa anumite re$uli si norme, pe care si el tre'uie sa le intelea$a si sa le respecte printr,un comportament corespun%ator si specific virstei, prin valori sociale si atitudini morale care sa duca la armonia comunitatii si la pro$resul acesteia!

Actiunea didactica are in vedere transmiterea de cunostinte despre societate, e.ersarea refle.iei critice asupra normelor si valorilor sociale si stimularea atitudinilor civice! #entru a sta'ili o relatie intre educator si elev, pentru cultivarea acestor valori, atitudini,comportamente,comunicarea dintre acestia tre'uie sa,l convin$a pe elev de faptul ca+ , este respectat ca partener si nu va fi dominat, ii este respectat dreptul la opinie, ii sunt respectate si pretuite deci%iile, ii sunt respectate valorile si e.perienta! Modalitati de formare a valorilor, atitudinilor si comportamentelor civice *ormam comportamentul civic al elevilor oferindu,le in permanenta ca e.emplu, in primul rand, propriul nostru comportament! Atitudinile si faptele de %i cu %i tre'uie sa se constituie intr,o conduita $eneral umana po%itiva, pe care micul scolar o va recepta ca atare! In acest fel, elevii vor do'andi capacitatea de a selecta din noianul de fapte sau actiuni pe cele demne de urmat, constienti%and treptat valoarea acestui tip de comportament! De%voltarea si manifestarea unor atitudini favora'ile luarii deci%iilor si e.primarii opiniilor fata de activitatea $rupurilor din care fac parte repre%inta unul din o'iectivele care contri'uie la antrenarea copiilor in activitati directe! Aceste activitati se pot or$ani%a fie pe $rupe de elevi, fie cu intrea$a clasa, si pot im'raca diferite forme+ , de%'aterea unor fapte reale de clasa (scoala), &ocuri de rol, dramati%ari, e.ercitii de simulare a unor ca%uri concrete, ateliere de creatie pe ela'orarea unor compuneri cu continut civic + /02#uterea de a ierta/0, /02Competitie sau rivalitate/0), a unor ima$ini desenate, cola&e care reflecta diferite stari comportamentale, elucidate in cadrul orei, e.ercitii de comentare (valorificare a continutului unei stiri), momente vesele pe aceeasi tema de%'atute + /023a radem putin/0 ($lume), ori /02Copii spun lucruri tra%nite/0, ceea ce presupune ima$inarea unui te.t! De e.emplu+ /02esti o carte in mana unui de%ordonat (murdar)/0! , invatarea unei strofe dintr,un cantecel din care se e.tra$e conclu%ia morali%atoare, teatru de marionete cu papusi (copii creea%a oral toate dialo$urile in care critica+ lipsa de respect, indisciplina, minciuna, lasitatea, lipsa de i$iena, invidia), completarea unor re'usuri-

, &ocuri didactice prin intermediul carora se educa trasaturi ale personalitatii, se pot asimila modele de relatii interpersonale, se pot forma atitudini si convin$eri, reali%area unor caricaturi si afise de ec ipa! Conclu%ii + , 3tarea 'enefica in orice colectiv este armonia, Un copil tratat cu prietenie invata ce este 'unatatea, Un copil apreciat invata ce este aprecierea, Un copil incura&at invata sa ai'a incredere in tine, Un copil tratat cu toleranta invata ce este ra'darea! Este important sa or$ani%am activitati care sa contri'uie efectiv la de%voltarea personalitatii fiecarui copil si la educarea pentru o 'una convietuire a $rupurilor de apartenenta si de referinta! Merita orice efort, daca ne $andim la efectele in timp si de durata pe care le are aceasta disciplina de invatamant si la amprenta pe care o lasa activitatea si personalitatea invatatorului in viata oricarui individ! In perioada scolaritatii, elevul isi insuseste ma&oritatea notiunilor morale, ec ipandu,se cu multiple repre%entari, ca apoi sa inceapa sa emita &udecati morale corecte care vor fi folosite si in autoaprecierea propriului comportament! Astfel, educatia morala din clasele mici contri'uie la conturarea viitoarei personalitati, opera ce se va desavarsi a'ia dupa 7> ani! #ER3ONALITATEA OMULUI #RIN #RI3MA EDUCATIEI M!C

