Tendinte si curente in psihologia contemporanã

Psihanaliza
Existã patru mari curente Behaviorismul
Umanismul
Cognitivismul

PSIHANALIZA

Debut – sf. sec. XX → lucrãrile lui Sigmund Freud (1856-1939)

Sf. sec. XIX – incep. sec. XX – hipnoza prezintã mare interes

:)
 Stare normala
Scoala de la Nancy Hipnoza
(Bernheim) Stare de sugestibilitate

Doua mari scoli

care studiaza hipnoza
Scoala de la Salpetriere Hipnoza = Isterie
(Charcot)

Isteria – nevrozã (tulburare functionalã a SNC) exprimatã corporal

convulsii tumultoase
anestezie
paralizie
Simptome nu are bazã organicã
halucinatii
orbire (istericã)
:)
 Freud – studiazã intens transferul
↓
proces prin care dorintele incostiente se actualizeazã
in cadrul relatiei terapeutice

Nemultumit de hipnozã → tehnicã cosmeticã

teorie a personalitatii
PSIHANALIZA metodã de cercetare
tehnicã terapeuticã
:)
Componentele psihicului uman

Sego

Ego

Id

Functionarea psihicã defulare

refulare

Vis
Forme deghizate Act ratat
Lapsus
Simptom nevrotic

:)
 Behaviorismul

Watson (1878 - 1958)

psihologia stiintã riguroasã = studiul comportamentului uman.

Obiectivul psihologiei: studiul relatiei functionale S R

Procesele derulate intre S R nu pot fi studiate riguros

S → Cutie Neagra →R

Fizica disciplinã prototip – operationalismul

↓ detectabile
Psihologia → studiul variabilelor
masurabile

:)
 agresiv
Ex : situatie frustrantã (S) → (R) apatic
compulsiv

Diferentele responsive se datoreaza variabilelor interne.

Contributii importante – in studiul mecanismelor invatarii

Conditionare clasicã (Pavlovianã)

Invatare prin
Conditionare operantã (Skinerianã)

Behaviorismul – este responsabil de declinul investigarii proceselor

mentale in epoca sa.

Cognitivismul
:)
 Umanismul

Umanismul – orientare progresistã renascentista

Renasterea - recupereaza individul uman in ipostaza “ni ange ni bete”

Omul apt pt. : ideal / negarea idealului

In Psihoterapie – Miscarea potentialului uman (HP)

↓
teza fundamentalã a miscarii HP :
“ potentialul fiecarui individ este mult mai mare decât potentialul pe care acesta il
investeste in activitatile sale”

Terapia → motivarea utilizarii potentialului nefolosit

:)
 Psihologia Cognitiva

Studiu detailat al sistemului cognitiv si al subsistemelor sale

(perceptir, memorie, gandire etc)

sistem cognitiv → sistem de procesare a informatiei

↓
Ψ cogn. : studiaza procesarile la care este supusa informatia intre
input-ul senzorial si output-ul motor.

Ψ cogn. : o anumita abordare a tuturor fenomenelor Ψ si comp.

din perspectiva procesarilor informationale care le sustin.
↓

Teorii cognitive ale : emotiilor, motivatiei, comportamentului social.

:)
 Senzatii si Perceptii
Senzatia: procesele de detectare si codare a stimulilor din mediu.

Perceptia: procesele de organizare si interpretare a informatiilor senzoriale.

Pragurile senzoriale:
Minim absolut – intensitatea minimã a unui stimul care poate
determina o senzatie specificã.
Maxim absolut – intensitatea maximã a unui stimul care poate incã
determina o senzatie specificã.
Diferential – cantitatea minimã dintr-un stimul care adaugatã
la stimularea initialã determinã o nouã senzatie.

Legea Weber-Fechner : S=k log I +c

Stimul fizic → Codaj biologic → Codaj neuronal → Codaj cognitiv :)

 Recunoasterea fetelor umane
Interes deosebit :
1. cea mai comunã cale a recunoaste persoanele
2. rec. fetelor umane diferã sensibil de alt tip de recun.
3. investigatii numeroase

Prosopagnozia
caracteristici : nu recunoaste fetele umane familiare
uneori nici propria fatã
recunoaste facil obiecte
recunoaste persoanele familiare dupa voce, nume etc.

