Educatia moral- patriotica a copiilor prescolari, prezent si viitor

Inst.I: Mihu Ecaterina Gradinita Nr.3 Focsani

,,Sunt roman, roman voinic Si n-am frica de nimic. Romania-i tara mea Drag mi-e sa traiesc in ea! Formarea conduitei i contiinei morale constituie unul din cele mai complexe planuri n geneza personalitii: la primul nivel putem vorbi mai ales de aciuni i deprinderi morale, care abia prin cristalizarea i generalizarea lor se vor structura ca trsturi de ordin moral. Necesitatea de a incepe educatia morala cat mai timpuriu este justificata si de faptul ca la varsta prescolara se formeaza cu cea mai mare usurinta automatismele ce stau la baza deprinderilor de comportare. Activitatea sistematica de educatie morala din gradinita contribuie la formarea acestor deprinderi elementare de comportare, la perfectionarea deprinderilor insusite si la trasformarea lor in obisnuinte. Varsta prescolara constituie etapa in care copilul incepe sa inteleaga realitatea inconjuratoare, incepe sa-si insuseasca parerile celor din jurul lui si cu atat mai mult a celor care-i fac educatia - , criteriile de apreciere a faptelor si, ca rezultat al procesului educativ, incepe sa devina constient de greselile sale. Procesul educatie morale este o activitate constienta, complexa in vederea formarii convingerilor, sentimentelor si comportamentelor morale si se realizeaza prin imbinarea rationala a metodelor si procedeelor educative: explicatie, convingere, exercitii cu caracter moral, incurajare prin organizarea unor situatii educative. In vederea educatiei moral civice a copiilor de varsta prescolara, programa prevede: - sa se formeze si sa se largeasca sfera de reprezentari si notiuni despre gradinita, familie, mediu social apropiat, orasul(satul) natal, tara; - sa se formeze reprezentari legate de munca adultilor si relatiile lor de munca; - sa se cunoasca insemnele tarii; - sa se cunoasca indatoririle copiilor la varsta prescolara; - sa se cunoasca unele evenimente si sarbatori din istoria poporului nostru cat si unele sarbatori nationale; - sa se dedzvolte sentimente de dragoste pentru limba si cultura poporului nostru; - sa se formeze deprinderile elementare de munca; - sa se formeze atitudini si comportamente; - sa se cultive calitati morale: sinceritate, harnicie, curaj, spirit de intrajutorare, spirit de colectiv. Varietatea metodelor si procedeelor utilizate in mod adecvat de catre educatoare contribuie la apropierea copilului de unele aspecte ale vietii, la de dezvoltarea sentimentelor morale, la formarea unor insusiri importante ale personalitatii. Organizarea judicioasa a activitatilor de educatie moral- civica si patriotica asigura insusirea cunostiintelor, intelegerea fenomenelor sociale accesibile, fixarea unor reprezentari, formarea deprinderilor elementare de munca, educarea sentimentelor morale inalte, formarea comportamentelor morale.

O condiie ce se dovedete a fi important (n realizarea activitilor cu coninut moralpatriotic) este i aceea de a ocaziona copiilor satisfacii n legtur cu propriile acte prin care respect i cinstesc memoria strmoilor notri, a eroilor neamului, a celor care s-au jertfit pentru libertatea i independena poporului nostru de ex., prin aciuni efective, legate de depunerea unor flori la monumentele eroilor neamului, prin realizarea unor serbri cu coninut patriotic, excursii, dar i prin realizarea unor simple aciuni de munc patriotic pentru nfrumusearea spaiului ambiant, etc. Astfel, ei vor deveni mai sensibili la ansamblul frumuseilor i valorilor ce concretizeaz peisajul pmntului romnesc, vor preui i mai mult hrnicia poporului, dragostea de munc, devotamentul i drzenia lor n munca social-constructiv nou. Contactul cu marile valori ale muncii i creaiei spirituale romneti se poate realiza nu numai prin vizite (n muzee, locauri de cultur, fabrici, pe ogoare), ci, mai ales, n formele participrii efective la acte de munc i de creaie n formele cele mai simple, accesibile lor. Avem n vedere faptul c activitile consacrate dezvoltrii vorbirii pot adopta drept coninut unele din poeziile care s exprime un pregnant mesaj moral-patriotic i s fie reale valori artistice; de asemenea, activitile de desen, modelaj, construcie pot aduce n atenie modele ale creaiei populare n care se obiectivizeaz cele mai elevate virtui ale spiritualitii romneti, pe care copiii trebuie s le cunoasc i s le preuiasc i n spiritul crora trebuie s le cultivm propriile lor virtui. Acest contact nemijlocit cu valorile creaiei populare este un minunat prilej optimizator pentru educaia moral-patriotic. O condiie important pentru optimizarea modalitilor de realizare a activitilor cu coninut moral-patriotic o constituie valorificarea ampl a materialului de via din activitatea lor proprie, a celor din jur, a celor din cotidianul mreiei faptelor i evenimentelor sociale actuale, ce definesc pulsul istoriei i creaiei noastre naionale, contemporane. Adoptarea unor strategii de aciune educaional adecvate vor putea da posibilitatea tuturor cadrelor didactice s se perfecioneze permanent i s realizeze astfel activiti cu rezultate deosebite. Astfel, ele vor contribui tot mai mult la educarea copiilor n spiritul dragostei i al respectului pentru ar i poporul romn, pentru cunoaterea i preuirea realizrilor oamenilor muncii, a frumuseilor i bogiilor patriei, a luptei eroice a poporului nostru pentru pace, libertate i independen naional. Va prezint, prin intermediul hartii tematice, cateva dintre activitatile pe care le-am desfasurat in cadrul proiectului ,,Suntem urmasii marilor eroi derulat parcursul unui an scolar la o grupa pregatitoare. La finalul derularii proiectului, am avut deosebita satisfactie de a cuantifica volumul de cunostinte al copiilor si de a constata multitudinea de cunostinte insusit, de a observa schimbari radicale in comportamentrul copiilor, in a aprecia fapte, intamplari, eroi din istoria neamului. Pot afirma cu certitudine ca numai de noi, cadrele didactice depinde formarea unei atitudini moral-civice si patriorice a copiilor, inca de la cea mai frageda varsta.

