Analiza comparativă

Ciclurile și stadiile dezvoltării psihice

ANTEPREȘ COLAR PREȘ COLAR

0-3 ani 3-6 ani
1 Dezvoltarea fizică Ritmul de creștere este foarte intens și multilateral cu o În această perioadă creşterea este mai lentă, dar nu lipsită de
ușoară încetinire spre limita superioară a etapei. particularităţi semnificative.

Creșterea în greutate (de la 9,5 Kg la un an la 14 Kg la 3 ani) si
în înalțime (de la 74 cm la un an la 92 cm la 3 ani), creștere
care se va adauga în medie, în fiecare an până la pubertate 7
cm în înalțime si 1 Kg în greutate.
Creşterea este mai lentă, între 4 și 5 ani- în medie 4-6 cm, dar
în perioada 6-7 ani ritmul de creștere se accelerează încă o
dată; în general de la 3 la 6 ani copilul crește în înălțime de la
aproximativ 92 cm şi 14 Kg greutate la începutul perioadei
la 115 cm şi 22 Kg greutate. .

Perimetrul cranian mai creşte cu 1 cm pe an, ajungând la 48
cm, iar perimetrul toracic va creşte cu 2 cm pe an, întrecându-l
pe cel cranian cu ≈ 2 cm. Capul, care are 1/3 din lungimea
corpului la 1 an, ajunge cam la 1/5 la 2 ani ,iar la 3 ani va fi
cam de 1/5 din lungimea corpului.
Viteza de creștere a diferitelor părți ale corpului duce la
schimbarea proporțiilor sale, dacă la 2 ani capul reprezintă
1/5 din corp, la 6 ani el va reprezenta cam 1/6 din lungimea
corpului.

Creierul copilului creste în volum și greutate, de la 370g la Creierul creşte în volum şi greutate, de la 1100 gr. la 3 ani
naștere, la 980 g la un an și la 1100 g la 3 ani. până în jur de 1200 gr. la 7 ani, dar la fel de importantă este
Principalele aspecte de crestere si maturizare fizică și care au maturizarea acestuia prin:
si un efect de armonizare a dimensiunilor corpului sunt:

- dezvoltarea analizatorilor, cu precădere a celor vizual, - continuarea mielinizării intense, mai ales a axonilor
auditiv, kinestezic, proprioceptiv si mai ales a aspectelor neuronilor lungi se compun căile ascendente/descendente ce
acestora ce sunt implicate în elaborarea si achizitia vorbirii - fac legătura între etajele şi substructurile creierului ca şi ai
asa-numitul “analizator verbo-motor”. neuronilor componenţi ai analizatorilor;
 - dezvoltarea cu precădere a zonelor corticale interesate în
reglajul şi controlul manualităţii (deprinderi) în realizarea
vorbirii; ariile corticale ale vorbirii se vor dezvolta şi departaja
tot mai clar în relaţiile cu alte zone, fapt ce ne confirmă din
plan neuro-fiziologic importanţa limbajului în viaţa psihică;

- specializarea tot mai clară a celor două emisfere cerebrale,

inclusiv prin conturarea, în această perioadă, a dominanţei
uneia din ele privind controlul activităţii psiho-motorii (control
mai evident în plan motric prin lateralitatea specifică fiecărei
persoane; faptul de a fi dreptaci sau stângaci);

- integrarea şi relaţionarea tot mai complexă a substructurilor

creierului într-un sistem nervos central tot mai eficient, într-o
formă ierarhizată în care controlul cortical devine la rândul
lui, tot mai fin, complex şi eficient.

Dantura provizorie se deteriorează și apar mugurii noii

Se definitivează în această perioadă erupţia dentară, astfel că dentiții.
la 3 ani copilul are între 14-16 dinţi.
Ordinea apariţiei dinţilor este: primii molari de lapte în număr
de 4, împreună cu caninii (4) apar între 18-24 de luni. Un al
doilea rând de molari (4) erupe între 24-30 de luni.

