România

Ministerul Educației Naționale

Universitatea,,Dunărea de jos’’Galați

Facultatea Transfrontalieră De Științe Umanistice

Economice Și Inginerești

Lucrare de curs
TEMA: EVALUAREA CAPACITĂŢII MOTRICE LA PREŞCOLARI
Cordonator Științific Budevici Puiu Liliana

A Elaborat:Măriuţă Leon
CHIȘINĂU 2019

1
 Cuprins:

 Motricitate
 Prescolarul
 Testarea capacitatii motorii

2
Motricitate:
Motricitatea omului:
Insusire a fiintei umane, innascuta si dobandita, de a reactiona cu ajutorul aparatului
locomotor la stimuli externi si interni sub forma unei miscari

 
Se imparte in :-fina -grosiera
Capacitatea motrica :

Capacitatea motrică este ansamblul posibilităţilor motrice naturale şi
dobândite prin care se pot realiza eforturi variate ca structură şi dozare”.(1)
Calitatea motrica :

Calitatea motrica sunt insusiri ale organismului uman;

Ele se dezvolta pe parcursul vietii si se pot educa(2)

3
 Calitatiile motrice :

4
1.Calitati motrice de baza : -viteze
-indemanarea
-rezistenta
-forta
2.Caliatati motrice specifice , implicate in sporturi secifice sau profesii

Capacitate motrica:
Capacitatea motrica reprezinta ansamblul posibilitatilor motrice
naturale si dobândite prin care se pot realiza eforturi variate ca
structura si dozare.*

5
6
 Prescolarul:

Perioada preşcolară, între 3 şi 7 ani, constituie cea de-a doua copilărie,
denumită şi „vârsta de aur” a copilăriei.

Preşcolaritatea aduce schimbări importante în viaţa unui copil.

De-a lungul perioadei preşcolare, motricitatea se caracterizează printro intensă
dezvoltare, ea contribuind la creşterea posibilităţilor copilului de a lua contact
direct cu lumea înconjurătoare

Testarea capacitatii motorii:


Testul Portage

fişă de evaluare SDF 3/6„sintetică de apreciere a gradului de realizare a
obiectivelor specifice educaţiei fizice – SDF 3/6”.

Aprecierea nivelului functional motor dupa Tardieu

Scala de dezvoltare GESELL

Testul Oseretsky – Guillmann

Scala de dezvoltare pshiomotrica Brunet-Lezine

Scalele Bayley

Testul Denver
7
Test Portge:

testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de evaluare ) exista 5 sectiuni
care cuprind intrebari in functie de stadiul normal de dezvoltare al unui copil .
Acestea sunt:
- SOCIALIZARE
- LIMBAJ
- AUTOSERVIRE
- COGNITIV
- MOTOR

Varsta mentala a copilului va fi media aritmetica intre cele cinci sectiuni;

Evaluarile succesive vor arata evolutia per ansamblu si pe sectiuni. Scorurile intre
care se poate inscrie un anumit nivel de dezvoltare sunt:
130 + Exceptional
120 - 129 Foarte bun
110 - 119 Mediu - Superior
90 - 109 Mediu
80 - 89 Mediu - lnferior
70 - 79 Zona de granita
55 - 69 Retard usor
40 - 54 Retard moderat
30 - 39 Retard sever
Sub 30 - Retard profund(3)