CRETEREA UNUI COPIL MORAL

Materialul ce urmeaz este att o preluare prin traducere ct i adaptare dup "Growing Kids God's Way" de Gary i Anne Marie Ezzo.

EDUCAREA MINII SAU A INIMII COPILULUI? CARE ESTE PERSPECTIVA BIBLIC? Consacrarea unor termeni : formarea moral timpurie a copilului. Majoritatea teoreticienilor moderni susin c raiunea uman este baza moralitii (copilului) i astfel se concentreaz asupra stimulrii intelectuale a copilului n loc de a se concentra asupra formrii lui morale. Formarea moral a copilului nu doar c ar trebui s constituie o prioritate a educaiei timpurii, ci este necesar i pentru dezvoltarea lui intelectual optim. De ce este necesar "formarea moral timpurie" a copilului? Pentru c auto-controlul su (stpnirea lui de sine) nu este o deprindere intelectual, ci una moral. A sta ntr-un loc, a asculta, a se concentra, a mnca la mas, a-i atepta rndul s vorbeasc, etc., sunt deprinderi morale care n cele din urm sunt adoptate i de intelect i-i vor fi de folos n pregtirea lui profesional. Noi l-am nvat pe Gabriel s pun mna lui pe mna noastr nainte de a se bga n vorb. S comunice mai dinainte de a-i da drumul la gur (!) dorina lui de a se exprima. Acum . ludabil este efortul lui de comunica ordonat i conform regulii pe care am impus-o. Nu reuete ntotdeauna s o respecte, ns la nivelul voinei lui uneori reuete s se supun. Aceasta este performana ce trebuie urmrit. Nu faptul c sa abinut s mai ntrerup, ci autocontrolul demonstrat n dorina de a comunica corect. Formarea moral a autocontrolului copilului nu se face din ntmplare, i nici nu se obine pe cale natural. Autocontrolul necesar pentru a sta ntr-un loc, a tcea, a gndi, de a alege o cale mai bun de a comunica, are la baz acelai principiu moral al stpnirii de sine care-l va proteja pe copil n viaa ca adult. Acest autocontrol este rezultatul unei formri morale i nu a unei metode educaionale de felul celor ntlnite la grdiniele moderne - a jocurilor educaionale, etc. (fr s dispreuim aceste metode). Copilul are o raiune moral, pentru care s arate autocontrol, fr ca s o cunoasc sau s o tie imediat. A atepta pn la vrsta de cinci ani este prea trziu (cnd se spune de ctre antropologi c se formeaz personalitatea copilului), pentru a-i forma deprinderea de a sta ntr-un loc, de a sta linitit la mas, de a asculta, de a se concentra, etc. Acestea sunt deprinderi morale de dezvoltare nu activiti formate n etapele creterii. De asemenea, ele reprezint deprinderi ce depind de educaia foarte timpurie primit. Pot ns prini schimba coeficientul de inteligen al copilului? Evident c nu. Pot s-l sporeasc, sau s-l srceasc? Da. Noi susinem aceast opinie pentru c am observat adesea c prinii ce nu s-au angajat n formarea moral timpurie a copiilor lor, i nu au fcut nimica pentru a-i corecta n primii ani (ai copilriei), de fapt au ncetinit i n multe cazuri chiar au mpiedicat procesul formrii lor morale i intelectuale. CONCLUZIE: De aceea, etica (morala) biblic i tovara ei, disciplina biblic sunt cele ce lucreaz asupra inimii copilului. Prinii ce se (apleac) concentreaz asupra inimii copiilor lor, reuesc n cele din urm s educe copilul. Aceia care se concentreaz doar asupra intelectului lor, vor reui, n cel mai bun caz s creasc un copil iste, ns slab din punct de vedere moral. Nu acesta este ns scopul nostru ca i prini cretini. Rzbunarea (rfuiala) leagnului! Cunoatei expresia romneasc "a strpi rul din fa"? Eu cred c ea are legtur cu creterea copiilor. Rugciunea lui Thomas Fuller