Explicatii: 1. distinctia dintre fetele umane implicã discriminari mult mai fine
decât cea dintre obiecte.
2. mecanisme cognitive proprii recunoasterii fetelor umane.
3. regiuni cerebrale diferite sustin recunoasterea fetelor si
respectiv obiectelor. (em. dr  recun ftelor umane) :)
 Informatia configuralã

despre trãsãturi
Recunoasterea fotograficã a unei persoane
implica doua tipuri de informatie despre configuratie

Cel mai frecvent se apeleaza la trãsãturi – ex. portretul robot

Atentie la configuratie: 1. Young & Hay – combinarea fetelor umane

2. Rhodes & Carey – distorsionarea caricaturilor
3. fetele familiare – trasaturi interne
fetele nefamiliare – trasaturi externe

:)
 Starile de constientã

P. Janet: “constienta nu este o stare unicã ci este o miscare intre

mai multe stãri” → un fenomen dinamic

St. de constientã variazã in fct. de niv. de activ. neuropsih. = AROUSAL

Arousal-ul este determinat de echilibrul neurotransmitatorilor

scazut  nivel scazut de catecolamine

crescut  nivel crescut de catecolamine

:)
 yoga
Hipoarousal – transa
hipnotica meditatie
starea Zen
Arousal tranchilizant starea de rugaciune
relaxare (T.A.)
Arousal normal solicitarile cotidiene perceptii
senzitivitate
Arousal crescut st. creativa
anxietate
Hiperarousal catatonia schizoida halucinatii
Arousal maxim extazul mistic

Modificarea arousalului modificarea stãrii de constientã

componentã biochimicã
Starea de constientã interactiune
componentã subiectivã
:)
 Hipnoza

Este o stare hipometabolicã indusã in mod artificial – conditii : centrarea atentiei

sugestii de inductie
Hipnoza este folositã si ca tehnicã de producere a unor modificãri comportamentale.

Sugestiile : a. pentru inducerea transei hipnotice

b. pt. modif. unor struct. comp. sau cogn. pe durata transei
c. pt modificari dupa iesirea din transa.

Cercetari asupra hipnozei: Mesmer (1773) – fluidul magnetic

sf sec XIX – epoca de aur a H – panaceu universal
Charcot – Salpetriere
Bernheim – Nancy
Baeber – supramotivare
Pavlov – somn special
Hilgard – stare disociata
:)
 Analiza hipnozei

Cine poate hipnotiza?

caracteristicile hipnotizatorului
- perceptie obiectivã a experientei hipnotice
- suportã esecurile
- sã traiascã, sã se uimeascã de ceea ce se intamplã
- sã perceapã nevoile emotionale ale pacientului
- clientul = individ unic
- echilibru interior
- incredere in sine

:)
 Meditatia

Originea in practicile orientale de relaxare

Scopul = dobandirea unei stari de relaxare sau de contamplare

↓ inducerea unei stari α

Tehnici : yoga, meditatia transcedentalã, oratio mensis etc.

Tehnici de relaxare modificarea radicalã a naturii stimularii externe

(reducerea impactului stimularii externe)
intensificarea stimularii interne, replierea spre sine
(= concentrare asupra sinelui ≠ introspectie)

a. Modificarea stimulãrilor externe

b. Anularea comprehensiunii (percepi realitatea externa, dar ii anulezi semnificatia)

:)
 a. MODIFICAREA STIMULARILOR EXTERNE

1. Restrictia prin adaptare

= modalitate de adaptare sau ignorare a anumitor stimuli externi.

(obosirea ratiunii si substituirea strategiilor rezolutive cu fantezia)

Ex. Meditatia concentrativa → subiectul se concentreaza asupra unui singur lucru

(obiect, nume propriu etc.)
pasiva (fara mobilizare energetica, motivationala)
Concentrarea poate fi
activa (hipermotivatie pentru concentrare)

Important :
- mediul in care se practica : trebuie sa fie relaxant, linistit, se reclama o reducere
semnificativa a stimulilor  mediu predictibil (familiar, controlabil)
- pozitia : una ce favorizeaza reducerea stimularii ex. pozitia birjarului
:)
 a. MODIFICAREA STIMULARILOR EXTERNE

2. Restrictia prin repetitie

= repetarea aceluiasi stimul (fixare pe respiratie, bataile inimii etc.)

= o reactie conditionata (RC)

Mantra → obiect de concentrare (pot fi vizuale cu o anumitã frecventã, auditive etc.)

