Prof. Înv.

Preșcolar,
ROMANOS OANA ROXANA
- referat Comisia Metodica_11.01.2022

Principii de comunicare eficientă în relația cu copiii

Comunicarea in invatamantul prescolar

Importanţa comunicării în învăţământul preşcolar

I.DEFINITII ALE COMUNICARII

Etimologic, termenul „comunicare” provine din latinescul „communius” (comun),
care a dat naştere verbului „communico”, ceea ce înseamnă „a fi împreună, a face în comun, a
pune în comun” informaţii, cunoştinţe, mesaje, reflecţii, idei, confesiuni, impresii, păreri,
opinii, atitudini etc. Comunicarea este un„comportament de schimb” (Wiener), de transferuri,
intenţionate sau nu, între indivizi, din dorinţa de informare şi din nevoia firească a oamenilor
de a fi în legătură permanentă unii cu alţii; comunicarea se defineşte, astfel, ca factor
explicativ fundamental al vieţii sociale. Ea constituie un liant social, îi uneşte pe oameni şi îi
angajează în acţiune, contribuie la fiinţarea şi dezvoltarea comunităţii, la dezvoltarea şi
întreţinerea relaţiilor sociale.
A comunica cu ceilalţi, nu înseamnă doar a emite o informaţie ci şi a o prelucra, iar a
comunica eficient, presupune: să convingem şi să obţinem adeziunea auditoriului; să
dezvoltăm gândirea, personalitatea receptorilor; să sesizăm şi să conştientizăm reacţiile,
atitudinile şi modificările comportamentale ale celor cu care ne aflam in relatie de
comunicare.
„Profesorul este bun dacă are relaţii corecte cu elevii, părinţii, foştii elevi, colegii săi,
alte persoane influente (…); îi respectă pe toţi elevii; are atitudine pozitivă faţă de toţi;
acceptă erorile fără să ridiculizeze; îşi personalizează intervenţiile; este exigent şi drept; este
exigent cu el; este competent şi interesant; reformulează, felicită şi încurajează; este creativ şi
inventiv; stie să facă glume de actualitate; este informat; are stagii de cercetare şi producţie în
ţară şi în străinătate (practică în alte domenii), are cărţi, expoziţii (...) vede spectacole,
citeşte(…); caută probleme; spune când ştie, şi când nu, când îi este teamă, când este sau a
fost complexat; degajă energie şi o comunică bucuros altora; creează un climat foarte bun; nu
este străin de alte discipline şi le respectă; lasă timp pentru formulări, dar impune ritm alert de
lucru; este mândru, demn, dar cultivă şi respectă aceste calităţi şi la alţii”.- Laurenţiu Şoitu

1
 Prof. Înv. Preșcolar,
ROMANOS OANA ROXANA
- referat Comisia Metodica_11.01.2022
Comunicarea didactică priveşte direct relaţia educator-educat şi de eficienţa ei depinde
scopul final al educaţiei. În învăţământul preşcolar educatoare stabileşte relaţii la grupă formal
şi informal Ţinând cont de vârsta copiilor care este critică pentru formarea unui cetăţean al
societăţii,relaţiile educatoarei trebuie să fie optim pozitive .Comunicarea se face în orice
moment al zilei începând cu venirea la grădiniţă,dezbrăcatul,îmbrăcatul,masaşi plecarea.

