Model de metodologie pentru stabilirea discernamantului la minori

CONCEPTE: discernamant, iresponsabilitate, expertiza psihologica Discernamantul este capacitatea psihica a unei personae de a realiza caracterul si consecintele faptei sau a actului pe care il savarseste precum si de a-si manifesta in mod constient vointa in raport cu o fapta.( suportul de curs) Discernamantul este o stare de fapt, o calitate individuala, care poate exista sau nu, la un moment dat, in functie de patologia psihica cronica, sau tranzitorie, cu evolutie diferita si cu simptome de intensitate deosebita, precum se intampla in schizofrenie, paranoia, intoxicatii acute, stari crepusuculare, etc., si, in consecinta, trebuie sa se demonstreze ca a existat la momentul respectiv al comiterii faptei, al intocmirii unui act juridic, etc.( http://oliviamarcov.wordpress.com/2010/07/09/responsabilitate-si-discernamant/) Iresponsabilitatea este este starea de incapacitate psihofizica a unei personae care nu-si poate da seama de caracterul, sensul si valoarea sociala, morala si juridica a faptelor pe care le savarseste si a urmarilor acestora sau care nu-si poate determina si dirigui in mod normal vointa in raport cu faptele sale. Stabilirea iresonsabilitatii se face dupa doua criterii: a. Criteriul medical(prezenta unei boli psihice, cronice) b. Criteriul juridic ( absenta capacitatii de a fi constient de actiunile sale sau de a le stapani Ambele criterii se refera la stabilirea prin expertiza a discernamantului . ( Tudorel Badea ButoiPsihologie judiciara) Expertiza psihologica este un raport intocmit de un psiholog, la cererea unei instante de judecata, raport ce cuprinde rezultatele unei cercetari asupra unui invinuit ( aici minor) si care lamureste sau ajuta instanta in faurirea intimei pareri despre modul in care invinuitul a actionat la momentul faptei: cu discernamant sau fara ( fiind vorba aici despre un minor sub 16 ani care este in plin proces de maturizare, nu poate fi considerat fara discernamant decat daca a fost dj declarat iresponsabil datorita unei afectiuni psihice) Cercetarea a fost gandita pentru un minor cu varsta sub 16 ani care a participat, alaturi de alti tineri, la un furt dintr-o locuinta, el fiind lasat afara de paza.

METODOLOGIE: A. Stabilirea conditiilor contractuale ( contract de prestari servicii psihologice) B. Stabilirea impreuna cu instanta a OBIECTIVELOR pe care le are in vedere B1. Sa se clarifice daca minorul are capacitate de gandire normala pentru varsta lui sau are retard B2. Sa se clarifice daca minorul se valorizeaza sau se lasa dominat B3. Sa se clarifice daca minorul a suferit in trecut trauma C. Clarificarea obiectivelor D. Prezentarea designului: - Evaluarea va urmari: 1. Capacitatea cognitiva ( inteligenta generala) 2. Nivelul de dezvoltare afectiv-emotional (inteligenta emotionala) 3. Manifestari psihopatologice sau eventuale tendinte 4. Starea de sanatate in momentul comiterii faptei 5. Date despre character si temperament ( atitudini, valori) Mai intai se aplica niste teste consacrate ; rezultatele la aceste teste, coroborate cu insemnarile obtinute prin metoda observatiei, vor constitui directii spre care expertul isi va indrepta atentia in elaborarea intrebarilor interviului. In acest caz, propun folosirea urmatoarelor teste: 1. W. I S. C. (Wechsler Intelligence Scale for Children)- Scala cuprinde: informa ii generale,
n elegere general , ra ionament aritmetic, memorare de cifre, similitudini, vocabular, completare de imagini, asamblare de obiecte, cuburi Kohs i cod. 2. Scalele de inteligenta Cattell - Scala 2 pentru copii de 8 13 ani, adulti cu pregatire medie, adulti cu handicap de limbaj 3. Testul de inteligenta emotionala adaptat de Mihaela Rocco in Romania, varianta pentru copiimasoara increderea in sine, autocontrolul, impulsivitatea, motivatia, empatia, abilitatile sociale) 4. Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI)- un inventar de autoevaluare elaborat n mod specific pentru evaluarea caracteristicilor de personalitate si a sindroamelor clinice la adolescen i. MACI con ine 31 de scale:  Scala Introvertit: Expresie impasiv , Apatic temperamental, Neangajat interpersonal (scorurile mari pot constitui o premis a lipsei discern mntului)  Scala Inhibat: Expresie agitat , Aversiv interpersonal, Imagine de sine alienat ;  Scala Trist: Temperament trist, Expresie neconsolat , Pesimist cognitiv;  Scala Supus: Docil interpersonal, Temperament pacifist, Incompetent expresiv (idem Introvertit; posibil a ac ionat f r discern mnt la ndemnul cuiva);  Scala Dramatic: C utare de aten ie n rela iile cu ceilal i, Imagine de sine sociabil , Instabil cognitiv;

      

Scala Egoist: Imagine de sine admirabil , Expansiv cognitive, Exploatator interpersonal (scorurile ridicate sunt o posibil premis a prezen ei discern mntului); Scala Insubordonat: Impulsiv expresiv, Mecanisme demonstrative, Iresponsabil interpersonal (idem Egoist); Scala Puternic: Dur interpersonal, Precipitat expresiv, Mecanism de izolare; Scala Conformist: Disciplinat expresiv, Respectuos interpersonal, Imagine de sine con tiincioas ; Scala Opozi ionist: Imagine de sine nesatisf c toare, Expresie plin de resentimente, Interpersonal contrar celorlal i (idem Egoist i Insubordonat); Scala Auto-devalorizare: Nencrez tor cognitiv, Imagine de sine nefavorabil , Temperament disforic (idem Introvertit i Supus); Scala Tendin e Borderline: Temperament labil, Capricios cognitiv, Imagine de sine incert (idem Introvertit, Supus i Auto-devalorizare).

