OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: FILOSOFIE

PROFESOR: Mihaela Sorina Rad

ANUL ȘCOLAR: 2016-2017
CLASA: a XII-a E, 2h/săpt. – Colegiul Național „Unirea”, Tg.Mureș
SUBIECTUL: Probleme controversate de etică aplicată
TIPUL LECŢIEI: lecție de sinteză aplicativă (redimensionarea conținuturilor însușite)
OBIECTIVE: (cfm.programei școlare)
Obiective / Competențe generale:
1. Utilizarea conceptelor specifice stiințelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală
2. Aplicarea cunostințelor specifice stiințelor sociale în rezolvarea unor situațiiproblemă, precum si în analizarea posibilităților personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice si practice, în cadrul diferitelor grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ si responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
5. Participarea la luarea deciziilor si la rezolvarea problemelor comunității
Competențe specifice:
1.1. Analizarea si compararea unor puncte de vedere diferite asupra problematicii naturii umane si sensului vieții
1.2. Precizarea sensului conceptelor si categoriilor esențiale pentru studiul filosofiei morale
2.3. Argumentarea unui punct de vedere personal în cadrul unei dezbateri etice
3.1. Formularea unor argumente pro si contra la probleme controversate de etică aplicată, în cadrul unor activități pe grupe sau în echipă
4.1. Recunoașterea consecințelor etice implicate de o anumită poziție filosofică
5.1. Participarea la analizarea si rezolvarea unor situații de viață folosind cunostințele si metodologia specifice filosofiei
Competențe intercurriculare
-să dezvolte competențe de asociere a cunoștințelor dobândite la diferite discipline de studiu (sociologie, istorie, geografie umană, religie, psihologie etc)
STRATEGII ȘI METODE: Strategie euristică de tip activ-participativ, Metoda Pălăriilor gânditoare
BIBLIOGRAFIE: Filosofie-manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007, Filosofie-manual pentru clasa a XII-a, Editura Trei, 2000, Enciclopedie de Filosofie,
Editura All, 2004

1
 Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice
Secvenţele lecţiei Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace

1. Moment - Efectuarea prezenţei elevilor, controlul ordinii, -elevii se pregătesc de lecție -notarea -catalog
organizatoric pregătirea clasei absenților în
(1’) catalogul
clasei
2. Captarea -am definit omul și am văzut că este o ființă
atenției morală; cum arată însă el din perspectiva unui -elevii numesc diferite schimbări pe -referatele
(3’) viitor foarte tehnologizat ? care le întrezăresc datorită /eseurile -observare
progresului științific și -activitate realizate de și apreciere
-profesorul le cere elevilor să numească câteva tehnologizării excesive: tehnologii frontală elevi pentru verbală a
aspecte ale vieții noastre ce vor suferi modificări ce oferă un confort sporit în viața portofoliul răspunsurilor
semnificative/majore cotidiană, instrumentar și aparatură personal oferite de elevi
medicală ce ajută la prelungirea
-Ce ne așteaptă în viitor ? sau Cum arată vieții, extensii/substitute ale forței
viitorul omenirii ? de muncă, roboți androizi etc.

3.Anunțarea -anunță titlul lecției și prezintă principalele -notează în caiete titlul lecției și -tablă, cretă
titlului lecției și competențe ce vor fi dobândite la finalul ei, subiectele ce urmează a fi discutate
precizarea precum și metodele de lucru (individual și în
obiectivelor echipă)
operaționale (2’) Probleme controversate de etică aplicată
-Medicina modernă și controlul natalității
-Problema avortului
-Inteligența artificială

4.Reactualizarea -solicită o trecere în revistă a noțiunilor -elevii răspund și notează conceptele -activitate
noţiunilor studiate până acum despre natura umană cheie și ideile aduse în discuție individuală/
„ancoră” Cum putem defini omul?  omul este ființă cugetătoare, frontală -caiete, tablă, -observare
(4’)  Abordare tradițională ce definește omul res extensa + res cogitans, zoon cretă sistematică
 Abordare contemporană ce recunoaște politikon, om artificial, ființă -expunere
imposibilitatea definirii omului culturală
Tipuri de etică  identitate și alteritate
 tipuri de etică/etică aplicată

