ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR.

4 BUCUREȘTI

OPTIONAL DE EDUCAȚIE. PSIHOMOTRICĂ

,,ORIZONTUL MIȘCĂRII ÎN JOC ȘI ÎNVĂȚARE,,

prof. psihopedagog Geabau Marilena

,,Jocul este cea mai bună introducere în arta de a munci’’

 ARGUMENT
Copilul cu dizabilitate mintală manifestă in plan comportamental dispraxie, operând deficitar
cu cunoștintele pe care le uita ușor, intrucât nu le poate utiliza. Acest fapt se reflectă si in
marile dificultăți de orientare spațio-temporal, de comunicare si de actiune practică.
Tulburarile de structură spatio-temporala determină probleme de orientare in spatțu a
grafemelor și implicit disgrafie, autonomie personală deficitară si insularizare, retragere in
sine. Nevoile copiilor cu dizabilitati sunt in principal de natura organizationala, nu de natura
informationala , având dificultăți în valorificarea posibilităților de care dispun și ancorarea lor
in realitatea inconjuratoare.

Copilul cu dizabilitate mintala este lipsit de echipamentul psihomotric caracteristic

sistemelor de operare complexa de care dispune un copil normal , pentru a intelege si a se
folosi de realitatea inconjurătoare. Este necesar ca printr-o educație sistematica să reluăm și să
completăm achizitiile privitoare la mecanismele motorii si psihomotori necesare funcționării
mecanismelor mentale pregătind formele de comprehensiune și operare cu notiuni concrete.
Scalele de investigare a vârstei mentale sunt scale psihomotrice ,de exemplu: Portage, Gessel,
Alice Descoeudres,

Copilul deficient mintal nu dispune de capacitatea de a-și organiza activitatea analizatorilor

după reperele din mediul extern: a)fizice;b)socio-afective. Antrenamentul psiho-motric are
menirea de a recupera prin mijloace ludice,dificultățle de relatie și valorificare a
oportunităților oferite de mediul fizic și socio-afectiv, creând un ritm de adaptare imbunătățit.
Motricitatea și acțiunea cu obiectele contribuie nu doar la organizarea eficientă si
diversificarea planului cognitive al copilului ci și la structurarea personalității sale. Pe măsura
elaborării și consolidării diferitelor tipuri de conduite motorii, independente (alimentare,
igienice, vestimentare, de orientare spatio-temporare), copilul se detașeaza tot mai mult de
mediul inconjurator fizic si socio-afectiv. El isi construieste treptat scheme perceptiv-
acționale si reprezantativ funcționale care il abiliteaza in adaptarea adecvata la realitatea
previzibil-imprevizibilă. Dascălii au menirea de a compensa dificultățile de organizare a
activității copiilor cu dizabilități prin exerciții și antrenamente psihomotrice care să angajeze
continuu copilul deficient în demersurile de adaptare la realitatea înconjurătoare.
Vă prezentăm un set de jocuri care să îmbunătătească deprinderile acestor copii si eficiența
acțiunilor lor.
 ,,Ceea ce învățăm să facem ne va folosi pentru tot restul vieții,,
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR.4 BUCUREȘTI
PROGRAMA OPȚIONAL
,, ORIZONTUL MIȘCĂRII ÎN JOC ȘI ÎNVĂȚARE,,

ARII CURRICULARE VIZATE:

 ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ

 LIMBĂ ŞI COMUNICARE
 MUZICĂ ȘI MIȘCARE

VARIANTA DE CURRICULUM:
Curriculum la decizia şcolii (disciplină opţională)

NUMĂR DE ORE: 1 oră / săptămână

DURATA: 1 an (anul şcolar 2023-2024

Nr.crt. MODULE NUMĂR ORE

1 Modul I 8h
2 Modul II 7h
3 Modul III 7h
4 Modul IV 7h
5 Modul V 7h
6 TOTAL 36 h

Propunători: Prof. Geabău Marilena

 Competențe

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Abilitarea în înțelegerea și executarea comenzilor
COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. .2. Formarea și dezvoltarea capacităţii de -,,Deschide urechea bine,, -jocuri de
percepție, urmărire senzorială a stimulare a auzului fonematic/ percepție
/autopercepție
stimulilor din mediul ambiant