8

La 3 ani:
 Aleargă 10 paşi cu miăcări ale braţelor coordonate
 Înşiră 4 mărgele pe un şiret în 2
minute;
 Răsuceşte butoane sau mânere;
 Sare pe loc cu ambele picioare o dată
 Merge cu spatele înainte;
 Coboară treptele cu ajutor;
 Aruncă mingea la o distanţă de 1,5 m;
 Construieşte un turn de 5-6 cuburi;
 Întoarce pagina una câte una;
 Despachetează un obiect mic;
 Împătureşte o hârtie în două;
 Desface şi îmbină jucării de asamblat;
 Deşurubează jucării cu filet;
 Face biluţe din plastilină;
 Apucă creionul între degetul mare şi
arătător, sprijinindu-l pe mijlociu;
 Face o tumbă cu ajutor.
La 4 ani:
Bate cu ciocanul 5 piesecilindrice fixate într-un
suport; Completează un incastru cu 3 forme;
Taie cu foarfeca;
Sare de la o înalţime de aproximativ 10 cm;
Loveşte mingea cu piciorul în timp ce aceasta se
rostogoleş te spre el;
Merge pe vârfuri;
alternativ; Pedaleazăpe tricicletă;
Se dă în leagăn;
Urcă scările alternând picioarele;
Merge în pas de marş
Prinde mingea cu ambele mâini;
Taie de-a lungul unei linii drepte, lungăde 20 cm cu abateri
de 0,5 cm.
La 5 ani:
Stă într -un picior fără sprijin 4-8
secunde; Aleargă schimbă direcţia;
Merge pe bârnă în echilibru;
Sare peste o sfoară întinsă înaltă de 50
cm; Sare înapoi de 6 ori;
Modelează forme din plastilină şi le
asamblează Decupează de-a lungul unei linii
curbe; Înşurubează şi deşurubează;
Coboară scările alternând picioarele;
Pedalează tricicleta, întoarce la colţ
Sare într-un picior de 5 ori succesiv;
Decupează un cerc cu diametrul de 5 cm;
Desenează imagini simple;
Decupează şi lipeşte forme simple;
Scrie litere de tipar mari, disparate, la întâmplare
SDF 3/6:
 Această fişă, permite:
- evaluarea mai riguroasă a cuantumului de deprinderi dobândite pe parcursul
perioadei preşcolare;
- aprecierea, de o manieră cât mai exactă, a eficienţei metodelor
şiprocedeelor folosite pentru îmbunătăţirea sau creşterea nivelului de deprinderi
motrice.

- se compune dintr-un inventar de deprinderi motrice de bază, pe care se
presupune că preşcolarul trebuie să şi le însuşească până la sfârşitul acestei
perioade;
- cuprinde un bagaj de deprinderi motrice strâns corelate cu nivelul mediu de
dezvoltare biomotrică a preşcolarilor;(5)
 Deprinderea
motrică(5)
1. Mers obişnuit
2. Mers ritmat
3. Mers spre o direcţie indicată
4. Mers pe vârfuri
5. Mers pe călcâie
6. Mers cu ocolirea unor obstacole
7. Mers cu păşirea peste obstacole
8. Mers în echilibru
9. Mers pe plan înclinat
10. Alergare obişnuită
11. Alergare în ritm variat
12. Alergare spre o direcţie indicată
13. Alergare cu ocolirea unor obstacole
14. Alergare cu păşire peste obstacole
15. Săritură cu desprindere de pe
ambele picioare
16. Săritură cu desprindere de
pe un picior
17. Săritură în adâncime (de pe o
30. Târâre din culcat facial
cu deplasare alternativă a
membrelor
superioare şi inferioare
suprafaţă ridicată de la sol cu
31. Târâre pe abdomen
aterizare în sprijin ghemuit)
cu sprijin în antebraţe şi
18. Săritură în lungime de pe loc
19. Săritură în lungime cu elan împingere în
vârful picioarelor
20. Săritură în înălţime de pe loc
32. Târâre din culcat dorsal
21. Săritură în înălţime cu elan
33. Căţărare liberă la scara fixă
22. Săritură de pe loc cu
34. Coborâre liberă la scara
atingerea unui obiect suspendat
fixă
23. Aruncare de joc cu
ambele mâini 35. Căţărare cu ajutorul
membrelor superioare
24. Aruncare cu ambele mâini şi inferioare pe banca
de deasupra capului
înclinată
25. Aruncare cu o mână de la
umăr 36. Căţărare la scara fixă
cu deplasare laterală
26. Aruncare cu ambele mâini
de la piept
27. Prindere cu ambele mâini jos
28. Prindere cu ambele mâini la
piept
29. Prindere cu ambele mâini
deasupra capului
Aprecierea nivelului functional
motor dupa Tardieu

Incadreaza nivelul functional motor al copilului intre 12 sap-9 ani.

