ROLUL FAMILIEI IN CONTURAREA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI

După părerea mea, familia are un rol extrem de important în conturarea personalităţii, deoarece
fiecare dintre noi alegem un model
mode l de urmat din cadrul familiei noastre.
În primul rând, familia este una din cele mai vechi forme de comunitate umană, ce asigură
menţinerea continuităţii biologice şi culturale a societăţii, satisfacerea nevoilor personale,
asigurând sentimentul siguranţei, iar rolul acesteia nu se mai poate rezuma
rez uma doar la asi
asigurarea
gurarea
condiţiilor de viaţă pentru copil şi la supravegherea acestuia, ci trebuie văzută ca primul factor în
educaţia şi instrucţia copilului. 
copilului. 
În al doilea rând, familia este prima şcoală a copilului,
c opilului, iar contribuţia pe care o are poate
poat e
favoriza sau îngreuna activitatea şcolii. Astfel, familia îi dă copilului primele informaţii despre
lumea înconjurătoare, primele norme şi reguli de conduită,
c onduită, dar şi mediul propice necesar
satisfacerii trebuinţelor şi dorinţelor sale.Familiile dezorganizate au o influenta
influenta haotica,
fluctuanta. Familia are datoria de a facilita socializarea copilului si adaptarea acestuia la
conditiile impuse de societate, fiind prima colectivitate umana caracteristica omului si absolut
necesara devenirii umane. Ca mediu
med iu social ,familia reprezinta locul in care copilul este ingrijit,
educat,educatia in familie precedand-o pe p e cea institutionala. Copilul, in primii ani de viata este
dependent de parinti, iar acestia nu trebuie sa fie preocupati doar de latura fizica a ingrijirii lui,ci
sa aiba in vedere educatia psiho-sociala, coreland posibilitatile fizice cu cele psihice. Educatia in
familie pune bazele dezvoltarii psihice a copilului, iar educatia sa la nivel psihic trebuie sa
urmareasca pas cu pas evolutia fizica,urmarindu-se concomitent educatia intelectuala, morala in
scopul formarii caracterului. Cel mai important rol in evolutia psihica a copilului
cop ilului il au exemplele
 pozitive din familie, deoarece la aceasta varsta,rolul exemplului este foarte important.

Procesul educarii morale a copilului este de lunga durata, desi incepe inca din familie.
Deprinderile de comportare civilizata, atitudinile copilului fata de altii exprima de fapt atmosfera
morala in care el a fost crescut in familie,sfaturile si indemnurile pe care le-a primit de la parinti,
exemplul personal pe care i l-au dat prin atitudinile si faptele lorde conduita. Unii parinti nu
inteleg ca adesea copilul este incorect nu pentru ca ar vrea sa se abata de la reguli, ci pentru ca nu
stie cum trebuie sa se comporte, nu dispune de experienta morala necesara, nu cunoaste cerintele
fataÎn
deconcluzie,
comportarea lui. spune că familia are un rol important în conturarea personalităţii, având
putem
în vedere faptul că educaţia oferită de familie reprezintă factorul principal în dezvoltarea
dezv oltarea
copilului.

Din punctul meu de vedere, familia are un rol cheie în conturarea personalităţii unui individ,
deoarece acesta îşi alege modelul de urmat din familie. Dacă modelul nu este tocmai un exemplu
 bun, un copil nu poate realiza.

În primul rând, în familie ne naştem, în familie spunem primele vorbe, astfel aceasta are rolul de
a ne contura şi corecta trăsăturile de personalitate,
p ersonalitate, care în mod contrar se pot materializa într -un
-un
comportament necorespunzător. 
necorespunzător. 
 

În al doilea rând, familia este aceea care dă primele

p rimele informaţii copilului. Aceasta poate fi
considerată ca fiind o primă şcoală a unei
un ei persoane nouă în lume. Astfel, familia trebuie să îşi
cunoască rolul şi să şi-
şi-l atribuiască în mod corespunzător. 
corespunzător.  

În concluzie, având în vedere as pectele prezentate ulterior, putem admite faptul că educaţia care
este oferită în mediul familial stă la baza dezvoltării
dez voltării unei persoane. Astfel, dacă familia pune
accentul pe o educaţie exemplară, rezultatul va fi pe masura aşteptărilor.
aşteptărilor.  

modul in care bunurile materiale influenteaza viata unui tanar

Modul in care bunurile materiale influenteaza viata unui tanar

Bunurile materiale au reprezentat dintotdeauna opusul bunurilor spirituale; proba la care este
supus orice individ consta in alegerea corecta a uneia dintre aceste categorii.
cate gorii. Desigur ca idealul
este ca acestea sa coexiste in viata fiecaruia, insa omul este supus greselii si de aceea optiunea
 poate fi uneoriimediata,
din realitatea eronata.Pe de o pot
in care parte, tinerii
crede si peacorda
care leo pot
maidemonstra.
mare importanta
Astfel,lucrurilor
bunu rile palpabile,
bunurile materiale
 pot sa reprezinte scopul lor cel putin in perioada adolescentei. Mai mult decat atat, exista situatii
in care elevi cu potential, dar fara resurse materiale, ajung sa se piarda pe drum pt. ca situatia
 precara nu le permite sa-si valorifice talentul.Pe de alta parte, scriitorii
scriitorii au preferat in majoritatea