2.1.Formarea şi dezvoltarea competenţelor -exersarea jocurilor de mers, alergare,

motrice de bază urcare/coborâre,

2.3. Formarea şi dezvoltarea controlului şi -mișcarea mâinilor conform gesturilor de

coordonării psihomotrice bază-liniar, ondulat, rotativ

2. Exersarea comportamentelor adaptative în programul zilnic

COMPETENŢE SPECIFICE
2.2. Dezvoltarea capacităţii de prehensiune
şi a motricităţii fine
.2.3. Formarea şi dezvoltarea controlului şi
coordonării psihomotrice
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
- exerciții joc de imitare a gesturilor de bază:
îmbrăcat, dezbrăcat, încălțat, descălțat, utilizarea
tacâmurilor, a instrumentelor de igienă
-activități de dactilopictura, modelarea din
plastilină,șnuruire, înșirare de mărgele,

2.4.Formarea abilităților manuale apte să - Exerciţii de rupere, mototolire, apăsare, turtire,

asigure autonomia personală îndoire, modelare , răsucire,decupare etc.

3. Formarea capacităţii de organizare a schemei corporale şi de fixare a lateralităţii

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
 3.1. Însușirea schemei corporale - Exerciţii de identificare a schemei
corporale în imagini („Arată…!”) și de
autopercepție a părților corpului

3.2 . Fixarea lateralității

4. Exersarea structurilor perceptiv motrice în vederea formării autonomiei personale
COMPETENŢE SPECIFICE
4.3. Formarea şi dezvoltarea capacității de
identificare/discriminare a mărimii
obiectelor
4.4. Formarea şi dezvoltarea capacității de
identificare/discriminare a structurii spațiale
-Execuția unor forme geometrice după
model utilizând succesiv fiecare mână
-jocuri de aruncare a mingii în coș cu
mâinile și de dat gol la poartă cu picioarele
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
-Exerciții tactile de determinare a
dimensiunii lucrurilor, evaluare vizuală..
- Exerciţii de orientare în spațiu: ,, Unde s-a
ascuns iepurașul,,
Exerciții de reprezentare a sinelui în raport
cu spațiul și obiectve spațiale: ,,Labirintul,,

-Ordonarea unor imagini în funcție de

4.4. Formarea şi dezvoltarea capacității de
identificare/discriminare a structurii
temporale
succesiunea logică a acțiunilor
- identificarea zilelor săptămânii în funcție
de culori/orar și invers

Conținuturile invățării
I. Noțiuni elementare de schema corporală
1. Corpul uman, părti componente, localizarea principalelor organe interne
2. Organele de simț („Simțurile mă ajuta sa invat”)
3. Activități de autonomie personală-îmbrăcat-dezbrăcat,încălțat/descălțat
II. Structura perceptiv motrică de culoare
1.Recunoașterea culorilor prin asociere cu elementele realului
2.Utilizarea culorilor în simboluri de orientare în spațiu si timp
3. Clasificarea elementelor realului în functie de culoare
III. Structura perceptiv motrică de spatiu
1.Recunoasterea pozitiilor spatiale si utilizarea lor în adaptarea la solicitări
2.Poziționarea corectă in spațiu a propriei persoane/lateralitate
3.Efectuarea unor miscări performante –decupare, snuruire, modelaj, desen, scriere, utilizând
achizitiile despre pozitiile spatiale
IV. Structura perceptiv motrică de formă
Mediul inconjurator –si reconstituirea lor din forme geometrice
Micul constructor/arhitect
V. Structura perceptiv motrică de timp
1.Programul zilnic- si recunoasterea momentelor zilei dupa activitati specifice
2. Curcubeul zilelor saptamanii
3. Când se intampla! Desen tematic
4. Diferiti si totuși la fel
VI. Structurarea si centrarea atentiei
1. Antrenament vizual-puzzle,reconstituiri,discriminari,identitati
2. Antrenament auditiv- ,,Deschide urechea bine!,, Unde suna clopotelul..
3. Diversitatea -,,Recunoaste personajul,,
4. Scriere după model, apoi după indicații și asocieri

SUGESTII METODOLOGICE
Pentru eficiența învățarii copiilor din clasa I trebuie să ne raportăm la lumea lor, la universul
imediat. Acest univers este și o creație a copilului, deoarece el în permanență face ceva:
desenează, modelează, rupe, lipește sau privește cu atenție un mesaj .

