Caracteristicile motricitatii pe diferite etape de varsta

Caracteristicile motricitatii pe diferite etape de varsta 1. Motricitatea Copiilor Sugari Dezvoltarea morfologica si functionala a noului nascut influenteaza nemijlocit activitatea motrica. Sistemul nervos slab dezvoltat, capacitatea senzoriala redusa influenteaza miscarile copilului, care au un caracter reflex, sunt grosiere, reactiile au un caracter primar. Consumul energetic la aceasta varsta este mare, determinand aparitia timpurie a oboselii. Formele de deplasare sunt diverse: rularea din decubit dorsal in decubit ventral, tararea prin miscari coordonate instinctiv, patrupedia, ridicare in stand sustinut. Se intareste treptat musculatura, acest lucru permitand mentinerea pozitiei bipede, pozitie care determina largirea campului vizual si implicit dezvoltarea intelectuala. Dintre aptitudinile care se dezvolta la aceasta varsta este echilibrul, corelat cu activitatea posturala, fiind un factor al reglarii tonusului muscular si al structurii spatiale. Evaluarea acestuia, atat forma statica cat si cea dinamica este greu de realizat, neexistand teste specifice. Miscarile incep sa se perfectioneze in momentul in care copilul incepe sa stea asezat in mod confortabil, incepe sa se tina de patut, se ridica si incepe sa faca pasi. 2. Motricitatea Copiilor De Varsta Ante Prescolara(1-3 Ani) Relatiile copilului cu mediul se complica, el ajungand in relatie atat cu diferite persoane cat si cu diferite persoane. Dezvoltarea locomotiei ii da posibilitatea de a actiona cu obiectele. Dezvoltarea limbajului ii permite comunicarea cu cei din jurul sau si automat sa asimileze noi cunostinte. Se dezvolta activ emisferele cerebrale, fapt ce influenteaza pozitiv procesele de invatare si adaptare la mediu.

Bloom considera ca pana la trei ani omul achizitioneaza 60% din experienta fundamentala de viata. Deprinderea motrica care marcheaza debutul acestei perioade este mersul, care la un an este nesigur, sincronizarea temporala a grupelor musculare nu este corecta. Alergarea, deprindere motrica cu pondere mare la aceasta varsta. Intre 15-18 luni apar primele incercari de alergare, viteza crescand treptat, creste si amplitudinea fuleului, miscarea bratelor, dispar oscilatiile laterale ale corpului. Aruncarea, deprindere ce solicita coordonare la nivelul diferitelor segmente. Saritura, la varsta de un an si jumatate apar primele faze de saltare, succesiuni de impulsii pe doua picioare. La trei ani copilul poate sa sara, desprinderea fiind inca nesigura. Lovirea mingii cu piciorul, actiune motrica realizata la inceput din stand si apoi din deplasare. Catararea este o deprindere aplicativa, specifica varstei, contribuie la dezvoltarea capacitatii coordinative, a supletei. Variante de catarare: pe scaunel,pe lada, pe scara. Trebuie remarcat rolul jocului in intreaga activitate a copilului. Jocul de manipulare, jocul cu adultul sau cu persoane imaginare ocupa circa 90% din timp (U.Schiopu). 3. Motricitatea in Perioda Prescolara(3-67 Ani) In invatamantul pre primar sunt cuprinsi copiii cu varste intre 3-6/7 ani, perioada denumita si " varsta de aur " a copilariei. Reperele psihologice fundamentale care contureaza aceasta perioada sunt: 1. activitatea de baza, reprezenta de joc; 2. tipul relatiilor ce se stabilesc intre indivizi; Etapa celei de a doua copilarii se subdivizeaza in: - Etapa prescolarului mic ( 3-4 ani); - Etapa prescolarului mijlociu ( 4 ani); Etapa prescolarului mare ( 5-6 ani);

