INCEPUTUL

Tema familiei in literatura

  Operele literare au un registru variat de teme, scriitorii abordand cele mai variate
subiecte pentru a descrie, exprima, sau defini anumite stari , sau evenimente.Tema
familei ocupa un loc aparte in operele literare, redand atat universul mistic si calduros al
familiei,cat si o nota de siguranta si subiectivitate
  Insa, familia nu este tot timpul tema debordanta a trairilor fericite : ea poate
exprima multe, variate, si contradictorii sentimente.Pentru a exemplifica modul in care
tema familiei este tratata in literatura, ma opresc asupra unor opere ale literaturii
romane.

Te
Tema
ma fa
fami
mililiei
ei a fos
fostt val
valorif
orific
icată
ată inten
i ntenss atât in lite
literat
ratura
ura naţ
naţiona
ională,
lă, cât şi n
cea universală, deoarece familia repre!intă un simbol al societăţii. "elaţiile dintre
membrii familiei conturea!ă, la modul ideal, ununiversul dominat de iubire, nţelegere şi
respect reciproc.

SFARSITUL

#u numai in literature romana se intalneste folosirea acestei teme a familiei. $i in

literatura universala scriitorii abordea!a aceasta tema, insa raportand%o la
societatea lor.Operele literaturii romanesti au o valoare mult mai mare pentru noi,
deorece tratea!a familia traditionala romaneasca intr%un mod realist si , in acelasi
timp, romantic, repre!entand, de%a lungul !ecilor de generatii, o sursa permanenta de
inspiratie si autodefinire a personalitatii si a orginilor strabune.

&upa cum spune si 'ev Tolstoi in ,,(nna )arennina* :+Toate familiile fericite, sunt
fericite in acelasi fel, insa fiecare familie este nefericita in felul ei*

 
 

Tema familiei in scita Tren de plăcere de I.'.-aragiale

 I.'.-aragiale este cel mai mare dramaturg român, ,,clasicul nostru autentic n teatru
*/.-ălinescu0,este un spirit bivalent n mod excepţional, n!estrat pentru comic
 n comedii şi pentru analitic n
n nuvele şi n drama ,,#ăpasta*
,,#ăpasta*.&ar
.&ar este şi un pro!ator
realist prin ,,1omente şi sciţe*, un atent şi critic observator al moravurilor societăţii
contemporane. Textele sunt construite n 2urul unor teme precum politica,oportunismul,
şcoala, presa, birocraţia, 2ustiţia, viaţa mondenă, familia şi generea!ă ununiversul comic.

3amilia este celula societatii si oglinda acesteia. Prin pre!entarea unei familii
scriitorul caracteri!ea!ă o ntreagă societate. Orice abatere de la aceasta formulă care
constituie familia, anunţă o disfuncţie şi repre!intă un prile2 de satiri!are.

 4ntre textele de scurtă ntindere,

ntindere, care sunt susţinute de un singur
singur fir narativ şi de
un număr redus de persona2e, I.'. -aragiale satiri!ea!ă defecte umane şi sociale:
+5acalaureat*, +&%l /oe*, +6i!ită*, +Trende plăcere* etc.

Publicată in volumul +1omente si scite*, sciţa +Tren de placere* oferă lectorului o

perspectiva ironică asupra moravurilor dintr%o lume a familiei cu pretenţii de apartenenţă
la societatea mondenă,naratorul amendând subtil snobismul, !gârcenia,
comoditatea, absenţa educaţiei, neasumarea ndatoririlor etc.

'a nivelul unei prime lecturi, subiectul scitei este simplu: familia /eorgescu
 mpreună cu bunica,cocoana (nica, face o călătorie cu trenul, la $inaia. Organi!area
planului ii revine domnului /eorgescu şi  constituie cau!a rătăcirilor şi a căutărilor
successive ale membrilor familiei. 4n profun!imea semnificaţiilor, se de!văluie o familie
disfuncţională, cu defecte iremediabile, care face trimitere la o societate asemănătoare.

