Socializarea ncepe din primele zile de via i continu de-a lungulntregii viei.

Ca
proces stadiali continuu, niciodat total sau ncheiat,socializarea presupune dou etape
(stadii) principale: etapa socializrii primare(de az)i etapa socializrii
secundare(continue).
Socializarea primar este procesul prin care se !ormeaz primul
univers social al individului. "ndividul devine capail s !ac !a
vieii sociale prin includerea lui n elementele sociale de az: norme,valori, credine,
reguli de comportare etc. Socializarea primar deuteaz o dat cu naterea i are !uncia
de a trans!orma !iina iologic n !iin social prin apropierea lumii-via a primelor
grupuri de contact, printre care !amilia deine locul principal.
#iecare individ este plasat prin natere n interiorul unor structuri
sociale oiective. Contactul su cu aceste structuri nu este ns direct,ci mi$locit. %geni
ai socializrii primare sunt aa-numiii ali semni!icativi (prini, memri ai !amiliei,
rude, alte persoane), care au rolul de a media pentru el realitatea oiectiv. &rin urmare,
realitatea cu care copilul vine n contact din primele clipe ale vieiii pe care o
interiorizeaz, !c'nd-o a sa, este lumea-via a celuilalt semni!icativ.
Coninuturile speci!ice apropiate n cursul socializrii primare variaz de la o societate la
alta n !uncie de de!iniiile date copilului i copilriei. (le variaz chiar i n cadrul
aceleiai colectiviti, !iind transmise n mod di!erit, at't n !uncie de de!iniiile sociale
ale unor particulariti iologice (v'rst, se)), c' ti de distriuia social a cunoaterii.
"nstrumentul principali privilegiat al socializrii primare este lima$ul. &rin intermediul
lima$ului copilului i sunt transmise modele de conduit, care pot !i aplicate imediat sau
ulterior n viaacotidiani care permit identi!icarea sau di!erenierea sa n raport cu alte
persoane.
&e l'ng dimensiunea cognitiv, socializarea primar implic i o important dimensiune
a!ectiv, destul de important pentru perioada copilriei. %precierea lumii-via este
condiionat de identi!icarea emoional a copilului cu altul semni!icativ. &relu'nd
rolurile i atitudinile acestuia, copilul le trans!orm n rolurii atitudini proprii, adopt'nd
tot-odat i imaginea pe care o are altul semni!icativ cu privire la persoana sa(a
copilului). %st!el, copilul devine capail de autoidenti!icare, do'ndind o identitate
suiectiv coerent, ordonat i admisiil.
*n cursul diverselor e)periene cu di!erii ali semni!icativi, rolurile
i atitudinile apropiate parcurg un proces de astractizare progresiv, de
la cele asociate unei persoane concrete la cele generale i
impersonale.%ceast astractizare este numit altul generalizat. +in momentul ncare
altul generalizat s-a constituit n contiina copilului, acesta do'ndete o identitate n
raport cu societatea, iar autoidenti!icarea sa capt stailitate i continuitate. %ici
socializarea primar se ncheie.

6. Erori in socializarea primar si efectele asupra adaptarii scolare
%!lat, n mod !iresc, n continuarea i completarea socializrii primare a copilului
realizat n mediul !amilial, socializarea n coal urmrete, n primul r'nd,
Adaptarea copilului la mediul de viat colar. %sumarea de ctre copil a unui nou rol ,
cel de colar , caracterizat prin noi responsailitti, noi drepturi i ndatoriri, nu se
realizeaz de la sine, ci printr-un ansamlu de actiuni educative, atent organizate i
des!urate de ctre un personal didactic specializat. *n coal, procesul de socializare se
des!oar ntr-un cadru !ormal, depersonalizat, mult di!erit de cadrul !amilial. %ici
regulile impuse sunt mult mai stricte, mai precise, iar nerespectarea lor aduce cu sine
sanctiuni mai severe. -u numai noile reguli i coercitii sunt di!erite de normele impuse n
mediul !amilial, ci i modelul cultural (cultura colar) n care se integreaz este mult
di!erit.%tunci c'nd di!eren.ele dintre cele dou modele culturale (al !amiliei i al colii)
sunt !oarte mari, educatia primit n coal de ctre copil poate deveni alienant n sensul
c poate conduce la o derut normativ i valoric a acestuia ,iar aceasta, la r'ndul
ei,poate genera un comportament deviant.