3.1. Dezvoltare morfo-functionala are loc o crestere a dimensiunilor lor antropometrice:

greutatea creste de la 14 kg. la 22 kg.; inaltimea creste de la 0,92 cm. la 116/117 cm.; continua procesul de osificare; la sfarsitul perioadei apare dentitia definitiva; dezvoltarea musculara este alerta, se modifica consistenta muschilor;

mucoasele rinofaringiene sunt sensibile, ceea ce determina un teren fertil pentru afectiuni bronho-pulmonare; respiratia are un caracter superficial determinand o rezistenta scazuta la efort; FR. la 3 ani este de 30 respir./ min., la 5 ani - 26-28 respir./min, la 6 ani- 27 respir./min; efortul are un mare rol in dezvoltarea capacitatii respiratorii prin dezvoltarea musculaturii toracice, a celei intercostale, cresterea actului respirator; FC. la copiii de 3-6 ani este intre 100-110 pul./min.;

se continua dezvoltarea sistemului nervos central, atat din punct de vedere functional cat si structural; asimetria cerebrala se accentueaza; dupa 5 ani, se consolideaza inhibitia din care cauza prescolarul isi controleaza mai bine reactiile impulsive; este perioada in care predomina actiunea unor glande ca: timusul si tiroida; epifiza si hipofiza; 3.2.Dezvoltare psihica Varsta prescolara reprezinta perioada structurarii personalitatii. Se schiteaza viata interioara a copilului si acesta devine mai comunicativ si mai sociabil. Pe plan senzorial: simtul tactil pierde teren in favoarea celui auditiv si vizual; se realizeaza o colaborare intre tactil si vizual; sub aspect auditiv, se perfectioneaza auzul fonematic, muzical si abilitatea de a recunoaste si a repera obiecte dupa sunetul pe care il emit; se fac progrese si pe plan gustativ si olfactiv; solicitarile intense realizate pe baza jocului genereaza achizitii sub raport perceptiv; perceptia are cateva note distincte: are incarcatura afectiva, reflecta mai usor culoarea si forma decat volumul, apar greutati in receptionarea relatiei dintre parte si intreg, apar achizitii noi in perceptia spatiului si timpului;

in domeniul reprezentarilor se produc modificari calitative; Pe plan intelectual: Memoria, mult solicitata in activitatea de joc, sub formele sale predominante la aceasta varsta: cea mecanica si cea involuntara; La 4-5 ani intervine si memoria voluntara; copilul memoreaza usor dar uita repede; memoria are un caracter afectiv dar si intuitiv-concret; Limbajul, la inceputul perioadei se utilizeaza un limbaj situativ care treptat se transforma in cel contextual; vocabularul sporeste de la 1000 de cuvinte la 3 ani iar la 6 ani cel mult 2 500 de cuvinte; se structureaza si limbajul interior; o problema deosebita o reprezinta bilingvismul; Gandirea, la 5 ani, se formeaza aprox. 50 % din potentialul intelectual al individului; pana la 4 ani gandirea este preconceptual - simbolica, intre 4-7/8 ani este intuitiva; Imaginatia, este influentata de joc, acesta fiind un teren fertil pentru manifestarea imaginatiei creatoare; Atentia, se consolideaza volumul, concentrarea si mobilitatea atentiei; se imbunatateste concentrarea, la scolarul mic fiind de 5-7 min, la scolarul mijlociu, de 20-25 min. iar la scolarul mare de 45-50 de min. Afectivitatea, este influentata de plasarea copilului in gradinita, are un caracter instabil; Vointa, se manifesta cu precadere in activitatea dominanta: jocul, unde se disting o serie de trasaturi pozitive;

Personalitatea, este perioada cand se pun bazele personalitatii, se schiteaza primele trasaturi de caracter, apar si primele aptitudini speciale, se perfectioneaza componenta senzoriala a aptitudinilor; 3.4. Activitatea motrica La aceasta varsta copilul desfasoara o activitate motrica sustinuta; Deprinderile motrice incep sa se contureze, atat cele de baza cat si cele aplicativ-utilitare; mersul este leganat, cu pasi inegali, se pastreaza greu directia; la alergare, faza de zbor este neclara, alergarea este tropotita; saritura prezinta dificultati in insusire: se desprind greu de pe un picior, nu pot sari peste obstacole sau in adancime;

aruncarea ai prinderea sunt slab formate;

