UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALZAREA KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA
ANUL I, GRUPA A

DEZVOLTAREA CALITATILOR
MOTRICE CU AJUTORUL
EXERCITILOR APLICATIVE
NESPECIFICE GIMNASTICII
ÎNVĂŢATE
Referat

Studenta: Boreica Paula

Boreica Paula – Referat

Brasov,
2010

2
Boreica Paula – Referat

DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE CU AJUTORUL EXERCITILOR

APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII ÎNVĂŢATE

Exercitiile aplicative nespecifice gimnasticii au ca baza motricitatea elementară a

omului: mersul, alergarea, sariturile, aruncările si prinderile se învaţă chiar din primii ani
de viată. Beneficiile aduse de aceste exercitii sunt multiple, în speţă asupra calităţilor
motrice, si le putem analiza în cele ce urmează.
Calităţile motrice sunt aptitudini sau însuţiri naturale care se maifestă în cadrul
actelor motrice, determinand calitatea acestora. Nivelul de înzestrare cu aceste calităţi
motrice - viteză, îndemînare, rezistenţă, forţă - diferă de la individ la individ dar sunt
perfectibile şi pot avea o evoluţie atât negativă, cât şi pozitivă. Exerciţiile nespecifice
gimnasticii consolidează şi edifică procesul de perfecţionare calităţilor motrice.

Mersul
Este o miscare locomotorie ciclică, adică fiecare parte a corpului revine în pozţie
iniţială. Mersul se realizează prin ducerea succesivă a unui picior în faţa celuilalt.
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior, fie pe
ambele picioare. Sprijinul unilateral durează de cinci ori mai mult decât sprijinul bilateral
- adică într-o oră de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un picior.
În ora de gimnastică elevul, studentul învaţă să îşi corecteze mersul, să aibă o
ţinuta frumoasă şi anume greutatea trebuie să alterneze de pe un picior pe celălalt, iar
braţele trebuie să se mişte liberşi suplu din articulaţia umerilor. O dată însuşite aceste
elemente, este ajustată atât sarcina igienică, dar şi cea organizatorică - colectivul este mai
organizat.
Diferitele tipuri de mers utilizate îmbunătăţesc specific anumite calităţi motrice.
Deşi nu putem aprecia un real progres ce îl poate aduce vitezei - decât să spunem în cazul
mersului cu schimbare de direcţir unde se îmbunătăţeşte viteza de racţie - exerciţiile
precum mers ghemuit cu braţele la ceafă, mers fandat, mers cu genunchii semiflectaţi,
mers cu pendularea gambelor înainte, mers într-un picior etc pot perfecţiona forţa
mermbrelor şi în special a celor inferioare. Putem vorbi astfel de forţa specifică ce se
antreneaza asupra grupelor muşchilor de la membrele inferioare. Muchiul se contractează
puternic pentru a putea realiza acţiunile de de învingere şi cedare necesare la "mersul
piticului" (mers ghemuit) de exemplu, unde muchii ischiogambieri trebuie să se împingă
de suprafaţa solului pentru a putea realiza mişcarea de despindere a tălpii de pe sol.
Îndemînarea poate fi perfecţionată şi ea prin intermediul acestor exerciţii - îndemănarea
în regim de forţă. Mersul pe vîrfuri, mersul pe cîlcîie îmbunătăţesc îndemănarea deoarece
elevului/studentului i se necesită concentrarea pentru a putea fi capabil să execute
mişcarle cu fineţe şi acurateţe. Utilizarea exerciţiilor de mers în ora de gimnastică sau
educaţie fizică poate îmbunătăţi şi rezistenţa deoarece efortul moderat ce îl implică aceste
exerciţii într-o perdioadă de timp mai lungă - de exemplu mers şchiopătat timp de 3-4
3
Boreica Paula – Referat

minute - obţine o "oxigenare favorabilă schimburilor, o capacitate de absorţie şi o irigare

mai bună" (Raţă, 2006, p.169)

