TEMA 6 EVALUAREA GLOBALĂ ( SINTETICĂ) A PREȘCOLARILOR

/ELEVILOR

3 E (EVALUARE -EVOLUȚIE = EDUCAȚIE)

Rapiditatea și multitudinea schimbărilor din societatea contemporană cer individului o mare capacitate
de adaptare la mediu. Adaptarea socială este un proces multifactorial cuprinzând factori cognitivi, emoționali
și motivaționali, iar axarea învățământului românesc pe dezvoltarea preponderant intelectuală nu este
suficientă pentru dezvolatrea acelor abilități necesare pentru realizarea adaptării, astfel e lesne de înțeles cum
s-a ajuns ca absolvenții ( de liceu sau universitate) să nu fie pregătiți să facă față vieții de zi cu zi atât la
nivel personal cât și la nivel social.
 3 E (EVALUARE EVOLUȚIE = EDUCAȚIE)

Puși să facă față tuturor acestor cerințe nu e de mirare că uneori (elevii și tinerii) adoptă anumite
comportamente dificile și asta nu pentru că țin ei să îi scoată din sărite pe părinți / cadrele didactice, ci pentru
că nu au abilititățile necesare cu care să gestioneze toate aceste solicitări.
 3 E (EVALUARE EVOLUȚIE = EDUCAȚIE)

Abilitățile pentru gestionarea multiplelor solicitări cu care se confruntă, fac parte din cateoria abilităților
socio-emoționale.

Achiziționarea acestor abilități se realizează progresiv, fiind foarte important pentru copii să aibă de
timpuriu modele adecvate de exprimare a emoților și de rezolvare a situațiilor problematice, astfel vor exersa
de mici să iși identifice/exprime emoțiile corespunzător și să învețe să gestioneze situațiile cu care se
confruntă.
 3 E (EVALUARE EVOLUȚIE = EDUCAȚIE)

Analizând modul prin care se face educația copilului, la noi, la nivelul familiei constatăm o lipsă de
orientare a copilului înspre a trăi viața în principiile valorilor pozitive ale umanități, iar la nivelul sistemului
de învățământ o abordare preponderent orientată înspre acumulare de cunoștințe. Ținând cont de aceste
elemente putem să întelegem și de ce tanăra generație, care se confruntă pe lângă dificultățile specifice
vârstei și cu provocări cu care nici o altă generație nu s-a mai confruntat până acum, este mai dezorientată ca
alte generații anterioare, mai ales că la acestă generație, presiunea obținerii performanțelor este mai acută ca
oricând.
 Principalele metode utilizate în evaluarea elevilor sunt:

 Observaţia spontană
 Observaţia dirijată, sistematică
 Convorbirea cu elevul sau cu grupul de elevi
 Analiza produselor activităţii elevului
 Probele de personalitate
 Probele psihosociale
 Tehnicile sociometrice
· Interviul
· Teste
EVALUAREA GLOBALĂ ( SINTETICĂ) A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

1. Comportament motor și psihomotor

2. Comunicare şi limbaj
3. Comportament cognitiv (Învățarea)
4. Comportament social-afectiv
EVALUAREA PSIHOMOTRICITĂȚII

Motricitatea este definită ca „denumire globală a reacţiilor musculare

prin care se realizează mişcarea corporală" sau "reacţie musculară
prin care se efectuează mişcarea"
 Psihomotricitatea poate fi descrisă prin actele complexe care
conjugă forţele motrice cu cele psihice în realizarea acţiunii, în care
sunt implicate şi funcţiile perceptive, senzoriale şi chiar intelectuale.
Elementele structurale (componente) ale psihomotricităţii :

I. ORGANIZAREA SI COORDONAREA MOTORIE GENERALĂ

II. ORGANIZAREA ACŢIUNILOR
III. ORGANIZAREA CONDUITELOR ŞI STRUCTURILOR PERCEPTIV-MOTRICE

 
 I. ORGANIZAREA SI COORDONAREA MOTORIE GENERALĂ

Abilitatea motorie generală, care include:

a. mişcările fundamentale (gestul rectiliniu, rotativ, scripturo-plastic, polimorf şi de oscilaţie a corpului);
b. capacităţile fizice (forţa, apăsarea, efortul, viteza mişcării, amplitudinea, agilitatea, precizia statică şi dinamică, îndemânarea, flexibilitatea,
coordonarea, continuitatea, rezistenţa şi automatizarea);
c. mişcările membrelor şi ale altor segmente ale corpului (mişcările membrelor superioare şi inferioare, mişcările deget-mână, mână-ochi,
mână-picior, mână-ureche);
d. activitatea de manipulare.Conduita de comunicare neverbală (manipulare pe bază de imitaţie spontană, pe bază de imitaţie observabilă, pe
bază de comenzi verbale, pe bază de selecţie şi discriminare a mişcărilor în vederea realizării unei conduite motorii adecvate, manipulare în scop
de asamblare, manipulare complexă, mânuirea instrumentelor şi aparatelor, modificarea voluntară a mişcărilor, capacitatea de valorificare a
mişcărilor automatizate prin crearea de noi scheme de mişcări);
e. conduita verbală Activitatea motorie şi limbajul, (mişcările organelor fonatoare şi producerea sunetelor, asocierea sunet-cuvânt, coordonarea
sunetelor în cuvinte şi mesaje cu semnificaţie, coordonarea sunet-gest, coordonarea mişcărilor ochilor, coordonarea mişcărilor digitale solicitate
în actul grafic);

f. comunicarea de atitudini, sentimente şi emoţii prin gesturi (activităţi de mimică şi pantomimică).

II. ORGANIZAREA ACŢIUNILOR

a. organizarea mişcărilor în acţiuni eficiente (descompunerea acţiunilor în actene, praxene, secvenţe);

b. deprinderile de lucru (deprinderile elementare de mânuire, deprinderile operaţionale şi a ciclurilor,

integrarea subrutinelor în componente noi, adaptarea rutinelor la situaţii noi, transferări de deprinderi
operaţionale).
III. ORGANIZAREA CONDUITELOR ŞI STRUCTURILOR PERCEPTIV-MOTRICE

a. organizarea schemei corporale şi lateralitatea (priza de conştiinţă a schemei corporale proprii, identificarea-discriminarea diferitelor părţi ale
corpului propriu, reprezentarea statică şi dinamică a schemei corporale, reprezentarea mintală a acţiunilor, coordonarea mintală a acţiunilor,
cunoaşterea digitală, identificarea-discriminarea diferitelor părţi ale corpului partenerului, relaţia dintre corp şi mediu, relaţia dintre corp şi
obiecte reprezentate imagistic, relaţia între obiecte, dominanta cerebrală);
b. conduita şi structura perceptiv-motrică de culoare (identificarea culorilor, discriminarea culorilor, operare-clasificare);
c. conduita şi structura perceptiv-motrică de formă (identificare, discriminare, operare);
d. capacităţi perceptive (discriminare kinestezică, percepţia spaţială a poziţiilor, direcţiilor şi mărimilor, discriminare vizuală: acuitate, mişcarea
oculară, discriminarea fond-formă, constanţa percepţiei, discriminare auditivă, discriminare tactilă);
e. conduita perceptiv-motrică de spaţiu (în domeniile: spaţiul fizic al obiectelor, faptelor,1 evenimentelor, spaţiul cognitiv al simbolurilor,
conceptelor, ideilor; conduita perceptiv-motrică de spaţiu în câmpul lexic, grafic, în câmpul de configuraţie a mulţimilor, în câmpul de muncă; în
conduita de direcţie într-un câmp spaţial: dreapta, stânga, înainte-înapoi, sus-jos; în zonele de spaţiu: apropiate, intermediare, îndepărtate,
foarte îndepărtate; în aptitudinea spaţială specială: în proiecţia spaţială, discriminarea distanţelor, mulţime-submulţime, ansamblu-
subansamblu, transpunere grafică, proiectarea în spaţii structurate diferit);
f. orientarea (organizarea) structurarea (spatio) temporală (raportarea timpului la propria persoană, discriminarea succesiunii cronologice,
CASA
discriminarea duratei CORPULUI
faptelor, DIDACTIC
acţiunilor, proceselor, ILFOVdiscriminarea ritmului intevalului,
evenimentelor; Formator-transpunerea în timp a spaţiului şi
Prof. Simona ALBU
invers).
 Ce evaluăm la elevi?