"Iar pentru acei prini care nu vor s foloseasc nuia pentru copii lor, m rog Doamne ca acetia s nu devin o nuia pentru ei!" Ce ntristare i-a fost Esau pentru Isaac! Ce flagel i-au fost Absalom i Amnon, lui David! "ngduii ca copiii s creasc fr educaie timpurie...din leagn... iar cnd vor crete, vor prefera s fie mai degrab nimicii, dect schimbai, mai degrab zdrobii, dect ndoii." Richard Greenham

,,Semeni fapte bune i culegi deprinderi, semeni deprinderi i culegi un caracter,semeni caracter i culegi un destin Proverb chinezesc Educaia pentru societate ocup un loc primordial n rndul activitilor ce se desfoar n cadrul procesului instructiv educativ din grdini.Ea reprezint acea latur a procesului de pregtire a copilului pentru via care integreaz elemente de cultur moralcivic. Educaia moral -civic cuprinde elemente de conduit civic, de istorie, de geografie, de educaie sanitar,ecologie, rutier i religioas. Obiectivele prioritare urmrite n cadrul acesror activiti au n vedere: + cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; + educarea abilitii de a relaiona cu ceilali; + educarea trsturilor de voin i caracter i unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali; + cunoaterea unor elemente de istorie,geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului romn; Marii pedagogi au subliniat valoarea virtuilor morale.J.A.Comenius vorbea de dobndirea virtuiilor cardinale-nelepciunea, cumptarea, curajul i dreptatea,toate prin exemplu i exerciiu ,, virtutea se cultiv prin fapte i nu prin vorbe,,, J.Locke preuia calitile morale mai mult dect pregtirea intelectual,, virtutea o privesc a fi cel dinti i cel mai de trebuin dintre darurile cu care trebuie s fie nzestrat un brbat,, iar ca metode sublinia valoarea exemplului,exerciiului i convorbirii morale. Dezvoltarea coniinei moral- civice se realizeaz treptat,pornind de la unele reprezentri despre mediul nconjurtor, pe baza sentimentelor i a diferitelor inpresii provocate de contactul nemijlocit cu realitatea. ,,Semeni fapte bune i culegi deprinderi, semeni deprinderi i culegi un caracter,semeni caracter i culegi un destin Proverb chinezesc

Educaia pentru societate ocup un loc primordial n rndul activitilor ce se desfoar n cadrul procesului instructiv educativ din grdini.Ea reprezint acea latur a procesului de pregtire a copilului pentru via care integreaz elemente de cultur moralcivic. Educaia moral -civic cuprinde elemente de conduit civic, de istorie, de geografie, de educaie sanitar,ecologie, rutier i religioas. Obiectivele prioritare urmrite n cadrul acesror activiti au n vedere: + cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; + educarea abilitii de a relaiona cu ceilali; + educarea trsturilor de voin i caracter i unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali; + cunoaterea unor elemente de istorie,geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului romn; Marii pedagogi au subliniat valoarea virtuilor morale.J.A.Comenius vorbea de dobndirea virtuiilor cardinale-nelepciunea, cumptarea, curajul i dreptatea,toate prin exemplu i exerciiu ,, virtutea se cultiv prin fapte i nu prin vorbe,,, J.Locke preuia calitile morale mai mult dect pregtirea intelectual,, virtutea o privesc a fi cel dinti i cel mai de trebuin dintre darurile cu care trebuie s fie nzestrat un brbat,, iar ca metode sublinia valoarea exemplului,exerciiului i convorbirii morale. Dezvoltarea coniinei moral- civice se realizeaz treptat,pornind de la unele reprezentri despre mediul nconjurtor, pe baza sentimentelor i a diferitelor inpresii provocate de contactul nemijlocit cu realitatea.
Societatea de azi se caracterizeaz printr-o dinamic rapid la toate nivelurile ncepnd de la coordonatele fundamentale ale personalitii umane pn la mecanismele economico-sociale cele mai subtile. Educaia precolarilor reclam o preocupare deosebit din partea tuturor factorilor implicai n aceast fundamental misiune pentru concentrarea i corelarea resurselor materiale i umane n direcia elaborrii cadrului pedagogic optim astfel nct, formarea precolarilor de azi s prefigureze cerinele viitoarelor decenii. Drumul noii generaii ctre mplinire nseamn pentru educatoare i prini, psihologi i pedagogi, instane de decizie i organizare, opiuni contiente, implicri i efort, analiz competent a realitilor i raporta rea la factorul timp. Munca educatoarei va fi art dac copilul va iubi pe cei din jur, va nva respectul fa de alii, setea de adevr, se va autostpni, se va debarasa de egoismul obositor i nesbuit, va stpni formele de haos ale vlmagului primar din propria-i fiin i prentmpina haosul din lumea nconjurtoare putnd s cunoasc faetele infinite ale lumii i vieii. Educaia moral civic a copilului precolar are un rol marcant pentru toat viaa omului pentru c n condiiile eterne ale educaiei, copilul precolar are de parcurs toate drumurile vieii de fiecare zi, drumuri ce duc de azi pe mine, ce trebuie pavate cu o nou form de nelegere a dragostei de via, a respectrii drepturilor omului. Educaia moral civic este o dimensiune important a personalitii omului. Morala cuprinde valorile, principiile, normele i regulile determinate de cerinele societii pentru a putea reglementa relaiile dintre oameni. Conduita moral prezint o deosebit importan n educarea copilului pentru c ncorporeaz modul de adaptare la cerinele i relaiile sociale, practice. Evoluia conduitei i a substratului motivaional la copii are semnificaii mai largi, deoarece permite s se decupeze caracteristicile condiionrii atitudinii.

