Creionarea imaginii sistemului de învățământ pe baza unui citat

Mîndru (Bungărdean) Cornelia

De-a lungul timpului nenumărați autori, învățați, inventatori au avut onoarea de a le fi

citate cuvintele mai departe și de a le fi asociate ideile cu evenimente sau cadre care erau fixate
într-un timp ulterior vieții lor. Acest mod de asociere al gândurilor unor persoane care ne-au fost
predecesori cu momente din viața contemporană are ca și rezultat întărirea credinței într-o
anumită acțiune, prezicerea unui moment sau punerea în legătură a unui eveniment actual care
continuă să se repete cu versiunile sale anterioare.
Una dintre cele mai citate persoane din istorie este Confucius, un filozof, poet, om politic
de origine chineză care este tradițional considerat modelul învățaților din zona asiatică. Filozofia
și lecțiile de viață ale acestuia au format baza culturii și societății est-asiatice și continuă să fie o
influență puternică atât în China cât și la nivel global. Curentul pornit de către el a fost numit
Confucianism și pune accent pe moralitatea personală și guvernamentală, corectitudinea relațiilor
sociale, justiție, bunătate și sinceritate.
Dintre toate cuvintele sale înțelepte care au fost păstrate de-a lungul timpului, există o
frază care a fost de nenumărate ori atât rostită în contexte de multe ori diametral opuse, cât și
adaptată în funcție de cadrul și cultura celor care o foloseau.
“Oferă-i unui om un bol de orez și îl vei hrăni timp de o zi, învață-l să-și cultive propriul
orez și îi vei salva viața.”
Dincolo de semnificația evidentă, care se referă la faptul că daca individul își va cultiva
propria mâncare va supraviețui, cuvintele redau un stil de viață, o ideologie care pune accent pe
abilitatea de a recrea un element prin utilizarea și adaptarea la situație a unor instrucțiuni.
Învățarea cursului de acțiuni care duc la un rezultat devine elementul central și totodată un mod
de a supraviețui. Aceste cuvinte au o aplicabilitate nemărginită fiind atât de ușor de mulat pe
aprope orice situație dată.
Unul dintre cele mai discutate subiecte contemporane este cel al învățământului, cerându-
se în nenumărate rânduri metamorfozarea școlilor și a sistemului într-unul care să fie croit după
nevoile și societatea de actualitate. Trecerea rapidă a timpului a lăsat în urmă sistemul școlar,
acesta având în momentul de față un stil de învățare neadaptat la condițiile secolului 21.
Principalul motiv de neliniște este faptul că odată ce ciclul liceal este finalizat, absolvenții, pe
lângă faptul că vor prezenta lacune în ceea ce privește stadiul actual al domeniilor pe care doresc
să se specializeze, vor fi totodată nepregătiți pentru ceea ce presupune viața și următoarea etapă
pe care sunt pe cale sa o înceapă. Inabilitatea lor de a fi independenți în următorii ani, nu doar
financiar, ci și din punct de vedere decizional sau mental este, din punctul de vedere al multor
indivizi, un rezultat al sistemului de învățământ care de-a lungul anilor eșuează în a fortifica
mintea elevilor în așa fel încât aceștia să fie capabili să își vizualizeze un scop și să își creioneze
un drum pe care să îl urmeze în direcția dorită.
 Aplicarea cuvintelor faimosului filozof ca soluție pentru problema mai sus menționată, ar
rezulta în transformarea radicală a ideologiei școlare și totodată în crearea de noi generații de
absolvenți pregătiți atât mental cât și profesional.
În loc ca elevii să fie învățați despre realizările, cuceririle și invențiile altor oameni, ar fi
învățați despre cum pot să ajungă chiar ei să revoluționeze domeniile în care vor activa. Această
răsturnare de la cum ar trebui să trăiască, la cum ar trebui să își creeze un stil de viață, de la cum
să mănânce și să doarmă, la cum să cultive, să pescuiască, să vâneze sau chiar cum să își
construiască propriile unelte, ar metamorfoza radical atât viitorul societății, cât și gândirea
acestora dintr-una consumeristă, într-una bazată pe revoluționare și productivitate.
Pe lângă toate aceste rezultate, s-ar observa și o schimbare majoră la absolvenți din punct
de vedere psihologic deoarece dincolo de gândirea nou formată, nivelele de siguranță, încredere
și stimă de sine ar fi net superioare generațiilor anterioare datorită faptului că vor avea un scop,
un drum prin viață mai mult sau mai puțin creionat, pașii și instrucțiunile necesare pentru a porni
în următoarea etapă care li se va așterne în cale.
Date fiind aceste puncte de reper, consider că, nu rezultatul ar trebui să fie punctul de
referință în viață, ci modul în care s-a ajuns la o finalitate. Fără abilitatea de a replica traseul
parcurs pentru crearea de consecințe, o persoană devine în mod integral un consumator care nu
va produce niciun rezultat capabil să se ridice la nivelul la care să contribuie la societatea
contemporană. Doar prin învățarea și înțelegerea proceselor premergătoare creării unui produs,
poate avea loc evoluarea acestuia într-o entitate nouă, diferită și îmbunatățită.