Trei arii majore –locomotie
-jocuri
-imbracaminte -hranire
Scala de dezvoltare GESELL
 Testeaza intre 2-6 ani :
1. comportamentul motor;
2. comportamentul lingvistic;
3. comportamentul de adaptare;
4. comportamentul social.
4-6 ani DEZVOLTARE SENZORIAL-MOTRIC (Total 5 puncte)
 1. Se imbraca si se dezbraca cu foarte putin ajutor
 2. Merge la culcare fara sa fie dus
 3. Foloseste wc-ul fara ajutor
 4. Isi spala mainile si fata
 5. Foloseste lingura, furculita, cutitul
Scala de dezvoltare GESELL
 Testeaza intre 2-6 ani :
1. comportamentul motor;
2. comportamentul lingvistic;
3. comportamentul de adaptare;
4. comportamentul social.

4-6 ani DEZVOLTARE SENZORIAL-MOTRIC (Total 5 puncte)

 1. Se imbraca si se dezbraca cu foarte putin ajutor
 2. Merge la culcare fara sa fie dus
 3. Foloseste wc-ul fara ajutor
 4. Isi spala mainile si fata
 5. Foloseste lingura, furculita, cutitul
Testul Oseretsky – Guillmann

 realizează un examen general al motricităţii pentru această categorie de

vârstă.

Testul, vizează comportamente esenţiale ale vieţii motrice sub cele 4

aspecte ale sale: viteză – forţă – coordonare – rezistenţă
pe coordonatele:coordonare dinamică a mâinilor, coordonare dinamică generală,
echilibru,rapiditate, orientare spaţială.

Datele obţinute vor contribui la precizarea unor indicatori ca:

- gradul de întârziere psihomotrică;
- aspecte lacunare ale psihomotricităţii;
- precizarea gradului deficienţei şi încadrarea acesteia,
- clarificarea aspectelor în care să se intervină şi mijloacele cu care să se intervină;
 Examinarea începe cu probele corespunzătoare vârstei cronologice la care se
încadrează subiectul:

- Probele reuşite se notează cu plus;

-Probele nereuşite se notează cu minus;
 
Dacă un subiect nu trece toate probele fixate pentru vârsta cronologică se vor aplica
probele pentru o vârstă inferioară;

 Dacă toate probele unei vârste sunt notate cu plus (+) şi doar
una cu ½ plus, se va trece la aplicarea probelor vârstei imediat
următoare.
Fiecare plus obţinut de subiect la probele superioare vârstei lui cronologice echivalează cu două
luni „vârsta motrică”
şi fiecare ½ plus echivalează cu o lună „vârsta motrică”.

 Examinarea se întrerupe la acea vârstă la care copilul nu reuşeşte nici una din cele 6
probe;
Descrierea testului:
 Coordonarea statică
 Postura lui Telema: a sta cu ochii închişi, în
picioare, mâinile pe partea laterală a membrelor
inferioare – picioarele în linie dreaptă, unul
înaintea celuilalt, în aşa fel încât călcâiul piciorului
drept atinge vârful piciorului stâng.
 Durata: 15”
 Testul nu este reuşit dacă balansează sau deplasează corpul.
 Este permisă o a doua încercare.
 Coordonarea dinamică a mâinilor
 Ochii închişi, atinge vârful nasului cu indexul mâinii
drepte şi apoi cu cel al mâinii stângi.
 Testul nu este reuşit dacă atinge alt loc sau dacă înainte de a atinge nasul atinge
alt loc.
 Pentru fiecare mână sunt permise 3 încercări din care 2 trebuie să fie pozitive.
 Coordonarea dinamică generală
 Sărituri cu ambele gambe uşor flectate fără a se lua în consideraţie înălţimea
săriturii.
 Durata: 5” pentru cel puţin 7 – 8 sărituri.
 Testul nu este reuşit dacă nu se ridică picioarele în acelaşi timp; dacă nu cade pe
vârfuri ci pe genunchi.
 Rapiditatea mişcărilor
 Depunerea a 20 de piese într-o cutie cu maximum deviteză (cu dreapta pentru dreptaci şi cu stânga
pentru cei stângaci).