2
5. Dirijarea -grupează elevii și le prezintă metoda de lucru -preiau câte o pălărie colorată și -metoda -ecusoane sub
învățării în formează 6 grupe de câte 3-4 elevi Pălăriilor forma unor
vederea fixării și -le cere elevilor să analizeze totul din gânditoare pălării
sistematizării de perspectiva rolului indicat de culoarea pălăriei colorate,
cunoștințe conform
(30’)  Tehnologizarea e percepută ca un -expunere metodei
beneficiu, dar cât de mult ne este permis să -problematizare didactice alese
intervenim nu doar în îmbunătățirea
performanțelor noastre, ci și în prelungirea
vieții, dincolo de evenimente pe care le atribuim
de obicei, destinului sau voinței divine? -observare
(accidente ce ne pun viața în pericol sau sistematică a
capacitatea noastră motorie) activității
elevilor
-împarte fișe de lucru despre oprirea selecției
-analizează reflexiv conform -activitate în -fișe de lucru
naturale și evoluția culturală atribuțiilor ce le revin prin culoarea echipe despre oprirea
 medicina modernă și controlul natalității pălăriei alese/primite selecției
 avortul și morala - problema persoanei -conversaţie naturale și
-identifică poziția lui M.Tooley examinatorie evoluția
 posibilitatea alegerii calităților pe care privind dreptul moral la viață doar a și culturală
urmează să le aibă la naștere un copil persoanei – ființă ce satisfice constatatoare
 genetica și evoluția naturală a omului criteriul conștiinței de sine -materiale din
protofoliul
-elevii pot interveni cu personal al
-sprijină echipa pălăriilor albastre în activitatea materiale/informații suplimentare elevilor
de coordonare a întregii activități de analiză -notarea
-identifică consecințele eugeniei -întrebări elevilor activi
-Rămânem sau ieșim din zona moralității cu frontale în catalogul
asemenea intervenții ? -extrag primele concluzii: omul profesorului
-De ce avem nevoie de trăsături îmbunătățite ? devine propriul demiurg, își caută
substitut fie pentru diferite
împrejurări dificile, fie ca o
-îndrumă elevii să formuleze primele concluzii „prelungire” a vieții

3
 -computer,
-propune film Întâlnire cu Sophia - cel mai -urmăresc filmul și își asumă rolul videoproiector
avansat robot umanoid din lume indicat de culoarea pălăriei alese în
analiza problemelor întâlnite -film

-marchează principalele aspecte din film : -analizează reflexiv aspectele

identificate
 Dacă mintea mea e diferită, încă sunt Sophia? -raportează inteligența artificială, pe
-problema identității personale rând la ființa cugetătoare (Pascal), -activitate în
zoon politikon (Aristotel), omul echipe
artificial (Rousseau) (pălăriile -fișe de lucru
-se anulează identitatea corporală gânditoare) -portofolii
-în ce constă identitatea individuale
psihologică ?
 Ce emoție simți fiind trezită la viață ? -recunosc curiozitatea / setea de -flipchart/
Curiozitate. cunoaștere ca specific umană tablă; markere/
cretă -aprecieri
 Cum de știu de E. Dickinson dacă m-am -acces la informație verbale ale
născut azi ?...sunt ca un copil cu o eciclopedie -capacitatea sporită de a o sintetiza răspunsurilor
-dorința de a înțelege în profunzime -conversație
-solicită elevilor să identifice principalele -analizează consecințele acestei -materiale
schimbări pe care le aduce Sophia în calitatea ei, calități de cetățean -sintetizare individuale
chiar și onorifică, de cetățean din
portofoliile
6.Asigurarea feed- -sprijină elevii în sistematizarea ideilor -colaborează și răspund cerințelor elevilor
back-ului discutate și formularea concluziilor
(9’)  inteligența artificială este un substitut al -pălăriile albastre cuantifică și -flipchart/
omului pentru diferite împrejurări/manifestări prezintă poziția generală a clasei față tablă; markere/ -interevaluare
 extensie (ne)legitimă a omului de subiectele discutate cretă
-cer explicații suplimentare pentru
-profesorul oferă, la solicitarea elevilor, conceptele/ ideile complexe și/sau
explicații suplimentare neînțelese -catalogul
7.Evaluarea clasei -evaluare și
activității elevilor. -profesorul apreciază și notează răspunsurile notare
(1’) elevilor