argument in sustinerea acestei idei este cazul copiilor cu parintii plecati in strainatate si care, in

 
lipsa suportului emotional, ajung sa o ia pe cai gresite.!n concluzie, bunurile materiale
influenteaza viata unui tanar atat in bine, cat si in rau. "iind o perioada caracterizata prin
ne#otarare, nestatornicie, acesta nu poate alege corect sau ec#ilibra bunurile materiale cu cele
spirituale
Un tanar poate fi mai vulnerabil din pricina ca inca nu cunoaste toate capacanele pe care
car e viata i le
rezerva.Bunurile materiale atrag de cele mai multe ori anturaje mai putin avantajoase(asa zisi prieteni
care sunt prieteni doar atunci cand ai bani,in rest parca nici nu existi),diferite obiceiuri care pot fi
daunatoare(fumatul,alcoolul,drogurile).Acum
daunatoare(fumatul,alcoolul,d rogurile).Acum depinde de tanar,statulul social,conteaza sa aiba parintii
care au grija de el si-l sprinjina si-l asculta si il invata ce e bine si ce e rau.Bunurile materiale pot fi si
tine..
avantajoase atata timp cat stii ceea ce e bine pentru tine

Avand in vedere faptul ca bunurile materiale sunt dobandite in zilele

zile le noastre foarte usor de catre tineri,
acestea au ajuns sa influenteze educatia celor ce au invatat sa profite din ce in ce mai mult de ele .
In primul rand, eu privesc dezvoltarea tehnologie ca un factor pozitiv, un plus pentru a putea avea
acces rapid la informatiile ce sunt indinspensabile in formarea educatiei personale. De asemeneaza,
folosirea exagerata a noilor gatgeturi poate avea si un factor negativ, incetinind gandirea logica a
tanarului.
In al doilea rand, bunurile materiale reprezinta o sursa inepuizabila. Cel mai intalnit exemplu de bun,
existent in fiecare casa, este cartea. Dupa cum bine stim ca " tot ce se poate gandi despre lume incape
 

intr-o singura carte", aceasta va ramane intotdeaunea bunul material principal care va influenta viata
unui tanar. In ea, tanarul va cauta raspunsurile
r aspunsurile tuturor curiozitatilor vietii.
In conculzie, eu sunt de acord ca bunurile materiale influenteaza viata tinerilor pozitiv dar si negativ.
Acestea trebuiesc folosite cu masura si corect
cor ect pentru o influenta buna si o dezvoltare corecta a vietii
unui tanar.

modul în care educaţia primită în şcoală influenţează devenirea ulterioară a tinerilor .

După părerea mea, educaţia primită în şcoală are un rol extrem de important în devenirea ulterioară
a tinerilor, deoarece aceasta modelează caracterul elevilor. 
 În primul rând, educaţia primită
primită în şcoală, alături de educ
educaţia
aţia oferită de părinţi, are un rol major în
dezvoltarea caracterului, a personalităţii şi, în special, a comportamentului în societate.
 În al doilea rând, educaţia
educaţia primită în şcoală nu are mereu eefecte
fecte benefice
benefice în devenirea ulterioară a
tinerilor, deoarece, atunci când această educaţie diferă de cea oferită de părinţi, tânărul devine confuz
şi, din instinct, alege să respecte educaţia oferită de părinţi, astfel ignorând-o pe cea oferită în şcoală. 

 În concluzie,
ulterioară puteşi
putem
a tinerilor mfără
admite că educaţia
aceasta, încă neprimită în
în şcoală are o influenţă majo
-am mai afla în epoca de piatră 
majoră
ră în devenirea

Importanța lecturii în viața adolescentului 

Lectura în viața adolescentului este primordială pentru că îl formează așa cum nimic altceva nu cred că
reușește. Din păcate tot mai puțini adolescenți citesc lectură particulară în timpul lor liber. Unii di n lipsa
timpului, altora pentru că nu le place această activitate, iar alții sunt atrași de calculator și nu de cărți.
Dacă un tânăr nu citește este în primul rând vina părinților. Copiii trebuiesc învățați încă de mici cu acest
obicei. Uneori chiar obligați. Pentru că un copil neîndrumat, foarte rar va face o astfel de activitate din
propria inițiativă, de aceea este bine să le insuflăm de mici copiilor noștri iubirea pentru lectură.  

Un copil neîndrumat de părinți foarte târziu

târ ziu își va cunoaște vocația și pasiunea pentru ceva, de
aceea este bine să facem tot ce ne stă în putință pentru a călăuzi copilul către activități care să îl
formeze frumos ca om. Dacă sportul și dansul menține sănătatea fizică și îi face disciplinați, lectura însă
are mult mai multe beneficii. Poate că unii dintre voi nici nu știți
șt iți cât de mult bine face să citești măcar o
oră din zi, atât pentru psihic cât și pentru suflet. Cititul este cea mai frumoasă și mai înălțătoare
 îndeletnicire din punctul
punctul meu de vedere și poate
poate transforma un om la 360 de grade. Adevărat, în bine
sau în rău, depinde ce citești și cum folosești informațiile pe care le asimilezi, dar per total, cartea nu
aduce decât lucruri bune și frumoase. 