- in cazul meditatiei transcedentale, mantra trebuie sã aiba, neaparat, valenta

transcedentala.

- unele caracteristici ale mantrelor le fac cele mai adecvate pt meditatie sau
inducerea starii hipnotice → monotonie, constantã, linie melodica.

ex. Linia melodicã a rugaciunii “Tatãl nostru” poate induce starea α

:)
*Sugestibilitatea si varsta

Sugestib.

varsta

2 ani 14 ani 18 ani 40-45 ani

*Sugestibilitatea si inteligenta

Prejudecati frecvente : H e realizatã doar de hipnotizator

Hipnotizatorul trebuie sã fie o persoanã charismaticã si puternicã
H este o stare anormalã
H este o forma de somn
Subiectul hipnotizat se aflã sub controlul hipnotizatorului
H poate fi dãunãtoare
H este beneficã prin ea insasi
:)
Exista trei factori cu functie sugestiva
Mediul
Infãtisarea hipnotizatorului
Sugestiile propriu-zise

Sugestiile – reguli :

sã fie simple si concise

se repetã prin parafrazare si sinonimie
sã fie credibile si dezirabile
sã fie incadrate temporal
sã aiba interpretari univoce
un scop se imparte in subscopuri
sã utilizeze cuvinte pozitive
sã fie ancorate
folosirea imaginilor
se cautã motivatia de schimbare si se utilizeazã ca motiv in sugestie
:)
 b. ANULAREA COMPREHENSIUNII
1. Stimularea incomprehensibilã = tehnica Zen

Pentru a elibera subiectul de efectele stimulilor externi

↓
Koan = o formulare logic imposibilã prezentatã adesea in forma
unei ghicitori, a unei intrebari
ex. “care este zgomotul unei aplauze monopalmare?”

iti consumã intreaga energie, blocând impactul stimularilor externe.

Valentele terapeutice ale meditatiei

prin meditatie putem reduce :
tensiunea arterialã si muscularã
rata respiratiei
consumul de O2
rezidurile CO2
conductanta electricã a pielii
:)
 Stari de constiinta : clarificari conceptuale si criterii de taxonomizare

“Constiinta – perceptia celor ce se petrec in mintrea noastra” (John Look, 1690)

Constiinta – este o “sesizare” activa a tuturor gandurilor, imaginilor, perceptiilor si

emotiilor ce populeaza mintea noastra. (Natsoulas, 1983)

Constiinta – totalitatea comportamentelor si prelucrarilor de informatie ce se asociaza

cu eul (perspectiva cognitiva)

personala
selectiva
William James(1890):- constiinta noastra este continua
in perpetua schimbare

- Constiinta este expresia unei evolutii care ne sporeste abilitatea noastra de a ne adapta
la mediu.

:)
Abordarea contemporana (in acord cu James) constiinta ne furnizeaza o
reprezentare mentala a lumii in care navigam, permintandu-ne astfel sa ne
desavarsim actiunile in plan mental inainte ca ele sa devina manifeste.

Acest lucru ne face mult mai reflexivi si mai flexibili in adaptarea noastra la mediu,
reducandu-ne tendinta de a ne angaja in comportamente fara tinta, nechibzuite sau
agresive.

Kihstrom (1984) – constiinta ne monitorizeaza sinele si ambientul.

:)
 Relatia constiinta – creier

Cum se relationeaza constiinta cu creierul?

Suspiciunile din zorii psihologiei stiintifice confirmate de psihologia contemporana

Natura exacta a acestei relatii ramane inca un mister.

identitate
Constiinta – activitate cerebrala
diferite

Tehnicile moderne de investigare neurocerebrala releva aspecte extraordinare.

:)
 Starile alterate (alternante) de constiinta

alternanta – indusa spontan – somn, vis etc.