STAREA ACTUALĂ A SUBIECTULUI

( capacităţi, competenţe, lacune, puncte slabe, nevoi)

a) Comportament motor și psihomotor: motricitatea slab dezvoltată, mai ales motricitatea fină, fapt care
ii ingreuneaza posibilitatea de a lua notițe în ritmul clasei sau de a elabora lucrări scrise/ teste de evaluare
în limita de timp. Este necesară stimularea motrică prin exercitii fizice/ kinetoterapie/ activități de scriere
având rol în îmbunatățirea motricității fine ceea ce duce inclusiv la obținerea unei mai mari
independențe în autoservire.
 Ce evaluăm la elevi?

Să ne familiarizăm cu descrierea comportamentului motor /psihomotor prin descrierile realizate de

dumneavoastră si incarcate pe clasroom.

Prezentare a descrierilor realizate și încărcate pe platforma clasroom

Feedback
 Ce evaluăm la elevi?

TESTE DE EVALUARE A PSIHOMOTRICITĂȚII – ”PUNCTARE” ”TAPING”

 EVALUAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI
Comunicarea este un ansamblu de acțiuni care au în
comun transmiterea de informații sub formă de mesaje, știri,
semne sau gesturi simbolice, texte scrise ș.a.m.d. între două
sau mai multe persoane, numite interlocutori (formal numite emițător și
receptor). ( wikipedia.org)

Limbajul este un sistem de comunicare alcătuit din sunete

articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă
gândurile, sentimentele și dorințele ( dex online)

 
 Ce evaluăm la elevi?

STAREA ACTUALĂ A SUBIECTULUI

( capacităţi, competenţe, lacune, puncte slabe, nevoi)

b) Comunicare şi limbaj: prezinta dislalie polimorfa, are un limbaj/vocabular relativ bine dezvoltat,
utilizeaza corect notiunile de baza, însă de cele mai multe ori, la solicitările școlare are când are nevoie
de explicatii suplimentare și un timp mai mare pentru realizarea sarcinilor. Prezinta dislexie, disgrafie.
 EVALUAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI
• Volum, varietate
 Semantica – înţelesul cuvintelor folosite
 Fonetică: consoane, grupuri de consoane, diftongi, triftongi
 Structura gramaticală: alcătuirea de propoziţii – fraze, acorduri gramaticale
 Legătura limbaj – activitate: indicativ, stimulativ, verbalizarea acţiunii şi performanţei
 Forme de limbaj: solilocviu, dialog, monolog – colectiv, monolog
 Expresivitatea verbală
 Comunicare verbală, spontană, condiţii, împrejurări
 Calităţi speciale: comprehensiunea comunicării orale, comprehensiunea comunicării scrise
 Transmiterea şi înţelegerea semnificaţiei
 Tipuri de tulburări de vorbire (orale şi scrise)
 Principalele metode utilizate în evaluarea elevilor sunt:

 Observaţia spontană
 Observaţia dirijată, sistematică
 Convorbirea cu elevul sau cu grupul de elevi
 Analiza produselor activităţii elevului
 Probele de personalitate
 Probele psihosociale
 Tehnicile sociometrice
· Interviul
· Teste
 EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

Comportament cognitiv (Învățarea)

-are în vedere evaluarea:

- Gândirii (inteligenta)
- Memoriei
- Imaginației
- Atenției
EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

Gândirea este procesul psihic cognitiv superior care reflectă

generalizat esența realității, proces de rezolvarea a problemelor pe
care le ridică viața și activitatea omului.
Procesul de rezolvarea a problemelor se apropie foarte mult înțelesul
noțiunii de inteligență
EVALUAREA GÂNDIRII vizează următoarele aspecte:

 Volum de cunoştinţe: înţelegerea semnificaţiei, operante, cauzalitate şi relaţii

 Procese cu funcţii operatorii de gradul I: analiza, sinteza, generalizarea, comparaţia,
sistematizarea, abstractizarea, concretizarea
 Procese cu funcţii operatorii de gradul II: reversibilitate, asociativitate, combinatorice,
clasificări, scrieri, grupări, incluziuni de clase, tipuri de noţiuni
 Tipuri de judecăţi şi raţionamente (raţionament deductiv, raţionament inductiv)
 Tipuri de înţelegere: concret-intuitivă, verbal-generalizată
 Tipuri de rezolvări de probleme: de soluţii-decizii, de modalităţi
 Tipuri de gândire (creativă, de sinteză)
 Calităţi speciale (fluenţa ideilor; originalitate).
EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR
Clasificare a nivelului QI ( după Florance Goodnenough)
peste 140 – inteligenţă excepţională
120-138 – inteligenţă superioară
110-119 – inteligenţă lejer superioară
90-109 – inteligenţă normală sau mijlocie
80-89 – încetineală intelectuală nonasimilabilă debilităţii
70-79 – zona marginală a insuficenţei (cuprinde cazuri de încetineală intelectuală
până cel mai adesea la cazuri de debilitate)
78-69 – este graniţa inferioară a normalităţii; mai jos de 69; întârziere mentală
50-68 – debilitate mentală
20-49 – imbecilitate
sub 20
EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