Au loc osificări la nivelul craniului prin închiderea fontanelei, -se constituie curburile coloanei vertebrale, chiar dacă
coloanei vertebrale, a cutiei craniene, a membrelor. acestea sunt fragile;

- creșterea masei musculare si osoase, ceea ce duce la -creşte mai ales masa musculară în detrimentul ţesutului
cresterea rezistentei organismului la factorii de mediu ca si a adipos, cresc mult şi oasele scheletului conferind forţă şi
capacitatilor copilului de efort si de participare la activitati tot rezistenţă crescută preşcolarului.
mai diverse si mai grele;
 - dezvoltarea si cresterea creierului si a S.N.C. în ansamblu,
fapt ce faciliteaza o mai eficienta învatare si adaptare; copilul
întelege si asimileaza mai usor informatii si deprinderi;
apare controlul sfincterian si o mai buna coordonare motorie,
apar noi capacitati de conservare a informatiei –
reprezentarile;
-maturizarea şi dezvoltarea S.N.C. creează condiţii pentru un
control tot mai fin şi mai eficient al mişcărilor fie că ne referim
la motricitatea fină responsabilă de articulaţie şi fonaţie
(emisia limbajului) de desen şi deprinderi grafice în general,
fie că abordăm motricitatea mare, responsabilă de locomoţie,
practicarea sporturilor etc.

Achiziții psihomotorii/ Dezvoltarea motricității trece din faza incipientă

motricitate de ,,tatonare”, în faza de expansiune. Copilul își dezvoltă
capacitățile de la mersul șovăit, la alergat, târât, cățărat, de la
manevrarea imprecisă , la apucare, învârtire, desfacere.

