Analiza comparativă
Ciclurile și stadiile dezvoltării psihice
Analiză comparativă
PREȘCOLAR
3-6 ani
1 Dezvoltarea fizică În această perioadă creşterea este mai lentă, dar nu lipsită de
particularităţi semnificative.
Creşterea este mai lentă, între 4 și 5 ani- în medie 4-6 cm, dar
în perioada 6-7 ani ritmul de creștere se accelerează încă o
dată; în general de la 3 la 6 ani copilul crește în înălțime de la
aproximativ 92 cm şi 14 Kg greutate la începutul perioadei
la 115 cm şi 22 Kg greutate. .
Viteza de creștere a diferitelor părți ale corpului duce la
schimbarea proporțiilor sale, dacă la 2 ani capul reprezintă
1/5 din corp, la 6 ani el va reprezenta cam 1/6 din lungimea
corpului.
Creierul creşte în volum şi greutate, de la 1100 gr. la 3 ani
până în jur de 1200 gr. la 7 ani, dar la fel de importantă este
maturizarea acestuia prin:
- continuarea mielinizării intense, mai ales a axonilor
neuronilor lungi se compun căile ascendente/descendente ce
fac legătura între etajele şi substructurile creierului ca şi ai
ȘCOLAR
6-10/11 ani
Creșterea în greutate este lentă la începutul stadiului și se
accentuează ulterior în perioada pubertății.
Creșterea în greutate se va face în medie cu 3,5kg/an, iar în
înălțime cu aproximativ 6 cm/an. Apar diferențe între
creșterea ponderală la fete și băieți.
Maturizarea, creșterea si dezvoltarea fizică este evidentă,
crescând forța și dexteritatea mișcărilor, coordonarea si
agilitatea în acțiune
Creșterea perimetrului cranian este foarte lentă, între 6 și 12
ani , perimetrul cranian crește de la 51 lqa 53-54cm. La
sfârșitul acestei perioade creierul atinge dimensiunile de
adult.
-legăturile nervoase temporare se formează mai rapid şi se
consolidează mai mult decât la preşcolari
neuronilor componenţi ai analizatorilor;

- dezvoltarea cu precădere a zonelor corticale interesate în

reglajul şi controlul manualităţii (deprinderi) în realizarea
vorbirii; ariile corticale ale vorbirii se vor dezvolta şi departaja
tot mai clar în relaţiile cu alte zone, fapt ce ne confirmă din
plan neuro-fiziologic importanţa limbajului în viaţa psihică;

- specializarea tot mai clară a celor două emisfere cerebrale,

inclusiv prin conturarea, în această perioadă, a dominanţei
uneia din ele privind controlul activităţii psiho-motorii (control
mai evident în plan motric prin lateralitatea specifică fiecărei
persoane; faptul de a fi dreptaci sau stângaci);

- integrarea şi relaţionarea tot mai complexă a substructurilor

creierului într-un sistem nervos central tot mai eficient, într-o
formă ierarhizată în care controlul cortical devine la rândul
lui, tot mai fin, complex şi eficient.

Dantura provizorie se deteriorează și apar mugurii noii

dentiții. Dentiţia provizorie începe să fie înlocuită cu cea permanentă.

-se constituie curburile coloanei vertebrale, chiar dacă

acestea sunt fragile; Osificarea este mai intensă la nivelul toracelui, al claviculelor
şi al coloanei vertebrale.
-creşte mai ales masa musculară în detrimentul ţesutului
adipos, cresc mult şi oasele scheletului conferind forţă şi
rezistenţă crescută preşcolarului.
 -maturizarea şi dezvoltarea S.N.C. creează condiţii pentru un
control tot mai fin şi mai eficient al mişcărilor fie că ne referim
la motricitatea fină responsabilă de articulaţie şi fonaţie
(emisia limbajului) de desen şi deprinderi grafice în general,
fie că abordăm motricitatea mare, responsabilă de locomoţie,
practicarea sporturilor etc.

18 luni -alimentația este impregnată de o serie de ritualuri, se

diferențiază mesele principale ale zilei, micul dejun, prânzul,
cina și un plus de două gustări
24 luni -un aspect important îl constituie așezarea și ținuta la masă,
utilizarea tacâmurilor, a paharului și a altor ustensile
-latura instrumentală a alimentației trece prin faze progresive
36 luni Dacă la 3 ani copilul urcă scările alternând picioarele, la 4 ani
le coboară alternativ.