La 4-5 ani se imbunatateste coordonarea; preciza la nivelul mainii este inca slaba datorita muschilor mici ai mainii slabi dezvoltati; La 5-6 ani creste tonusul muscular; creste capacitatea de rezistenta la eforturi mai mari si prelungite; se corecteaza mersul iar la alergare se contureaza faza de zbor; Indicatii: se urmareste dezvoltarea muschilor flexori, a musculaturii dorsale care intervine in mentinerea coloanei vertebrale; dezvoltarea musculaturii toracice si intercostale pentru o respiratie corecta;

pe langa utilizarea exercitiilor analitice se recomanda si folosirea unor exercitii cu o influenta cumulativa asupra organismului; se recomanda utilizarea cu precadere a eforturilor dinamice si mai putin cele statice( sa nu depaseasca 3 sec); sa fie evitate eforturile monotone; se vor evita exercitiile de forta, tractiune, transport de greutati; sa se acorde atentie modului de insusire a sariturilor, in mod deosebit aterizarea, care implica sistemul ligamentar si articular, sistem care este inca slab dezvoltat si se pot produce traumatisme; 4. Motricitatea In Perioda Scolara Mica(67-10/11 Ani) Intrarea in scoala il aduce pe copil sub influenta culturii, iar dobandirea scrisului, cititului si calculul aritmetic, determina restructurarea sferei de cunoastere a individului si implicit re dimensionarea intregii personalitati. Jocul, care era prioritar pana la aceasta varsta cedeaza locul activitatii de invatare. 4.1. Particularitati morfologice: Pana la pubertate copilul creste in greutate aproximativ 10 kg., iar in inaltime aproximativ 20 cm. Aceasta etapa se incheie mai repede la fete. 10,6 ani, decat la baieti: 12 ani. La aceasta varsta are loc o crestere accentuata a corpului si segmentelor sale ce determina modificari ale proportiilor dintre cap si trup. Sistemul muscular se dezvolta in special sub aspectul masei sale. Creste forta musculara, viteza si precizia miscarilor. Pe fondul intensificarii procesului de osificare se trece treptat si la dentitia permanenta.

Sistemul nervos: in aceasta etapa asistam la cresterea creierului (aprox. 1200 g.) si la organizarea unor cai functionale noi. 4.2. Particularitati psihice Scrisul si cititul aduc modificari in planul senzatiilor, perceptiilor, reprezentarilor. Se dezvolta sensibilitatea tactila a mainii, auditiva, vizuala; creste vederea la distanta si determinarea mai corecta a marimii; La 8 ani, micul scolar poate realiza imaginea vizuala a miscarilor; Se amelioreaza auzul muzical, copilul receptionand mai bine structurile melodice; Poate sa identifice si sa clasifice gusturile si mirosurile; Evolutie deosebita a chinesteziei mainii, dobandeste o mai buna coordonare motrica generala dar si finete in miscarile degetelor; Spiritul de observatie devine deliberat, sistematic si analitic; Inregistreaza o buna perceptie a marimii si greutatii; a spatiului si timpului dar si a directiei de desfasurare a miscarii; Reprezentarile sporesc in volum; Pe plan intelectual: Predomina memoria mecanica, cea involuntara si cea de scurta durata; Limbajul este influentat de intrarea copilului in scoala, vocabularul se dubleaza, progrese se realizeaza si in ceea ce priveste debitul verbal oral si cel scris; Gandirea: la aceasta varsta se instaleaza gandirea operatorie concreta; La 7-8 ani , este capabil numai de conservarea cantitatii, la 9-10 ani apare capacitatea de conservare a greutatii, iar pe la 11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului; Scolarul mic prezinta o vie curiozitate intelectuala; Aceasta varsta este un teren fertil pentru dezvoltarea imaginatiei; imginatia reproductiva si cea creatoare; Creste capacitatea de mobilizare voluntara a atentiei, fluctuatiile ei sunt frecvente; Intrarea in scoala modifica si universul afectiv al copilului; viata emotionala devine mai echilibrata; Se pun bazele convingerilor morale fundamentale; 4.3.Particularitati motrice se urmareste permanent formarea unei tinute corecte, evitarea instalarii unor deformari ale coloanei vertebrale; - se urmareste realizarea unei tinute estetice in deplasare(mers, alergare); - se urmareste realizarea unei respiratii eficiente, coordonate cu actiunea diferitelor segmente ale corpului; - cresterea capacitatii pulmonare; - se observa progrese in formarea deprinderilor motrice de baza, pe fondul acestora insusinduse si celelalte tipuri de deprinderi;

