Principiile şi practica

terapiilor cognitive şi
comportamentale

Dr. Alina Ştefania Oriţă

Iasi – 19 oct. 2018
 Cuprins
I. Psihoterapia – contextul social-istoric
II. Notiuni de bază : cogniţia, emoţia,
comportament
III. Etapa comportamentală - primul val
IV. Etapa cognitivă – al doilea val
V. Etapa terapiei bazată pe emoţii -al treilea
val
VI. Principiile de bază ale TCC

2
I. Impactul bolilor psihice
 Prevalenţa în continuă
creştere sănătatea
mintală a fost
recunoscută de ONU
drept o prioritate
internaţională şi a fost
introdusă în planul de
acţiune 2013- 2020 al
OMS
3
 Psihoterapia - definiţii
 DEX : Metoda de tratare a bolnavilor prin
influenţarea psihicului, utilizându-se
persuasiunea, hipnoza, sugestia etc.
 Petit Robert : Terapie a tulburărilor psihice
sau somatice prin procedee psihice
(psihanaliza şi practici derivate)
 Comisia Practicienilor din Québec :
Metoda terapeutică ce foloseste doar
mijloace psihologice pentru a trata
tulburările psihice sau somatice
4
 Tipurile de psihoterapii (1)
Psihanaliza
Psihoterapii de inspiraţie
analitică (Jung, Adler, focale,
de grup)
Terapia sistemică şi familială
Terapia cognitivă şi
comportamentală
5
 Tipurile de psihoterapii (2)
Curentul psihologieiumaniste
Gestalt-Terapia
Analiza tranzacţională
Psihoterapia centrată pe
persoană – C. Rogers
Bio-energia
Hipnoza
Metode de relaxare

6
 Tipurile de psihoterapii (3)
Fenomenologia

Analiza destinului după metoda Szondi

Psihoterapia integrativă dupa modelul

Baudouin

PNL

7
 Psihanaliza – concepte fundamentale (1)

Sinele - sediul pulsiunilor fizice si psihice, cum ar fi

foamea, setea, senzatiile de frig, frica, dorintele sexuale

Supra-Eu - fundamentul valorilor si idealurilor noastre,

rolul educatiei primite, instanta suprema

Eu – Intre Sine si Supra-Eu. Deriva din Sine si este

fasonat de Supra-Eu pentru a se adapta la realitate

8
Psihanaliza – concepte fundamentale (2)

Neutralitatea binevoitoare

Atentia flotanta - terapeutul nu se axeaza numai pe

continutul discursului pacientului ci face asociatii
Terapeutul asculta si interpreteaza dorintele, asteptarile
si fricile pacientului

Relatia terapeutica : Transfer

Contra-transfert

9
Psihanaliza – concepte fundamentale (3)

Refularea – renuntarea la principiului placerii pentru

principiul realitatii

Psihosexualitate – scena originara

- fantasmele de seductie – placere si sexualitate
- fantasmele de castrare – diferenta dintre sexe

Narcisism – Freud : libido de sine (dragoste de sine

însusi) si libido de obiect (dragoste pentru celalalt)

10
 Terapia sistemică şi familială
concepte fundamentale (1)

Familia – sistem
Nimic nu este izolat în regnul animal
Familia este o forma specifica de organizare sociala care
se reînoieste prin ciclul nasterilor si al deceselor.

Legaturi familiale
2 parametri - alianta – poate fi întrerupta
- filiatia – pe plan simbolic, nu se poate
întrerupe

11
 Terapia sistemică şi familială
concepte fundamentale (2)
Familia
– dimensiune biologica – legaturile de sânge
- dimensiune afectiva – atasament
- comuniune de spatiu – caminul, casa
-comuniune de patrimoniu – bunuri materiale
- valori simbolice

- se studiaza secventele de comunicare

-Double-bind

12
Terapia cognitivă şi
comportamentală

13
 Contextul socio-istoric (1)
Psihologia ştiinţifică
1913 - Watson – behavioral learning theory
Metode comportamentale bazate
pe modele experimentale (Pavlov,
Skinner)
pe teoriile învăţării
1950 – Personality and psychotherapy. An
analysis in term of learning, thinking and
culture, Dollard si Miller
1958 – Psychotherapy by reciprocical
inhibition, Wolpe

14
 Contextul socio-istoric (2)
 1952 –Eysenck – a selectionat 24 studii privind
rezultatele psihoterapiei - 7000 de cazuri.
 Concluzia:
 ttt psihanalitic amelioreaza - 44%,
 spitalizarea sau medicii generalisti – 72%
 ttt eclectice – 76%

 In urma acestui studiu, s-a dezvoltat curentul

terapiilor comportamentale

15
 Contextul socio-istoric (2)
Psihologia cognitivă
Modelul tratamentului informaţiei
Analiza comportamentelor
«acoperite/ascunse» (neobservabile, mintale)
1969 – Bandura – Teoria învăţării sociale prin
imitarea unui model
1976 - Beck : conceptualizarea terapiei
cognitive a depresiei şi a tulburărilor
emoţionale.
Influenţa gândurilor asupra emoţiilor.

