Specificul activitatății în grădiniță

Geabău Marilena
Adaptarea copilului la mediul grădiniței va fi valorificată în diverse contexte. El va încerca
să preia sarcinile adulților,să le fie de folos, va imita comportamentele adulților și va participa
la activitățile care fac obiectul interesului său.
Se observă un autocontrol al propriei exprimări, datorat amplificării fondului lexical, care
îi asigură stăpânirea semnificaţiei cuvintelor. De asemenea se remarcă o evoluţie calitativă a
operaţiilor gândirii (apar primele forme ale gândirii logice, orientate spre sistematizarea şi
dezvoltarea faptelor particulare), fapt determinant în asimilarea structurilor gramaticale.
Pe măsură ce crește, copilul înlocuiește limbajul situativ cu cel contextual, putând să se refere
la o arie de evenimente tot mai numeroase și complexe trăite în trecut sau proiectate în viitor.
Percepția timpului dă valoare reprezentărilor preșcolarului mare.
Perioada preșcolară mare este dominată de trebuința de joc, în care acționează combinații
mintale, reprezentări de imaginație și sunt acționate forme de experiență complexă, este
dominată de socializarea subiecte¬lor jocului, dar și de socializarea rolurilor.
Astfel, are loc o creștere a organizării vieții , mai ales după 5 ani, în sensul duratei și a
statutului de activitate prioritară.Jocul didactic capătă funcții tot mai complexe:de
relaxare,educativ-formative,de socializare,de adaptare a copiilor la modificările din mediul
natural și social, devenind un mod de pregătire pentru viață. Se observă adaptarea copilului la
posibilitățile de rol ale partenerilor și capa¬citatea de a alimenta subiectul, apar acordurile
între copii și proiectele de joc, repartizarea rolurilor după preferințe, adaptarea scenariilor și
construirea acestora în funcție de situație. Spre 6 ani, jocul poate reflecta un scenariu complet.
De asemenea, apare posibilitate ca în jocul de creaţie, să se dezvolte subiecte diferite, în
grupuri restrânse (jocuri adiacente), dar și să se sintetizeze în jocuri asamblate sau
colective.De pildă ,,Familia,, e centrul comunității care reunește jocurile despre doctor,
magazin,coafor,vizite, musafiri, călătorii,etc.La grupa mare subiectul jocului se
îmbogățeşte,preșcolarul poate actualiza în joc, situații pe care și le imaginează,dar nu le-a
trăit(pacient, doctor, astronaut).
Şirul acţiunii jocului urmează şirul surselor (povestirii sau filmului ) și în mai mică este
determinat de materialul perceptiv.
La finalul vârstei preșcolare cresc așteptările în ceea ce privește respectarea regulilor jocului,
astfel că pot apărea conflicte, datorită încălcării acestora, ceea ce evidențiază maturizarea
intelectuală și afectivă a copiilor.
Orice copil simte nevoia de a fi parte a grupului familial sau școlar în care se integrează și are
responsabilitatea de a contribui la activitățile lui. De aceea, întâlnirea de dimineață:
- Îi învață pe copii să aibă grija de cei din jur;
- Oferă ocazia participării individuale și de grup;
- Creează o atmosfera vioaie, entuziastă, prietenoasă, pentru toată ziua;
- Este un pretext pentru stabilirea de reguli și ritualuri;
- Oferă ocazii de recunoaștere a valorii personale a fiecărui copil;
- Creează situații de exersare a unor deprinderi importante ( a asculta, a vorbi, a sintetiza, a
rezolva probleme, a urma indicații, a lua decizii, a argumenta etc. )
Emoțiile pe care trebuie să le valorificăm la preșcolar sunt: atenția, răbdarea, curiozitatea,
implicare, angajarea răspunderii. Ele vor antrena și gestiona capacitatea de comunicare și
relaționare cu colegii și adulții. Educatoarea va recurge la soluții de facilitare a comunicării
empatice, democratice și consistente în cadrul grupului de preșcolari și anume:
• Organizarea grupului de preșcolari în cerc. Cercul reprezintă formația de lucru cea mai
propice comunicării, deoarece:
- Dispunerea în cerc a participanților permite realizarea contactului vizual spontan cu
fiecare dintre membrii grupului și propunătorul;
- Neexistând poziții privilegiate, nu se creează tensiuni sau ierarhii informale, care să
duca la blocaje în comunicare;
- Prezența propunătorului adult în cadrul formației de participanți și participarea să
activa la îndeplinirea sarcinilor de comunicare reduc din autoritatea formală a acestuia,
sporind astfel caracterul securizant și deschis al mediului de comunicare.