1 lună -capul moale

2 luni -ridică ușor capul care recade repede
3 luni -ține capul drept
4 luni -stă câteva secunde cu capul ridicat
5 luni -ține capul drept, stabil, zgârie diferite obiecte
6 luni -ridică picioarele, se întoarce de pe o parte pe alta
7 luni -stă în șezut susținut
8 luni -stă în șezut, se ține în picioare când e susținut de mâini
9 luni -prehensiune mediodigitală (stă în picioare susținut și face pași
laterali)
10 luni -stă în picioare, se ridică susțnut; prehensiune cu opozabilitate;
merge în patru labe
11 luni - merge ținut de ambele mâini
12 luni -merge ținut de o mână
15 luni -merge, urcă scările ajutându-se de mâini
18 luni -merge singur și repede; urcă scările ținut de o mână; se așază
 singur pe scăunel
-poate să ducă lingura cu supă la gură vărsând o parte din
conținut; începe să mestece alimente: biscuiți, pișcoturi,mere;
21 luni -urcă și coboară pe o scară susținut de o mână; dă cu
piciorul în minge
-masticația este curentă; bea apă din cană
24 luni -aleargă fără să cadă
30 luni -sare cu ambele picioare ; încearcă să se țină într-un picior;
ține corect creionul
-ține cana cu amândouă mâinile, singur
36 luni -sare pe ambele picioare, încearcă să se țină într-un picior,
ține corect creionul, merge pe bicicletă, urcă și coboară o scară
alternând picioarele
În contextul întregii dezvoltări, în perioada primei copilării pot
fi desprinse trei subetape:
-de la 12 la 18 luni are loc consolidarea mersului și
concomitent o mai bună percepere a mediului înconjurător
-de la 18 la 28 de luni deplasarea devine mai puțin nervoasă
fiind subordonată finalizării unor intenții supuse cerințelor
interne
-după 24 de luni copilul se antrenează în jocuri cu adulții
Achiziții psihomotorii Perioada antepreșcolară îmbogățește activitatea senzorială
mai ales tactil-vizuală și de mișcare. Copilul este capabil să
împingă, să tragă, să ridice, să spargă, să smulgă.
Se perfecționează percepția spațiului, distanțelor de câmp
vizual. Obiectele încep să fie recunoscute vizual ca posedând
însușiri percepute anterior tactil.
Trebuințele psihologice câștigă tot mai mult în importanță și
vor constitui terenul de întreținere a comunicării și învățării.Ele
se formează și se dezvoltă în relațiile copilului cu mediul și
contribuie la sensibilizarea nou-născutului la diferite semnale,
îl determină să reacționeze la acestea și să dobândească cu
timpul capacități proprii de manifestare pentru satisfacerea
-alimentația este impregnată de o serie de ritualuri, se
diferențiază mesele principale ale zilei, micul dejun, prânzul,
cina și un plus de două gustări
-un aspect important îl constituie așezarea și ținuta la masă,
utilizarea tacâmurilor, a paharului și a altor ustensile
-latura instrumentală a alimentației trece prin faze progresive
Dacă la 3 ani copilul urcă scările alternând picioarele, la 4 ani
le coboară alternativ.
Concomitent cu dezvoltarea capacităților perceptiv
observative , se dezvoltă reprezentările(evocatoare, de
completare, anticipare și fantastice)
În consecința dezvoltării motorii, spațiul în care se mișcă
copilul este din ce în ce mai vast. Stimularea variată conduce
la o accentuată dezvoltare senzorială mai ales în ceea ce
privește sensibilitatea vizuală și auditivă.Achiziția limbajului
joacă un rol important în dezvoltarea percepțiilor și a
reprezentărilor.
Percepțiile se formează ca urmare acțiunii directe cu
obiectele prin manipularea, compunerea, descompunerea lor.
Există câteva caracteristici importante ale percepțiilor copiilor
 lor. Astfel, prin repetarea unor secvențe de satisfacere a unor
trebuințe fiziologice i se creează copilului un conglomerat de
senzații care stau la baza dezvoltării psihice de ansamblu și la
constituirea unor conduite.
Dezvoltarea Percepţiile vizuale îşi integrează toate celelalte tipuri de
percepțiilor informaţii perceptive (auditive, gustative, olfactive, tactile).
Obiectul este mai bine însuşit prin percepţie, în special pe
baza însuşirilor legate de culoare structura imaginii perceptive
se impune deseori o însuşire dominantă, care susţine cel mai
mult recunoaşterea obiectului.
Percepţiile auditive :
- apare o perfecţionare a capacităţilor de a deosebi mai multe
sunete;
- se delimitează localizarea sursei sonore;
- distingerea sunetelor pe care le scot animalele;
- apare un început în dezvoltarea auzului verbal (fonomatic),
prin faptul că aude ce se vorbeşte în jurul său;
- creşte receptivitatea faţă de sunetele muzicale;
- preferă liniile melodice armonioase şi mai ales ritmate, iar
preferinţa se exteriorizează prin dans;
de la 3 la 6 ani:
-sunt stimulate și susținute de curiozitatea lor foarte mare
-saturate emoțional, percepțiile preșcolarilor sunt foarte vii
Percepţiile vizuale. Copilul este capabil de discriminări
vizuale mai fine, pe care are posibilitatea să le identifice
verbal şi să le fixeze în memorie. Sunt bine însuşite formele
geometrice principale, care devin repere de bază în
identificarea unor forme mai complexe. Se dezvoltă
constanta de mărime şi se consolidează constanta de
formă. Se însuşesc denumirile culorilor de bază şi a
nuanţelor şi sunt verbalizate şi fixate relaţiile de poziţie
dintre obiecte.
Percepţiile auditive. Se dublează sensibilitatea diferenţială
a sunetelor, faţă de stadiul anterior.
Auzul are 3 forme clare:
- fizic – realizează identificarea sunetelor şi sursa emiterii
lor;
- fonematic– diferenţierea între sunetele cuvintelor şi chiar
între consoane mai apropiate; din acest punct de vedere
copiii au dificultăţi în a distinge diftongii, triftongii, şi nu
îşi stabilesc pe deplin structurile analitico-sintetice, lucru
care se va întâmpla în clasa întâi. Tocmai pentru acest
motiv copilul este capabil la această vârstă să înveţe limbi
străine, pentru că nu s-au stabilizat încă dominantele limbii
materne;
- muzical – copiii nu numai că ascultă muzica, ci şi cântă,
majoritatea pot reproduce linii melodice simple, iar
excepţional pot cânta, pot interpreta şi melodii complexe.
 Percepţiile tactile:
-se exprimă în conduita de explorare a mediului şi în
manipularea obiectelor.
- Cam după vârsta de 1 an şi 8 luni, copilul nu mai duce la gură
toate obiectele.
- Se dezvoltă o mai bună coordonare a celor două mâini, astfel
încât explorarea tactilă este mai bine dezvoltată.
- Se dezvoltă relaţia dintre tact şi văz. Văzul dublează
informaţiile aduse prin pipăit şi integrează la nivel central
aceste informaţii.
- comportamentul verbal intervine mult în dezvoltarea
percepţiilor
Dezvoltarea Funcţia semiotică (posibilitatea de a realiza relaţia dintre
reprezentărilor semnificat şi semnificant) debutează între 1 an şi 6 luni – 1 an
şi 8 luni. Aceasta implică evocarea unor obiecte absente, ceea
ce sporeşte planul intern mental şi permite instalarea gândirii
şi anticipării acţiunilor.
Reprezentările se dezvoltă în legătură cu experienţa
perceptivă a copilului şi conţin foarte multe elemente comune
cu percepţia, ceea ce face ca aceste reprezentări să fie mai
degrabă nişte imagini/copii ale obiectelor, dar care au
posibilitatea de a fi conservate sub formă de reprezentări.
Rolul reprezentărilor se evidenţiază în desenul copilului.
La antepreşcolar, desenul parcurge 2 faze caracteristice:
- faza realismului fortuit ,când copilul mâzgăleşte ceva şi apoi
găseşte un sens desenului său, pe baza unor foarte vagi
asemănări
- faza realismului neizbutit, în care există o intenţie de a
desena, dar imaginea nu se asamblează corect.
Percepțiile tactile
O dezvoltare spectaculoasă o reprezintă planul senzorio-
perceptiv. Tactul devine un simț de control și susținere a
văzului și auzului. Percepția devine observație
perceptivă și este implicată în toate formele de
învățare.În general senzațiile și percepțiile joacă un rol
extrem de important pentru planul mintal .
Copilul dezvoltă strategii noi de pipăire a obiectelor
necunoscute, percepţiile tactile le întăresc pe cele vizuale,
copiii îşi însuşesc verbal cuvinte care exprimă calităţile tactile
ale obiectelor, limbajul ajutându-i în fixarea acestor percepţii.
Reprezentările joacă la preşcolar un rol considerabil în
construirea semnificaţiei cuvintelor, în dezvoltarea gândirii
intuitive şi în imaginaţie.
Reprezentările au o dublă natură: una configurativ-intuitivă
şi una operaţional-intelectivă. Piaget a demonstrat că în
preşcolaritate, la nivel preoperaţional, nu pot fi generate
decât imagini reproductiv-statice, deci care evocă spectacole
deja cunoscute şi percepute anterior. Imaginile statice sunt
influenţate de activitatea desfăşurată cu obiectele.
Dezvoltarea
senzațiilor,
percepțiilor,
reprezentărilor