- este perioada cand se poate deja actiona prin mijloace specifice in dezvoltarea aptitudinilor motrice coordinative in mod special, dar si asupra celor conditionale; indicii de indemanare, viteza si rezistenta aeroba cresc rapid, asupra mobilitatii trebuie actionat permanent; exercitiile de forta trebuie executate cu intensitate medie si submaximala pentru a nu afecta aparatul locomotor, inca neconsolidat; 5. Motricitatea La Varsta Tineretii-Varsta Mijlocie 25-35 Ani Aceasta etapa a comportamentului motric al individului a fost mai putin studiata, ea face parte din varstele adulte active. Perioada este influentata de debutul individului in activitatea profesionala, care pune bazele statutului social al tanarului. Se pot identifica o serie de abilitati, capacitati, al caror progres se realizeaza in paralel cu cresterea experientei profesionale. Reusita in plan profesional este conditionata de resursele biologice, motrice ale individului-capacitate motrica (physical fitness). Aceasta creeaza o stare de bine fizica si psihica, determinand si cresterea randamentului in munca. Continuarea educatiei fizice la aceasta varsta duce la urmatoarele finalitati: capacitati senzorii-perceptive superioare; Scheme motorii de baza perfectionate; Un numar mare de deprinderi si priceperi motrice; Capacitatea mare de comunicare gestuala, expresiva, estetica; Capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice; Socializare superioara.

6. Motricitatea La Varsta Adulta 40-65 De Ani Aceasta perioada se subdivizeaza in: - perioada adultului I: 35-45 ani; - perioada adultului II : 45-55 ani; - perioada adultului tardiv: 55-65 ani.

Adultii cunosc realizarea maxima profesionala, armonizarea intereselor, echilibrarea personalitatii. Educatia adultului, parte a educatiei permanente, contribuie la imbunatatirea conditiei acestuia, inclusiv prin aspectele de solicitare motrica. Pentru a putea practica eficient exercitiile fizice la aceasta varsta este necesar un control medical realizat in prealabil si existenta unui coordonator al activitatii ce urmeaza a fi desfasurate. Varsta a treia sau varsta de peste 65 de ani aduce o serie de schimbari in viata unui individ, fara ca batranetea sa fie considerata boala sau disfunctie, ca atare. Se vorbeste, mai corect, despre un sindrom de deconditionare sau de declin al performantelor noastre cu o pondere de 1% anual, incepand cu varsta de 30-35 de ani. Deficitele functionale care constatam ca apar la parintii si bunicii nostri se afla in legatura cu o serie de boli cu evolutie cronica pentru care consulta medicul mai des, urmeaza o medicatie in mod constant, isi limiteaza activitatea si se interneaza mai frecvent in spital. Fenomenul de deconditionare sau de neutilizare la parametrii fiziologici ai unui organ sau a unei functii nu apare cu ponderea asteptata la persoanele care beneficiaza de antrenament zilnic la efort fizic si care au preocupari intelectuale in mod constant. Pe de alta parte, pierderea performantelor poate avea la baza, dupa cum spuneam, procesele patologice care se acumuleaza la varsta a treia din domeniul cardiovascular, respirator, aparat locomotor, sistemul metabolic, sistemul nervos si endocrin.

http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/Caracteristicile-motricitatii-89.php

Dezvoltarea copilului
Prin intermediul mamei i al tatlui, copilul se confrunt cu primele experiene socio-emoionale, chiar din viaa intrauterin. Acum se fundamenteaz atitudinea fa de sine, modul n care percepe i experimenteaz lumea, care se vor dezvolta n anii ce urmeaz dup natere.