EducaDEia moral,civicFG este o dimensiune importantFG a personalitFGDEii omului societFGDEii democratice, HIntrucHJt pro$resul economic DKi spiritual depinde de $radul de an$a&are al fiecFGruia HIn efortul comun de creDKtere a calitFGDEii vieDEii! Morala cuprinde valorile, pricipiile, normele DKi re$ulile determinate de cerinDEele socierFGDEii pentru a re$lementa relaDEiile dintre oameni! #rofilul moral,civic al personalitFGDEii este centrat pe valorile societFGDEii democratice, care $enerea%FG o'iectivele DKi conDEinutul educaDEiei morale! Dintre aceste valori, se pot cita,li'ertatea de opinie DKi pluralismul, i%vor de idei noi DKi promovare a competiDEiei,respectul demnitFGDEii umane DKi a valorii omului, creator de valori materiale DKi spirituale! Demnitatea nu are nimic comun cu aro$anDEa, cu umilirea DKi HIn&osirea, ci presupune respect faDEFG de valoarea autenticFG a fiecFGruia, valoare conferitFG de produsele muncii DKi de comportarea sa- e$alitate HIn faDEa le$ilor DKi supremaDEia normelor de drept- respectarea normelor morale ale societFGDEii democraticeresponsa'ilitatea fiecFGruia pentru acDEiunile proprii- atitudinea participativFG la 'unul mers al societFGDEii DKi spirit de cooperare- disciplina DKi etica muncii, onestitatea!

HLn primul stadiu (al moralei eteronome), copilul e.ecutFG prin imitaDEie ceea ce o'servFG sau HIi cer adulDEii! HLn stadiul autonomiei morale el HIncepe sFG HInDEelea$FG conDEinutul normelor morale DKi le interiori%ea%FG, iar HIn cel de al treilea stadiu convin$erile, &udecFGDEile DKi sentimentele morale se de%voltFG DKi se sta'ili%ea%FG, conturHJndu,se conDKtiinDEa lui moralFG! HL n acest proces, atitudinile constituie o sursFG de motivaDEie, fiind definitorii pentru formarea caracterului, HIntrucHJt ele desemnea%FG po%iDEia persoanei faDEFG de anumite o'iecte, evenimente, valori, fapte, situaDEii! La preadolescenDEi DKi adolescenDEi este important sFG le formFGm o atitudine corectFG faDEFG de propria persoanFG, faDEFG de muncFG DKi HInvFGDEFGturFG, HInDEele$HJnd necesitatea competenDEei HIn societatea democraticFG, precum DKi atitudinea corectFG faDEFG de valorile societFGDEii democratice, oferindu,le modele po%itive HIn aceastFG direcDEie! NoDEiunile DKi convi$erile morale nu sunt suficiente pentru formarea unei conduite morale sta'ile, ci sunt necesare deprinderi DKi o'iDKnuinDEe! DacFG deprinderile sunt componente automati%ate (ca de e.emplu cele de comportare civili%atFG), o'iDKnuinDEele e.primFG DKi cerinDEa interioarFG de a sFGvHJrDKi un act moral /01 de e.emplu, a a&uta pe cineva la nevoie! EducaDEia moral,civicFG este un proces compl. DKi de duratFG desfFGDKurat stadial pe 'a%a unor o'iective precise+ a) formarea conDKtiinDEei morale care include repre%entFGri, noDEiuni DKi &udecFGDEi morale,convin$eri, sentimente DKi atitudini morale, aspiraDEii DKi idealuri morale') formarea conduitei morale alcFGtuitFG