16
 II. Noţiuni de bază

Cogniţii

Emoţii

Comportament
17
 Modelul de Interacţiune

Cogniție Emoție

Biologie

Comportament
Mediu
18
 Cogniţii – definiţie (1)

Activităţi mintale în raport cu procesul cunoasterii

=? « gândire », « inteligenţa »
Atenţia
Percepţia
Memoria
Limbajul
Raţionamentul
Invăţarea
Luarea deciziilor
Rezolvarea problemelor

19
 Cogniţii – definiţie (2)

Permit - achizitionarea
- organizarea
- utilizarea

cunoştiinţelor privind :
- propria persoana
- mediul înconjurator

20
 Tipuri de cogniţii - exemple

Nu mi-a raspuns la telefon !

Am sunat-o si nu mi-a raspuns la telefon;

înseamna ca nu are placere sa vorbeasca cu
mine !

21
 Tipuri de cogniţii

Cognitii descriptive - Nu mi-a raspuns la

telefon !

Cognitii interpretative – Daca nu mi-a

raspuns la telefon, înseamna ca nu-i face
placere sa vorbeasca cu mine !
22
 Cogniţii – teme principale
-Devalorizare

-Exigente tiranice fata de sine

-Exagerarea dificultatilor

-Sentiment de pierdere

-Sentiment de respingere

23
Exemplificarea cogniţiilor

◦ imaginaţi-vă următoarea scenă : trebuie

să prezentaţi un caz la colocviu de
cazuri dificile/complexe şi la 5 minute
după ce aţi început să vorbiţi, 2 colegi
încep sa râdă în surdină şi să vorbească
între ei.
◦ Care este prima idee care vă trece prin
cap?

24
 Scheme cognitive - definiţie
-Scheme mintale inconştiente
-Situate în memoria de lungă durată
-Concentrează cunostiinţele persoanei despre ea
însăşi şi despre lumea inconjurătoare
-Se formează în urma experienţelor de viaţă
-Sunt reactivate de amintiri
-Asimilează construcţiile mintale recente în funcţie
de cele anterioare
-Deformează în mod sistematic percepţia şi
intepretarea realităţii
25
Principalele teme ale schemelor cognitive

- Dragoste
- Aprecierea de către ceilalți
- Reușită
- Autonomie
- Perfecționism
- Cod moral
- Omnipotență

26
Schemele cognitive cel mai des întâlnite

- Valoarea mea depinde de dragostea celorlalți!

- Valoarea mea depinde de aprecierea celorlalți!
- Ceilalți trebuie să aprobe tot ceea ce fac eu bine!
- Trebuie să fac totul foarte bine!
- Orice greseală, cât de mică este foarte gravă!
- Trebuie să știu totul!
- Trebuie să ma descurc singur!
- Trebuie să reușesc totul !
- Nu trebuie să am încredere în nimeni !

27
 Exemplificarea cogniţiilor si a
schemelor

◦ Alexandru se supără, căci soţia lui, Ana iar a

venit cu întârziere de la servici.

◦ Gânduri ?
◦ Cu ce scheme ar putea fi în legatura ?

28
Nivelurile cognitive

◦ Nivelul inconștient - schemele

◦ Nivelul preconștient – gândurile
◦ Nivelul conștient – atenția
focalizată
◦ Nivelul metacognitiv –
gândurile la un grad secund
◦ Dupa Cottraux (2003)

29
Nivelurile cognitive - exemplu
Schema : Valoarea mea depinde de aprecierea celorlalți!

Gânduri/Cognitii : Colega mea mi-a spus că proiectul

meu nu e bun de nimica. Seful sigur nu o să-l
aprecieze! Poate chiar o să-mi pierd locul de muncă.

Atenția focalizata : Opinia colegei e clară ! Nu-i place

cum am conceput proiectul. Stie ea ce vorbește!

Nivelul metacognitiv : Dacă sunt așa puțin sigură de

mine, înseamnă că sunt o persoană slabă, inferioară.

Interpretează monologurile alarmiste ca un semn

al inferiorității
30
Când devin cogniţiile problematice ?

◦ Când sunt interpretative

◦ Când sunt negative

31
 Cogniţii – rezumat
Sunt gânduri, amintiri, imagini care ne
permit să înțelegem și să tratăm informațiile
primite și «să gândim» lumea
înconjurătoare, să o analizăm prin rațiune,
să-i dam un sens.

32
 Cogniţii – caz clinic

Dna C. S.

33
 Emoţii

-Ce emotii cunoasteti ?

-Cum definim emotiile ?