Cultura colar este, i treuie s !ie,
normativ i ca atare treuie s oinuiasc pe elev cu spiritul de suordonare !at de
autoritatea colar, cu simtul responsailittii i al disciplinei lier consimtite, dar i cu
situatii de nvtare cu totul noi care i solicit la ma)im capacittile de decizie i actiune.
SOCIALIZAREA PRIMAR
Socializarea primar - sau socializarea propriu-zis - are loc n copilrie i prin care
individul, nscut doar cu potenialiti pentru viaa social, devine un memru e!ectiv al
ei, achiziion'nd cunotine, deprinderi, atitudini i comportamente umane. Se
interiorizeaz lumea social, se cristalizeaz versiunea suiectiv a realitii
(socioumane) oiective. %genii ce mediaz aceast interiorizare (internalizare) sunt n
primul r'nd persoanele semni!icative (/. 0., 1ead, 2345, i denumete 6 signi!icant
others7, apud. "lu, 8995) i, ntruc't copilul se nate ntr-o structur social dat,
persoanele semni!icative (dintre care prinii ocup locul central) i sunt oarecum impuse.
%ceti 6alii7 relevani, apropiai cu care copilul se identi!ic, i mediaz relitatea
modi!ic'nd-o n raport cu propria lor e)perien de via i cu propria lor poziie n
spaiul social. :umea social apare, ast!el, personalitii n dezvoltare, !iltrat prin acest
dul selectivitate (statutul economic i pro!ilul a)iologic al persoanelor semni!icative).
+e e)emplu, un copil din pturile srace nu numai c asoare perspectiva respectivelor
pturi asupra lumii sociale, ci o asoare colorat de particularitile ataate ei de prinii
lui.(&.;erger i .. :uc<mann, 23=>, apud. "lu, 8995).
*n procesul interaciunii dintre individul n cretere i ceilali, are loc !ormarea eului
i a identitii de sine. .reptat, prin socializarea primar, copilul a$unge la transgresarea
situaiilor i persoanelor speci!ice, nva roluri i atitudini generale. +ac mama arat
ntotdeauna o atitudine negativ !a de el c'nd se murdrete n timpul mesei i dac
aceast atitudine va !i mani!estat de alte persoane semni!icative (tatl, sora mai mare,
etc.), generalitatea normei se va e)tinde n suiectivitatea copilului. &asul decisiv
urmeaz c'nd el realizeaz c toat lumea ncon$urtoare este mpotriva practicii vizate.
.recerea de la rolurile i atitudinile unor persoane semni!icative concrete la un 6altul
generalizat7 (/. 0., 1ead, 2345, 6the generalized other7, apud. "lu, 8995) reprezint
recunoaterea societii ca atare i atingerea stailitii, a consistenei i continuitii
propriei autoidenti!icri. Copilul i reprezint acum nu numai o identitate personal !a
de cutare sau cutare persoan, ci i o identitate n general, care, suiectiv, este resimit
ca aceeai, indi!erent de indivizii pe care i nt'lnete.
&rin socializarea primar se stailete o simetrie, ineneles nu total, ntre
realitatea oiectiv i cea suiectiv. Coninutul speci!ic, ordinea i programul a ceea ce
se interiorizeaz variaz de la o cultur la alta, de la unele grupuri sociale la alte grupuri.
Copilul nu alege persoanele semni!icative, identi!icarea cu ele este cvasiautonom.
:umea apare copilului ca o lume social, real, aa cum o de!inesc ceilali
(semni!icativi). :a aceast v'rst ?. &iaget vorete de realismul moral, adic tendina
copilului de a considera datoriile i valorile care se re!er la ele ca suzist'nd n sine i ca
impun'ndu-se n mod oligatoriu, oricare ar !i mpre$urrile n care este anga$at individul.
*nvarea social reprezint unul din mecanismele de az ale socializrii. Copilria ca
prim etap a vieii, se ntinde pe o perioad de apro)imativ zece ani i constituie etapa
de ma)im importan pentru ntreaga dezvoltare ulterioar. .raseul inseriei individului
n viaa social plenar, care incum i dezvoltarea personalitii sale a)iologice, nu
este unul liniar i uni!orm. Se pot desprinde dou mari !aze: socializarea primar i
socializarea secundar.
Cnd vorbim despre cei 7 ani de acas ne gndim la educaia pe care copilul o
primete de la prini, la formarea personalitii i comportamentului copilului pn
merge la coal. Cnd spunem c un copil are cei 7 ani de acas ne gndim la un
copil bine crescut, care tie s salute, s spun mulumesc, te rog, care se comport
cuviincios cu cei de vrsta lui i cu adulii.
