PROFILUL PSIHOSOCIAL AL PRESCOLARULUI INTRE 3-6/7ANI

CARACTERISTICI GENERALE:

Copilăria este perioada cea mai intensă și complexă din punctul de vedere al
dezvoltării fizice și psihice, ce are influențe asupra evolutiei biopsihice ulterioare.
Preșcolaritatea este perioada în care se pun bazele personalității. În această perioadă,
copilul își dezvoltă capacități precum cele cognitive, de comunicare, de proiectare și

amplifica posibilitatile de independenta. Dezvoltarea psihică are la bază atât transformările

biologice prin care trece copilul în această perioadă, dar și a contradictiilor dintre solicitarile

externe și posibilitatile proprii. Este perioada de trecere dintre modul primar de satisfacere a
trebuintelor si modul civilizat impus de mediul socio-cultural, dintre propriile dorinte, nevoi si
posibilitati de satisfacere.
Dacă prima copilărie (0- 3 ani) este grija familiei, etapa următoare, a doua copilărie,
cea preșcolarității (3 şi 6-7 ani), se află și sub îndrumarea primei instituţii de educaţie –
grădiniţa de copii.
Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade: aceea a prescolarului
mic (3-4 ani), a prescolarului mijlociu (4-5 ani) si a prescolarului mare (5-6/7 ani). Această
periodadă este reprezentată de schimbări continue atât din punct de vedere fizic, cât și
intelectual. Este perioada în care se pun bazele personalității viitoare, apar unele înclinații și
aptitudini precoce și se adaptare la cerințele mediului social.
Învățământul preșcolar este o completare a educației primite în familie și asigură
formarea şi dezvoltarea fizică, intelectuală, afectivă, socială şi morală a copiilor, mai ales prin
activitățile de joc.

DEZVOLTARE FIZICA

În perioada preșcolară, dezvoltarea fizică este evidentă. Între 3 și 6/7 ani are loc o
creștere a staturii, în medie de la 92 cm la 116 cm, iar cea ponderală, de la 14 kg la 22 kg. Are
loc un proces de osificare mai intens,al oaselor lungi, a celor toracice și claviculare. Se
dezvoltă și se modifică structura mușchilor, muşchii lungi progresează mai rapid decât cei scurţi.
Dantura provizorie se deteriorează şi se întăresc mugurii danturii definitive. Întreg organismul
devine mai elastic, iar mişcările mai suple şi sigure. Creierul câștigă și el în volum. De la
370 g, cât cântărera la naștere, la triplarea acestuia până la vârsta de 3 ani, iar pănă la finalul
peșcolarității, acesta cântărind cca 1200 g(P.Golu, M. Zlate, E. Verza,1993),
MOTRICITATEA 
 La 3 ani - copilulul are echilibru ortostatic de bază. Merge echilibrat, poate sta într-
un picior, sare de pe un picior pe altul și peste un obstacol mic. Execută cu precizie
unele miscari ca cele de apucat și aruncat și are o relativă coordonare în schema
corporală. Poate plia hârtia în două după demonstrație. În cadrul activităților obosește
mai repede și își pierde interesul.
 La 4 ani - echilibrul ortostatic este mai susținut și o mai mare rapiditate în mișcări.
Forța fizică este mai mare și manifestă o mai mare precizie, putând arunca o minge la
distanță de 1-1.5 m și a o prinde mai ușor din zbor. Coordonare oculomotorie este
relativ independenta. Poate desena un triunghi, după model, și plia hârtia pe
diagonală, după o demonstrație.
 La 5 ani - copilul executa cu usurinta sarituri, miscari echilibrate, Sare intr-un picior
cu multa usurintă și poate merge echilibrat pe o linie desenata pe podea. Se dezvoltă
motricitatea fină, poate desena patratul si triunghul după model.
 La 6 ani - câștigă în echilibru și rapiditate în mișcări, îsi perfecționează mișcările fine
ale mâinii și poate desena un romb după model.
 La 7 ani - executa cu precizie miscari de echilibru si coordonare, sare , aleargă, merge
pe bicicletă. Are dexteritate manuală, folosește foarfeca în activitățile practice.,

DEZVOLTAREA PROCESELOR SENZORIALE

„Percepţiile sunt procese senzoriale complexe şi, totodată imagini primare conţinând
totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile
acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.” ( Vlad Popovici, 1974)
O caracteristică foarte importantă a percepției la vârsta prescolara consta in faptul că
se subordonează rolului cognitiv al gândirii, devenind astfel o activitate dirijata. O altă
caracteristică o reprezintă cresterea caracterului organizat, sistematizat al perceptiei, pe care o
numim observatie, ea avand ca nota distincta faptul ca este subordonata unui scop, este de
durata si, tocmai de aceea este analitica si sistematica. Cu alte cuvinte, percepția devine
observație perceptivă și este implicată în toate formele de învățare. Perceptia prescolarului
mic este ușor diferită de cea a prescolarului mare. La prescolarul mic o caracteristică a
perceptiei este schematismul ei. El nu poate să analizeze întregul, să desprindă părțile lui
componente și mai ales legăturile acestora, pe care sale perceapă în raport cu un întreg. Luam
ca exemplu familia. Pentru prescolarul mic, membrii familiei nu reprezintă un intreg, dar cu
trecerea timpului, copilul va înțelege relațiile ce se stabilesc între aceștia, întelegand ca acestia
compun familia, un întreg din care el face parte. Treptat logica practică a relațiilor începe să
capete contur, de ex: cele legate de marime, de spațialitate, de cantitate, de parte-intreg, de
succesiune și simultaneitate, de comparatie. Alte perceptii care se dezvolta treptat sunt:
- Percepţia formei, a mărimii, a reliefului sau a altor însuşiri spaţiale ale obiectelor, se
formează în pe baza legăturilor senzoriale dintre tactil si chinestezic, si impresiile vizuale;
-Reflectarea mărimii obiectelor este, de asemenea, un proces complex ce presupune mai mulţi
analizatori;
-Percepţia în conceperea timpului, cât şi a spaţiului, care se dezvoltă mult în perioada
preşcolară;
-La copii, se elaborează destul de uşor reflexe condiţionate în legătură cu timpul, mai ales în
activităţile ciclice de peste zi, care au o legătură directă cu ritmul activităţii sale, copilul
adaptându-se destul de repede.
REPREZENTĂRILE
Reprezentările joaca la prescolar un rol considerabil in construirea semnificatiei
cuvintelor, in dezvoltarea gandirii intuitive si in imaginatie.
La preşcolar reprezentările au un caracter intuitiv, situativ şi sunt încărcate de
elemente concrete, particulare. Paralel cu reprezentările memoriei se dezvolta şi reprezentările
imaginaţiei. Funcţia cognitivă a reprezentărilor se dezvolta mai ales după vârsta de 4 ani
facilitând procesul înţelegerii, coerenta vieţii psihice, dându-i posibilitatea preşcolarului să
poată trăi mental trecutul şi viitorul în prezent, realul şi imaginarul în acţiune.