34
 Emoţii – definiţie (1)
-Din punct de vedere psihologic :

-Sentiment intim si subjectif

-Sunt o evaluare rapida a experientei de
viata interioara si exterioara
-Permitent sa diferentiem situatiile
traite si relatiile cu ceilalti

35
 Emoţii – definiţie (2)
-Din punct de vedere fiziologic :
-Stare de stimulare fiziologica
caracterizata prin manifestari ale
organelor viscerale
-Senzaţii fizice determinate de stimuli
externi/interni şi care au ca substrat
modificări fiziologice

36
 Emoţii – definiţie (3)
-Din punct de vedere evolutiv
(functional) :
-Act care apare ca un raspuns la o
amenintare, si care ajuta la
supravietuirea speciei
-De ex. aparare sau atac
-Antonio Damasio : Emotiile nu sunt un
lux, ci un instrument complex al luptei
pentru supravietuire
37
 Emoţii – definiţie (4)

-Plăcute sau Neplăcute

-Nu se produc într-un mod pasiv
-Depind de cogniţii
-Diferite de afecte – fenomene mintale

38
 Emoţii - identificare

-Nu sunt identificate în mod spontan.

-Confuzie
-Nu mă simt bine !
-Am o stare proastă !
-Mă invăluie o mulţime de
gânduri !

39
Expresia faciala

40
Clasificarea Emoţilor – Ekman (1)
 - Bucuria
- Tristetea
- Mânia
- Dezgustul
- Frica
- Surpriza
- Dispretul

41
Clasificarea Emoţilor – Ekman (2)

42
Emotii – expresii faciale

43
44
Metoda de explorare - Exercitiu 1
 Terapeut : Ce emotii simtiti ?
 Pacient : Nu sunt bine deloc !
 Terapeut : Si ce tip de emotii ?
 Pacient : Nimic nu merge !
Tare mi-e rau !
Nu vad nici o solutie !
Parca as fi într-o prapastie !

 Ce strategie trebuie sa folosim pentru ca pacientul sa

reuseasca sa descrie emotiile lui ?

45
 Metoda de explorare (1)
 Enumerarea celor mai obisnuite emotii

 Reperarea celor simtite de pacient

 Descrierea lor : penibile, agreabile

 intensitate

46
 Metoda de explorare (2)
Evaluarea lor :
- sa distingem momentele în care
emotiile penibile sunt cu adevarat
intense fata de momentele când
intensitatea lor diminueaza sau
simtim emotii agreabile
- gradul de control al emotiilor
- consecintele emotiilor
47
Analiza functionala a emotiilor - rezultate

 permite

◦ sa observam ceea ce simtim

◦ sa identificam emotiile

◦ sa vedem ca intensitatea sau tonalitatea

lor nu sunt mereu aceleasi

48
Explorarea emotiilor - concluzii

 Emotiile sunt omniprezente, dar foarte

adesea nu le identificam

 Cand ne simtim bine, nu este util sa le

identificam

 In depresie, este important sa le

identificam - conditie indispensabila
pentru a putea schimba afectele

49
Explorarea emotiilor dna C. S.

 Ce emotii evoca pacienta ?

50
 Comportament – definiţie (1)

Secvenţa comportamentală : înşiruire de

acţiuni care permit adaptarea persoanei la o
situaţie dată. Ordonarea acţiunilor se face în
funcţie de o anumită percepţie şi de
interpretare a situaţiei.

51
 Comportament – definiţie (2)

Comportamental : performante observabile

si care pot fi masurate

52
Tipuri de comportament

53
 Continutul comportamentului

 Ceea ce facem - comportamente motorii

(actiuni, acte)

 Ce spunem – comportamente verbale

 Ce aratam – comportamente non-verbale

54
 Secvenţele comportamentului

Situaţie  Stimuli din mediu

Percepţie  Sistemul cognitiv
Interpretare  Schemele cognitive
Acţiune  Sistemul motor si verbal
Caracter ordonat  Organizare ce vizează
un scop
Inşiruire  Secvenţa
comportamentală
55
Secventa comportamentala
 Stimul declansator
 atentia
 memoria
 Emotia

 Cognitii - evaluare
- monolog interior

 Comportamentul - Actiunea

56
 Analiza comportamentului

-Nu este considerat un simplu simptom al bolii, ci o

problemă /tulburare care trebuie tratată

-Scopul terapiei
-Nu eliminarea secvenţei comportamentale patologice
-Obţinerea unei noi secvenţe comportamentale
-nepatologică
-incompatibilă cu afecţiunea iniţială

57
Diagnosticul clinic / funcţional
◦ Diagnosticul clinic – descriptiv (descrie
simptomele dar nu şi cauzele)
◦ Diagnosticul funcţional :
- formularea unei problematici ;
precizarea comportamentelor care
reprezintă o problemă pentru pacient
- recoltarea informaţiilor obiective, dar
în raport cu un cadru teoretic
- formularea unor ipoteze privind
originea tulburarii si factorii care au
determinat mentinerea ei
58
Diagnosticul funcţional
◦ Comportamentul problemă actual – observabil,
adica poate fi descris de alte persoane
◦ Intrebări : - De când a apărut ?
- Când se manifestă ?
- Cum se manifestă ?
- Prezenţa celorlalţi îl schimbă ?
- Care sunt consecinţele ?
- Ce măreşte frecvenţa comportamentului?
- Ce diminuează frecvenţa
comportamentului?
- Când lucrurile se petrec aşa cum şi-ar dori
pacientul?