Iată acum câteva beneficii pe care lectura le insuflă adolescentului: 

 

 
 Cititul îmbogățește vocabularul. Nu de puține ori am întâlnit cu toții adolescenți care au
dificultăți în exprimare și nu cunosc sensul multor cuvinte. Ei bine, lectura ajută adolescentul să 
se exprime, îl învață cuvinte noi, noi sensuri și noi informații. 

 
 Lectura lărgește orizonturile. În În momentul în care citești
citești mai multe cărți, afli lucru
lucruri
ri nebănuite,
lucruri pe care ai vrea să le trăiești, întâmplări și locuri pe care ai vrea să le cunoști. Și astfel
adolescentul devine mai ambițios, își va dori să reușească
r eușească în viață. Va învăța să privească
lucrurile din mai multe unghiuri și nu va v a mai fi închistat. 

 
 Cititul face bine sufletului și psihicului.  Lectura unei cărți aduce liniște interioară, aduce odihnă,
deconectarea de la gândurile de zi cu zi și plus de asta este și o terapie
t erapie pentru adolescent. Dacă
acesta suferă, să spunem, cititul îl va ajuta să se sustragă de la zbuciumul său, va descoperi noi
posibilități. Pentru că eliberându-și creierul de stres, va găsi soluții.
so luții. Cititul vindecă. Cartea
 înseamnă relaxare și plăcere.
plăcere. 

 
 Lectura îmbogățește cultura generală.  Foarte mulți dintre cei care citesc au o cultură generală
demnă de invidiat. Școala nu reușește să acopere tot ceea ce noi ar trebui să știm, ea nu va
putea niciodată să ne aducă la cunoștință tot, de aceea este esențial să citim cărți. Întotdeauna
autodidacții sunt de cele mai multe ori mult mai deștepți decât cei care au mers pe un singur fir
al educației. Citește orice, este bine să ști i din toate câte ceva.

 
 Cititul face viața mai frumoasă și mai ușoară. Un adolescent care citește va lua din cărți tot
ceea ce îl interesează și va folosi acele informații în viața de zi cu zi. Acele detalii te pot scăpa
dintr-o încurcătură sau din contră te va face să fii și mai apreciat.  

 
 Lectura educă și disciplinează. În
disciplinează. În toate cărțile sunt personaje
personaje bune și personaje negative. Și
aproape în orice carte vedem că oamenii răi, cu multe defecte sau apucături nefaste, sfârșesc
rău. Pe principiul binele învinge răul, tânărul va învăța că prin tertipuri și răutate nu va ajunge
nicăieri. Și datorită cărților își va dori să fie bun, drept, muncitor. 

 
 Cititul evidențiază omul. Un tânăr care citește se va putea integra oriunde și în orice grup.
Datorită cunoștințelor sale va putea să poarte orice discuția și va reuși să se facă plăcut și
apreciat. Cartea oferă tânărului o strălucire aparte.  

 
 Cărțile fac cunoscută iubirea. Cred că pentru prima dată în viață adolescentul descoperă iubirea
din cărți și astfel el va descoperi toate fețele ei. Citind, tânărul va fi îndrăgostit de iubire, își va
dori iubirea în viața lui, va lupta pentru ea și va ști cum să o păstreze în viața lui. Astfel tânărul va
pune mai puțin preț pe relațiile
r elațiile sexuale și mai mult pe sentiment. 

 
 Cititul teajută să cunoști viața. În
viața.  În cărți sunt dezbătute toate problemele
problemele omului, toate riscurile,
riscurile,
eșecurile, împlinirile și reușitele. Citind, adolescentul
adolescentul va învăța să le înfrunte cu optimism și
curaj. Nu va claca la prima piedică. 

 
 Cărțile formează. Lectura formează un om fără doar și poate. Face dintr-un tânăr cu multe
temeri, un matur de toată isprava. Face omul inteligent, romantic, respectuos, tandru, luptător,
 

 încrezător, curajos, bun, milos

milos și așa mai departe. Practic îi arată care sunt
sunt adevăratele valori ale
vieții. 

  Lectura înseamnă bogăție. Un tânăr care citește mult va fi un om împlinit sufletește și va

dobândi o spiritualitate ieșită din comun. Cărțile sunt cele mai de preț avuții, din ele afli secretul
reușitei. 

rolul datoriei civice in viata unui tanar.

Se zice că tinerelor le aparține viitorul, ei sunt cei care vor duce țara spre o cale mai bună, mai frumoasă
și luminoasă. 
Totul pare să fie perfect, dar realitatea arată cu totul altceva.Există in RM, un grup de tineri, cu o
răspundere civică evidențiată, căror le pasă ce se întâmplă, și încearcă să schimbe lucrurile. 
Ce încercă să facă acești tineri? 
Sa sesizeze populația și conducere despre încălcarea anumitor legi sau drepturi, scot la iveală anumite
situații, analizează anumite evenimente și le comentează, vin cu inițiative și semnalează ce schimbări ar
trebui făcute pentru a ne mișca în pași, măcar de melc,
m elc, spre viitorul nostru, al tinerilor.Acum eu mă
 întreb: pentru ce mai trebuie
trebuie tineri cu răspundere civi
civică
că unei țări, care nu-i recunoaște de îndată ce
unora li se spune adevărul gol-goluț, și care prin urmare sunt renegați și li se pun impedimente?Noi nu
facem decât să ne folosim de drepturile scrise in Constituție. 
Noi vrem să-i trezim și pe ceilalți din letargiei indiferenței și a minciunii, vrem să promovăm valorile cu
care vom fi acceptați în Europa: adevărul, ordine, respectarea legilor.Mă miră și până în ziua de azi, rolul
dublu jucat de unele personaje din societatea noastră: pe de o parte vă încurajăm să semnalați, să ne
aduceți la cunoștințe cazuri de încălcări, 
dar odată ce ne îndeplinim datoria civică, suntem intimidați prin diverse metode și devenim brusc
incomozi.Dați-i cezarului ce-i a cezarului.
Dați-le voie tinerilor libertatea de a visa și de a construi o viața mai bună în propria țară.  