4
 Oprirea selecției naturale și evoluția culturală

David Attenborough, un celebru naturalist britanic, a declarat recent că omul a devenit prima specie care s-a oprit în evoluţia sa, împiedicând
manifestarea selecţiei naturale. Acest lucru nu este atât de grav, spune specialistul, în condiţiile în care ne putem baza pe o evoluţie accelerată a dezvoltării
tehnologice, care ne va ajuta să supravieţuim.

„Cred că ne-am oprit în evoluţie. Dacă selecția naturală, așa cum a fost ea propusă de Darwin, este mecanismul central al evoluției, atunci noi am oprit-
o”, a declarat David Attenborough.

Specialistul este de părere că principalii factori care au stat la baza opririi în evoluţie au fost:
-controlul individual al natalităţii, adică metodele contraceptive,
-avortul,
-dar şi faptul că umanitatea a atins nivelul la care 95-99 % dintre copiii născuţi supraviețuiesc.

Selecţia naturală, adică supravieţuirea doar a celor care reuşesc să se adapteze la mediu şi transmiterea din generaţie în generaţie a acestor „îmbunătăţiri”
fizice, a fost oprită de intervenţia omului, singura specie care a intervenit în acest proces, spune Attenborough.

„Oprirea selecţiei naturale nu este însă atât de gravă sau atât de deprimantă cum ar părea, pentru că acum evoluţia noastră este una culturală. Oamenii
au o moştenire genetică, dar şi o importantă moştenire culturală - moştenim cunoştinţe legate de computere, televiziune, electronică, aviaţie şi aşa mai departe.
Fiecare generaţie are cărţi din care învaţă aceste lucruri, deci evoluţia noastră culturală este extrem de rapidă”, explică naturalistul.

5
 Metoda pălăriilor gânditoare

Avantajele metodei: dezvoltarea spiritului critic; dezvoltarea creativităţii; dezvoltarea gândirii laterale prin abordarea unei probleme din diferite
perspective; permite participanţilor să-şi prezinte opinia despre subiect; participanţii conştientizează existenţa unor comportamente adecvate, dar şi a unora
indezirabile în aceeaşi situaţie; conştientizarea diverselor moduri de judecată posibile asupra unei probleme actuale si cu importanţă majoră pentru comunitate.

• Pălăria albastră Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. E gândirea despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră
este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe
parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele şi
insistă pe construirea demersului gândirii. Intervine din când în când şi de asemenea la sfârşit. Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii.

• Pălăria albă. Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este
neutru şi obiectiv. Nu oferă interpretări şi opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze strict pe problema
discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea.

• Pălăria roşie Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…” Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte
integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimarea lor. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie,
întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de vedere emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din această perspectivă nu
trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

• Pălăria neagră Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi
care sunt erorile. Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o
încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu merge,
dar nici nu…” Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul
unor idei noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.

• Pălăria verde. Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renaşterea, valoarea seminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental
al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea laterală este specifică acestui
tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.

• Pălăria galbenăEste simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră
erau specifice cele negative. Exprimă speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi
suporturi logice şi practice pentru aceste beneficii şi valori. Oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai mare. Beneficiile nu sunt
sesizate întotdeauna rapid şi trebuie căutate. Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea
de noi idei sau soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.