59
Diagnosticul funcţional - exercitiu

◦ Caz Maria P.

60
Diagnosticul funcţional - exemplu
 Comportamentul problemă : acceptă atitudinea
violenta a partenerului
 Cogniţii : idei de culpabilitate; impresia că
situaţia ei nu are ieşire; diminuarea stimei faţă
de ea însăşi
- nu vreau să o condamn pe fată să crească
fără tată
- dacă am răbdare cu el, poate se va schimba
- nu reusesc niciodată să găsesc o soluţie
 Emoţii : tristeţe; anxietate; astenie

61
Evaluarea cognitiva a emotiei
Emotia este elaborata la nivel cognitiv în functie de
experientele anterioare, de tipul de personalitate

Unele persoane au tendinta de a exagera emotiile lor si

utilizeaza un vocabular hiperbolic : e o adevarata catastrofa, e
îngrozitor, nu o sa suport niciodata…

In final, daca ne repetam mereu acest lucru  convingerea ca

întradevar e imposibil de suportat  evitare si autoconvingere
ca e singura solutie

Incapacitatea se situeaza la nivel mintal, nu reprezinta

realitatea

62
 Influenta cognitiei asupra comportamentului

Cognitia autorizeaza sau opreste

comportamentul
Identificarea cognitiei în cadrul terapiei permite
pacientului sa înteleaga legatura între emotii,
gânduri si comportamente si care este
responsabilitatea sa.

63
 III. I val – Etapa comportamentală

1950 -1980

Se bazează pe analiza experimentală a

comportamentelor şi a posibilităţilor de a le
schimba

64
Experimentul lui Pavlov (I)

65
Experimentul lui Pavlov (II)

66
Experimentul Watson

67
Nevroza experimentală - Watson

 Watson (1920) a realizat o fobie prin învăţare asociind o

jucărie de pluş albă cu un sunet puternic (Albert)
 Albert - 11 luni
 Stimul neutru - un sobolan alb.
 Când Albert voia sa se apropie de sobolan, se auzea
un zgomot puternic în spatele sau, o lovitura pe metal
- SN
 Albert se speria – RN
 Dupa cinci repetari, Albert avea reacţia de teama la
simpla vedere a sobolanului – RC
 Teama, asociata iniţial zgomotului, era generata de
stimulul neutru initial, sobolanul, acum – SC
 Generalizarea sentimentului de frica – cu plusi
asemanatori sobolanului

68
Conditionare pavloviana
 Dna C. S. - ce exemplu de asociere care
ne aminteste de experimentul lui Pavlov ?

69
Experimentul lui Skinner

70
 Condiţionarea operantă sau instrumentală sau
skinneriană (CO)


 S : stimulul discriminativ
 O : organism
 R : răspuns
 C : consecinţe

 +

S O R C

 0

 -

 + : recompensă sau întărire pozitivă, care creşte rata răspunsurilor ;
 - : pedeapsă sau intărire negativă, care diminuează rata răspunsurilor ;
 0 : extincţie, care diminuează rata răspunsurilor putând duce până la disparitia răspunsului.

71
 Modele experimentale în
psihopatologie
 Nevroza experimentală
◦ inspirate din condiţionarea clasică
◦ inspirate din conţionarea operantă

 Modelul neajutorării învăţate

72
 Nevroza experimentală -
Maserman
 1950
 Pisica – recompensa obţinută prin mişcarea
levierului este înlocuită cu un stimul nociceptif
(jet de aer foarte puternic)
 Dupa un timp, pisica îşi pierde interesul pentru
şoareci şi manifestă o agitaţie excesivă

 Perturbarea comportamentului ce rezultă din

schimbarea bruscă a consecinţelor
binecunoscute ale unui comportament operant

73
 Modelul animal al depresiei :
neajutorarea învăţată – Seligman (I)

74
 Modelul animal al depresiei :
neajutorarea învăţată–Seligman (II)
Protocol
 Seligman (1967) a studiat comportamentul a 150 câini
 Etapa 1: curent electric în primul compartiment al cutiei
 94% sar
6% nu sar sau sar şi se reîntorc înapoi
 Etapa 2: câinii se impart în 3 grupuri şi sunt puşi într-o
cuşca prevazuta cu un capac
◦ 1 – nu sunt supusi altor şocuri
◦ 2 – sunt supusi unor socuri electrice pe care le pot
întrerupe daca acţioneaza un levier
◦ 3 - sunt supusi unor socuri electrice pe care nu le pot
întrerupe

75
 Modelul animal al depresiei :
neajutorarea învăţată–Seligman (III)
 Protocol

 Etapa 3 : Câinii sunt readuşi în cutie

o Grupul 1 si 2 sar ca la început
o Grupul 3 : 66% din câini nu mai sar;
rămân pasivi, imobili şi gem –

oneajutorare învăţată.
76
 Modelul animal al depresiei :
neajutorarea învăţată–Seligman(IV)
 Protocol

 Etapa 4 : Tehnică comportamentală :

câinii sunt ajutaţi de 20 - 40 ori sa sară în
cuşca neelectrificată în momentul aplicării
şocului electric până când
comportamentul de evitare se
redobândeste.