din deprinderi DKi o'iDKnuinDEe moralec)formarea trFGsFGturilor de voinDEFG DKi de caracter! Numai unitatea dintre conDKtiinDEFG moralFG, conduitFG DKi trFGsFGturile po%itive de caracter pot defini profilul moral al personalitFGDEii! HLntre conDKtiinDEFG DKi conduitFG e.istFG o relaDEie dinamicFG, HIntrucHJt convin$erile morale se formea%FG pe 'a%a interiori%FGrii normelor DKi a principiilor morale, iar convin$erile, odatFG formate, se manifestFG HIn comportamentul moral, care, la rHJndul sFGu, desc ide calea pentru o nouFG HInDEele$ere DKi acceptare a nornelor morale! *ormarea conDKtiinDEei morale se reali%ea%FG, HIn DKcoalFG, prin instruirea moralFG, prin HInsuDKirea de cFGtre elevi a cunoDKtinDEelor care reflectFG normele, principiile DKi re$ulile de comportare socialFG, prin conDKtienti%area semnificaDEiei sistemului de valori morale! DacFG educaDEia moralFG o e.plicFGm DKi o reali%FGm din punct de vedere al conDEinuturilor,scopurilor sistemului acDEional metodolo$ic de care dispune,HIn

funcDEie de structura fenomenului moral,redatFG de un lim'a& cu o mare HIncFGrcFGturFG noDEionalFG DKi HIn funcDEie de structura DKi stadialitatea de%voltFGrii conDKtiinDEei morale individuale cu momentele ei fundamentale,$H Jndirea DKi acDEiunea,tot aDKa tre'uie sFG privim DKi educaDEia civicFG! Aceasta este acDEiunea de inte$rare a omului ca cetFGDEean sau viitor cetFGDEean HIn realitFGDEile HIn care trFGieDKte,referinDEa ei fiind instituDEiile statului democrat din punct de vedere al respectului faDEFG de stat,faDEFG de ordinea de drept DKi ordinea pu'licFG,al HIndeplinirii corecte DKi conDKtiincioase al o'li$aDEiilor civice! Copilul DKi adolescentul au nevoie pentru de%voltarea lor socialFG de ima$inea DKi HInDEele$erea instituDEiilor statului DKi a HIndatoririlor pe care le au HIn viaDEa socialFG! EducaDEia civicFG urmFGreDKte un tip de instruire DKi de comportament proprii ei ce presupun un proces psi olo$ic de HInDEele$ere DKi apreciere a ceea ce este drept DKi nedrept,permis DKi inter%is,le$al DKi ile$al HIn convieDEuirea sociaFG! Anume+ , cunoaDKterea structurii DKi funcDEionalitFGDEii statului DKi asimilarea cunoDKtinDEelor despre le$ile acestuia ca instrument de acDEiune asupra comportamentului cetFGDEenilor DEFGriiP , cunoaDKterea DKi asimilarea valorilor democratice pluraliste DKi a cunoDKtinDEelor despre drepturile omului HIn statul de dreptP , de%voltarea HInsuDKirilor comportamentului civic necesare participFGrii la tre'urile pu'lice ale DEFGrii! #rin aceste scopuri educaDEia civicFG interferea%FG cu valorile DKi normele referenDEiale ale fenomenului moral DKi politic,cu faptele DKi valorile referenDEiale ale fenomenului de conDKtiinDEFG naDEionalFG! COM#ORTAMENTUL CIVIC AL ELEVILOR Intr,o lume in care sc im'arile se produc rapid, necesitatea ca oamenii sa fie activi, informati si responsa'ili este mai pre$nanta ca niciodata! Rolul educatiei in formarea unor astfel de oameni este aproape universal recunoscut! A'ilitatea de a se implica in viata si in pro'lemele pu'lice in mod inteli$ent si responsa'il , se formea%a inca din copilarie! *amilia e.ercita o influenta deose'ita asupra copiilor! O mare parte dintre cunostintele depre natura, societate, deprinderi i$ienice, o'isnuintele de comportament, elevul le datorea%a educatiei primite in familie!(Utili%area in lim'a&ul comun a e.presiei+QA avea cei sapte ani de acasaQ)!