5. BASC-2: Sistemul de evaluare a comportamentului pentru copii- poate fi folosit pentru

identificarea prezentei anumitor tulburari, dintre care mentionam: ADHD, tulburarea bipolara, tulburarea depresiva, perturbari emotionale/comportamentale, deficit de auz, dizabilitati de invatare, retard mental sau intarzieri in dezvoltare, tulburari pervazive ale dezvoltarii (sindromul Asperger si autismul) sau tulburari ale vorbirii si limbajului. 6. Desenul familiei- surprinde si descrie tulburarile in plan emotional si al maturizarii psihoafective Si ar mai fi multe alte teste dar un copil nu poate fi abuzat prin testari multiple.

Metoda Observatiei: Grila de observatie trebuie sa cuprinda rubrici unde se noateaza ce se va observa in legatura cu: Descrierea contextului in care se realizeaza observatia Trasaturile bioconstitutionale Aprecieri referitoare ceea ce comunica minorul non-verbal( mimica, gestica, tinuta, ticuri) si paraverbal ( pronuntia, tonul vocii, timbrul, intensitatea vocii, inflexiunile vocii, fluent, debitul) Referitor la comunicarea verbala , se va urmari structura si coerenta frazelor, vocabularul. Interpretari alternative ale situatiei Notarea si explicarea propriilor trairi si sentimente

Interviul: I. Interviu anamnestic: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Cum te numesti? Cati ani ai? Unde locuiesti? Ce localitate? Mergi la scoala? In ce clasa?/ de ce nu mai mergi la scoala? Cu cine locuiesti? Ce lucreaza tata/ mama? Sufera vreunul din parinti de vreo boala? 3

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. II.

Ai frati, surori? Ce varsta au? Sunt la scoala sau lucreaza? Fratii/ surorile sufera sau au suferit de vreo boala? La scoala, ce materii iti placeau/ displaceau? Aveai prieteni in clasa? Care dintre profesori iti placea mult? Aveai vreun professor cu care nu te intelegeai deloc? Dar coleg? Te-ai gandit ce o sa te faci cand vei fi mai mare? Ce ti-ar placea? Ca X ( meserie), cum ai face sa fii cel mai bun X( meserie) ?

Intrebari legate de fapta savarsita 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. Pe tinerii cu care ai participat la furt ii cunosti de mult? Iti place de ei? Ce iti place la ei? Ce te-a facut sa ii insotesti? De fapt, ce inseamna a fura? Crezi ca este o fapta buna sau rea? De ce? Tu ai vrut sa mergi cu ei? Ce s-ar fi intamplat daca nu mergeai cu ei? Si acum, ce crezi ca o sa intample cu tine? Ce spun parintii tai de fapta aceasta? Dar prietenii ceilalti?

III.

Intrebari legate de capacitatile sale emotionale 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. Iti plac animalele? Care? Ce faci cand te supara animalutul tau? Dar un coleg/ prieten? Ti s-a cerut vreodata ajutorul si nu ai fost de acord sa il dai? Ce-ti ceruse sa faci? Dar tu ceri prietenilor ajutorul? Te oferi sa ajuti fara sa ti se ceara? Cand cineva te supara, cum reactionezi? Imediat sau te mai gandesti? Ce te deranjeaza cel mai mult la altii? Ce iti place cel mai mult la tine? Ce nu-ti place la tine?

IV.

Intrebari legate de dominanta/ supunere 43. Cand cineva iti spune ca un anume lucru este important, verifici ce-ti spune sau il crezi pe cuvant? 44. Ce calitate are acea persoana incat doar il crezi pe cuvant?Pe ce te bazezi? 45. Iti place sa te joci in continuare indifferent daca pierzi sau castigi? 4

46. Ce parere ai despre regulile jocurilor? 47. Le respecti sau le mai incalci?

V.

Intrebari legate de agresivitate, impulsivitate, traume in trecut 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. Care e jocul tau preferat? Dar sportul? De ce? Cat de bun esti la el? Sunt si alti copii buni ca tine la acest sport? Esti prieten cu acestia sau sunteti rivali si in afara jocului? S-a intamplat sa va raniti la joaca? Din greseala sau intentionat? Cum ai reactionat atunci? Dar tu ai lovit pe altii? Pe tine te-a lovit cineva , frati, surori, acasa? Cine?/nimeni? Ai facut vreo nazbatie sau de ce? Ce nazbatie? Si fratele tau iti ia apararea? Dar mama? Dar tu ii corectezi pe alti copii?

INTERPRETAREA REZULTATELOR; in urma analizarii rezultatelor la testele psihologice si proiective dar si a celor culese din observatia directa si interviu, putem raspunde obiectivelor stabilite de instanta astfel: Minorul are un oarecare retard, datorat in special neglijarii sale de catre parinti si nu structurii sale biopsihologice. Minorul a invatat sa valorizeze violenta si asa isi manifesta el dominatia si superioritatea fata de ceilalti Minorul a suferit mereu din cauza violentei din familie promovata de tata .

CONCLUZII: minorul X a fost folosit de grupul infrctional la care a aderat si care l-a incurajat tot spre violenta , are nevoie de exemple positive si multa caldura.

BIBLIOGRAFIE: www.testcentral.ro

http://oliviamarcov.wordpress.com/2010/07/09/responsabilitate-si- discernamant/)
tefan, L., Probleme psihologice ale discern mntului note de curs, 2011

Tudorel Badea Butoi- Psihologie judiciara