77
 Modelul Seligman
Protocol aplicat pe oameni

 Studenţi carora li se dau de rezolvat

probleme
 Primele probleme sunt fara soluţie
 Urmatoarele probleme au soluţii – 2/3 din
studenţi nu le rezolva

78
 Modelul Seligman
video

 Comment induire "l'impuissance

apprise" - YouTube
 www.youtube.com/watch?v=j9I95BJsINc

79
Modelul de învăţare socială a lui
Bandura - experiment
 Film cu o studentă a sa, care bătea o păpuşă Bobo.
 Bandura a arătat acest film unor grupuri de
preşcolari. Apoi, aceştia au fost lăsaţi să se joace,
într-o camera în care era şi o păpuşă Bobo şi
câteva ciocane mici.
 Mulţi dintre copii au bătut păpuşa Bobo.
 Aceşti copii şi-au modificat comportamentul fără
să existe o recompensă (CO)

 Bandura a numit fenomenul învăţare

observaţională sau modeling

80
Film experiment Bandura

81
 Etapele învăţarii sociale
1. Observarea şi selecţionarea informaţiilor
din mediu

2. Stocarea informaţiilor în memorie

3. Reproducerea motorie

4. Procesele motivaţionale

82
Invăţare observaţională(Modeling)
 Modele :
◦reale
◦simbolice
◦imaginare
◦abstracte
 Consecinţe
◦ pozitive
◦ negative
◦ neutre

83
 Invăţare vicariantă
Observarea consecinţelor unui comportament
 3 etape
o observare a unei persoane care execută
comportamentul dorit
o detectarea consecinţelor
o imitarea în speranţa obtinerii aceleaşi
recompense sau a evitării unei consecinţe
negative

Scopul : - obtinerea rezultatelor

- eficacitatea
84
Experienţa lui Tolman si Honzik
labirintul cu 3 culoare (1930)

85
 Comportamentul orientat spre
un scop
Experienţă precursoare a curentului
cognitivist
•Rezultatul contrazice teoria
conditionării S-R
•Dobândirea unor cunosţiinte care
permit găsirea soluţiei corecte

•Harta mintală (cognitive map) –

cunoasterea topografiei labirintului
86
Invăţarea latentă - Tolman si
Honzik (1930)

87
Analiza comportamentului : alegerea
placerii imediate sau ulterioare
 Walter MICHEL, Universitatea Stanford,
începând cu 1957. 1996 - Principles of self-
regulation: The nature of willpower and self-
control.
 Mai multe variante ale aceluiasi tip de situatie :
un copil este plasat în fata unei mese pe care
este plasata o bomboana. Are permisiunea sa o
manânce, dar i se promite ca va primi doua daca
asteapta 15 minute.
 Apoi copilul este lasat singur cu tentatia.
 Se noteaza daca a ales recompensa imediata (Ri)
sau recompensa ulterioara, care ar veni dupa un
timp (Ru)
88
Influenta atractivitatii Stimulului (1)

 Copii de 4 ani
 Daca bomboana este vizibila, timpul de
asteptare este de 30 secunde.
 Daca bomboana nu este vizibila,
asteptarea este în medie de 13 minute.
 Daca atentia copilului este orientata spre
alte stimulari atractive (de ex. jucarii),
scade numarul de Ri si creste cel de Ru.

89
Influenta atractivitatii Stimulului (2)

 Bomboana este prezentata ca fiind foarte

delicioasa (hot enconding)
 Bomboana este prezentata ca ceva neutru :
« imagineaza-ti ca aceasta bomboana este
o mica bucatica de lemn si are un gust
foarte rau » (cool enconding)
 Ri este mult mai frecventa în primul caz

90
Influenta atractivitatii Stimulului (3)

 Cunoasterea / identificarea atractivitatii

tentatiei ne permita sa constientizam si sa
controlam mai bine comportamentele
impulsive

91
Utilizarea conceptului de atractivitate a
Stimulului

 Tratamentul comportamental al obezitatii

 Tratamentul comportamental al
dependentei la alcool
 Tratamentul comportamental al gestiunii
conflictelor

92
Influenta proceselor cognitive (1)

 Analiza cognitiva a stimulului

 Evolueaza în functie de vârsta
 Li se cere copiilor sa aleaga între o mica
bombonica imediat si una foarte mare o
saptamâna mai târziu
7 ani – 81% prefera mica bombonica
8 ani - 48 % prefera mica bombonica
9 ani - 20 % prefera mica bombonica