modul in care prieteni influenteaza comportamentul unui adolescent

Parerea mea este ca in perioada adolescentei , tinerii isi cauta propria cale in viata si doresc sa faca ace
acest
st
lucru intr'un mod independent ,fara ajutorul nimanui . Pentru un tanar ,mediul inconjurator inseamna

prietenii,insa de multe ori prietenia nu poate fi asemanata cu binele .

 

In primul rand , tinerii considera ca o persoana de aceeasi varsta ca ei ii va intelege mult mai bine
problemele,ofurile decat un parinte ,ca nu va fi criticat de acestia si nici nu va auzi reprosuri din partea
lor .
In al doilea rand , prietenii au un rol
ro l important in conturarea personalitatii unui tanar deoarece atunci
cand un tanar va crede ca prietenii il ajuta mai mult ca parintii ,acestia
,aces tia din urma devenind dusmanii
tanarului ,insa a avea prieteni este un lucru important deoarece noi,fiintele,avem nevoie de socializare .

Pe de alta parte, insa, exista cazul in care un adolescent isi alege anturajul doar pentru a dovedi ca este
“cool”.Acesta este momentul in care tanarul isi pierde oarecum identitatea, pentru ca incearca,
incear ca, prin
toate metodele sa copieze comportamentul celuilalt,sa devine o alta persoana .
In concluzie ,prieteniile sunt importante in conturarea persoanlitatii unui tanar,insa are si o influenta
negativa .

Atunci cand un adolescent intra intr-un anturaj in care

c are se simte bine, inseamna ca si-a gasit prieteni care
il pot sustine in orice situatie si care
c are seamana foarte mult cu el. Impreuna vor desfasura activitati de mai
multe tipuri, incepand cu vizionarea unui film, mersul la fotbal sau participarea la diferite concerte. Este
normal pentru un adolescent sa petreaca intr-o zi cateva ore bune cu prietenii sai, pentru ca atunci cand
ajunge acasa sa vorbeasca la telefon
te lefon cu aceleasi persoane sau sa discute pe internet. Parintii nu pot
intelege, de cele mai multe ori ce ar putea vorbi copilul
co pilul lor cu prietenii atata timp, insa in aceasta
perioada, orice lucru mic poate parea foarte important pentru un tanar.

Pe de alta parte, insa, exista cazul in care un adolescent isi alege anturajul doar pentru a dovedi ca est
estee
“cool”. Acesta este momentul in care tanarul isi perde oarecum identitatea, pentru ca incearca, prin
toate metodele, sa ii copieze pe cei din jur, uneori uitand ca unele activitati ii pot dauna. De aceea,
exista tineri care incep sa fumeze, sa consume alcool sau substante interzise. Intr-un grup de prieteni,
cineva este luat in bataie de joc daca refuza sa fumeze atunci cand
c and toti ceilalti o fac sau daca refuza o
bere atunci cand toata lumea bea. Ultimele studii arata faptul ca aproximativ 80% dintre cei care
fumeaza in prezent au capatat acest obicei in perioada adolescentei, din cauza anturajului. Tanarul este
inca in formare, iar acest viciu ar putea sa ii afecteze buna dezvoltare.

Sfat:
 Indiferent de cazul in care se poate incadra copilul tau, nu incerca sa ii impui deodata sa nu se mai
intalneasca cu prietenii sai. Daca faci asa, s-ar putea sa obtii efectul invers, iar adolescentul se va revolta.
De obicei, cand spui cuiva ca o masa e alba, el se va incapatana sa creada ca e neagra, daca asa o vede
el. La fel se va intampla si cu adolescentul. Eventual, poti discuta cu el pentru a ii spune care sunt partile
negative din anturajul sau, dar ca in definitiv alegerea este a lui. Nimeni nu va ccrede
rede ceva decat atunci
cand se va da cu capul
c apul de pragul de sus.
 

modul in care sinceritatea este esentiala in relatiile umane

A fi sincer înseamnăa nu avea nimic de ascuns, a spune tot ceea ce gândeştisau simţi. Sinceritatea este
importantă  şi apreciată, deoarece un om sincer  obţine mai uşor respectul celor din jur decât cineva care nu
importantă
spune lucrurile directşi clar. Afirmaţia lui George Coşbuc combate sinceritatea exagerată, care devineun
defect.
Persoanele sincere, însă, se pot confrunta cu probleme pentru căsinceritateacâteodatănu este privităbin
privităbine.
e.
A fi sincer implicăa spune adevărulşi, nu demulte ori, adevărul este acceptat. Oamenii prefer  ăsăaudăo
minciună, decâtadevărul care doare 
doare 
şi care poate
poate fi deranjant. Astfel, cei care sunt sinceri nusunt întotdeauna agrea
ţi pentru aceast 
aceast ăcalitate.
ăcalitate.  
Între sinceritateşi insultăeste uneori o linie foarte subţire, deoarece o păreresincer  ă, dar
dur ăînlegătur 
înlegătur  ăcu o persoanăpoate săjignească 
săjignească şi sănască co
sănască controverse.
ntroverse. Sinceritatea exagerată poate duce la
disputeşi, în acest caz, numai este o calitate, ci devine un defect. 
defect. 