Educaia, bunele maniere, regulile morale sunt cheia ctre adaptarea copilului n
societate. Un copil manierat se va descurca mult mai bine n relaiile cu cei din ur
dect unul cruia i lipsesc cei 7 ani de acas.
!"ar educaia primit n cei 7 de acas depinde de civa factori# relaia afectiv
dintre copil i prini, specificul de de$voltare a copilului, valorile pe care se ba$ea$
familia i pe care le transmite copilului!
"e la % la & ani, copilul ncepe s fie capabil s mpart ucriile, i de$volt simul
binelui i al rului, este contient cnd face un lucru bun sau un lucru ru, observ
reaciile prinilor n faa comportamentului su '!m ignor sau mi acord atenie!(,
aprecia$ recompensele, dar contienti$ea$ i semnificaia pedepsei.
"e asemenea, acum este momentul pentru a)l nva bunele maniere# ce se cuvine
i ce nu la mas, ntr)o vi$it, n parc, la grdini. *)l nva bunele maniere este
ns un proces de durat, care va prinde contur n fiecare $i, iar cele mai bune oca$ii
pentru a ndruma copilul n direcia corect sunt ntmplrile curente din spaiul
familial. +asa alturi de membrii familiei, mersul la cumprturi, vi$itele la bunici
sunt tot attea momente n care copilul este obinuit cu bunele maniere.
,ntre & i 7 ani, copilul devine tot mai independent. El merge la grdini, st cu bona
sau cu bunica i, pentru c nu va mai fi tot timpul alturi de prini, este necesar s i
de$voltai mai mult capacitatea de comunicare cu cei din ur - copii i aduli. *cum ar
trebui s poat purta o conversaie cu adulii, s i argumente$e punctul de vedere
n discuiile cu copiii de aceeai vrst, s intervin n discuiile din familie, s
vorbeasc la telefon. ,ncuraai)l s se e.prime, lsai)l s termine ce are de spus i
nu i facei observaii n public. /eplicile de genul !taci din gur, c eti mic i nu ai
dreptul s vorbeti! sau prelegerile inute n public nu fac dect s umileasc i s
inhibe copilul.
MODELE. 0rinii sunt modele pentru copil. "egeaba i spunem copilului s nu mai
ipe prin cas dac el aude frecvent certuri ntre prini. 1au este ineficient s i
atragem atenia c nu a spus mulumesc la maga$in dac n familie nu aude
niciodat acest cuvnt.
RECOMPENSA I PEDEAPSA. Cea mai preioas recompens pentru copil nu
este cea material 'dulciuri, ucrii, bani(, ci e.primarea mulumirii i bucuriei pe care
printele i le arat cnd face o fapt bun. "e aceea, este important s l ludm ori
de cte ori se dovedete bine crescut. E.primarea sentimentelor este eficient i n
administrarea pedepsei. "e$amgirea, nemulumirea printelui, ignorarea dau
re$ultate mai bune dect o ceart sau o palm.
1ociali$area, asumarea responsabilitilor i e.primarea emoiilor sunt o
parte dintre abilitile pe care un copil trebuie s i le nsueasc n cei
7 ani de acas. 0rinii sunt principalele modele pe care copiii le
urmea$.
"ac micuii sunt crescui i de bone sau bunici, comportamentul
acestora trebuie s coincid cu al prinilor, n ca$ contrar, copiii riscnd
s fie bulversai i s teste$e diverse atitudini n funcie de conunctur.
"ac acum %2)32 de ani se punea mare pre pe regulile de politee,
cum trebuie s bei sau s mnnci, acum sunt valori$ate vigilena i
iniiativele.
Valorile s-au schimbat
Educaia primit n pre$ent n cei 7 ani de acas difer de cea de acum
%2 de ani, dar psihologii susin c este o evoluie fireasc i o adaptare
la conte.tul sociocultural. 45alorile s)au schimbat. ,nainte se punea pre
pe comportamentul de politee, cum trebuie s bei sau s mnnci, iar
acum sunt valori$ate vigilena, asumarea responsabilitilor i
iniiativele. *ceste diferene se vd i n autobu$, unde generaiile
trecute de prima tineree se simt ofensate de comportamentul
adolescenilor. *cum e important s fii primul pentru c resursele sunt
limitate6, e.plic psihologul 7ogdana 7ursuc.