Educarea moral civic a copiilor precolari, formarea nc de la aceast vrst a trsturilor comportamentale ale omului din zilele noastre, presupune cunoaterea, nsuirea, respectarea normelor i regulilor de comportare civilizat att n ceea ce privete persoana proprie, ct i relaia cu cei din jur, folosirea formulelor de adresare n familie, grdini, coal (v rog, mulumesc, poftim), salutul, cultivarea trsturilor pozitive de caracter (hrnicie, cinste, dreptate, omenie, curaj, respect fa de prini, educatoare, colegi. n acest sens am fost i sunt preocupat de a gsi ci, moduri de abordare a instruirii, de organizare, de combinare optim a resurselor i metodologiilor n scopul de a facilita realizarea obiectivelor urmrite. n limita particularitilor de vrst prin toate activitile desfurate la clase, activiti comune, activiti libere, creative, pe arii de stimulare, activiti educative extracurriculare, activiti pentru educaia sanitar, ecologic, rutier prin tot ceea ce fac copii, am urmrit s le formez o conduit civilizat. Am folosit cele mai reprezentative poezii pentru copii: Gndcelul, Fapte bune, Celuul chiop, Vreau s tiu, n ara lui Mur n Gur, etc. reuind astfel s-i fac s neleag s fie buni, s nu se numere printre cei ri i lenei. Folosind anumite poezii i cntece cu coninuturi specifice: Mulumesc, S fim politicoi, Un copil politicos, Salutul, Cea mai cuminte, etc. am nlesnit cunoaterea normelor de politee, respectul pentru cei ce muncesc, pentru cei n vrst. Ascultarea i neascultarea sunt note caracteristice copilriei mici. Prin coninutul poeziilor: Ce nu trebuiau s fac, Cnd n-asculi de mama, Puiorul moat, Graba stric treaba, etc., povetile: Capra cu trei iezi, Scufia roie, Marinel, etc. copii au neles c sfaturile bune trebuiesc urmate oricnd i oriunde. Cu ajutorul memorizrii Robinetul, a convorbirii Ct ap nu se scap risipind un strop de ap, prin discuii individuale i colective, prin activiti practico-demonstrative, copiii au neles c atunci cnd merg la baie nu trebuie s lase robinetele deschise, c trebuie s aib grij ca atunci cnd nu mai este nevoi,e s nchid becurile, dovada au devenit contieni de respectarea acestor norme. Cu ocazia vizitelor pe care le-am fcut la atelierul de tmplrie, cizmrie, confecii, la Cooperativa Struina, Poligrafie, a observrilor fcute: Librria, La magazinul de mbrcminte, copiii au observat ct munc se depune pentru toate obiectele care ne nconjoar i de care ei se folosesc i au neles c trebuie s le pstreze, s nu le strice, s aib grij de ele, n acest fel, respectnd munca celor care le fac. Tot cu aceast ocazie am subliniat politeea pe care am remarcat-o la unii oameni n felul de a se saluta, tonul blnd, inuta ngrijit, formulele de adresare politicoas (v rog, poftim, mulumesc). Prin coninutul etic al povestirilor: Ginua cea moat, Povestea mgruului ncpnat, Csua din oal, Cum au fugit odat jucriile de la un copil, Greala Cuminici, Suprarea Danielei, etc. copiii au fost pui n situaia de a reflecta asupra faptelor descrise i din coninutul lor i-au nsuit anumite norme de conduit: s salute, s mulumeasc, s foloseasc cuvntul fermecat, s respecte regulile de circulaie, s iubeasc i s ocroteasc natura, s mearg frumos pe strad, s nu fie obraznici, s respecte munca adulilor i a colegilor. Pentru a nelege necesitatea de a recunoate i a spune adevrul chiar i atunci cnd exist riscul de a fi pedepsii, pentru a dezaproba minciuna prin cunoaterea consecinelor ei, fie am citat un fragment din poezie sau poveste i am adresat ulterior ntrebrile, fie am intrat direct n subiect: - Ce a uitat Fnic s spun? - Cum a dezvat tatl pe Ionic s nu mai spun minciuni? - Ce a fcut Niu? A mai fost el crezut chiar i atunci cnd a spus adevrul? Spunndu-le asemenea poveti copii au neles c trebuie s iubeasc adevrul, binele, s urasc minciuna i c o greal recunoscut este pe jumtate iertat. Prezentndu-le coninutul lecturii Cuiele de Pop Simion copii au neles c unele greeli fcute las urme pentru toat viaa. Prin organizarea i desfurarea jocurilor didactice cu temele Darul prietenului meu, La serbare, La