Cu cât ne deschidem faţă de cel de lângă noi cu atât şi el se deschide faţă de noi. Cu cât suntem mai
sinceri cu el şi mai simpli, cu atât şi el ne destăinuie viaţa şi gândurile inimii lui. Sinceritatea de multe ori
surprinde şi bucură pe celălalt. Fiind sincer cu el îi împărtăşesc o parte din viaţa mea,m ea, iar el ascultându-
mă ia pe umerii săi o parte din povara vieţii mele, dar şi o parte din bucuria fiinţei mele. Sinceritatea ne
uneşte, ne face să avem
avem lucruri în comun,
comun, ne apropie. 

Nu este om care să reziste în faţa sincerităţii pentru că sinceritatea e de fapt adevărul şi adevărul e
Hristos, care stă la uşa sufletului lui şi bate. Şi cum să nu-i deschizi lui Dumnezeu? Când sunt sincer şi
simplu mă arăt fără de răutate şi făţărnicie, fără gânduri ascunse ci aşa cum mă ştiu eu.  

Sinceritatea mea îi arătă celuilalt că nu mi

m i-e frică de el, că-l consider o persoană de încredere în care pot
să-i spun toate ale mele, asemenea unui prieten bun. Şi Hristos Dumnezeu S-a făcut om şi a venit printre
noi, nu ca să arate că e mai mare sau mai puternic ca noi, ci să ne împrietenim: "De acum nu vă mai zic
slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit
de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute." (In. 15:15) 

generozitatea ca atitudine morala completeaza profilul interior al unui tanar

 

A fi generos in general
ge neral se percepe ca fiind vorba de bani, de a da bani cuiva care ar
aree nevoie. Totusi, a fi
generos pe deplin mai implica si alte aspecte: a da iubire (caci din iubire se naste Raiul), a oferi
sentimente (pozitive evident).
A ajuta cu sfaturi (sa nu uitam de proverbul romanesc: Prieten e acel care te indeamna la bine si nu la
rau.) este tot un atribut al generozitatii.
ge nerozitatii.
Generozitatea se manifesta si atunci cand.... oferi un zambet neinteresat celor din jur risipind astfel norii

oboselii..
A fi generos mai ales din punct de vedere moral este mult mai implinitor decat a face cadou bani. Este
un element necesar in educatia tinerilor,
t inerilor, dar sa nu uitam ca si cei in varsta ar trebui sa fie generosi
ge nerosi si sai
respecte pe cei tineri la randul lor.

misiunea morala a artei

n general, operele de artă au fost gândite de artişti cu un scop precis, ele avândca destinaţie
finalăimpresionarea celor care iubesc cultura. Asta deoarece înmomentul în care se stabileşte primul
impact între artistşi cel căruia i seadresează, ceva cu totul miraculos se petrece: odata cu înţelegerea 
operei dearta şi integrarea semnificaţiei în propriul sistem de gândire, receptorul va începesăse simtădin
ce în ce mai influenţat de noua taina descoperită 

. Se creează astfel o legătura între artistşi receptorul său, cel din urmă, sedus fiind, se va lasamodelat cu
buna-ştiintăde puterea simbolisticii aflate ce va deveni o partepermanentădin viaţa lui mentală şi
sufletească. Artistul are responsabilitatea dea crea prin operele sale modele de caractere viabileşi de a
descoperi sacrul înlocul cel mai întunecat al universului: în sufletul uman.

 În viziunea mea, artistul este un fel

fel de magician, un vr ă jitor de suf
suflete
lete care aduceastfel
aduceastfel în viaţa
cititorului, prin opera sa, o lume misterioasă, nemaivazută şi,pocnind din degete, îl trezeşte pe acesta
pentru a vedea cele mai mici detaliicare dau farmec vieţii. 

 În primul rând, există o aur ăhalucinatorie

ăhalucinatorie a oricărei opere de artăcare evocă misterul, straniul în într
tr-un
mod nedeclarat, dar persistent. Acest mister nu trebuiesăfie creator de vid, însănici de adulaţie, pentru
că semnificaţia lui poatependula între extremeşi acest lucru nu face bine sufletului omenesc.
Omultrebuie săîntrezăreascălucid
săîntrezăreascălucid încăde la început puterea pe care o creaţie opoate exercita asupra sa,
pentru a nu se lăsa copleşit de ea, ci pentru a învăţadin ea. În al doilea rând, ar
artistul
tistul alchimist preface
prin operele sale oamenii în indiviziplini de înţelesuri, mai buni, mai blânzi sau, din contra, mai cruzi, mai
revoltaţi.Oricum ar fi opera de artă, frumuseţea ei stăîn încremenirea tuturor formelo r sale de
manifestare în nişte rame fixe care, pentru oameni, reprezintăun jocnesfâr şit al regăsiriişi despăr ţirii de
lume
 

co pilarie reflecta schimbarile de mentalitate dintr-o epoca

modul in care raportarea la copilarie

Personal sunt convins ca orice societate are o mentalitate specifica, pe care o moşteneste si pe care o
propaga mai departe generatiilor urmatoare, schimbata sau nu de influențele contemporane respective.
La fel de convins sunt ca diferențele mentale intre popoare sunt imposibil de nivelat si uniformizat in
cateva generatii. Un neamț nu poate gandi si simți ca un francez si ambii nu pot gandi ca un englez.
Capitalismul nu s-ar fi putut naste intr-o societate catolica sau ortodoxa,
o rtodoxa, el s-a nascut in societatea
protestanta, a carei modele etice si morale l-au facilitat.