De o mare importan n aceast interaciune printe - copil, este asigurarea c este dorit i iubit. Felul n care mama primete sarcina, acceptnd-o sau respingnd-o, i va orienta gesturile, gndurile, emoiile ce le adreseaz ftului. Prin urmare, dai ans copilului s porneasc cu ncrederea c este acceptat i susinut de prini chiar din primele momente ale existenei lui. n acest fel, ncepe nc de acum construirea ncrederii n adult i apoi n sine, att de importante pentru o dezvoltare armonioas. Perioada prenatal

Dezvoltarea senzorial Dezvoltarea cognitiva Dezvoltarea emotionala

Dezvoltarea copilului 0-1 an

Dezvoltarea senzorial Dezvoltarea cognitiv Dezvoltarea motricitii o Motricitate fin o Motricitate grosier Dezvoltarea psihomotricitii Dezvoltarea limbajului Dezvoltarea socio-emoional Dezvoltarea autonomiei personale Jocul n primul an de via

Dezvoltarea copilului 1-3 ani

Dezvoltarea senzorial Dezvoltarea cognitiv Dezvoltarea motricitii o Motricitate fin o Motricitate grosier Dezvoltarea psihomotricitii Dezvoltarea limbajului Dezvoltarea socio-emoional Dezvoltarea autonomiei personale Jocul la vrsta anteprecolar

Dezvoltarea copilului 3-6 ani

Dezvoltarea senzorial Dezvoltarea cognitiv Dezvoltarea motricitii o Motricitate fin o Motricitate grosier Dezvoltarea psihomotricitii

Dezvoltarea limbajului Dezvoltarea socio-emoional Dezvoltarea autonomiei personale Jocul la vrsta precolar

Dezvoltarea copilului 6-12 ani

Dezvoltarea senzorial Dezvoltarea cognitiv Dezvoltarea psihomotricitii Dezvoltarea limbajului Dezvoltarea socio-emoional

Dezvoltarea copilului 12-18 ani

Dezvoltarea senzorial Dezvoltarea cognitiv Dezvoltarea emoional

Dezvoltarea creierului

Plasticitatea Cnd ncepe s funcioneze? Care sunt cele mai importante schimbri n creier dup natere?

Evaluarea multidisciplinara a copilului si adolescentului

Evaluare social Evaluare medical Evaluare psihologic

Familia

Rolul familiei n dezvoltarea copilului Familia copilului cu nevoi speciale Terapia de familie Legislaia familiei