Rolul familiei poate fi foarte important in de%voltarea copilului din urmatoarele puncte de vedere+ fi%ic, intelectual, moral si estetic! In familie se formea%a cele mai importante deprinderi de comportament- respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vor'ire si atitudini, ordinea, cumpatarea, $ri&a fata de lucrurile incredintate! In reali%area acestor sarcini modelul parental a&uta cel mai mult- parintele este un e.emplu pentru copil! #arintii le spun copiilor ce e 'ine si ce e rau, ce e drept si nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente! Tot in sens moral, familia il indruma pe copil sa fie socia'il, sa fie un 'un cole$ si prieten! #arintii tre'uie sa ai'a o autoritate asupra copilului!Aceasta autoritate nu tre'uie o'tinuta cu a&utorul pedepselor si a violentei si nici printr,un e.ces de 'unatate si satisfacerea oricarei dorinte!QAdevarata autoritate deriva deriva din e.i$enta parintior fata de comportamentul copiilor, im'inata cu respectul fata de acestia!Q Copilul tre'uie sa simta iu'irea pe care parintii i,o poarta, dar este necesar sa stie ca nu,i vor satisface orice capriciu! Dra$ostea este astfel nu numai c ea$ul familie, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai daca ea e potrivita si cu masura! Cu toate ca anumite lucruri pot fi desprinse in mod neor$ani%at in cadrul familiei, in societatea actuala acestea nu mai sunt suficiente pentru formarea tinerilor informti si competenti! Copiii sunt diferiRi! Ei nu au nici acelaSi temperament,nici aceleaSi $usturi,iar de%voltarea lor nu este e$alT Un toate domeniile!C/teva salturi Unainte Untr,un sector pot fi UnsoRite de re$res Un altul,ori sT fie urmate de o perioadT puRin Vde%ordonatTQ! Copilul ideal, descris Un cTrRi, nu este dec/t o nTlucT! Oric/t de fascinant a fost &ocul p/nT acum, acesta cedea%T din teren Un favoarea actului de UnvTRare! La aceastT v/rstT sunt frecvente tul'urTrile de comportament+ , tul'urTri emoRionale (an.ietatea, nefericirea, furia, timiditatea, fo'ia) , tul'urTri de conduitT (minciuna, furtul, a$resivitatea) 3tudiile din domeniu educaRional au arTtat ca deprinderile sociale insuficient de%voltate sunt asociate cu performanRe Scolare scT%ute, pro'leme emoRionale Si comportamentale, dificultTRi de adaptare socialT! Nestrea ereditarT Si factorul nativ sunt 'a%a pe care se clTdeSte caracterul viitorului adult+UncT de la naStere copiii au temperamente diferite!#ersonalitatea se conturea%T precis mai t/r%iu,Un funcRie de e.emplul parental, de educaRia primitT Si de mediul cultural!Toate comportamentele din familie vor avea efect asupra comportamentului copilului, care se va simRi mai mult sau mai puRin Un lar$ul lui Un societate,el fiind mai mult sau mai puRin comunicativ!WncT de la v/rsta de 6 ani,trTsTturile principale sunt de&a

sc iRate Si liniile de forRT care au acRionat p/nT aici vor continua sT influenRe%e copilul Un aceeaSi direcRie! O $reSealT pe care o fac pTrinRii Un privinRa copiilor este sT le cearT acestora unele lucruri $reu de o'Rinut!O persoanT care se va lupta sT UmplineascT de fapt un ideal al pTrinRilor, va a&un$e la un moment dat sT creadT cT n,a fTcut niciodatT nimic pentru sine Si pentru plTcerea proprie! Unii copii sunt mai timi%i dec/t alRii Si au mari pro'leme Un a,Si face prieteni!Ei preferT sT se &oace sin$uri Si sT invente%e poveSti sau sT rTsfoiascT niSte cTrRi dec/t sT riSte sT,i infrunte pe ceilalRi! AceSti copii nu iau cuv/ntul Un mod spontan Un clasT,nu salutT din proprie iniRiativT adulRii cu care se Unt/lnesc c/nd sunt cu pTrinRii lor, fTrT ca politeRea lor sT nu fie pusT Un discuRie!De cele mai multe ori, pTrinRii sunt &enaRi de comportamentul copiilor!Ei nu,Si dau seama cT aceSti copii simt teama faRT de necunoscuRi,risc/nd astfel sT devinT parRial sau total in i'aRi! Copiii pot avea temperamente sau aptitudini diferite,pot fi dotaRi de la naStere cu o memorie strTlucitT sau cu o inteli$enRT ieSitT din comun,UnsT ei nu se nasc mincinoSi, timi%i, neascultTtori! Aceste trTsTturi sunt do'/ndite pe parcursul vieRii,fiind determinate Un special de influenRa pe care o au asupra lor pTrinRii Si mediul Un care trTiesc!