93
Influenta proceselor cognitive (2)

 Strategii eficace
 Majoritatea copiilor se uita fix la
bomboana, ceea ce-i incita a o consuma
 Unii din copii, începând cu varsta de 5
ani, în mod instictiv, evita sa se uite la
bomboana, încep sa-si vorbeasca lor
înșile, își acopera ochii cu palmele
 Concluzii – folosirea dialogului interior ca
strategie de recadrare a situatiei
94
Influenta dispozitiei afective (1)

 Inainte de experiment, i se cere copilului

sa-si aduca aminte diverse tipuri de
evenimente :
◦ evenimente triste sau sa-si imagineze o
situatie penibila, de exemplu, - a cazut,
îi curge sânge din nas, plânge si nimeni
nu vine sa-l ajute
◦ evenimente vesele
 Cei din primul caz, aleg mai degraba o Ri

95
Influenta dispozitiei afective (2)

 Depresie – persoanele au tendinta sa

aleaga actiunile care duc la o gratificare
imediata si au dificultati de a face o
actiune, a carei recompensa este mai
îndepartata
 Alcoolici – disforie
- nu aleg abstinenta, a carei
recompensa este mult prea
îndepartata în timp
96
Influenta organismului

 Nu a fost studiata în experimentul lui

Michel

 Daca copilul este flamând, va mânca mai

repede.
 Daca a mâncat înainte ceva dulce, va fi si
mai tentat

97
Influenta modului de actiune

 Inainte de a trebui sa aleaga, copilul vede un

adult facând aceeasi experienta si care alege
fie placerea imediata, fie placerea ulterioara
 Copilul are tendinta de a imita adultul, chiar
daca experimentul în care el trebuie sa aleaga
are loc la o luna dupa ce a vazut un adult
facând acelasi experiment
 Daca adultul îsi justifica alegerea cu voce
tare, efectul de imitatie este si mai pronuntat

98
Anticiparea consecintelor

 Daca i se promit copilului 50 de

bomboane, va alege mai frecvent Ru decât
daca i se promit doar 5 bomboane.
 Copii mici aleg aproape întotdeauna
bomboana pe care o pot mânca imediat,
chiar daca li se promite ca mai târziu vor
avea un sac de bomboane.
 Observarea concreta a stimului poate
provoca o puternica impulsiune de a
consuma
99
Anticiparea intervalului de obtinere a
placerii

 Alegerea lui Ru depinde de intervalul la

care i se promite gratificarea : 15 minute
sau 4 saptamâni
 Motivatia pentru Ru este invers
proportionala cu durata intervalului de
asteptare

100
Influenta evenimentelor de viata

 Copii care au crescut în medii cu un grad

crescut de stress au tendinta de a alege o
Ri mult mai frecvent decât cei care au
crescut într-un mediu armonios
 Absenta tatalui : pâna la vârsta de 9 ani,
copii crescuti doar de mama aleg mai
frecvent o Ri, indiferent de sex. Pentru
copiii mai mari, nu mai exista aceasta
corelatie

101
Influenta temperamentului

 Copii care la 18 luni participasera la

experimentele privind tipul de atasament.
 La 4 ani, au participat la experimentul cu
bomboana.
 Cei care suportasera bine separarea de
mama, alegeau mai frecvent o Ru.

102
 Eperiment Michel - probalitati
 Putem prevede ca un copil de 12 ani,
satul, care a crescut într-un mediu
armonios si caruia i s-au explicat
strategiile de autocontrol e aproape sigur
ca va alege o Ru.
 Un copil de 5 ani, flamând, caruia nu i s-a
explicat nici o strategie si care ramâne
singur cu tentatia alege o Ri.
 Intr-o anumita situatia, un anumit tip de
personalitate are probabiliatea de… a
rectiona într-o anumita maniera

103
Eperiment Michel - concluzii
- Ingredientul de baza a controlului de sine
este abilitatea de a controla maniera
noastra de a coda situatiile tinând cont de
scopurile noastre esentiale
- Cunoasterea legilor biologice si
psihologice ne permite sa controlam mai
bine existenta noastra

104
 Caracteristici ale terapiilor
comportamentale
 (Kazdin, 1982,1994)
 Focalizarea asupra comportamentului
(determinanţii actuali sunt evidenţiaţi mai degrabă
decât determinanţii istorici ai comportamentului);
 Accentul pus pe tehnicile de învăţare;
 Definirea tratamentului în termeni operaţionali şi
obiectivi pentru ca metodele aplicate să poată fi
reproduse
 Evaluarea riguroasă a rezultatelor (criteriul major
în evaluarea tratamentului este schimbarea
comportamentului manifest; sublinierea precisă a
comportamentului vizat şi a tehnicilor de
evaluare).