spectacol, Potaul, tim s facem ordine, convorbirea tim s ne pstram sntatea, Cum circulm, etc. am urmrit s mbogesc, s consolidez capacitatea lor de a diferenia aciuni i comportamente, contientizarea principalelor norme. Ulterior s-a constatat c ei i-au nsuit aceste norme, le cunosc i le transpun n jocurile de creaie De-a magazinul, De-a grdinia, De-a cltoria, De-a doctorul, De-a spectacolul, etc. Din coninutul povestirilor pilduitoare Doi cltori, poezia Ajutorul, diafilmele Ionel vrei s ai prieteni?, lecturi dup imagini Prietenul la nevoie se cunoate, copii au neles ce nseamn s fii prieten, ce trebuie s fac pentru a pstra o prietenie. Aplicarea cunotinelor i deprinderilor verificrii i consolidrii acestora a fost posibil chiar i n cadrul activitii artistico-plastice de desen, pictur, modelaj Prietenul meu, Copii merg pe strad. Folosind teatrul de mas copii au redat coninutul povestirilor iar prin mnuirea siluetelor au demonstrat c i-au nsuit anumite reguli i norme de conduit moral: oricelul cel prostu, Csua din oal, Iedul cu trei capre. Dramatiznd anumite povestiri copii s-au transpus n mici actori i au aplicat n practic reguli i cunotiine nsuite anterior: Scufia roie, Inima mamei, Maricica, Fetia cu chibriturile. Prin aciunile gospodreti, am urmrit s-i fac pe copii s se manifeste liber, concret, n vederea formrii unei conduite morale. Aciunile Grdinia ca o floare, Grdina mea cea mai frumoas, Proiectul ECO GRDINIA i altele au reuit s mobilizeze copiii, s participe alturi de prini, educatoare, colegi i alte categorii de personal la curenia din curtea grdiniei, la plantarea de flori, de gazon, pomiori, la ntreinerea acestora precum i la diferite activiti din sala de grup, baie, dormitor. n cadrul diferitelor concursuri, sub generice ca: S iubim i s ocrotim natura, Salvai Pmntul, Pdurea prietena mea!, Cum s circulm, Fapte bune, fapte rele, Trebuie s tiu, etc. copii au artat c tiu, cunosc i aplic o multitudine de norme i reguli morale. Valorificarea normelor de conduit moral a fost posibil i cu ocazia excursiilor pe care le-am fcut cu copiii excursii cu teme diferite n care copiii au avut posibilitatea s transpun n practic ceea ce au nvat n cadrul activitilor din grdini. Spectacolele prezentate de copii pentru mame, pentru copii cu nevoi speciale, pentru btrnii din Centrul de Btrni al Spitalului Nr.1 au contribuit din plin la educarea dragostei fa de mam, a respectului fa de aceasta, fa de btrni, a spiritului de ntrajutorare, de prietenie, de dragoste fa de cei bolnavi i neputincioi. Metodele i procedeele, formele de organizare a activitilor de educaie moral civic au un rol deosebit n reuita acestora. Ele trebuie s fie ct mai variate, ct mai atractive, diversificate pentru a-i face pe copii s neleag mai uor mesajul. Nu trebuie uitat materialul didactic pe care trebuie s l folosim noi educatoarele n munca cu precolarii, care trebuie s corespund cerinelor didactice, s fie concret, atractiv i deosebit. Colaborarea dintre toi factorii educativi din grdin i din afara ei i gsete expresia n aciunile comune de corectare permanent a conduitei copilului. Exemplul pe care l dm noi, educatoarele, ct i familia, copilului este cel mai important mijloc de educaie. Educatoarele pot gsi infinite modaliti i procedee de diversificare i individualizare a educaiei moral civice a precolarilor pentru a-i pregti pentru viaa cea de toate zilele, pentru c educaia modern alimenteaz sentimentul de acceptare a ideii c omul a fost investit cu o inteligen i o creativitate uria, ce ncepe n desenele precolarului pline cu arbori, flori, maini i sori. Read more: http://articole.famouswhy.ro/cultivarea_si_consolidarea_deprinderilor_de_conduita_morala/#ixzz1PnZAiTs 0