#rin urmare,felul Un care pTrintele USi asumT responsa'ilitatea de a fi pTrinte se rTsfr/n$e asupra comportamentului copilului Untr,o foarte mare mTsurT! A educa un copil nu este un lucru c iar atat de usor, de aceea scoala vine in a&utorul familiei contri'uind la im'unatatirea si de%voltarea conduitei morale si civice a elevilor! 3coala primara este prima veri$a a sistemului de invatamant care intra in functiune pe acest domeniu, ei revenindu,i un rol central care,si va pune amprenta pe intrea$a dinamica ulterioara a comportamentului civic! Din acest punct de vedere primii patru ani de scoala au aceeasi importanta pentru modelarea comportamentelor moral,civice, ca si cei sapte ani de acasa! La clasa am aplicat o metoda care s,a dovedit eficienta prin faptul ca am reusit sa cunosc foarte 'ine elevii si am stiut pe ce sa insist pentru a a&un$e la re%ultatele dorite! La inceputul anului scolar am dat un test elevilor referitor la calitatile lor si ale celor din &urul lor+ 5! Oamenii de care imi pasa cel mai mult in viata sunt 7! Ma simt mandru de mine cand 8! 3unt o persoana placuta pentu ca 9! Oamenii pe care ii admir cel mai mult in viata sunt 6! Calitatile pe care le admir cel mai mult la ei sunt ;! Doua dintre calitatile remarc'ile ale mele sunt <! Unul dintre lucrurile cele mai 'une pe care le,am facut vreodata sunt

3coala pre$ateste elevul pentru viata in care urmea%a sa intre, pentru indeplinirea rolului sau in societate, in munca, pentru a,si face datoria fata de el si fata de societate, de familie! In acelasi timp,insa, scoala tre'uie sa pre$ateasca viitorul cetatean pentru ca sa stie sa,si apere drepturile dar si pentru a sti sa le respecte si pe ale altora! Cel mai important factor competent si responsa'il de mersul mai departe al societatii ramane scoala! 3coala are mari datorii, mari raspunderi si responsa'ilitati!QElevii tineri e necesar sa fie pre$atiti sa faca fata competitiei 'a%ata pe cinste si onestitate, pe o comportare li'era acceptata, limitata de respectarea le$ilor &uridice si a normelor morale, caci adevarata li'ertate nu poate e.ista decat in limitele unor norme de convietuire sanatoasaQ!(in$!Emil #op) 3coala are doua functii+una primara, de formare a elevilor si inte$rare a lor in societatealta secundara, furni%and populatiei din %ona modele comportamentale! 3coala e or$ani%atia care invata si produce invatare! Mediul scolar este un mediu competitiv si este resimtit ca atare de elevi! Ei cred ca scoala are cea mai mae influenta in ceea ce priveste insusirea unor valori civice si socio, profesionale ca li'ertatea de e.presie, creativitatea, competenta , comportamentul activ, formarea culturala, succesul, eroismul sau patriotismul! 