8ibera e.primare este un comportament ncuraat n pre$ent. 4Copilul de
acum 92 de ani era mult mai compliant. *cum are acces la o cantitate
mai mare de informaie, iar gradul de sociali$are este mai mare.
/espectul de odinioar era, mai degrab, o consecin a fricii, nu unul
autentic. /espectul se ctig, nu se impune. *ltfel, cnd copilul aunge
la po$iie de egalitate, balana se echilibrea$ sau chiar se rstoarn.
Este un lanal agresivitii6, adaug psihopedagogul 1orina
Constandache.
Furia e!"rimat# "ri$ cu%i$te $u "ri$ ac&iu$i
,n primii 7 ani de via, copilul ar trebui s)i nsueasc o serie de
abiliti sociale i emoionale. 4*bilitile sociale presupun ca micuii s
nvee s)i aute pe ceilali fr s atepte o recompens, s)i asculte,
s le dea atenie i s re$olve conflictele ntr)un mod po$itiv, fr s se
r$bune.
SARCINILE FAMILIEI IN ED'CA(IA COPIILOR
/olul familiei este foarte important in de$voltarea copilului, din urmatoarele puncte de vedere #
).Fi*ic
+.I$telectual
,.Moral
-.Estetic
:. ;amilia se preocupa de de$voltarea fi$ica a copiilor. Ea asigura hrana si imbracamintea copiilor, ii fereste
de pericole, le lasa timp de oaca, le crea$a conditii cat mai bune de odihna si se ingrieste de sanatatea lor.
Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari po$itive asupra de$voltarii sale fi$ice. ;amilia ii
formea$a copilului primele deprinderi de igiena personala si sociala si il obisnuieste sa utili$e$e factorii
naturali 'apa, aerul, soarele( pentru bunastarea organismului. <n perioada pubertatii, schimbarile fi$iologice
produse in organism pun probleme noi pentru de$voltarea fi$ica a copilului= prin indrumari perseverente si
afectuoase, prin modificarea regimului de odihna, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va
putea re$olva la timpul potrivit.
9. "e$voltarea intelectuala. <n cadrul familiei copilul isi insuseste limbaul. 5olumul, preci$ia vocabularului si
corectitudinea e.primarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta directie. Ca prim factor de
educatie, familia ofera copilului apro.imativ >2? din cunostintele u$uale 'e.# despre plante, animale,
ocupatiile oamenilor, obiecte casnice etc.(. ;amilia se preocupa si de de$voltarea proceselor intelectuale ale
copiilor. Ea le de$volta spiritul de observatie, memoria si gandirea. 0arintii incearca sa e.plice copiilor
sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea intelege. Copiii pun cele mai multe intrebari in urul
varstei de %)@ ani, iar parintii ii auta sa)si insuseasca un numar mare de cunostinte, raspun$and cat se
poate de corect si e.act.
Cand sunt in scoala primara, familia vine in spriinul ei, sustinand !gustul de citit! al elevilor. Cel mai
important este stimularea curio$itatii copilului de a citi, prin cumpararea unor carti care sa puna ba$ele unei
mici biblioteci. <n preadolescenta este posibila o deviere de la subiectele strict legate de scoala sau indicate
varstei fragede= astfel, datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca ceea ce corespunde varstei
sale. "orinta de lectura poate deveni e.cesiva, copilul sacrificand astfel orele de somn. Copilul obtine
re$ultatele la scoala in functie de modul in care parintii se implica in procesul de invatare. 0arintii trebuie sa)i
asigure copilului cele necesare studiului# rechi$ite scolare, carti de lectura, manuale scolare etc., cat si niste
conditii bune de munca# un birou, un computer si nu in ultimul rand liniste pentru a se putea concentra.
0arintii trebuie sa)si aute copiii la invatatura= autorul trebuie limitat la o indrumare sau spriin, nefiind indicat
sa efectue$e temele copiilor. Cu timpul, parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de
note. "eci, atitudinea parintilor trebuie sa fie una de miloc# sa nu)l aute prea mult pe copil, dar nici sa nu se
interese$e deloc de re$ultatele acestuia.
%. Educatia morala a copiilor. <n familie se formea$a cele mai importante deprinderi de comportamant#
respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea, cumpatarea, gria fata de
lucrurile incredintate. <n reali$area acestor sarcini, modelul parental auta cel mai mult= parintele este un
e.emplu pentru copil. 0arintii le spun copiilor ce e bine si ce e rau, ce e drept si ce e nedrept, ce e frumos si
ce e urat in comportamente. *ceste notiuni il auta pe copil sa se oriente$e in evaluarea comportamentului
sau si a celor din ur. Aot in sens moral, familia il indruma sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.