Mentalitatea unei societați eterogene, bazata pe emigranți, poate fi moderata si modelata prin furnalul
omogenizator, constituit de entitati legaliste care au la baza un consens social impus prin institutii ale
statului respectiv.

Unde am ramas noi romanii cu mentalitatea noastra? Numai Dumnezeu stie! Bacşişul, peşchesul sau
şpaga sunt clar fanariote, permisivitatea si lipsa respectului fata de lege au fost inspirate de societatea
comunista, cu legile ei ipocrite si injuste, care se impuneau a fi calcate de orice om decent. Lipsa de

decența a justiției actuale nu numai ca nu impune legea, ci o face si discretionar; structura, componenta
si calitatea umana ale clasei politice si elitelor propulsate din randurile nomenclaturii comuniste, nu
prevestesc schimbari radicale in generatia asta si poate nici in cea viitoare.

copilaria ca varsta de aur a omenirii

Un prim argument se referă chiar la bucuria, ingenuitatea şi puritatea privirii cu care 

copilul încearcă să cuprindă lumea şi pe care orice
or ice observator, cât de cât atent, nu poate 
să nu o remarce. Copilul percepe universul înconjurător
înconjurător ca pe un spaţiu magic, de basm. 
De aceea, el nu are conştiinţa existenţei tragice pe care mulţi dintre noi o vvom om căpăta 
odată cu înaintarea în timp. Inocenţa în care trăieşte copilul poate fi asemănată cu starea  
eroului din basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, care descoperă 
nemurirea şi, până să ajungă în Valea Plângerii, duce o existenţă paradisiacă. 
Un alt exemplu al inocenţei în care trăieşte copilul până în momentul în care  
conştientizează existenţa morţii îl putem descoperi în Hronicul şi cântecul vârstelor. 
Aici, memorialistul Lucian Blaga işi aminteşte că atunci când era foarte mic, împreună 
cu un tovarăş de joacă încerca să rupă cerul în două: fixau cu privirea un punct de pe cer 
şi apoi porneau în direcţii opuse, sperând că în felul acesta bolta se va sfâşia şi ei vor 
descoperi ce e dincolo de ea. Jocul acesta copilăresc înecetează însă brusc în momentul 
 în care, la doar doisprezece ani, pierzându-şi tatăl, înţelege ce înseamnă viaţa şi moartea. 
 În concluzie, conştientizarea
conştientizarea morţii duce la sfârşitul subit al copilăriei. 
 

modul in care calatoriile influenteaza cunoasterea dar si schimbarea

sc himbarea interioara a fiintei umane

O călătorie este, întotdeauna, o invitaţie la gândire. Se gândeşte mult mai viu, mai intens şi mai
spontan călătorind decât în cele mai concentrate ceasuri de bibliotecă. Voiajul descoperă antene noi
spiritului de observaţie, potenţează interesul pentru lumea exterioară şi în acelaşi timp uşurează
reculegerea, animă viaţa interioară. Un scriitor tânăr se întreba: "Cele mai active ceasuri interioare nu le -
aţi petrecut la o fereastră de tren?" Este într-adevăr o experienţă bine cunoscută de oricine a trecut cel
puţin odată graniţele provinciei sau ţării sale - această concentrare firească şi plăcută pe care o capeţi la
o fereastră de tren. O călătorie deschide fereşti pretutindeni şi în î n afara şi înlăuntrul tău. Altfel cunoşti
oamenii călătorind şi altfel îi cunoşti în celelalte zile. Întâlnirea oamenilor şi peisagiilor străine tet e sileşte
să gândeşti proaspăt, fără formule şi judecăţi stereotipe. O călătorie stimulează toate facultăţile
interioare: te face mai atent la viaţa din jurul tău, mai generos, mai încrezător în oameni. Stimularea pe
care ţi-o aduce firesc schimbarea decorului are o covârşitoare influenţă în cunoaşterea şi raporturile tale t ale
cu oamenii. Nicăieri nu înveţi să cunoşti mai adânc şi mai limpede oamenii decât într -o călătorie. S-ar
spune că eşti investit atunci cu un dar de ghicire cu o facultate de a descoperi adevărurile şi sufletele -
dar pe care viaţa de toate zilele într -un oraş - unul şi acelaşi - îl uzezază şi îl anihilează. 