Stare normala – solicitarile diurne
alterata – indusa deliberat – drog, hipnoza, medidatie

Modalitatile de introducere a starilor alterate de constiinta.

a) Reducerea drastica a inputurilor senzoriale sau creearea unui

ambient senzorial repetitiv si monoton
b) Intensificarea inputului senzorial sau supralicitarea semnificatiei
acestuia

Ambele modalitati opereaza prin intermediul nivelului de activare

neuropshica – arousal.
:)
 Caracteristicile starilor alterate (alternante) de constiinta

In ciuda faptului ca toate aceste stari au propriile lor caracteristici distinctive,

exista o serie de elemente de comunalitate, Martindale (1981)

1. Procesele cognitive au tendinta de superficializare pe durata starilor alterate de

constiinta (dificultatea reamintirii unor vise este elocventa aici)
2. Eul este experientiat diferit in aceste stari (ex. Delimitarea sine-alteritate, mediu);
3. Inhibitia normala se reduce sau dispare, iar subiectul poate deveni mult mai
deschis la sugestii;
4. Perceptiile sunt separate de stimulii externi (continutul celor receptate poate fi
ireal)
5. Continutul constiintei poate deveni mult mai viu, intens pe durata starilor alterate
(drogurile fac culorile mai stralucitoare, sunetele mai ascutite etc.)

Toate aceste caracteristici comune ale starilor alterate deja enumerate mai sus, le
putem regasi si in cazul experientelor de deprivare senzoriala sau la cei ce
practica tehnica biofeedback-ului.

:)
 Concluzii

a) Putem relativ usor sesiza similaritatea punctelor de vedere asupra constiintei si

starilor alterate de constiinta intre autori separati de distante temporale
semnificative si cu angajamente paradigmatice diferite.

b) Puternica conexiune dintre procesele neurofiziologice si variabilitatea starilor de

contiinta este o realitate indubitabila.

c) Starile de constiinta se intind de-a lungul unui continuum, neta lor delimitare
fiind aproape imposibila si aceasta in ciuda faptului ca dincolo de elementele de
comunalitate fiecare stare poseda caracteristici care o individualizeaza

:)
 INVATAREA

Def: o modificare relativ permanenta in comportamentul potential care este rezultatul

experientei.

comportamentala
Invatarea – componente cognitiva
biologica

habituarea
Comportamentala conditionarea clasica
conditionarea operanta

Cognitiva invatarea social cognitiva

Bilogica preparedness

:)
 HABITUAREA

Def: declin al tendintei de a raspunde la stimulii care au devenit familiari ca urmare a

expunerii lor repetate.

ignorarea stimulilor familiari

Habituarea permite stimuli noi

evitare
concentrarea reactiilor de adaptare stimuli
aparare alarmanti

:)
 CONDITIONAREA CLASICA

I. Preconditionarea SC
II. Conditionarea SC + SN RN
III. Postconditionarea SC RC

Generalizare Discriminare

Extensii ecologice: ex.1 Siegel (1982)

SN (morfina) RN (euforie)
SN + SC (cusca) RN (euforie)
SC (cusca) RC (durere)
ex.2 Insomnia – rolul contextului
ex.3 Lazarus (1952) – prin cond. clasica poti dobandi si cunost.

:)
 Interpretarea cognitiva a conditionarii clasice.

Exista 3 tipuri de relatii temporale intre SC si SN:

1. SC precede pe SN invatare rapida

2. SC simultan cu SN invatare dificila
3. SC succede pe SN invatare absenta
Concluzie: subiectul invata nu o contiguitate spatiala sau temporala ci o relatie de
predictie a SN de catre SC

Conditionarea operatie cognitiva de predictie

Ex. Fobia conditionare clasica.

reperea relatiei SC RC1

Remiterea fobiei
constituirea relatiei SC RC2
:)
 CONDITIONAREA OPERANTA

Conditionarea operanta: se invata un raspuns datorita unei asocieri intre un

comportament si consecintele sale.

Conditionarea operanta presupune o operare in mediu a.î consecintele sale sunt

dependente de aceasta operare.

Legea efectului (Thorndike, 1898) efectul (consecinta) unui comportament

intareste sau slabeste tendinta de a executa acel comportament.

Intarire : un eveniment care succede unui comportament si care ii sporeste

probabilitatea de aparitie

pozitive
Intariri
negative
:)
Intariri pozitive:
1. Obiecte materiale
2. Activitatile
3. Comportamente sociale
4. Feed-back-ul
5. Jetoanele
primare
Intariri
secundare

Distinctie intarire – pedeapsa.

imediata
consistenta
Reguli de administrare a pedepselor moderata
asoc. cu intariri pozitive

Interpretarea cognitiva a conditionarii operante

Tolman – animalul doband. O reprez. Interna a relatiei dintre comp. so consec.

Dovezi exp: 1. Soareci labirint
2. Watson (1967) sentimentul controlabilitatii la bebelusi. :)