II.MODALITATI DE REALIZARE A COMUNICARII IN GRADINITA

Întreg procesul şcolar înseamnă limbaj, comunicare, noţiuni. Pe lângă metodele care
contribuie în mod expres la dezvoltarea limbajului, toate celelalte contribuie la îmbogăţirea
vocabularului, la dezvoltarea capacităţii de comunicare.
Anumite activităţi sunt folosite pentru dezvoltarea vorbirii şi îmbogăţirea
limbajului: activităţile pe bază de ilustraţii, jocurile didactice, convorbirile
memorizante, povestirile create de copii. De asemenea sunt anumite jocuri didactice
care contribuie la dezvoltarea vorbirii: ,,Şti să spui la fel ca mine?”, ,,Ce este şi cum
este?”, ,,Bate vântul”, ,,Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”, ,,Ce a uitat pictorul să
deseneze?”.
Convorbirile după imagini aduc o contribuţie însemnată la fixarea şi precizarea
cunştinţelor copiilor, în activizarea vocabularului şi în formarea unei exprimări orale corecte
şi coerente:”Cum avem grija de flori?” .Prin convorbiri se realizează verificarea cunoştinţelor,
sistematizarea lor, perfecţionarea exprimării într-o formă gramaticală corectă .
Povestirea – Copilul poate dobândi informaţii din întâmplări veridice sau verosimile
prezentate în povestiri, poveşti, basme sau balade.
La grupa mică se utilizează o povestire simplă, neîncărcată de comentarii, fără multe
episoade. Treptat se trece la povestiri mai ample. Copilul trebuie să cunoască toate cuvintele
şi expresiile folosite în povestire sau să i se explice cuvintele necunoscute pe parcursul
povestirii, altfel existând riscul de a memora cuvinte al căror sens nu îl cunoaşte şi de a le
atribui semnificaţii eronate.
Prin povestire se realizează îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele expresii literare, cu
expresii din folclor.
Jocurile didactice pot fi folosite pentru deprinderea unei pronunţii corecte, pentru
îmbogăţirea sau consolidarea vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte şi coerente.
Aceste metode se utilizează în grădiniţă şi ca activităţi de sine stătătoare cu un tipic de
desfăşurare adecvat fiecăreia .

2
 Prof. Înv. Preșcolar,
ROMANOS OANA ROXANA
- referat Comisia Metodica_11.01.2022
În procesul instructiv-educativ din grădiniţă vorbim mai puţin despre dialog, dar mai
mult despre conversaţie, utilizată în cadrul convorbirii. În grădiniţă, dialogul întrebărilor şi
răspunsurilor poate fi realizat sub formă de exerciţiu ludic, prin intermediul unor personaje,
prin intermediul unor simulări. Copiii sunt puşi astfel în situaţia ,,jocurilor de rol’’, ca
mijloace de educare a limbajului spontan. Nu trebuie neglijată contribuţia convorbirilor la
formarea deprinderilor de comunicare socială, la dialog respectuos între parteneri, la schimbul
reciproc de mesaje. Jocurile de rol sunt jocuri de simulare în care copiii devin actori ai vieţii
sociale, sunt jocuri ale replicilor după un scenariu propus, dar cu efecte lingvistice evidente
din punct de vedere al dialogului între ,,micii actori’’. Un aspect particular al jocurilor de rol
este dramatizarea. Ea are un caracter activizant, preluând o parte din efectele spectaculoase
ale scenei. Se poate organiza pe replici exacte, textuale, pe baza unor replici creatoare sau pe
stimularea spontaneităţii ,,actorilor’’. Dispunem de texte care se pretează la
interpretări ,,artistice’’ : ,,Ursul păcălit de vulpe’’, ,,Capra cu trei iezi’’, ,,Ridichea uriaşă’’,
precum şi alte texte cu dialog asumat sauimprovizabil.
De mic, copilul este atras de imagini. La grădiniţă , copilul preşcolar întâlneşte diferite
tipuri de imagini prezentate sub formă de jetoane, tablouri, desene realizate de copii şi adulţi,
albume, diafilme. Fondul de reprezentări format în urma activităţilor de observare şi lecturi
după imagini trebuie valorificat. După prezentarea materialului vizual în activităţile dirijate
urmează o muncă de prelucrare, sistematizare, consolidare a cunoştinţelor receptate. Prin
dialog euristic, educatoarea cunoaşte nivelul la care copiii au receptat conţinutul imaginilor
utilizate.
După o scurtă convorbire cu tema : »Cum este toamna ? » pe baza de imagini ,
preşcolarii sunt lăsaţi să povestească sau să facă comentarii libere în legătură cu cele
văzute :aspecte caracteristice acestui anotimp, denumirea fructelor si a legumelor de toamna,
munci specifice acestui anotimp. Pot fi încurajaţi să adreseze întrebări pentru a-şi clarifica
unele neînţelegeri, ceea ce conduce la întărirea operaţiilor de analiză, sinteză, comparaţie şi
interpretare şi la stimularea productivităţii gândirii. O întrebare adresată de către un copil nu
este semnul necunoaşterii, ci al interesului, al curiozităţii, fapt pentru care , mai mult timp
adresează întrebarea care i-a reţinut atenţia. Uneori, datorită sărăciei vocabularului, copilul
preşcolar nu se poate situa pe punctul de vedere al interlocutorului dacă acesta este adultul. În
relaţiile cu ceilalţi copii, preşcolarul poate coopera, poate dialoga ca partener egal având drept
consecinţă socializarea inteligenţei şi a limbajului, înţelegerea utilităţii schimbului de idei.
Pentru a stimula conversaţia dintre copii trebuie să creăm condiţii care să permită reuniunea