3. ;amilia contribuie si la educatia estetica a copilului. 0arintii sunt cei care reali$ea$a contactul copilului cu
frumusetile naturii 'culorile si mirosul florilor, cantecul pasarilor, verdele campului etc.(, cu viata sociala
'traditii, obiceiuri stravechi etc.(.
+iloacele mass)media si in mod special televi$iunea, e.ercita o influenta puternica asupra educatiei
estetice. Bu se poate vorbi despre o influenta strict po$itiva sau strict negativa= pe de o parte e.ista
numeroase emisiuni culturale, de imbogatire a cunostintelor, dar pe de alta parte sunt difu$ate numeroase
programe care pot deforma imaginatia inocenta a copiilor intr)un sens negativ.
0arintii trebuie sa controle$e atat timpul pe care copilul il petrece in fata televi$orului cat si emisiunile pe
care le urmareste. <n unele familii preocuparea pentru cultura estetica a copilului lipseste cu desavarsire, iar
in altele aceasta este e.agerata. "aca copilul nu are aptitudini si nici placere pentru diferite arte 'balet,
mu$ica, teatru etc.(, parintii trebuie sa respecte optiunea copilului.
;amilia care repre$inta un bun mediu educativ ;amilia trebuie sa fie un colectiv sanatos, adica in
componenta sa sa e.iste toti membrii care alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv 'doi parinti(, intre
acestia sa fie relatii de intelegere, respect, intrautorare, sa traiasca in deplina armonie, sa duca o viata
cinstita, onesta. Cpiniile celor doi parinti referitoare la copil trebuie sa fie convergente iar parintii trebuie sa
fie un bun e.emplu, avand in vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii. <n comparatie cu familia
cu un singur copil, familia cu mai multi copii repre$inta un mediu educativ mai bun.
;amilia care nu repre$inta un bun mediu educativ
a( ;amilia descompusa ) familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces, nu este un
mediu educativ ideal. "ar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte depinde foarte mult de
puterea de dragoste a celui ramas, care poate compensa dragostea celui disparut. <n trecut divortul era
e.trem de daunator pentru copii. Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine daca parintii
nefericiti divortea$a decat daca stau impreuna intr)o atmosfera de furie, amaraciune, violenta si ura.
b( ;amilia reconstituita ) /ecasatorirea creea$a o familie reconstituita sau combinata formata din doi parinti,
din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr)o casatorie
anterioara. Cuvintele mama mastera si tata vitreg sunt dea e.presii peiorative. *tunci cand copiii provin din
doua familii diferite, mama va protea pe ai sai, iar tatal pe ai lui, plangandu)se fiecare impotriva copiilor
celuilalt. <n acest conte.t merita sa ne punem cateva semne de intrebare# Cine asigura disciplina in aceasta
familieD "ar educatiaD Care sunt indatoririle parintelui biologic caruia i s)a luat copilulD Ce autoritate are
acestaD /aspunsul la aceste intrebari varia$a de la ca$ la ca$.
c( 5iolenta in familie este un fenomen ce ia amploare. +altratarea partenerului si a copiilor are loc in toate
clasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o data cu problemele financiare. Ca$urile de maltratare a
copiilor sunt in crestere. !Ca si in ca$ul maltratarii unuia dintre soti, sunt responsabili mai ales barbatii. <n
multe ca$uri, cei care maltratea$a au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuand un ciclu de violenta!.
Copiii maltratati sunt frustrati de dragoste, pierd bucuria de dragoste si intelegere a semenilor, sanatatea lor
psihica fiind pusa la indoiala.
d( *lte ca$uri in care familia nu este un bun mediu educativ# ) Certurile si neintelegerile dintre parinti au
efecte traumati$ante asupra copiilor. ) "ivergentele dintre parinti cu privire la masurile educative au urmari
negative asupra educatiei. ) "aca parintii mint, fura, inura, sunt necinstiti, in cele mai multe ca$uri copilul va
imita comportamentul acestora. <n conclu$ie, as putea motiva alegerea acestei teme# *m dorit sa
demonstre$ intr)un fel sau altul faptul ca nu este neaparata nevoie de o familie cu doi parinti pentru a fi
copilul fericit.