http://www.copil-speranta.ro/?q=node/8

ADOLESCENTA: PARTICULARITATILE DEZVOLTARII FIZICE

Situata intre copilaria propriu-zisa si vrsta adulta, cu cele doua etape ale ei, marcheaza un adevarat salt n dezvoltarea somatica a copilului. Intre 10 si 18 ani masa corporala creste cu mai mult de 100%, iar naltimea cu 27%; de asemenea, perimetrul toracic nregistreaza valori de crestere aproape duble fata de perioada precedenta. Se produc modificari sensibile, n greutate, lungime, n perimetrul diferitelor segmente cu schimbari ale raportului dintre ele, ndeosebi preadolesc 747s1818h enta (de la 11/13 ani la 14/15 ani) este marcata de o crestere si dezvoltare impetuoasa att sub aspect corporal extern, cat si n functiile diferitelor organe. Intr-un timp relativ scurt apar elemente noi, care imprima o restructurare profunda a ntregului organism al preadolescentului. n ultimele decenii se remarca aproape n toate tarile un fenomen de acceleratie biologica, n sensul amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ n raport cu perioade situate cu cteva decenii n urma. Potrivit datelor statistice, copii de vrsta scolara au n medie cu 10 cm si cu 5 kg mai mult dect copii de aceeasi vrsta de acum 7-8 decenii. De asemenea, vrsta medie a maturizarii sexuale a cobort cu cca. 2 ani si chiar mai mult n raport cu anul 1850 sau 1900. Figurile 16.2 si 16.3 cuprind grafice comparative pentru indicii staturii [8] si pentru vrsta instalarii ciclului menstrual la fete (dupa [22]). Alaturi de diferentele de ordin genetic dintre populatii - responsabile de o parte din varianta - acest fenomen de acceleratie este pus n primul rnd pe seama unui complex de factori legati de procesul de urbanizare, de mbunatatirea conditiilor de viata, n special a tipului de alimentare (aportul sporit de vitamine), la care se adauga evantaiul mult mai larg de solicitari psihonervoase. Validitatea acestei ipoteze este atestata de diferentele mai semnificative nregistrate si n prezent, intre mediul urban si cel rural n ceea ce priveste puseul cresterii somatice si vrstele maturizarii sexuale (Fig. 16.4 si 16.5). Se citeaza de pilda, faptul ca statura copiilor de origine japoneza crescuti n SUA s-a marit simtitor, fata de aceea a copiilor japonezi care s-au dezvoltat n tara de origine. n contextul aceleiasi comparatii, pubertatea intervine cu 1,5 ani mai devreme la fetele japoneze crescute n SUA. Potrivit datelor statistice de la noi, maturizarea sexuala intervine cu 1-1,5 ani mai devreme n mediul urban fata de cel rural. Binenteles, aceasta accelerare a maturizarii, respectiv coborrea vrstei de nceput a pubertatii se situeaza deasupra unui nivel asimptotic; ea nu ar putea cobori indefinit. n acelasi timp se constata ca baremele testelor de inteligenta ntocmite cu decenii n urma se cer revizuite n raport cu avansul generatiilor tinere, crescute intr-un mediu saturat de informatii gratie mijloacelor comunicarii de masa att de raspndite n zilele noastre, alaturi de informatica. Aceasta "oferta" crescuta de informatie forteaza intr-o masura procesul de maturizare intelectuala, de formare a opiniilor si atitudinilor la copii si tineri. Din datele citate reiese ca, n tabloul preadolescentei un loc deosebit de important l ocupa nceputul maturizarii sexuale. Pe la 12-13-14 ani fetele si la 14-15-16 ani baietii intra n perioada pubertatii, eveniment marcat de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (aparitia menstruatiei la fete si a secretiei seminale la baieti, cresterea parului n regiunea pubisului si n axila, schimbarea vocii, dezvoltarea glandelor mamare la fete etc.). Aceste fenomene fiziologice trebuie sa capete n ochii copiilor explicatia stiintifica necesara, precum si ndrumarile de igiena personala, fara sa se creeze o preocupare aparte n jurul lor. Fireste, nu vor fi neglijate rasfrngerile acestor modificari n viata psihica a tinerilor; se instaleaza o anumita curiozitate, chiar neliniste, apare atractia specifica spre sexul opus, sentimentul erotic etc. Tnarul se supune parca "testului" reusitei n dragoste, de care depinde temporar imaginea de sine. Desi dezvoltarea fizica a preadolescentului este reglata de legi biologice, pot sa apara disarmonii trecatoare ale segmentelor corpului, ale organelor si sistemelor. De pilda, cresterea n naltime se