Incipitul sciţei introduce brusc lectorul in subiect, anunţând planul ndelung

elaborat al domnului /eorgescu de a%şi duce familia ntr %o călătorie de plăcere, la $inaia:
+$%a otărât, care va să !ică...*

 #aratorul pre!intă pregătirea pentru călătorie a membrilor familiei, evidenţiind şi

structura persona2elor:+puiul*, Ionel /eorgescu, tipicul copil răsfăţat va mbrăca
o uniforma de ofiţer +a prinţului -arol*, fapt care simboli!ea!ă pretenţia familiei de a se
apropia de lumea aristocrată, ţinuta doamnei /eorgescu se va caracteri!a prin piese cu
denumiri franţu!eşti, dar cu mult prea multe culori, pentru a susţine eleganţa.Interesul
acordat de mamă ţinutei contrastea!ă cu absenţa preocupărilor materne, iposta!ă
susţinută de bunica: +Până să potrivească mamiţa pe madam /eorgescu, până să%
mbrace pe puiul*.

Planul calatoriei incepe să se reliefe!e in ineditul său ncă de la plecarea de acasă,

când bunica va folosi ramvaiul, pe când familia /eorgescu o trăsră. (ceastă diferenţă va
continua n ca!ul călătoriei cu trenulşi a otelului les: bunica va merge la clasa a III%a şi va
locui intr %un spaţiu mai economic decât restul amiliei. (stfel , ies n evidenţă defecte
precum: !gârcenia, lipsa respectului si snobismul.

 
 

Tema familiei in romanul 1ara 7 de Ioan $lavici

  Opera +1ara* a lui Ioan $lavici este o opera care tratea!a universul
traditionalist al familiei. &esi 1ara este o femeie vaduva, ea are doi copii,pe care ii
ingri2este. 3amilia 1arei nu poate fi considerate intreaga, pentru ca barbatul,stalpul
familiei,lipseste. Insa 1ara preia fraiele si devine atat mama, cat si acest stalp al familiei
sale. In aceasta opera, fratii sunt uniti intre ei, iar certurile nu pun in pericol unitatea
familiala. -a in orice familie, mama urmareste cariera copiilor sai si face econonmii
pentru a le asigura un viitor mai bun.

"omanul 81ara9 este un roman social, obiectiv, realist, tradiţional .Tema romanului
este pre!entarea vieţii lumii ardeleneşti situate ntre 'ipova şi (rad, ntre sfârşitul
secolului al l%lea şi nceputul secolului al %lea.-onsiderat de /eorge -ălinescu
8aproape o capodoperă, acest roman are ca subtema familia , &e tip monoparental,
familia 1arei este constituită din mama şi doi copii: Persida şi Trica. mamă :81ara,
săracă, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar tânără şivoinică şi arnică şi &umne!eu
a mai lăsat să aibă şi noroc.*

 In vi!iunea lui $lavici, 1ara repre!intă prototipul femeii puternice, asemenea
6ictoriei 'ipan din romanul 85altagul9 de 1iail $adoveanu.;ste autoritară,
arnică,credincioasă :81uiere, mare, spătoasă, greoaie şi cu obra2ii bătuţi de soare, de
ploi şi .devânt.1ara
dulce9 stă !iua subdeşatră,
1ara este responsabilă soartan copiilor
dosul mesei
ei, arepline de poame
conştiinţa şi deeste
datoriei, turtămândră
de Persida şi de Trică :8Tot n%are nimeni copii ca mine<9 ;ste muncitoare, calculată,
preocupată excesiv de agonisirea banilor, acest persona2 fiind construit din lumini şi
umbre, ntrucât este caracteri!ată de+proporţia aceea de !gârcenie şi de afecţiune
maternă, de otărâre bărbătească şi de sentiment al slăbiciunii femeieşti*./eorge
-ălinescu0.

Persida este 8=...> o 1ară 2uvenilă, pe cale de a lua cu vârsta obiceiurile şi

 nfăţişările mamei sale.9 #icolae
#icolae 1anolescu0

Trică este ambiţios, cinstit, perseverent, respectându%şi linia destinului, a2ungând

maestru co2ocar n breasla lui 5ocioacă.

1ara nu comunică n familie, nu este preocupată de dorinţele copiilor, nu este o

mamă apropiată, ci, dimpotrivă, are o autoritate de tip masculin.