105
 IV. Al II lea val – Etapa cognitiva
1970 -1990
Este o psihologie a cunoaşterii
1992, Doré et Mercier : A învăţa înseamnă a
dobândi sau a modifica o reprezentare
despre mediul înconjurător
•1980, Lindsay et Norman : când învăţam,
noua informaţie este încorporată în
structurile semantice ale sistemului nostru
de memorie
106
Terapia raţional–emotivă a lui Ellis
Dihotomie între raţiune şi emoţii
Problema centrală = părerea prea bună
pe care persoana se simte obligată să o
aibă despre sine
TREBUIE (must) // AR TREBUI (should)
= povara
« musturbation » //« shouldism »
Obiectiv : relativizarea evenimentelor
acceptare de sine
107
 Ellis - injoctiuni
Trebuie sa fac totul foarte bine si trebuie sa
am stima tuturor, daca nu sunt fara valoare
Ceilalti trebuie sa ma trateze asa cum vreau
eu, cu atentie si binevointa, daca nu, merita sa
fie pedepsiti
Viata mea trebuie sa fie în asa fel, încât sa
pot avea totul rapid si fara prea multe
eforturi. Nu trebuie sa mi se întâmple nimic
din ceea ce nu-mi convine, altfel, viata ar fi
cumplita, lumea îngrozitoare si n-as putea
nicidecum sa le suport
108
 Modelul cognitiv al lui Beck –
concepte esenţiale
gândurile automate – apar în mod
automat şi involuntar într-o anumită
situaţie
schemele cognitive – convingerile
personale despre sine, ceilalţi, lume şi
viitor
distorsiunile cognitive – procese
cognitive prin care schemele cognitive
se exprimă (erori de gândire)
109
Gând automat negativ

- Involuntar

- Pare adevarat desi nu corespunde realitatii

- Nu este discutat sau contrazis

- Impiedica schimbarea

110
Exemple - gânduri automate depresive

- Nu sunt bun de nimica !

- Nimic nu-mi reuseste !
- Nimic nu mai e ca înainte !
- Viata mea e un esec !
- Nimeni nu ma iubeste/ ma întelege !
- Sunt un ratat !
- Nu mai e nimic de sperat !
- Nu pot schimba nimica !
- De ce sunt asa de slab?
- Sunt dezamagit de incapacitatea mea !

111
Influenta gândurilor automate depresive

- Student ce rateaza un examen important

- Emotia normala - tristete
- Fiindca e trist, gândurile care apar sunt
negative – de tipul – « esti un ratat! »,
« nu o sa reusesti niciodata !», « totul e
terminat pentru tine! »

- Gandurile negative reflecteaza mai

mult emotiile decât realitatea !

112
 Modelul cognitiv al lui Beck -
gândurile automate
Trebuie reperate printr-un proces de
observare atentă

Sunt organizate în scheme

Exemplu : la servici : “nu am să

reusesc să fac faţă, nu am nici o
şansă!”
113
 Modelul cognitiv al lui Beck –
caracteristicile schemelor cognitive
Sunt stocate în memoria de lunga durată
Sunt integrate în tratamentul informaţiei -
interpretează evenimentele, stările
emoţionale
Se activează şi functionează în mod
incostient si automat
Au o forma verbala imperativă
Sunt permanente şi stabile, dar latente şi
silenţioase
Apar în funcţie de experienţele precoce

114
 Modelul cognitiv al lui Beck –
consecinţele schemelor cognitive
Determina o vulnerabilitate cognitivă
individuală
Interpretarea realitaţii (propria persoana,
mediul si viitorul) determina anumite
patologii :
Scheme de interpretare negativădepresie
Scheme de pericolfobii, atac de panica
Scheme de supra-responsabilitate 
tulburare obsesional-compulsivă
115
 Modelul cognitiv al lui Beck –
distorsiunile cognitive

Evaluarea unei situatii se face în

functie de valorile personale si sociale
Problema apare atunci când evaluarea
situatiei se face de maniera eronata,
ceea ce determina tulburari psihologice
sau psihiatrice

116
 Saltul la concluzii

saltul la concluzii – a trage concluzii

fără a avea probe

- Ex. Era pe strada când am trecut, dar nu m-a

salutat, deci e suparata pe mine…
- I-ai vazut privirea ? Sigur îsi spunea ca sunt o
proasta

117
 Abstractia selectiva

Abstractia selectiva – selectie sau

grupare a informatiilor pe care le
primim

- Ex. Când doi soti se cearta, fiecare se

focalizeaza asupra atitudinii celuilalt si-si
neglijeaza propria atitudine

118
 Suprageneralizarea

suprageneralizarea – plecând de la un
singur aspect /incident, subiectul işi
imagineaza că totul se va desfaşura la
fel
- Ex. nu am înteles mare lucru din cursul de astazi,
sigur o sa fie la fel si în continuare, deci nu o sa
reusesc sa-mi continui studiile
- S-a întâmplat asa azi, la fel o sa fie mereu !

119
 Exagerarea sau minimizarea
exagerarea sau minimizarea
semnificaţiei unor evenimente -
acordarea unei valori mult mai mari
eşecurilor şi mult mai mici reuşitelor

- Ex. Ceea ce am facut pâna acum nu are nici o

valoare, e nimica toata !
- Ex. Singurul lucru care conteaza este ceea ce nu
reusesc sa fac !