Valorile și atitudinile urmărite prin acest opțional sunt următoarele:

- atitudinea deschisă faţă de ceilalţi;
- respectul faţă de colegi și față de adulți;
- creșterea stimei de sine;
- cooperare ;
- competivitate.
 Pentru atingerea acestor valori și formarea atitudinilor propuse voi avea în vedere
abordarea ludică a conținuturilor, învățarea în context, cultivarea spontaneității constructive
și creatoare a elevilor.
Materialele didactice pe care le voi folosi sunt:
- alfabetare, plastilină, sârmă pentru modelaj, nisip, acuarele, creion, culori,caiete;
- participarea la evenimente în direct;
- fotografii şi filmări;
- părinți, bunici, alți copii, profesori;
- materiale power point;
- texte suport;
- diplome acordate pentru rezultate obţinute.
- camera polisenzorială.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
1. Observarea sistematică a elevilor;
2. Probă practică:
• exerciții;
• joc de mișcare, euritmie;
• lucrări plastice;
• scriere după model
• fișe de lucru;
• concursul;
3. Evaluarea alternativă:
• Aprecierile părinților, profesorilor, colegilor;
• Autoevaluarea;
• Valorificarea abilităților dobândite la concursuri și proiecte interșcolare;
- Sugestii metodologice
o includ descrierea a câteva activități/ exerciții propuse (pot fi introduse fișe,
grafice cu titul exemplificativ pentru activitate
BIBLIOGRAFIE
PROGRAME SCOLARE pentru disciplina optionala „Educatie integrată”, Editura „Exclus”,
2003
Mic atlas de anatomia omului – Dem Theodorescu, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1974
Ghid pentru cadre didactice (suport informativ); M.E.C., Editura Exclus 2003
Revista de pedagogie preșcolară 2009-Geabău Marilena-Funcția asociativ discriminativă a
culorii în învățare
Optional de psihomotricitate,Geabau Marilena,Ed Stephanus,2012
PROBE DE EVALUARE:
probe practice
probe scrise
probe orale
autoevaluarea
miniproiecte
portofolii
ACTIVITATI FINALIZATOARE
realizarea unor produse manuale
expozitii de desene tematice
concursuri
Educatia psihomotrica presupune demersuri complementare :
- fundamentarea stintifica a problematicii etapei pregatitoare, cu propuneri de activități
de invățare(exercitii, jocuri didactice, povestiri, convorbiri tematice)cât mai variate;
-exerciții practice
a. exerciții de autopercepție
b. exerciții de mișcare generală
c. exerciții de manipulare
d. gesturi psihomotorii ale mâinii
e. fișe de activitate concreta cu elevul.
.
CAIET DE EXERCIȚII PSIHOMOTRICE
Obiective și exerciții de realizare pentru o grupă de copii mici 3-4 ani și pentru
copii cu dizabilități mintale severe la orice nivel de școlarizare
1- Orientatea în spațiu a poziției părților corpului
a. exerciții de autopercepție cu modelul funcțional al profesorului
-Du mâinile intinse în față;
-Du mâinile întinse în spate;
- Scoate/Trage limba puternic în față ca un șarpe
- Trage /Întoarce limba puternic înapoi înspre locul unde înghițim
Stând lângă bancă in picioare, ridicăm piciorul drept în față apoi îl ridicăm în spate
b.exerciții de mișcare
Faceți rândul în fața clasei
Fetele se așează în fața rândului iar băieții mai în spate
Când e rândul gata, fiecare copil din spatele rândului vine treptat și se așează în fața rândului
Facem doi pași în față de lângă bancă
Mergem doi pași în spate/cu spatele
c. exerciții de manipulare
Pune scaunul/jucăria/etc în fața băncii
Pune scaunul/jucăria/etc în spatele băncii
d.Gesturi psihomotorii ale mâinii
Suntem la manșă cu pumnișorii strânși și alăturați , ridicăm pumnii ca și cum am trage maneta
în față, apoi lăsăm pumnișorii în jos ca și cum am împinge maneta în spate
Cu degetul înmuiat în tempera trasăm o linie din fața cutiei de carton până în spate
Cu creion colorat albastru cerem copiilor să traseze linii pe fața foii și cu galben pe spate
Luăm tabla magnetică a alfabetarului în mână și punem o literă pe ea. Partea pe care se prinde
litera va fi numită cu copiii fața alfabetarului iar cea care respinge literele va fi numită spatele
tăbliței de alfabetar.
Vom numi cu ajutorul unui mulaj sau imagini 3D părțile corpului așezate în partea din față a
omului și apoi părțile corpului ce se regăsesc în partea din spate a omului,
Vom întreba și invers: Unde se află călcâiul? În față ori în spate?
Avertisment. Numai obiectele tridimensionale au față spate, foaia de hârtie are :dreapta –
stânga; și sus – jos. De aceea trebuie întoarsă pentru o percepție corectă( față-spate)