APLICAȚIE PRACTICĂ
În grupe
Analizam aspecte ale gândirii și prezentați în plen ce presupune fiecare aspect particular analizat
Propunem modalități de evaluare/dezvoltare a aspectului gândirii analizat la nivelul preșcolarilor/ elevilor
 EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

Memoria – procesul psihic cognitiv superior care presupune

intipărirea, conservarea si reactualizarea experiențelor personale.
Învățarea este procesul care determină o schimbare în cunoaștere și
comportament.
Nu orice schimbare este expresia învățării. Numai schimbările selective,
permanente și orientate într-o direcție determinată pot fi considerate
schimbări ale învățării.
EVALUAREA MEMORIEI vizează următoarele aspecte:

 Întipărirea, fixarea
 Păstrarea, durata: voluntară, involuntară
 Reproducerea
 Recunoaşterea
 Raportul memorie-limbaj-acţiune
 Memoria imediată-îndepărtată
 Uitarea
 Tipuri de memorie: senzorial-concretă, verbal-logică
 Calităţi speciale ale memoriei
EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

Imaginația (premisa creativității) - este procesul psihic cognitiv

superior de elaborare a unor imagini, idei și proiecte noi pe baza
combinării și transformării experienței
EVALUAREA IMAGINAȚIEI vizează următoarele aspecte:

 Conţinutul reprezentărilor de tip imaginativ

 Intuitivitatea – plasticitatea
 Forme ale imaginaţiei: reproductivă, combinatorică, creatoare
 Forme de obiectivare: joc, produse ale activităţii, conduită
 Procedeele de construire a reprezentărilor imaginaţiei: substituire, adiţionare, augmentare,diminuare,
combinare, creare de imagini noi
 Raportul real-ficţiune
 Tipuri de imaginaţie
EVALUAREA COGNITIVĂ A PREȘCOLARILOR /ELEVILOR

Atenția este fenomenul psihic de activare selectivă, concentrare și

orientare a energiei psihonervoase în vederea desfășurării optime a
activității.
EVALUAREA ATENȚIEI vizează următoarele aspecte:

 Orientarea
 Concentrarea
 Selectivitatea
 Raportul atenţie-cuvânt
 Raportul atenţie-activitate
 Tipuri de atenţie
 Relaţia atenţie-interes
 Instabilitatea atenţiei
 Jocuri de atenţie
 Atenţia în învăţare
Principii și reglementări deontologice în evaluarea psiho-aptitudinală :

Legea nr. 213 - doar Colegiul Psihologilor din România este cel care poateemite norme specifice, înclusiv cele care
vizează „Normele de atestare” sau „Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică”.

PRINCIPII GENERALE
• PRINCIPIUL I – Respectarea drepturilor și demnităţii fiecărei persoane
• PRINCIPIUL II – Responsabilitate profesională și socială
• PRINCIPIUL III – Integritate profesională
• PRINCIPIUL IV – Acordul scris al părinților
Confidențialitate în evaluarea psiho-aptitudinală :

În practica evaluării, trebuie respectate o serie de norme ce ţin de clauza de confidenţialitate:

o evaluatorul trebuie să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informaţiile aflate, fiind interzisă
utilizarea acestora în interes personal sau în beneficiul unui terț (art. 9 din Normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005)

o evaluatorul trebuie să se aducă la cunoştinţă candidatului concluziile evaluării psihologice

o datele evaluărilor individuale trebuie păstrate în siguranţă ; raportare la cerinţele Legii nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date,
modificată şi completată şi ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii
private, Codul GDPR (2018)
. 

EVALUAREA SESIUNII
• Evaluare sesiunii de azi tinand cont de urmatoarele aspecte de evaluat
- Gândire- 1 cuvant/expresie
- Memorie- 1 cuvant/expresie
- imaginație – 1 cuvant/expresie
- Atenție - 1 cuvant/expresie