MEMORIA
La varsta prescolara un rol important in dezvoltarea generala il are memoria. Deja, cu
o simplă observație a preșcolarilor, se observă dezvoltarea rapidă a memoriei lor. Copilul
relativ ușor își amintește un număr mare de poezii, basme etc. În perioada preșcolară,
memoriea este figurativă. Dezvoltarea și restructurarea sa sunt asociate cu schimbările care
apar în diferite domenii. 
Memorarea la varsta prescolara este neselectiva, insuficient controlata critic si logic,
dar se realizeaza cu mare usurinta. „Daca la varsta anteprescolara, memoria are un caracter
spontan, in prescolaritate, datoria dezvoltarii gandirii si, mai ales a limbajului interior, alaturi
de memoria mecanica se dezvolta memoria logica, alaturi de cea neintentionata apare cea
intentionata.
Datorita dezvoltarii progresive a limbajului, memoria incepe sa capete anumite caracteristici,
devenind o memorie pe baza verbala.
Memoria prescolarului progreseaza mult si se caracterizeaza prin cresterea trainiciei
asociatiilor, indeosebi prin contiguitate.” (A. Dragu, S. Cristea, 2002, pag.41).
LIMBAJUL
 Limbajul prescolarului evolueaza sub toate aspectele: fonetic, lexical, semantic, ca structura
gramaticala si expresivitate. El se îmbogateste sub raport cantitativ, iar diferenta dintre
vocabularul activ si pasiv se micsoreaza discret, astfel ca la 6 ani vocabularul sau activ
însumeaza peste 3500 cuvinte. Cunoasterea la copil, dupa cum bine se stie, începe de la
actiunea practica cu obiectele. Treptat, actiunile externe se transforma în actiuni verbale, iar în
cele din urma aceste operatii se interiorizeaza desfasurându-se în limbaj interior, într-o forma
prescurtata si oarecum automatizata; ele devin operatii si actiuni intelectuale. Relatia strânsa
între cognitiv si comunicativ se manifesta clar la anteprescolar si prescolarul mic prin
gândirea cu voce tare".
       Comunicarea verbala cunoaste o dezvoltare intensa, trecându-se de la vorbirea situativa la
vorbirea contextuala. Între 4 1/2 ani si 5 1/2 ani apare limbajul interior, cu
implicatii. semnificative în dezvoltarea intelectuala a copilului, el reprezentând mecanismul
fundamental al gândirii. Se intensifica : functiile cognitiva si reglatorie a
limbajului. Expresivitatea limbajului si bogatia sa se manifesta atât în sporirea caracterului
explicit al vorbirii, cât si în cresterea lungimii propozitiei. Desi pronuntia cunoaste o evolutie
sub aspectul corectitudinii, aceasta nu este perfecta, fiind posibile omisiuni, substituiri,
inversiuni de sunete.
AFECTIVITATEA

Această perioada este traversata de manifesstarile comportamentale ale copilului, acestea sunt
nediferențiate si implica stari afective confuze (copilul preşcolar râde şi plânge în acelaşi timp
sau râde cu lacrimi pe obraz). După vârsta de 4 ani emoţiile devenin mai profunde, dispoziţiile
mai persistente, stările afective sunt încă legate de ceea ce este mai apropiat în sensul de
concret, perceptiv. Treptat, copiii încep să-şi stăpânească emoţiile, încearcă să nu mai plângă
atunci când se lovesc. Încep să simuleze emoții, mai ales în activitățile de joc. Apar unele
sentimente legate de aspecte estetice, morale si intelectuale. Tot acum, copilul poate sa
aprecieze prin urat si frumos anumite trasaturi ale unor obiecte, fenomene, persoane etc. se
observă că cuvantul conditioneaza si acest proces psihic. Cu ajutorul cuvantului, copilul isi
poate manifesta trairile, isi poate exprima dorintele, bucuria si supararea.
Bibliografie:

 Silvia Briceag, 2017, Psihologia vîrstelor, Univ. de Stat “Alecu Russo” din Bălţi,
 https://copilariefericita.files.wordpress.com/2013/01/dezvoltarea-copilului-de-mihaela-
gaisteanu.pdf
 https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/CRESTEREA-SI-DEZVOLTAREA-
PSIHI113272021.php
 https://www.slideshare.net/AliceMatei1/educatia-prescolara-premisa-a-dezvoltarii-
psihofizice-a-copilului?next_slideshow=32729712