realizeaza mai ales pe seama membrelor, n vreme ce toracele si bazinul ramn n urma. De aici, nfatisarea nearmonioasa a preadolescentului; minile si picioarele lungi, pieptul cazut si ngust (corpul cu aspect de "paianjen"). Tot asa, musculatura corpului se dezvolta mai lent dect scheletul, mprejurare ce conditioneaza o anumita stngacie a miscarilor preadolescentului. Acumularea attor modificari pentru care copilul nu are nca o narmare psihica satisfacatoare creeaza o stare de alerta, o preocupare de a se nscrie n registrul normalului, de a fi ca "ceilalti". Adolescentul e preocupat de aspectul corpului; cea mai mica abatere (ngrasare, bustul prea voluminos sau prea plat, nasul mai lung, cresterea exagerata n naltime, acneea etc.), ca si dezvoltarea mai lenta a unor caractere sexuale secundare creeaza teme de framntare, insatisfactii. Baietii sunt cu deosebire deprimati de constatarea deficitului lor morfologic, statura mica fiind uneori sursa unui "complex de inferioritate". La fete produce insatisfactie de durata "complexul de urtenie", pe temeiuri adesea aparente. n organizarea vietii si activitatii scolarilor de vrsta mijlocie trebuie sa se evite factorii care duc la supraexcitarea sistemului nervos central sau pot induce labilitatea neurovegetativa cu simptome cardiovasculare, respectiv cefalee, algii abdominale etc. Depistarea la timp a acestor modificari, instituirea unui sistem adecvat de munca, odihna, sport si alimentatie sub un control medico-pedagogic constituie solutii indicate pentru prevenirea mbolnavirilor. n comparatie cu furtunoasa etapa a preadolescentei, dezvoltarea somato-psihica a adolescentului este mult mai calma, cu o vadita tendinta de echilibrare. Dupa puseul specific pubertatii, dezvoltarea fizica a adolescentului se desfasoara intr-un ritm din ce n ce mai lent, n nfatisarea tnarului putem ntrevedea, sub toate aspectele, chipul de mai trziu al adultului. Sporul de naltime scade simtitor n comparatie cu perioada precedenta; la baieti nivelul maxim e atins intre 15-16 ani iar la fete pe la 13-14 ani. Dupa aceste momente de vrf ritmul diminueaza astfel ca spre sfrsitul perioadei el devine cu totul nensemnat. Elementul esential n realizarea unui corp armonios dezvoltat, mobil si puternic este musculatura. Pubertatea este momentul de diferentiere intre sexe n ceea ce priveste forta musculara. Daca se ia drept reper forta musculara maxima a barbatilor, se poate observa ca la 14 ani fetele au 50% din aceasta forta iar baietii 60%; la 18 ani forta musculara a baietilor creste pna la 90% fata de reperul amintit, n timp ce la fete - la aceeasi vrsta - ea ajunge numai la 60%. Folosirea adecvata a culturii fizice mbunatateste sensibil procesul de dezvoltare. Asistam la perfectionarea activitatii motrice sub aspectul fortei fizice, a preciziei si coordonarii miscarilor, a rezistentei la efort. Paralel, capta finete si reglajul nervos al miscarilor. n general, adolescentii sanatosi pot, n conditii normale, sa depuna efort reprezentnd 70-78% din cel al adultilor, cnd e vorba de baieti si de 60-70% cnd ne referim la fete [1, p. 39]. Schimbarile survenite n dinamica dezvoltarii diferitilor indici somatici se rasfrnge asupra nfatisarii generale a corpului adolescentului: dispare disproportia dintre trunchi si membre, creste volumul relativ al cutiei toracice si al bazinului (mai ales la fete); de asemenea se mareste craniul facial cu muschii mimicii astfel nct se definitiveaza trasaturile fetei caracteristice adultului. Presiunea sanguina se echilibreaza pentru ca dispare disproportia dintre volumul inimii si lumenul arterelor - iar reglarea nervoasa a aparatului cardiovascular devine tot mai perfecta. Se stabilizeaza activitatea ritmica a sistemului endocrin. n perioada adolescentei se ncheie prima perioada a maturizarii sexuale si procesul continua lent pana pe la 22-23 de ani.

n perioada aceasta, din punct de vedere morfologic, creierul e n linii mari constituit (nca de la 6 ani el atinge 85-90% din greutatea finala constatata la 24-25 de ani). Are loc un proces de perfectionare functionala a neuronilor scoartei cerebrale. Expresia functionala a perfectionarii structurale a creierului o constituie aparitia ritmului alfa de "tip adult" pe electroencefalograma n jurul vrstei de 18 ani. Procesele de analiza si sinteza devin tot mai fine, se accentueaza functia reglatoare a limbajului intern. Notam, n ncheiere, tendinta adolescentei de a se prelungi spre al doilea mare ciclu al vietii, spre cel adult. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/ADOLESCENTA-PARTICULARITATILE-94718181.php