Achiziții psihomotorii Concomitent cu dezvoltarea capacităților perceptiv
observative , se dezvoltă reprezentările(evocatoare, de
completare, anticipare și fantastice)
În consecința dezvoltării motorii, spațiul în care se mișcă
copilul este din ce în ce mai vast. Stimularea variată conduce
la o accentuată dezvoltare senzorială mai ales în ceea ce
privește sensibilitatea vizuală și auditivă.Achiziția limbajului
-dezvoltarea psihică se dezvoltă aparent în liniște
-evenimentul important, este acum debutul scolarizării cu
toate problemele de adaptare, specifice, tinând atât de
structura și nivelul dezvoltării psihice ale copilului cât si de
modul în care acesta este initiat pentru noul rol și, la fel de
important, de abilitatea și răbdarea învățătorului.
 joacă un rol important în dezvoltarea percepțiilor și a
reprezentărilor.
Percepțiile se formează ca urmare acțiunii directe cu
obiectele prin manipularea, compunerea, descompunerea lor.
Există câteva caracteristici importante ale percepțiilor copiilor
de la 3 la 6 ani:
-sunt stimulate și susținute de curiozitatea lor foarte mare
-saturate emoțional, percepțiile preșcolarilor sunt foarte vii
Dezvoltarea Percepţiile vizuale. Copilul este capabil de discriminări vizuale
percepțiilor mai fine, pe care are posibilitatea să le identifice verbal şi să
le fixeze în memorie. Sunt bine însuşite formele geometrice
principale, care devin repere de bază în identificarea unor
forme mai complexe. Se dezvoltă constanta de mărime şi se
consolidează constanta de formă. Se însuşesc denumirile
culorilor de bază şi a nuanţelor şi sunt verbalizate şi fixate
relaţiile de poziţie dintre obiecte.
Percepţiile auditive. Se dublează sensibilitatea diferenţială a -procesul de alfabetizare se realizează treptat, implicând atât
sunetelor, faţă de stadiul anterior.
Auzul are 3 forme clare:
- fizic – realizează identificarea sunetelor şi sursa emiterii lor;
- fonematic– diferenţierea între sunetele cuvintelor şi chiar
între consoane mai apropiate; din acest punct de vedere copiii
au dificultăţi în a distinge diftongii, triftongii, şi nu îşi stabilesc
pe deplin structurile analitico-sintetice, lucru care se va
întâmpla în clasa întâi. Tocmai pentru acest motiv copilul este
capabil la această vârstă să înveţe limbi străine, pentru că nu
s-au stabilizat încă dominantele limbii materne;
Dezvoltarea intelectuală a elevului este antrenată
permanent în activitatea şcolară şi se resimte în mod
pregnant după vârsta de 6 ani. Primul aspect al modificărilor
în plan intelectual se exprimă în schimbări ale caracterului
investigativ al percepţiei şi observaţiei, ca instrumente ale
cunoaşterii.
-capacităţile senzoriale perceptive şi interpretative devin mai
eficiente.
-vederea şi auzul ating performanţe către 9-10 ani, acestea
sunt foarte bine utilizate în activitatea şcolară, unde scrisul,
desenatul şi cititul solicită perceperea fină şi interpretarea
rapidă.
-în ce priveşte auzul, se dezvoltă o sensibilitate
discriminativă formativă în identificarea fenomenelor
încorporate în cuvinte, în fluxul vorbirii
percepţiile vizuale, cât şi pe cele auditive şi kinestezice
-este capabil să diferențieze nuanțele cromatice
-auzul fonematic se consolidează considerabil
-percepţia are un caracter involuntar, percep ce este viu,
colorat, dinamic
-
 - muzical – copiii nu numai că ascultă muzica, ci şi cântă,
majoritatea pot reproduce linii melodice simple, iar
excepţional pot cânta, pot interpreta şi melodii complexe.
Percepțiile tactile
O dezvoltare spectaculoasă o reprezintă planul senzorio-
perceptiv. Tactul devine un simț de control și susținere a
văzului și auzului.
-percepe corect distanța dintre obiecte
Percepția devine observație perceptivă și este implicată în -are loc precizarea diferențierii și a denumiriii formelor
toate formele de învățare.În general senzațiile și percepțiile geometrice
joacă un rol extrem de important pentru planul mintal .
Copilul dezvoltă strategii noi de pipăire a obiectelor Referitor la percepția timpului, apare capacitatea de
necunoscute, percepţiile tactile le întăresc pe cele vizuale, apreciere corectă a duratei de desfășurare a unei activități
copiii îşi însuşesc verbal cuvinte care exprimă calităţile tactile -iferențiază greu minutele de secunde
ale obiectelor, limbajul ajutându-i în fixarea acestor percepţii.