Alergarea
Alergarea şi efectele sunt mult mai puternice asupra organismului uman dată fiind
viteza mai mare a mişcărilor ciclice a picioarelor şi braţelor ce sunt efectuate. Acest
exerciţiu aplicativ antrenează deci mult mai accentuat calităţile motrice.
Primul lucru la care ne gândim când auzim cuvântul "alergare" este viteză. Prin
definiţie, viteza este "capacitatea de a efectua rapid mişcarea" (Ozolin, 1972), capacitate
necesară în lecţia de educaţie fizică. Prin diferite exerciţii putem îmbunătăţi formele de
manifestare şi anume: prin alergarea cu schimarea tempoului la semnal, stafete, viteza de
reacţie este îmbunătăţită. Exerciţii ca alergare pe loc cu genunchii sus în tempo rapid,
alergare cu pendularea gambelor înapoi în tempo rapid sporesc viteza de execuţie,
necesară şi diferitelor exerciţii specifice gimnasticii. Viteza de repetiţie poate fi
accentuată prin alergari cu schimbări de direcţie, cu paşi încrucişaţi etc. Viteza de
deplasare este îmbunătăţită constant prin utilizarea oricăror preocedee de alergare.
Rezistenţa este perfecţiontă şi ea, datorită duratei de realizare a efortului, momente în
care organismul studentului se adaptează la efort în condiţiile cerute. Rezistenţa în regim
de viteză poate fi dezvoltată foarte bine în exerciţii ca: ştafetă cu alergarepeste obstacole
sau cu schimbări de direcţie. Îndemânarea poate progresa şi ea prin aplicarea exerciţiilor
cu paşi adăugaţi, încrucişaţi sau cu întoarcere 360 de grade spre stînga şi spre dreapta -
îndemânarea picioarelor - deoarece se poate pune accent pe acurateţea mişcărilor în
cadrul efortului dat. Alergarea perfecţionează şi "forţa elastică" (B. Raţă, 2006, p.64)
pentru că implică manifestarea puterii în mişcare.
De asemenea, alergarea îmbunătăţeşte mobilitatea articulară şi elasticitatea musculară -
în fucţie şi de viteza şi durata efortului -, întăreşte echilibrul afectiv şi capacitatea de
coordonare neuro-musculară.

Săriturile
Săritura este al treilea exerciţiu aplicativ nespecifc gimnasticii care presupune
desprinderea de pe sol cu detentă musculară, de pe loc sau în mişcare, cu sau fără aparate,
etc. Prin intermediul acestor exerciţii perfecţioneaza şi ajustează forţa, în special a
picioarelor. Forţa dinamică este perfecţionată prin intermediul unor variante de sărituri
ca: sărituri cu deplasare şi cu rotări de braţe, sărituri cu traiectorie înaltă de zig-zag,
sărituri spre înainte, înapoi, lateral, zig-zag cu ridicarea genunchilor, etc deoarece este
necesară contracţia muşchilor exploziv pentru a putea realiza desprinderea de pe sol.
Forţa maximă perfecţionată aduce un aport şi îmbunătăţirii a rapidităţii mişcărilor şi o
creştere a prestaţiilor de forţă explozivă, si acest lucu se poate prin exerciţiile: săritură cu
traiectorie înaltă de pe un picior cu schimbarea piciorului de despindere, săritură înaltă pe
două picioare cu aterizare pe un picior, săritură înaltă cu deplasare cu ridicarea
genunchilor pe timpul deplasării. Viteza şi îndemânarea sunt îmbunătăţite şi ele
4
Boreica Paula – Referat

considera, în mod special îndemânarea prin efectuarea cu precizie, amplitudine, forţă a

eforturilor depuse pentru sărituri.
Săriturile pe aparate dinamizează parcursul orei de educaţie fizică şi gimnastică,
putând fi introduse elemente noi, eforturi mai complexe care perfecţionează şi ele
calităţile motrice în egală măsură,

Aruncarea şi prinderea
Sunt exerciţii ce stimulează dezvoltarea calităţilor motrice din mai multe puncte de
vedere, dar şi buna dispoziţie a elevului/studentului şi dorinţa acestuia de perfecţionare -
se poate face asocierea foarte uşor cu "jocul" sau "joaca" datorită mişcăriolr uzuale
jocurilor folosite.
Aruncarea înseamnă transmiterea diferitelor obiecte momente în care se folosesc
îndemănarea - precizia, capacitatea de apreciere a distanţei - , forţa - dacă obiectul este
greu - , viteza - dacă sarcina este pe un timp dat. Prinderea presupune un grad mai
performant al calităţiolr motrice deoarece studentul trebuie să îşi coreleze viteza de
deplasare

Bibliografie:
1. Calitatea motrica si capacitatile. coordinative , Prescornita Adrian. Ed.
Transilvania, Bra;ov, 2004
2. Aptitudinile în activitatea motrică , Gloria Raţă, Bogdan Raţă. Ed. Edu Soft,
Bacău, 2006
3. Gimnastica, Fekete Janos. Ed. Librariile Crican, Oradea, 1996