3coala si familia sunt doi poli de re%istenta ai educatiei care contri'uie, prin mi&loace specifice, la formarea comportamentelor po%itive ale tinerilor! EDUCATIA MORALA 3I *ORTA COLECTIVULUI XEducaDEia moralFG se spri&inFG pe forDEa colectivului DKi a opiniei pu'lice, dar DEine totodatFG seama de trFGsFGturile DKi particularitFGDEile individuale, de cerinDEele DKi interesele fiecFGrui om!X EducaDEia moral /01 civicFG urmFGreDKte formarea acelui set de competenDEe civice necesare DKi suficiente, pentru a face din copil un locuitor al cetFGDEii, un 'un cetFGDEean, urmFGrind cultivarea inte$ritFGDEii morale a micilor DKcolari su' aspectul conDKtienti%FGrii propriului Eu DKi al modelFGrii comportamentului ca viitori mem'ri ai comunitFGDEii sociale! *ormFGm comportamentul civic al elevilor oferindu,le, HIn permanenDEFG, ca e.emple propriul nostru comportament! Ca urmare, c unoDKtinDEele ce urmea%FG a fi predate HIn orele de educaDEie civicFG vor fi asimilate HIn mod firesc DKi vor HIntre$i aportul HIn formarea unor deprinderi DKi priceperi cu a&utorul cFGrora elevul de vHJrstFG DKcolarFG devine apt sFG se adapte%e cu succes cerinDEelor DKi normelor pe care societatea le impune! La nivelul ariei curriculare /0YOm DKi 3ocietate/0 prin intermediul disciplinelor + Istoria RomHJnilor, Reli$ie, EducaDEie CivicFG, micul DKcolar aflFG modele

e.emplare de comportament HIn spiritul valorilor morale care s,au impus HIn societate de,a lun$ul timpului! Astfel, din lecDEiile de istorie, copilul aflFG atHJt despre modul de or$ani%are al societFGDEii din cele mai vec i timpuri pHJnFG HIn epoca modernFG DKi contemporanFG! CunoaDKterea premiselor istorice ale formFGrii DKi afirmFGrii virtuDEilor poporului din care fac parte, $enerea%FG HIn sufletul elevilor sentimentul de apreciere faDEFG de cura&ul DKi vite&ia HInaintaDKilor!EducaDEia moral,civicFG se reali%ea%FG DKi prin lectura suplimentarFG, unde se pot identifica diferite valori morale, vitruDEi, comportamente folosite drept e.emple pentru sinta$me ca /02aDKa da/0 , /02 aDKa nu/0! Dar educaDEia moral,civicFG nu se face doar HIn orele de curs DKi doar su' HIndrumarea cadrelor didactice! #rincipalii factori care a&utFG copilul HIn desFGvH JrDKirea propriei educaDEii sunt DKcoala DKi familia! La acestea douFG se adau$FG DKi comunitatea! Iar pentru o 'unFG cola'orare HIntre aceDKti factori este nevoie de multFG comunicare din partea lor! Criteriul de 'a%FG al evaluFGrii relaDEiei DKcoalFG /01 familie constFG HIn relevarea sporului real al calitFGDEii educaDEiei copilului, reali%at printr,un transfer de valori sociale, umane, educative de la instituDEia de HInvFGDEFGmHJnt spre familie, dar DKi printr,o acDEiune selectivFG DKi creatoare a DKcolii faDEFG de valorile culturale active trFGite HIn familiile DKcolarilor mici ! Mediul familial constituie unul din factorii cunoaDKterii profilului DKcolarilor DKi deci un punct de reper permanent HIn activitatea instructiv, educativFG la clasFG! #FGrinDEii nu au doar rol 'iolo$ic, ci DKi datoria moralFG de a contri'ui activ la educaDEia acestora - aceastFG sarcinFG nu aparDEine HIn e.clusivitate DKcolii! 4ri&ile cotidiene , stresul, inevita'il HIntr /01 o perioadFG de tran%iDEie, HIi fac pe pFGrinDEi sFG le ofere copiilor tot mai puDEin timp , sFG /01 i HInDEelea$FG tot mai puDEin, deDKi condiDEiile HIn care cresc DKi se de%voltFG copiii depind foarte mult de pFGrinDEi ! Comportarea faDEFG de copil , la orice vHJrstFG , mediul pe care /01 l creFGm HIn &urul lui , influenDEea%FG HIn 'ine sau HIn rFGu evoluDEia copilului DKi are urmFGri asupra caracterului sFGu de mai tHJr%iu! *amilia oferFG copilului primele informaDEii despre lumea ce,l HIncon&oarFG, primele norme DKi re$uli de conduitFG moralFG, dar DKi climatul social DKi afectiv necesar tre'uinDEelor DKi dorinDEelor sale! #ecetea pe care pFGrinDEii o lasFG asupra structurii spirituale DKi morale a personalitFGDEii propriilor copii se menDEine toatFG viaDEa! Acest tip de relaDEie este otFGrHJtoare DKi prin faptul cFG familia media%FG DKi condiDEionea%FG comunicarea cu celelalte componente sociale, HIn special cu DKcoala! InfluenDEele educative pe care familia le e.ercitFG asupra copiilor se pot manifesta prin modele de conduitFG oferite de mem'rii familiei , precum DKi prin climatul psi osocial e.istent HIn cadrul familiei! Este recunoscut faptul cFG strate$iile educative la care se face apel HIn familie ,mai mult sau mai puDEin conDKtienti%ate,determinFG HIn mare mFGsurFG de%voltarea personalitFGDEii, precum DKi re%ultatele DKcolare ale

