Valorile, sisteme de referință în educația adolescenților

Prof.psihopedagog Geabău Marilena, Școala Gimnazială Specială nr.4București

Prof.PPS Popa Sorin Valentin, Școala Gimnazială Specială nr.4București
Educația a gravitat în jurul unui sistem de valori, din cele mai vechi timpuri până azi.
Principiile de viață sunt prezentate copiilor din primii ani de viață și ajung să se interiorizeze
treptat până la adolescență când omul în devenire ajunge să dețină un sistem de principii
internalizate conform cărora se comportă și îi judecă pe semeni, așa cum a fost învățat să o
facă. Idealul educațional e sintetizat în jurul unui sistem de valori specifice culturii ce-l face.

Valorile sunt percepute de copil conform educației din familie și din școală. Chiar dacă mulți
copii nu rezonează afectiv cu apucăturile și viciile părinților sau cu despotismul unor dascăli,
aceste pseudoprincipii sau comportamente defectuoase vor deveni matrițe ale
comportamentului copiilor care le-au fost victime, lăsând răni în percepția valorilor, fie și în
subconștient. Rânduiala unei bune purtări a părinților în familie și a dascălilor la școală,
limpezesc logica valorilor în configurarea lor la nivelul personalității copiilor și mai apoi a
adolescenților.

Adolescenţa este epoca marilor transformări din viaţa noastră în care voința și puterea
copilului, ajung să egaleze voința și puterea adulților din viața lui, dar are nevoie de acceptare,
fapt ce transformă personalitatea adolescentului într-un câmp de luptă cu sine și cu ceilalți
pentru afirmare și impunerea punctului de vedere. E perioadă în care se petrec multe
schimbări, multe experimente, multe greşeli, multe reuşite și nenumărate confuzii. Copilul
crede că a ajuns la maturitate și pe baza a ceea ce a învățat, vrea să ia decizii conform
valorilor. Acestea au fost asimilate de copil, de adolescent şi mai apoi de tânăr şi le va aplica
în viaţa sa.

Morris Massey evidențiază patru perioade majore din viața unui om în care se dezvoltă
sistemul de valori:

,,Perioada de imprint- până la vârsta de șapte ani. În această perioada absorbim, asemni unor
bureți, tot ceea ce există în jurul nostru și acceptăm tot ceea ce ni se spune ca fiind adevărat.

Perioada de modelare- între 8 și 14 ani. În această perioadă îi copiem pe ceilalți oameni, cel
mai adesea pe părinți. Profesorii, religia, eroii din cărți sau filme sunt, de altfel, o sursă de
influentă pentru această perioadă.
Perioada de socializare- între 14-21 ani. In perioada aceasta influența cea mai puternică vine
de la colegii de generație. Pe măsură ce ne dezvoltăm personalitatea și individualitatea, ne
străduim să ștergem programele anterioare și ne simțim atrași de cei care ne seamănă.

Perioada de adaptare profesională- între 21-35 ani. În această perioadă ne formăm o altă parte
a personalității, cea legată de activitatea profesională. Valorile care sunt dezvoltate în această
perioadă provin din relația cu șefii și interacțiunile cu colegii.,,

Educația adolescentului trebuie să-l motiveze să respecte valorile clasice: sănătatea,

libertatea, munca, educația, binele, frumosul, adevărul, onoarea, curajul, respectul, etc.

Dacă în trecut ritualul educațional de formare a deprinderilor de viață , muncă și autonomie

socială se producea aproape identic de la o generație la alta, fiecare revoluție industrială a
produs ,,valuri,, în teoria percepției valorilor. Alvin Tofler se referea cu siguranță la
cutremurul care a produs distrugerea sistemului axiologic anterior când formula ,,al doilea
val,, . Fiecare generație se răzvrătește pe modul în care își exprimă valorile părinții lor la
vârsta adolescenței. Adolescenții simt că valorile vin din nevoile lor dar trăiesc negarea
formelor de exprimare a valorilor de către generația adultă. Pentru a face pe adolescenți să
accepte valorile, trebuie să facem din principii , căi lesne de urmat prin educație, nu obstacole
în calea dezvoltării lor.

Educația are drept scop internalizarea valorilor de la nivelul generalității maxime la nivelul
individualității personale. Valorile personale servesc drept factori motivaţionali ce îndrumă
acţiunile adolescenților. Ei pot fi cei mai aspri judecători atunci când constată că cei care le-au
interzis mult și le-au cerut un autocontrol total, sunt lipsiți de scrupule și de principii în
acțiunile lor. Puterea exemplului e cea mai ușoară formă de a educa în spiritul valorilor
durabile adolescenții. Valorile ne determină modul în care ne folosim atenția, timpul și
resursele spre ceea ce considerăm noi a fi important. Construim continuu o ierarhie a
valorilor noastre dar avem și valori tabu , care rămân mereu în prim plan.

Autopercepția adolescentului îl face să valorizeze lucruri și acțiuni, dar să acorde și o

anumită valoare fiecărui cunoscut, construind o ierarhie a valorilor personalităților din
anturajul său. Pentru unii adolescenți, prietenii ajung pentru o vreme ,,mai importanți și mai
valoroși,, decât părinții lor. Valorile determină și modul în care adolescentul își evaluează
acțiunile și interacțiunile cu cei din jur. Importanța/ ,,valoarea,, pe care un adolescent o
atribuie unui lucru sau acțiuni este determinată de nevoile sale filtrate de educația de care
dispune.
 Digitalizarea a făcut posibilă cunoașterea în afara spațiului moral al educației. Asta le dă
adolescenților un sentiment al libertății totale. Asumarea răspunderii e o mare problemă a
adolescenților care oscilează între refuzul asumării răspunderii și asumarea exagerată.
Angajamentul moral în spațiul virtual e minimizat de conștiința ,,absenței consecințelor,,
atunci când un adolescent se gândește că e liber să afle orice, să facă orice dorește în spațiul
virtual,, să se facă oricum cunoscut celorlalți, să-și lase ferestrele sufletului deschise pentru
oricine, gândind că nimeni nu-l poate atinge, lovi, umili. Mulți adolescenți devin victimele
bullingului, făcându-și cunoscută identitatea pe rețele de socializare, sunt hărțuiți, abuzați
emoțional și uneori ajung victime fizice a monștrilor care vânează în spațiul virtual.
Nevoia de socializare pe care o are adolescentul, îl ajută să facă o selecție a valorilor dar
anturajul îl poate face influiențabil în bine sau rău în perceperea valorilor.

Adolescenții de astăzi sunt mult mai greu educabili , având impresia că dispozitivele
electronice pot înlocui informația și îndrumările pe care le pot oferi dascălii. Legislația
școlară e mult mai tolerantă, consecințele faptelor elevilor sunt mult mai greu de sancționat.
E mult mai greu să faci educație fără instrumente legislative clare. Liberul arbitru nu e
întotdeauna un prieten bun la această vârstă. De aceea cred că se impun mijloace legislative și
o consiliere mult mai atentă a adolescentului pentru a deveni un adult responsabil, cu un
sistem de valori care să-i folosească. Valorile personale ale adolescentului devin credințe și
convingeri prin care acționează spre lumea exterioară. Acestea formează un sistem de valori și
convingeri care pot fi modificate în timp sau pot fi chiar extrem de dificil de modificat atunci
când devin bază a personalității tânărului. Valorile sau convingerile care stau la baza
personalității umane sunt numite valori/convingeri esențiale ce joacă un rol important în
procesul de dezvoltare și metamorfoză a adolescentului.