 Cutia de carton are 15/15 cm2 şi este aşezată în faţa subiectului la o distanţă ca de la cot la
vârful degetului mijlociu. Piesele au 2 cm diametru şi se aşează în linie, înaintea cutiei, la 5 cm
una de alta.
 La semnal, copilul depune piesele în cutie, una câte una,cât de repede posibil, începând de la orice
margine şi în orice ordine – dar aşezate şi nu aruncate.
 Durata: 15”
 Testul nu este reuşit dacă nu sunt toate piesele în cutie.
 Simultaneitatea mişcărilor

 Descrierea în spaţiu a unor circumferinţe, cu indexul celor două mâini, membrele

superioare fiind întinse orizontal.Mărimea circumferinţei poate fi aleasă, dar trebuie să fie
egală pentru ambele părţi. Cu membrul superior drept va descrie circumferinţa în sensul
acelor de ceasornic, cel stâng invers.
 Durata: 10”
 Testul nu este considerat reuşit dacă circumferinţele sunt descrise în acelaşi sens; dacă nu sunt forme
regulate,sau una mai mică şi una mai mare.
 Sunt permise 3 încercări.

 Sincinezii
 Testatorul întinde mâna spre subiect spunându-i să i-o strângă cu putere – cu ambele mâini
pe rând. În acest timp se observă dacă mişcarea de strângere se generalizează la alte grupe şi
zone de muşchi (flexia degetelor de la mâna opusă, contracţia muşchilor feţei, buzelor, a
frunţii, deschiderea gurii.

Scala de dezvoltare psihomotorie

Brunet – Lezine
 tradusa si utilizata in Romania.
Bateria: formata din 10 probe pentru fiecare etapa de varsta – dintre care 6 sunt
considerate ca teste ce pun copilul in conditii experimentale controlabile in
prezenta unui material usor de procurat.
Testele sunt grupate in 4 categorii astfel:
 P, control postural si motricitate;
 C, coordonare vizual-motorie sau conduita de adaptare fata de obiecte;
 L, limbajul;
 S, relatiile sociale si personale
Scalele Bayley
 au ca spectru vârstele de la 2 la 30 de luni;
 ţintesc să măsoare funcţiile cognitive şi motrice;
 constau în două scale (mentală şi motrică);
 sunt riguroase din punct de vedere psihometric;
 sunt bune predictoare pentru copiii retardaţi;
 nu pot prezice însă bine inteligenţa viitoare (de mai târziu).

Testul Denver
 105 itemi ordonaţi după dificultatea crescândă

 se aplică pentru vârste între o lună şi 6 ani, ca test de screening

(cernere);

 ţinteşte evaluarea a patru subdomenii (motricitate grosieră, de fineţe, limbaj şi

personal-social);

 itemii, prezenţi toţi pe aceeaşi foaie, sunt selectaţi după verticala vârstei,
având repere asupra procentajului la care sunt pasaţi de subiecţi;

 are o bună fidelitate, dar validitatea predictivă este mai puţin studiată;

 a fost adaptat şi etalonat pe populaţia românească în 1994.

Bibliografie:

1.Dragnea A, Bota A Teoria activitatii motrice 1999 p 41

2.C-tin Cretu Ghid privind desfasurarea activ. de E.F. in gradinite 2008 p. 25

3. Teza de doctorat PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR DEPREDARE, ÎNVĂŢARE, EVALUARE A
CAPACITĂŢII
MOTRICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ BALINT NELA TATIANA Pitesti 2008

Curs - Teoria sportului

4.Curs Educare si reeducare motrica si functionala in pediatrie p.99

5. Sabău, E., Drăgoi, C., Sabău, L., (1989), Educaţia fizică la preşcolari, Editura Sport –Turism, Bucureşti.

6.Metode de explorare si evaluare in kinetoterapie Nemes 2001 p 192

9.Lozincă, I., Marcu, V., (2005), Psihologia şi activităţile motrice, Editura Universităţii din Oradea p125-
136
http://www.mirelazivari.ro/scala-de-dezvoltare-gesell-2-6-ani

www.despresuflet.ro/forum/familie-f24/testul-portage-t1271.html
http://www.mirelazivari.ro/scala-de-dezvoltare-psihomotorie-brunet-lezine

http://www.mirelazivari.ro/scalele-de-dezvoltare-infantil