Acelaşi scriitor tânăr din care am citat mai sus o frază, şi care este d -l Mihail Sebastian, precizează foarte

 just în ceea ce constă secretul acesta al călătoriilor

călătoriilor de a cunoaşte oameni. " În lumea ta de totdeauna
eşti condamnat la un fel de insensibilitate cronică, ce se datorează nu unei deficienţe specifice ţie, ci unei
legi care te obligă ca lucrurile pe cari le vezi prea des, să nu le mai vezi deloc. S-ar putea ca în jurul tău să
abunde figuri interesante, să se grupeze tragedii şi farse, să se pregătească lucruri mari - şi pe lângă
toate acestea tu să treci impenetrabil, cu simţurile îngropate, cu vederea insuficientă, cu fantezia opacă.
Şi ajunge o schimbare de meridian, două zile de drum de fier, conştiinţa că eşti singur, p entru ca brusc, ca
după declanşarea unui accelerator intim, viaţa să se coloreze în jurul tău, zilele să treacă febrile, oamenii
să devină patetici şi tu să domneşti circular peste o împărăţie vizuală şi psihologică, pe care altfel n -ai fi
descoperit-o niciodată
iodată""

Lucrurile acestea se pot verifica cetind cărţile da călătorie, scrise de obicei de oameni cari nu sunt
scriitori. Descoperi în ele mai multă umanitate şi mai dramatică viaţă decât în cele mai ilustre romane.
Călătoria te ajută să ieşi din tine, te sileşte chiar la aceasta şi atunci fără îndoială că priveşti cu alţi ochi
viaţa din jurul tău şi altfel înţelegi oamenii. Un călător este mai caritabil, mai generos, mai înţelegător şi
 în adâncul lui, mai optimist decât
decât un sedentar. Oamenii
Oamenii care călătoresc mult sunt mai feriţi de cele mai
grave păcate ale civilizaţiei noastre: dogmatismul, opacitatea, îngustimea. Numai călătorind mult, adică
 întâlnind şi cunoscând oameni pe cari altminteri nu i-ai fi întâlnit sau nu te-ar fi interesat niciodată -
numai călătorind te poti dezbăra de dogmatismul acela sterp, de rigurozitatea şi siguranţa oarbă oar bă cu care
 judeci până atunci lumea
lumea şi oamenii. 

 În privinţa aceasta, cartea unui

unui tânăr şi distins publicist român, Ho
Homo
mo Americanus, de d. Petru
Comărnescu -este un document autentic şi o justificare a celor spuse de noi până acum. În prefaţa cărţii
sale, d.Comărnescu stăruie asupra valorii de cunoaştere a călătoriior; D -sa încearcă o introducere la
filozofia culturii pornind de la documentele omeneşti relevate prin călătorii. E inutil să mai stăruim
asupra deosebirii dintre o cunoaştere abstractă, livrescă, de cabinet şi de laborator - şi o cunoaştere
 

concretă directă, surprinsă din însăşi realitatea vie. Toată problema stă în felul sub care se înţelege
această "cunoaştere
"cunoaştere concretă şi vie".
vie". O simplă şi superficială călătorie, deşi îşi are calităţile ei de higienă
sufletească, nu ajută mult la cunoaşterea oamenilor şi înţelegerea culturilor, cunoaştere care conduce
chiar la înţelegerea supremă a omului. O călătorie, după cum bine notează D -l Comanescu nu este numai
comunicaţie. "Comunicaţia - scrie D-sa - poate în cazul cel mai bun, ucide plictiseala, dar nu poate stârpi
prejudecăţile, resentimentele şi capriciile cu care oamenii şi, în general intelectualii, judecă popoarele şi  
culturile."
Este nevoie şi de altceva, şi acel altceva este tocmai capacitatea de cumpănire, de analiză obiectivă şi
largă a oamenilor pe care îi întâlneşti în drum. Nimic mai fatal decât o călătorie care porneşte de acasă
cu ideile gata făcute asupra ţărilor pe care le va vizita, asupra oamenilor pe care se aşteaptă să-i
 întâlnească. Înveţi
 întâlnească.  Înveţi călătorind, şi înveţi mult, numai
numai dacă renunţi la ideile făcute, la prejudecăţile şişi
superstiţiile cu cari ai plecat.  În
În acest caz călătoria este
este cea mai bună higiena mentală,
mentală, şi cea mai
autentică primenire a sufletului. Stând pe loc, având aceleaşi program, întâlnind aceeaşi oameni, văzând
aceleaşi străzi, cetind aceleaşi ziare - înţelegerea se uzează,
uzează, simpatia şi curiozitatea se medi
mediocrizează,
ocrizează,
spiritul critic se osifică. Începi să judeci lumea printr-un singur criteriu, sau începi să te
t e dezinteresezi de
ea si să n-o mai judeci deloc. O călătorie promovează interesul intim pentru oameni şi pentru cultură,
reîmprospatează spiritul critic, potenţează atenţia la viaţa din jur. Şi în cursul acestei băi spirituale,
dogmele cad, prejudecăţile dispar, siguranţa de mai înainte - că ştii totul şi înţelegi tot, siguranţa care
conduce lent la moartea spirituală începe să se clatine. Şi te întorci cu o nouă cunoaştere, mai generală,  
mai vie şi mai reală.  

Ceea ce este minunat în puterea călătoriei este faptul că tot prin ea poţi fugi de oamenii pe cari i-ai
cunoscut şi i-ai înţeles prin ea. Sunt călătorii astfel făcute încât să nu întâlneşit sau să ţi se pară că nu
 întâlneşti oameni. Sunt
Sunt adevărate evadări din umanita
umanitate,te, din civilizaţie, din cu
cultură.
ltură. Şi prin ele înveţi tot
atât de mult şi tot atât de viu, de concret, ca şi prin călătoria pentru oameni. 