120
 Personalizarea

personalizarea – supraestimarea
legăturii dintre propria persoană şi
evenimentele defavorabile

- Ex. daca m-as fi ocupat cum trebuie de el, nu m-

ar fi parasit
- Cu siguranta, din cauza mea este o atmosfera
asa încarcata la servici!
- Nu sunt capabil sa-i gasesc un loc de munca fetei
mele!

121
 Totul sau nimic
gândirea de tipul totul sau nimic –
postulatul că persoana nu este nimic dacă
nu are absolut totul ce ar fi trebuit să aibă
sau dacă nu a obţinut tot ce era posibil, etc
- Rationament polarizat, fara nuante
- Totul/nimic, bun/rau, alb/negru,
niciodata/întotdeauna

- Ex. Sunt un ratat fiindca nu am reusit sa obtin nota

maxima
- Daca nu am totul, e ca si cum nu as avea nimic
- Daca nu ne-am înteles din prima clipa, nu o sa ne
întelegem niciodata!
122
Caz C. S.
 Care sunt distorsiunile negative din
discursul pacientei ?

123
 V. Al II lea val – Etapa terapiei
centrată pe emoţii
Începând cu anii 1990
Se axează pe constientizarea emoţiilor şi a cogniţiilor
Nu modificări de ordin primar prin acţiunea directă
asupra unui comportament
Modificări de ordin secundar - adoptarea unor strategii
contextuale care urmăresc modificarea relaţiei
individului cu simptomele sale
Sinteză între terapiile cognitive, comportamentale,
umaniste
Terapia dialectica – comportamentală Linehan - 2000
Mindfulness
•Terapia bazată pe acceptare si angajament – ACT - 2006

124
 VI. Caracteristicile TCC
 Obţinerea unui acord comun în definirea
problemelor cu care se confruntă pacientul
 Abordarea diagnosticului de boală psihică
 Respectarea modelului explicativ individual
 Identificarea valorilor pacientului
 Stabilirea obiectivelor tratamentului
 Relaţie terapeutică bazată pe respect şi
reciprocitate Stil terapeutic deschis,
participativ si care promovează un raport de
egalitate

125
 Caracteristicile TCC

 Utilizarea sistematica a etapelor clasice

ale tratamentului permite o buna coerenta
a acestuia
 Se trateaza o problema dupa alta
 La prima sedinta – explicatii asupra
etapelor tratamentului si a derularii unei
sedinte

126
 Metoda TCC
Punctul de plecare : o tulburare (anxietate,
depresie, dificultăţi relaţionale, etc) ce
determină o suferinţă a pacientului sau a
anturajului său
•Identificarea factorilor care determină şi
menţin tulburarea
•Modificarea comportamentului/ cogniţiilor
/ modalităţilor de acceptare sau nu a bolii
după un plan terapeutic
127
Derularea unei sedinte de tratament pentru un
pacient depresiv(1)

1.Primirea pacientului – 3-4 min

- Cum va simtiti astazi ? – corespunde problemei centrale a
pacientului si abordeaza domeniul emotiilor
2. Referire la consultatia precedenta
- Va amintiti ce am lucrat la ultima sedinta? – se verifica motivatia si
se impune un ritm de lucru ( nu este vorba de o simpla discutie)
- Se revad sarcinile la domiciliu date la consultatia precedenta
- Sa nu uitam sa ramânem la nivelul pacientului
3. Agenda sedintei
- Ce aspecte ati vrea sa abordam astazi, ce ati vrea sa lucram?
- alegem un domeniu : servici / conjugal/ relational

128
Derularea unei sedinte de tratament pentru un
pacient depresiv (2)

4. Alegerea unei situatii care va fi studiata dupa modelul situatie – emotie -

gânduri
- se alege situatia în care emotia a fost cea mai puternica
5. Modelul Beck – legatura între emotii si cognitii
- nu putem actiona direct asupra emotiei – se utilizeaza medicatia sau
metodele de relaxare
- actionam asupra gândurilor – care pot fi schimbate
- modelul trebuie aplicat la contextul pacientului
6. Restructurarea cognitiva a gândurilor negative
- exemplu : în loc sa spuna « sunt nul si bun la nimica », sa spuna « nu
reusesc sa fac acest lucru! » - gând realist

Nu ne putem multumi doar cu aceste etape, trebuie sa revenim la emotii

129
 Derularea unei sedinte de tratament pentru un
pacient depresiv (3)

7. Evaluarea impactului emotional si a procentajului de credinta în

gândurile realiste
8. Reevaluarea impactului emotional si a procentajului de credinta în
gândurile irealiste
- revenim la modelul cognitiv
9. Sarcini practice
- de exemplu, când simte o emotie puternica, sa completeze fisa de 3
/4/5 coloane Beck
10. Rezumat si feed-back
- facute de pacient si de terapeut

130
In loc de concluzii – un caz clinic

 Dra S.

131