  3amilia este construită pe legi nesc

nescrise,
rise, stricte, de natură morală, iar
nerespectarea acestora aduce cu sine sancţionarea. $criitor moralist, $lavici şi
pedepseşte persona2ele pentru nerespectarea unor legi m morale
orale şi sociale ccee susţin şi
asigură un ecilibru interior al societăţii. 4ncălcarea lor atrage cu sine un de!ecilibru ce
desfiinţea!ă unitatea şi armonia.3iind un roman de formare, opera urmăreşte, prin
derularea faptelor, maturi!area celor doi copii. (stfel, Persida, ncălcându%şi destinul şi,
de asemenea,legile morale şi sociale, se căsătoreşte cu #aţl, formând o nouă familie.
$pre deosebire defamilia 1arei, care respectă canoanele societăţii,familia Persidei s%a
format pe ba!a libertăţii individuale, n ciuda diferenţelor etnice şi religioase dintre cei
doi. Iubirea a fost principiul fondator, dar forţa destinului şi cea a legii morale se
dovedesc
determină mai puternice,intransigente.
recuperarea #aşterea copilului este un factor de ecilibru ce
armoniei familiale.
 

Tema familiei in romanul 5altagul

In romanul ?@5altagul* de 1iail $adoveanu, este infatisata o comunitate umana

traditionalalumea pastorilor din muntii 1oldovei0 si o familie emlbematica pentru valorile
ei moralefamlia 'ipan0.

 5altagul este o lucrare comple!a, fiind un roman baladesc, initiatic, mitic si

filo!ofic.(cesta estetimp,este
mioritice.In acelasi o monografie a satului
si romanul uneimoldovenesc
familii care ilde munte
pierde pe siunul
epos al mortii
dintre membrii
sai.#ucleul epic al romanului il constituie inceputul capitolului al %Aea, in care autorul
face un excellent portret de grup al oamenilor de la munte.;i sunt fiinte mereu active si
scimbatoare,care isi traiesc suferinta sau bucuria cu aceeasi inima usoara, omanii
mutnelui alcatuiesc o comunitate araica si incisa, a carei lege este ,,randuiala9adica
traditia.

3amilia infatisata in roman este cea a lui #ecifor 'ipan, marele absent pentru a
ilustra destinul mioritic al fiintei umane.Pana in acea toamna, cand #ecifor a plecat
pentru a nu se mai intoarce, familia 'ipan traise in 1agura Tarcaului, in virtutea
aceleasi ,,randuieli9.-u toate ca isi facusera o gospodarie cuprinsa, cu turme de oi si
ciobani tocmiti sa le ingri2easca, sotii 'ipan nu aveau rude in sat, traind doar impreauna
cu doi copii1inodora si /eorgita0, care le ramasesera din cei sapte pe care i%au avut

Pana la moartea lui #ecifor, existenta familiei, ba!ata pe dragoste, ordine si

refu!ul lumii ,,civili!ate9care isi pierduse valorile sacre0, curge domol, cu momente
repetabile. Intr%o lume in care, prin ritual, oamenii se instalea!a intr%un timp fara curgere,
familia 'ipan devine emblematica, este o familie pentru eternitate.

Tema familiei din ,,5altagul9 pre!inta profunde re!onante mitice.-onflictul

romanului este moral : in lumea pura a mutnelui, doi oameni veniti dintr%o vale
savarsisera o ticalosenie,ucigandu%l pe 'ipan.'ungul drum al 6itoriei are astfel o
finalitate etica : pedepsirea ucigasilor -alistrat 5og!a si Ilie -utui0, pentru a inlatura, din
aceasta lume pura, moartea cu fradelege.Pe buna dreptate, munteasca a fost
caracteri!a%ta ca@@ un Bamlet feminin9 de catre /eorge -alinescu.

Integritatea familiei fiind starbita, viata trebuia sa continue, in aceleasi tipare, dar
cu o alta generatie.&in aceasta pricina, 6itoria il ia cu sine pe /eorgita, pentru care
acest drum lavirinti are caracter initiatic.$farsitul acestei initieri are loc in noapte, cand
tanarul vegea!a, in rapa osemintele tatalui sau, simtind ca fiinta celui dus ii patrunde in
suflet.(astfel pregatit, i linfrunta pe 5og!a, in scena pra!nicului, lovindu%l in frunte cu
baltagul.Ideea parenitatii si a continuitatii generatiilor constituie o trasatura a temei.

In romanul ,,5altagul9 de 1iail $adoveanu, tema familiei este reali!ata in mod

original, dat fiind caracterul mitic, iniatiatic si valadesc al romanului.