1 lună -ascultă sunete; vede un obiect în linie mediană;

2 luni -privește mâna examinatorului, urmărește un obiect de pe
linia mediană;
3 luni -urmărește un obiect până la 180 grade; privește un obiect
mai mult de un minut
4 luni -vede imediat un obiect, ridică mâinile după obiecte, încearcă
să localizeze un sunet
5 luni -urmărește cu ochii obiectele dispărute; ține un cub, privește
altul
6 luni - prinde cu amândouă mâinile, încearcă să reapuce un obiect
căzut; duce obiectele la gură
7 luni -recunoaște jucării
8 luni -ia două cuburi în cele două mâini; ține un cub, privește alt
obiect
9 luni -lovește un cub de altul, apucă al treilea cub
10 luni -descoperă un obiect ascuns sub privirea sa, așază un cub pe o
suprafață
11 luni -așază jucării pe o suprafață
12 luni -încearcă să construiască un turn din cuburi
15 luni -construiește un turn din două cuburi, încearcă să întoarcă
paginile unei cărți; introduce corect cuburile mici în cele mari
18 luni -construiește un turn de 3-4 cuburi; mâzgălește spontan pe
 hârtie
21 luni - construiește un turn din 5-6 cuburi
24 luni -imită cu creionul pe hârtie linii verticale și orizontale
30 luni -face un turn din 8 cuburi; imită cu creionul linii verticae și
orizontale
36 luni -realizează un turn și pod din cuburi
-desenează și explică ce a desenat, copiază cercul

J. Piaget a descris 6 etape în dezvoltarea senzorial-motorie a

copilului

Până la 1 lună -predomină reflexele, la început cele necondiționate, apoi pe

baza lor se formează reflexele condiționate
1 lună-4 luni -se produce acomodarea și coordonarea reflexelor, se
elaborează reflexe tot mai complexe
4 luni-8 luni -se adoptă procedee prin care se prelungesc perioadele de
observare a lucrurilor din jur sau a persoanelor interesate
8 luni -12 luni -apar forme noi , complexe de adaptare, în care rolul principal
îl are anticipația
12 luni-18 luni -se elaborează mijloace noi de explorare și cunoaștere bazate
pe experiența activă
16 luni-24 luni -intervin mijloace de acomodareși achiziție bazate pe
combinații mintale