Dezvoltarea Reprezentările joacă la preşcolar un rol considerabil în

reprezentărilor construirea semnificaţiei cuvintelor, în dezvoltarea gândirii
intuitive şi în imaginaţie.
Reprezentările au o dublă natură: una configurativ-intuitivă
şi una operaţional-intelectivă. Piaget a demonstrat că în
preşcolaritate, la nivel preoperaţional, nu pot fi generate
decât imagini reproductiv-statice, deci care evocă spectacole
deja cunoscute şi percepute anterior. Imaginile statice sunt
influenţate de activitatea desfăşurată cu obiectele.
-se îmbogățesc și se diversifică conținutul lor, iar acest lucru îi
dă coerență să opereze cu imagini noi
-copilul operează tot mai mult nu numai cu obiectele
concrete, dar şi cu imaginile despre ele
-Își dezvoltă planul intern de operaţii intelectuale

Memoria
-memoria are un caracter involuntar, copiii reproduc
materialul care se păstrează în memorie, fără anumite
eforturi speciale din partea lor
-se memorează mai ușor materialul care trezește reprezentări
-memorează ușor ceea ce le trezește interes și le provoacă
emoții puternice
Predomină memoria mecanică, involuntară şi cea de scurtă
durată;
 plastice vii
Imaginația -factorul determinant al dezvoltării imaginației preșcolarului
este jocul pe roluri
-imaginația reproductivă posedă un caracter mai activ, re-
produce tot mai deplin realitatea înconjurătoare
-imaginația productivă apare și se dezvoltă în procesul jocului
treptat
Creativitatea -au loc progrese spectaculoase privind construcția frazei
-se dezvoltă latura fonetică a limbajului
-sunt posibile omisiuni, inversiuni, substituiri de sunete
-de la 4 ani integrează negația în enunț
-până la vârsta de 5 ani se dezvoltă limbajul intern(vorbirea
interioară are o funcție cognitivă dar și de reglaj)
Limbajul La 3 ani vocabularul conține maxim aproximativ 1000 de
cuvinte, minim 400.
La 6 ani vocabularul conține maxim aproximativ 2500 de
cuvinte, minim 1500.
La această vârstă raportul dintre vocabularul pasiv (cel
înțeles) și cel activ (folosit) se modifică, astfel încât limbajul
pasiv se apropie de cel activ ca valoare de comunicare.
-este predominant preconceptuală , fapt care îi limitează
Gândirea posibilitatea de a vehicula cu noțiuni generale bine conturate;
-gândirea este egocentrică
Imaginația este reproductivă
-îi permite să înțeleagă evenimentele necunoscute, să
reconstituie fapte petrecute în trecutul îndepărtat
-se dezvoltă imaginația creatoare prin joc
-se dezvoltă în etape
-la 8-9 ani se dezvoltă capacitatea de a compune
-creşte capacitatea copilului de a povesti, de a crea povestiri
-sunt diferențe mari între copii
-vocabularul se dublează
-crește debitul verbal: cls I 80 cuv./min
Cls a III-a 105 cuv/min
-se ameliorează pronunția ca urmare a dezvoltării auzului
fonematic
-se îmbogățește considerabil exprimarea gramaticală
-dispune de un vocabular de 3000-3500 de cuvinte și
stăpânește în mod practic regulile de folosire corectă a
cuvintelor în vorbire
-se dezvoltă atât limbajul oral, cât și cel scris
-caracter concret
-se realizează trecerea de la cunoașterea intuitivănemijlocită
a realității la cea logică
 -o caracteristică mai accentuată o constituie animismul
gândirii, copilul crede că toate lucrurile sunt însuflețite
-la sfârșitul stadiului copilul devine capabil să adopte
comportamente ce îi crează o perspectivă corectă asupra
lucrurilor, fenomenelor prezente și chiar viitoare
-noțiunile empirice se extind facilitând instalarea operațiilor
gândirii
Atenția -se dezvoltă formele atenției voluntare: volumul,
stabilitatea, concentrarea;
-atenția voluntară este alimentată de dorințele și intențiile
copilului de a finaliza activitatea
-concentrarea atenției crește de la 5-7 minute la preșcolarul
mic, la 12-14minute la preșcolarul mijlociu și la 20-25 minute
la preșcolarul mare, chiar 40-45 minute în joc, audiția unor
filme, teatru pentru copii.
Motivația
Afectivitatea -parcurge un traseu interesant de formare a unui sistem