3
 Prof. Înv. Preșcolar,
ROMANOS OANA ROXANA
- referat Comisia Metodica_11.01.2022
liberă a copiilor în grupuri, să antrenăm copiii la activităţi care stimulează interesul pentru
dialog.

III.CONCLUZII :
Copilul comunică în permanenţă cu educatoarea şi invers,îmbogăţindu-şi
vocabularul, devenind mai rafinat în exprimare şi în comunicare de aceea consider ca
educatoarea trebuie sa lucreaze interdisciplinar de fiecare dată pentru realizarea
acestui obiectiv - comunicare.
Importante in realizarea sarcinilor şi a obiectivelor învăţământului preşcolar
sunt calitaţile şi competenţele educatoarei. Prin tot ce înteprinde , prin personalitatea
sa , educatoarea reperzintă un model pentru copil , un sprijin pentru familie , un factor
de cultură îi comunitate .Pentru a-şi îndeplini rolul cât mai potrivit partenerilor de
dialog , educatoarea trebuie să comunice.
O adevărată educatoare trebuie să -aibă o vorbire expresivă,gestică potrivită
situaţiei respective,capacitatea de demonstra logic şi să folosească un vocabular accesibil
copiilor,să aibă capacitatea de a antrena copiii într-un dialog ori de câte ori este nevoie.
Educatoarea trebuie să aibă o atitudine pozitivă faţă de întreaga grupă,să accepte
greşelile, fără a-i ironiza pe copii,să fie creativă,să fie corectă,să-i felicite pe copii ,să-i
încurajeze şi să-i recompenseze aşa încât să realizeze o bună cooperare în comunicare.
În creşterea calitǎţii actului educaţional o mare importanţǎ revine modului în
care dascǎlul reuşeşte sǎ comunice cu copii, modului cum acesta faciliteazǎ comunicarea
între copii.
Comunicarea didactică are rol hotărâtor în derularea şi eficientizarea actului
educaţional. Constituie o premisă a reuşitei actelor pedagogice, dar şi o finalitate a
acestora, deoarece, un obiectiv general al învăţământului îl constituie formarea şi
dezvoltarea competenţei comunicative a preşcolarilor.

IV.BIBLIOGRAFIE :
· Lect.dr. Maria Savu-Cristescu,Lect.dr. Merima Petrovici-Comunicarea educationala-suport de curs
· Revista pentru învăţământul preşcolar 2006/2008-Pedagogie preşcolară
* * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii'',Bucuresti, 2005.
· Cerghit, I. , Radu, T. I., Popescu,E., Vlasceanu, I., - Didactica, 1998, E.D.P., Bucuresti