Acum, în toiul acestei veri, nu ştiu dacă pasagiul pe care îl voi ceti îndată nu preţuieşte mai mult decât
una din acele bine docmentate şi fascinante invitaţii la călătorii printre Oameni. Este un pasagiu pe care
 îl extrag din cartea unui pictor american
american Rockwell Kent, carte intitula
intitulată
tă "Sălbaticie" şi care cuprinde
 jurnalul unei singurătăţi de şase
şase luni în Alaska. Ascultaţi: "Plecaţi, tinerilor, ca să ajungeţi înţelepţi şi
fiind înţelepţi să rămâneţi tineri; plecaţi nu spre Apus nici Răsărit, nici spre Nord, nici spre Sud, ci
oriunde nu sunt oameni. 

Pentru că fiecare dintre noi avem nevoie profundă, să ne menţinem în ceea ce ne este esenţial; să
păstrăm de la Dumnezeu pogorâta omenie o menie din noi împotriva forţelor zilei în care trăim - să fim mai puţin
produsele unei culturi şi mai mult creatorii ei. Acolo, în acea sălbăticie atât de mult neschimbată încât
poate a văzut sute de culturi înflorind şi pierind, acolo trebuie să înţelegeţi - trebuie - că ceea ce eşti tu,
ceea ce simte şi se înspăimântă şi îi e foame se exaltă în tine, e tot atât de vechi ca şi sălbăticia, bogată
ca şi sălbăticia şi înfrăţită cu ea"... 

Nu trebuie să uităm că există şi o foarte preţioasă   călătorie, acea cătrea sufletul nostru, către noi înşine. 
Călătoria pe care o facem în singurătate. 
 

rolul modelelor in desavarsirea conduitei morale a adolescentilor

.Cel mai bun model al tinerilor ar trebui să fie părinții lor. Dacă părintii au reuşit să le insufle încredere în
capacitatea de a-şi alege drumul şi de a lua singuri hotărâri în ceea ce le priveşte viitorul, atunci aceşti
tineri vor reuşi în viată.
v iată. Asumarea unor decizii nu este uşoară, mai ales că implică şi responabilități. 2.
Tinerii işi mai aleg modele din oamenii publici, fie ei politicieni, vedete sau sportivi care îi pot influența
pe tineri prin spirit intreprinzător, ambiție şi consecvență în atingerea unui țel, pri n afirmarea unor
principii sau o conduită morală impecabilă. Toate acestea pot desăvârşi educația unui tânăr, ba mai
mult, pot contribui la succesul acestuia pe drumul pe care şi -l alege.

Eu consider ca avem nevoie de modele in viata deoarece in acest fel ne putem ghida viata dupa viata
persoanei pe care o consideram
co nsideram demna de urmat.Noi ne alegem un model in viata inca din
copilarie.Alegem oamenii care ne au impresionat cu faptele si realizarile lor marete sau care practica
meseria la care si noi visam.De cele
c ele mai multe ori copiii si tinerii din ziua de ast
astazi
azi privesc cu interes
catre vedete actori si cantareti.Chiar daca acesti oameni populari par fericiti de multe ori nu este asa.Un
model demn de urmat poate fi chiar un membru al familiei noastre.Putem sa gasim in unele persoane
pe rsoane si
lucruri pe care nu le dorim in viata noastra.Cel mai bine este sa luam fiecare lucru bun din fiecare
fiec are
persoana cu care venim in contact si sa ne construim un caracter exemplu pentru ceilalti.

Eu cred ca fiecare persoana are nevoie de un model in viata,de o persoana pe urmele careia sa calce.
Ne dam seama ce sa ocolim
oco lim in viata privind la propriul nostru model, evitand greselile sale.
Cred ca trebuie sa ne alegem cu grija persoana pe urmele careia vrem sa pasim iar persoana
respectiva sa coincida cu ce dorim sa devenim!

modul in care experienta personala este cea mai buna lectie de viata

Auzim des in jurul nostru faptul ca unii dintre noi au “scoala vietii”, si o integram in mentalul nostru ca
pe-o convingere indubitabila. Si aflam apoi, din propria noastra viata, la un moment dat de
constientizare, ca aceasta scoala este speciala deoarece este facuta exact pentru ce avem, fiecare,
nevoie sa invatam. Lectia de fiecare moment din viata noastra este data de experienta.In fiecare
moment al vietii noastre, noi experimentam si punem pe harta noastra mentala un teritoriu aflat dincolo
de limitele noastre corporale, astfel incat sa putem relationa cu lumea exterioara. Noi experimentam
viata, in fiecare clipa, prin starile noastre mentale de procesare interna, prin stari corporale date de
comportament, fiziologie, neurologie, dar si prin stari emotionale date de senzatiile kinestezice
interioare. Toate aceste stari sunt interdependente.
inter dependente. Nu le putem separa in mod real, ele operand
o perand ca
stare in triada minte-emotie-corp. Experienta este mai mult decat o intimplare. Experienta se compune
din modul cum gandim, cum simtim in corpul nostru, cum ne miscam si actionam ca un sistem