atitudinal ajungând la trăiri emoționale variate
-unele stări afective se formează prin imitație
-poate simula cu succes unele stări afective(supărare, tristețe,
exuberanță,…pentru a obține de la adult ce dorește)
-copilul poate să-și stârnească unele stări afective, iar pe
altele le poate amâna
-apare caracterul operatoriu al gândirii, posibilitatea de a
manipula obiectele și fenomenele pe plan mintal fără a le
deforma
Datorită operării cu reprezentările despre obiecte,
fenomene, elevii mici treptat încep a opera şi cu noţiunile,
judecăţile, raţionamentele teoretice şi astfel trec la gândirea
abstractă.
Deși crește capacitatea de concentrare, ea prezintă unele
fluctuații:
-distributivitatea este slab dezvoltată
-concentrarea atenției se realizează cu dificultate
-neatenția se află pe primul loc și poate fi:- fortuită –
apariția neașteptată a unui stimul;
-activă: -acei
copii neastâmpărați, instabilitate psihometrică
- pasivă:
mascată de impresia de atenție
-extrinsecă
-copilul este motivat pentru că primește note
-viața emoțională devine mai echilibrată
-apare sentimentul datoriei
-se dezvoltă sentimentele morale: diferențiere între bine și
rău, cinste-necinste, curaj-lașitate;
-la 6 ani sentimentele sunt trairi emotionale fragile
-la 8 ani, dar mai ales la 10 ani sentimentele de colegialitate,
camaraderie, prietenie si chiar
iubire capata contur
Dezvoltarea - factorul principal al formării personalității copilului în Bazele personalității copilului se pun încă de la vârsta
personalității perioada preșcolară de dezvoltare este omul matur. La vârsta preșcolară, când se schițează unele trăsături mai stabile de
preșcolară, la copil se manifestă o tendință foarte puternică, temperament și caracter.
care constă în tendința de a fi acceptat de adulți. Această
necesitate este atât de puternică, încât ea dirijează -datorită dezvoltării gândirii logice, a capacității de judecată
comportarea preșcolarului. Adultul, comportarea lui, relațiile și raționament, se pun bazele concepției despre lume și viață
cu alți oameni – sunt etaloanele de bază pentru însușirea care modifică esențial optica școlarității școlarului
normelor morale.
Copilul însușește viața omului matur și prin intermediul
povestirilor.
Pe parcursul vârstei intervin schimbări mari în nivelul
îndeplinirii conștiente a regulilor de conduită. La sfârșitul
perioadei date, copiii îndeplinesc conștient regulile de
comportare, înțeleg necesitatea existenței lor.
O importanță deosebită în dezvoltarea personalității o are
comunicarea cu semenii
În copilăria preșcolară, se dezvoltă intens o latură centrală în
cadrul personalității copilului – conștiința de sine. Premisele
dezvoltării conștiinței de sine se formează în copilăria
precoce. În dezvoltarea conștiinței de sine pe parcursul
copilăriei preșcolare, se evidențiază autocunoașterea și
autoaprecierea.
Copilul de vârstă preșcolară este capabil să-și aprecieze singur
propriile neajunsuri și calitățile pozitive pe care le posedă

Conduita intelectuală Copilul dorește explicații valide despre ce îl înconjoară -progresele în dezvoltarea intelectuală sunt evidente,
-este important să încurajîm orele de masă regulate intervine spiritul critic, capacitatea copilului de a observa ce
-implicarea copilului în activitatea de joc a greșit /omis
-se joacă singur, privește cum se joacă alți copii
-jocul complementar, în vederea atingerii unui scop
Astfel, în joc se dezvoltă:
-toate procesele psihice cognitive (senzaţia, percepţia,
memoria), afective (emoţiile, sentimentele, afectele,
dispoziţia, stresul), volitive (independenţa, îndrăzneala,
curajul).
-particularitățile individuale psihice (caracterul, aptitudinile)
-personalitatea (interesele, aspiraţiile, motivele, convingerile)
- relaţiile interpersonale (de comunicare, colaborare)
- activitatea de muncă (îngrijirea de peştişori,ștersul prafului)
- creativitatea (modelarea a ceva nou, original, frumos)
- în joc se dezvoltă totul