Administrare articole

Articole noi Adauga articol

Categorii articole

Afaceri - Economie Animale - Pasari Arta si Cultura Auto - Moto Catastrofe Cinema - Televiziune Cum sa/How to Diverse Educatie Educatie sexuala Familie si copii Geografie - Turism Hobby Imbracaminte Internet - IT Medicina Monden Muzica Politica Publicitate Romania Sanatate si frumusete Social Sport Stiinta Stiri Viata in doi

Articole diverse

Bancuri Evenimente Referate

Anunturi Google Ficat gras www.fashiondays.ro/ficat-gras Savureaza un gust delicios doar cu ofertele Fashion Days. Profita acum Cancerul se vindeca vindecare-cancer.net/Tratament Normalizarea nivelelorPH poate opri cancerul din start. Afla tot aici: Vrei S Slbeti Rapid? www.blogulmariei.com Poi Slbi 15 Kg n Doar 30 De Zile Fr Diete Sau Exerciii Fizice. OZN-urile si Biblia ro.rael.org Iisus si Clonarea- conexiunea? Conferinta publica in Bucuresti.

Cinema Forum Poze Transformers 3 X-Men: Cei dintai Piratii din Caraibe: Pe ape si mai... La inceput a fost cuvantul Printesa de Montpensier Umilinta Stapanul inelelor: Fratia inelului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Importanta familiei in educatie

Referate 1 2 3 4 5

Share18 Print 12 Definitia si clasificarea familiei

Alaturi de scoala si organizatiile de tineret, familia este unul din factorii care se preocupa de educatia omului. De educatia oamenilor se ocupa si alte persoane, institutii si organizatii sociale, dar influentele educative exercitate de acestea sunt mai putin organizate decat cele care privin din familie, scoala si organizatiile de tineret. Familia exercita o influenta deosebit de adanca asupra copiilor. O mare parte dintre cunostintele despre natura, societate, deprinderile igienice, obisnuintele de comportament, elevul le datoreaza educatiei primite in familie. (Utilizarea in limbajul comun a expresiei: "A avea cei sapte ani de acasa"). Din perspectiva sociologica, familia este institutia fundamentala in toate societatile. Familia este un "grup social relativ permanent de indivizi legati intre ei prin origine, casatorie sau adoptiune". In societatea romaneasca, suntem familiarizati cu anumite versiuni ale familiei: familia nucleu si familia extinsa. Mai exista si un al treilea tip de familie, familia poligama. Familia nucleu (nucleara) - "consta in doi adulti de sex opus care intretin o relatie sexuala aprobata de societate, impreuna cu proprii lor copii sau adoptati". Familia nucleu poate fi de doua feluri: de orientare si de procreare. Familia nucleara de orientare este familia in care ne nastem si in care ocupam statutul de copil. Familia nucleara de procreare este familia pe care o cream prin casatorie si obtinem statutul de adult. Familia extinsa (cosangvina) - "consta din doua sau mai multe familii nucleare unite prin legatura parintecopil, care include legaturile intre frati si surori".

Factori

ce

influenteaza

educatia

in

cadrul

familiei

In cadrul familiei moderne se produc unele mutatii, care consta in inlocuirea familiei formata din trei generatii cu familia formata din doua generatii. De aici putem conclude ca bunicii participa din ce in ce mai putin la educatia nepotilor. Alte influente sociale pot fi considerate migratia de la sat la oras si urbanizarea satelor. Astfel cresc posibilitatile de folosire a mijloacelor audio-vizuale, contactul cu tehnica, preocuparile culturale si sportive, si rezulta o schimbare in mentalitatea familiei. Nivelul de trai scazut obliga ambii parinti sa isi gaseasca cel putin un loc de munca pentru a putea asigura un trai decent copiilor. In asemenea conditii supravegherea copiilor este limitata, sau este incredintata altor persoane sau institutii sociale (ex: cresa, gradinita, etc). Un caz aparte il constituie familiile in care unul dintre parinti este somer. Implicit, celalalt parinte se ocupa mai mult de copii, dar problema majora a acestei familii este asigurarea celor necesare pentru un trai modest. Situatia familiilor in care ambii parinti sunt fara loc de munca este critica, deoarece cu doua ajutoare de somaj de abia se poate asigura hrana, neputandu-se vorbi nici macar despre un trai modest.