copiilor,comportamentul lor social DKi moral! ADKadar este necesar ca familia sFG spri&ine HIn permanenDEFG activitatea educativFG a DKcolii! #FGrinDEii tre'uie sFG cunoascFG tot mai 'ine atmosfera muncii DKcolare DKi sFG HIncerce a o prelun$i HIn familie! Tre'uie sFG menDEionFGm cFG strate$iile educaDEionale utili%ate de unii pFGrinDEi ,c iar dacFG sunt 'ine intenDEionate , c iar dacFG au avut efecte po%itive HIn anumite ca%uri , nu duc HIntotdeauna la o'DEinerea unui optimum educaDEional, care sFG favori%e%e de%voltarea personalitFGDEii ! Ceea ce HIntr,o familie a avut efecte eficiente , HIn alta poate determina efecte contrarii! Este o sarcinFG a DKcolii , a personalului didactic , sFG identifice situaDEiile pro'lematice , sFG diri&e%e strate$iile educative ale familiei HIn favoarea elevului DKi mai ales sFG conDKtienti%e%e faptul cFG relaDEia de cola'orare DKcoalFG,familie este determinantFG HIn o'DEinerea performanDEelor DKcolare! #entru eficienti%area relaDEiei DKcoalFG , famile cadrul didactic tre'uie + /0J sFG cunoascFG mediul familial al elevilor vi%itHJndu,i anunDEat sau neanunDEat DKi sFG,DKi note%e o'servaDEiile HIn caietul HInvFGDEFGtorului/0J HIn funcDEie de cate$oria HIn care se HInre$istrea%FG pFGrinDEii elevului, interesati sau de%interesati de ceea ce se HIntHJmplFG cu propriul copil, cooperanDEi, parDEial cooperanDEi, necooperanDEi cu DKcoala sFG,DKi fi.e%e DKi sFG HIntreDEinFG cHJt mai multe discuDEii individuale/0J sFG sta'ileascFG din timp DKi sFG planifice tematica DKedintelor DKi a lectoratelor cu pFGrinDEii/0J HIn ca%ul elevilor pro'lemFG sFG se implice activ HIn procesul de educare a familiei, ea repre%entHJnd sursa principalelor atitudini $reDKite ale copiilor- familia tre'uie convinsFG cFG numai acordHJnd timp si atenDEie copilului va putea sFG,l a&ute sFG depFGDKeascFG dificultFGDEile apFGrute/0J sFG antrene%e pFGrinDEii HIn or$ani%area DKi desfFGDKurarea activitFGDEilor e.traDKcolare sau HIn atin$erea o'iectivelor diferitelor parteneriate DKcoalFG,familie, comunitate! EducaDEia moral /01 civicFG se reali%ea%FG or$ani%at DKi sistematic DKi HIn afara DKcolii, HIn instituDEii e.traDKcolare (educaDEie periDKcolarFG, paraDKcolarFG), HIn clu'uri, teatre, mu%ee, 'i'lioteci DKi alte instituDEii culturale, cinemato$rafe, mass,media HIn $eneral! ActivitFGDEile e.tracurriculare sunt complementare cu educaDEia formalFG, HIndeplinind roluri educative DKi formative pe care educaDEia DKcolarFG le a'ordea%FG numai parDEial! Aceste activitFGDEi sunt or$ani%ate sau spri&inite de asociaDEii ale pFGrinDEilor sau copiilor (tineretului), instituDEii DKi asociaDEii culturale, sportive, DKtiinDEifice, de factorii de deci%ie la nivelul comunitFGDEii locale, de presFG, radio,TV! La acestea se adau$FG or$ani%aDEiile reli$ioase DKi activitFGDEile or$ani%ate de diferite culte, instituDEii de 'inefacere etc! Conclu%ionHJnd, se poate face afirmaDEia cFG procesul de construire a profilului moral /01 civic al elevului e comple. DKi tre'uie sFG an$a&e%e nu numai $rupul de educatori,

ci DKi pFGrinDEi, instituDEiile culturale, mi&loacele de comunicare HIn masFG, HIntr,un cuvHJnt, societatea!