SARCINILE

FAMILIEI

IN

EDUCATIA

COPIILOR

Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului, din urmatoarele puncte de vedere : 1. 2. 3. 4. Fizic Intelectual Moral Estetic

1. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. Ea asigura hrana si imbracamintea copiilor, ii fereste de pericole, le lasa timp de joaca, le creaza conditii cat mai bune de odihna si se ingrijeste de sanatatea lor. Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive asupra dezvoltarii sale fizice. Familia ii formeaza copilului primele deprinderi de igiena personala si sociala si il obisnuieste sa utilizeze factorii naturali (apa, aerul, soarele) pentru bunastarea organismului. In perioada pubertatii, schimbarile fiziologice produse in organism pun probleme noi pentru dezvoltarea fizica a copilului; prin indrumari perseverente si afectuoase, prin modificarea regimului de odihna, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va putea rezolva la timpul potrivit. 2. Dezvoltarea intelectuala. In cadrul familiei copilul isi insuseste limbajul. Volumul, precizia vocabularului si corectitudinea exprimarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta directie. Ca prim factor de educatie, familia ofera copilului aproximativ 90% din cunostintele uzuale (ex: despre plante, animale, ocupatiile oamenilor, obiecte casnice etc.). Familia se preocupa si de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea le dezvolta spiritul de observatie, memoria si gandirea. Parintii incearca sa explice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea intelege. Copiii pun cele mai multe intrebari in jurul varstei de 3-6 ani, iar parintii ii ajuta sa-si insuseasca un numar mare de cunostinte, raspunzand cat se poate de corect si exact. Cand sunt in scoala primara, familia vine in sprijinul ei, sustinand "gustul de citit" al elevilor. Cel mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi, prin cumpararea unor carti care sa puna bazele unei mici biblioteci. In preadolescenta este posibila o deviere de la subiectele strict legate de scoala sau indicate varstei fragede; astfel, datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca ceea ce corespunde varstei sale. Dorinta de lectura poate deveni excesiva, copilul sacrificand astfel orele de somn. Copilul obtine rezultatele la scoala in functie de modul in care parintii se implica in procesul de invatare. Parintii trebuie sa-i asigure copilului cele necesare studiului: rechizite scolare, carti de lectura, manuale scolare etc., cat si niste conditii bune de munca: un birou, un computer si nu in ultimul rand liniste pentru a se putea concentra. Parintii trebuie sa-si ajute copiii la invatatura; ajutorul trebuie limitat la o indrumare sau sprijin, nefiind indicat sa efectueze temele copiilor. Cu timpul, parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de note. Deci, atitudinea parintilor trebuie sa fie una de mijloc: sa nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici sa nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia. 3. Educatia morala a copiilor. In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de comportamant: respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea, cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate. In realizarea acestor sarcini, modelul parental ajuta cel mai mult; parintele este un exemplu pentru copil. Parintii le spun copiilor ce e bine si ce e rau, ce e drept si ce e nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente. Aceste notiuni il ajuta pe copil sa se orienteze in evaluarea comportamentului sau si a celor din jur. Tot in sens moral, familia il indruma sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.

. Familia contribuie si la educatia estetica a copilului. Parintii sunt cei care realizeaza contactul copilului cu frumusetile naturii (culorile si mirosul florilor, cantecul pasarilor, verdele campului etc.), cu viata sociala (traditii, obiceiuri stravechi etc.). Mijloacele mass-media si in mod special televiziunea, exercita o influenta puternica asupra educatiei estetice. Nu se poate vorbi despre o influenta strict pozitiva sau strict negativa; pe de o parte exista numeroase emisiuni culturale, de imbogatire a cunostintelor, dar pe de alta parte sunt difuzate numeroase programe care pot deforma imaginatia inocenta a copiilor intr-un sens negativ. Parintii trebuie sa controleze atat timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului cat si emisiunile pe care le urmareste. In unele familii preocuparea pentru cultura estetica a copilului lipseste cu desavarsire, iar in altele aceasta este exagerata. Daca copilul nu are aptitudini si nici placere pentru diferite arte (balet, muzica, teatru etc.), parintii trebuie sa respecte optiunea copilului.

FAMILIA

UN

BUN

MEDIU

EDUCATIV?

Titlul acestui subcapitol este conceput sub forma unei intrebari, care nu a fost pusa fara a sugera un lucru foarte des intalnit: existenta unor tipuri de familie care nu reprezinta un bun mediu educativ. Familia care reprezinta un bun mediu educativ Familia trebuie sa fie un colectiv sanatos, adica in componenta sa sa existe toti membrii care alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv (doi parinti), intre acestia sa fie relatii de intelegere, respect, intrajutorare, sa traiasca in deplina armonie, sa duca o viata cinstita, onesta. Opiniile celor doi parinti referitoare la copil trebuie sa fie convergente iar parintii trebuie sa fie un bun exemplu, avand in vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii. In comparatie cu familia cu un singur copil, familia cu mai multi copii reprezinta un mediu educativ mai bun. Daca copilul este singur la parinti el tinde sa fie mofturos, egoist, capricios datorita parintilor care doresc sai faca toate poftele. In familiile cu mai multi copii, afectiunea parintilor se indreapta catre toti copiii. Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului. Aceasta autoritate nu trebuie obtinuta cu ajutorul pedepselor sau a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea oricarei dorinte. "Adevarata autoritate deriva din exigenta parintilor fata de comportarea copiilor, imbinata cu respectul fata de acestia". Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta, dar este necesar sa stie ca nu-i vor ingadui orice capriciu. "Dragostea este astfel nu numai cheagul familiei, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai daca ea e potrivita si cu masura". Nu in ultimul rand, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie sa aiba o situatie economica apta sa satisfaca trebuintele de prim ordin ale membrilor sai". Educarea un copil nu este un lucru atat de usor. Unii parinti, avand conceptii invechite, cred ca ei stiu cel mai bine sa-si educe copilul, neacceptand sfaturi din exterior. In prezent, exista o multime de carti, filme si emisiuni special realizate pentru indrumarea pedagogica a parintilor. Familia care nu reprezinta un bun mediu educativ a) Familia descompusa - familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces, nu este un mediu educativ ideal. Dar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte depinde foarte mult de puterea de dragoste a celui ramas, care poate compensa dragostea celui disparut. In trecut divortul era extrem de daunator pentru copii. Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine daca parintii nefericiti divorteaza decat daca stau impreuna intr-o atmosfera de furie, amaraciune, violenta si ura. b) Familia reconstituita - Recasatorirea creeaza o familie reconstituita sau combinata formata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorie anterioara. Cuvintele mama mastera si tata vitreg sunt deja expresii peiorative. Atunci cand copiii provin din doua familii diferite, mama va proteja pe ai sai, iar tatal pe ai lui, plangandu-se fiecare impotriva copiilor

celuilalt. In acest context merita sa ne punem cateva semne de intrebare: Cine asigura disciplina in aceasta familie? Dar educatia? Care sunt indatoririle parintelui biologic caruia i s-a luat copilul? Ce autoritate are acesta? Raspunsul la aceste intrebari variaza de la caz la caz. c) Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. Maltratarea partenerului si a copiilor are loc in toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o data cu problemele financiare. Cazurile de maltratare a copiilor sunt in crestere. "Ca si in cazul maltratarii unuia dintre soti, sunt responsabili mai ales barbatii. In multe cazuri, cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuand un ciclu de violenta". Copiii maltratati sunt frustrati de dragoste, pierd bucuria de dragoste si intelegere a semenilor, sanatatea lor psihica fiind pusa la indoiala. d) Alte cazuri in care familia nu este un bun mediu educativ: - Certurile si neintelegerile dintre parinti au efecte traumatizante asupra copiilor. - Divergentele dintre parinti cu privire la masurile educative au urmari negative asupra educatiei. - Daca parintii mint, fura, injura, sunt necinstiti, in cele mai multe cazuri copilul va imita comportamentul acestora. In concluzie, as putea motiva alegerea acestei teme: Am dorit sa demonstrez intr-un fel sau altul faptul ca nu este neaparata nevoie de o familie cu doi parinti pentru a fi copilul fericit. Dupa cum am citat si din cartea lui Norman Goodman, copiii sunt mult mai fericiti daca cei doi parinti care au permanent neintelegeri, divorteaza. Deci, chiar daca familia este completa, dar climatul moral din ea lasa de dorit, ea nu poate constitui un bun mediu educativ.

BIBLIOGRAFIE 1. Norman, Goodman (1992) Introducere in sociologie, Bucuresti, Editura Lider. 2. Victor, Tarcovnicu (1975). Pedagogie generala, Bucuresti, Editura Facla. 3. Nicolae, Margineanu (1973). Conditia umana, Bucuresti, Editura Stiintifica. 4. Anthony, Giddens (1997). Sociologie, Bucuresti, Editura Bic All.